Schizofrenia

Schizofrenia-“O lupta intre bolnav si sistem” “ Te-ai trezit intr-o dimineata, una dintre multele dimineti ce s-au perindat de-a lungul vietii tale. Te-ai dat jos din pat, te-ai spalat, te-ai imbracat si ai servit micul dejun, la fel ca in oricare alta dimineata, dar....... Simti ca acea dimineata nu seamana cu celelalte, repeti aceleasi activitati pe care le faci de ani, dar acea dimineata este diferita. Prinzi cu coada ochiului ca, sotul, sotia, mama, tatal, fiul sau fiica te privesc diferit, alungi gandul si iti spui: „ e doar o parere!’’ Te pregatesti sa mergi la serviciu, dar la usa...iti amintesti ca nu mai ai un job de cativa ani. Intrebarea” de ce?” trece fugara prin mintea ta, apoi dispare; esti incantat de trilurile pasarelelor ce inveselesc acea dimineata. Iesi in strada, razele blande ale soarelui iti mangaie obrajii, te indrepti spre parcul din capatul strazii trecand pe langa vecini si cunostinte, si simti ca privirile lor nu mai sunt cele pe care le stiai. Glasuri zglobii de copii iti atrag atentia „ ce draguti!’’ si simti in spatele tau cazand pe asfalt pietricele care iti erau destinate. Ajuns in parc te odihnesti pe o banca si incerci sa iti amintesti....cand si cum viata ta s-a schimbat, este aceeasi si totusi diferita: cunoscuti pe care ii simti straini si straini pe care ii cunosti, nave spatiale, voci necunoscute, o persoana care iti asculta convorbirile telefonice, un far mereu aprins la fereastra ta, spitalizari si reveniri acasa, noianuri de idei ce vin si pleaca fara incetare, fara sa reusesti sa le trasezi o ordine...vrei sa intelegi dar nu reusesti.Tot ce stii este ca esti o fiinta umana, traiesti si vrei ca si ceilalti sa vada asta.” Undeva, am citit cateva randuri care mi s-au parut interesante, daca esti de acord te invit sa faci o calatorie cu mine. Dar poti face aceasta calatorie numai daca te-ai regasit intr-un fel sau altul in descrierea mea de mai sus, eu nu promit nimic, doar intind catre tine o mana asteptand sa simt mana ta si impreuna sa cautam o mica parte din raspunsul pe care il cauti. In continuare , tu esti cel care poti face ca oamenii sa accepte schimbarea ta, si sa fie alaturi de tine pe mai departe. Schizofrenia este o boala asociata cu un grad mai ridicat de stigmat, prin comparatie cu bolile precum depresia, epilepsia sau nevroza. Din studii si intervievari reiese ca sistemul de servicii adresat persoanelor cu probleme de sanatate mintala este incomplet, avand verigi slabe sau verigi lipsa. Preventia este considerata a fi prima veriga slaba din sistem- pe cat de importanta este, pe atat este de neglijata pe traseul institutional urmat de o persoana cu probleme de sanatate mintala. O consecinta grava este ca de regula, bolnavii ajung la spital in”situatie limita’’, cand boala deja a evoluat destul de mult si recuperarea este dificila. Monitorizarea post spitaliceasca a pacientilor reprezinta a doua veriga slaba a sistemului. Prin urmare, persoanele cu probleme de sanatate mintala sunt captive intr-un cerc vicios, care functioneaza astfel: ajung intr-un spital decompensati, in stare grava, de criza, in spital sunt tratati, sunt compensati; odata externati din spital insa, fie ca nu mai urmeaza tratamentul prescris, fie din alte cauze se agraveaza starea lor de sanatate (cel mai adesea, marginalizarea lor sociala, uneori chiar in raport cu propria familie) ajung din nou la spital, tot in stare grava; de fiecare data sansele de a se insanatosi sunt mai mici. Doar promovarea unor masuri ferme de preventie si monitorizare post spitaliceasca ar face posibila spargerea acestui cerc vicios. CALITATEA VIETII PERSOANELOR CU SCHIZOFRENIE In prezent, profesionistii acorda o atentie din ce in ce mai mare aspectelor ce privesc calitatea vietii, aceasta devenind puncte cheie in special in cazul bolilor unde nu se poate vorbi despre vindecare, cand obiectivele principale ale planului terapeutic sunt:  1.Mentinerea unui grad de functionare maxim. 2.Gestionarea optima a simptomelor bolii si consecintelor acesteia, atat pe termen scurt cat si pe termen lung (asupra intregii vieti a pacientului). Conceptul de calitate a vietii a fost considerat dintotdeauna foarte important, fiind privit chiar ca o parte componenta a sanatatii individului. Abordarile cognitiv-comportamentale subliniaza importanta pe care o au interactiunile dintre factorii externi si mecanismele individuale de evaluare subiectiva a simptomelor bolii si a problemelor de viata. Au aparut conceptele de adaptare sociala si de nivel de functionare a individului, notiuni mult mai concrete, mai usor de evaluat si care permit elaborarea de strategii de interventie. Conceptul de calitate a vietii este unul dintre cele mai viu discutate in ultima vreme, avand implicatii largi in medicina generala si psihiatrie, precum si in alte domenii. In psihiatrie, conceptul de calitate a vietii este legat de miscarea de dezinstitutionalizare si de evaluare a efectelor ei. Interventiile psihosociale joaca un rol cheie in programele terapeutice complexe, care se adreseaza schizofreniei, si sunt o componenta esentiala a tratamentului. Prin aceste interventii, se imbunatateste nivelul global de functionare, calitatea vietii si complianta la tratament. Deciziile de orientare terapeutica si sociala au un caracter interactiv si sunt adaptate nu numai nevoilor, ci si preferintelor pacientului. In medicina, prin calitatea vietii se intelege bunastarea fizica, psihica si sociala, precum si capacitatea pacientilor de a-si indeplini sarcini obisnuite, in existenta cotidiana. Zanc si Lupu (2004), in lucrarea lor “Indicatorul Libertatii umane”, vorbesc de urmatoarele “dimensiuni ale calitatii vietii”: Bunastarea emotionala sau psihica, ilustrata de indicatori precum: fericirea, multumirea de sine, sentimentul identitatii personale, evitarea stresului excesiv, stima de sine, bogatia vietii spirituale, sentimentul de siguranta. Relatiile interpersonale, ilustrate prin indicatori precum: a te bucura de intimitate, afectiune, prieteni si prietenii, contacte sociale, suport social. Bunastarea materiala, ilustrata prin indicatori precum: proprietate, siguranta locului de munca, venituri adecvate, hrana potrivita, loc de munca, posesie de bunuri, locuinta, statut social. Afirmarea personala, care inseamna: competenta profesionala, promovare profesionala, activitati intelectuale captivante, abilitati/deprinderi profesionale solide, implinire profesionala, niveluri de educatie adecvat profesiei. Bunastarea fizica, concretizata in sanatate, mobilitate fizica, alimentatie adecvata, disponibilitatea timpului liber, asigurarea asistentei medicale de buna calitate, asigurari de calitate,activitati preferate interesante in timpul liber, (hobyyuri si satisfacerea lor), forma fizica optima. Independenta, care inseamna autonomie in viata, posibilitatea de a face alegeri personale, capacitatea de a lua decizii, autocontrolul personal, prezenta unor valori si scopuri clar definite, auto- conducerea in viata. Integrarea sociala, care se refera la prezenta unui status si rol social, acceptarea in diferite grupuri sociale, accesibilitatea suportului social, climat de munca stimulativ, participarea la activitati comunitare, apartenenta la o comunitate spiritual religioasa. Asigurarea drepturilor fundamentale ale omului, cum sunt: dreptul la vot, dreptul la proprietate, la intimitate, accesul la invatatura si cultura, dreptul la un proces corect si echitabil. Evaluarea calitatii vietii pacientilor ajuta profesionistii sa aleaga intre diferite tratamente alternative, sa informeze pacientii asupra efectelor posibile ale diferitelor proceduri medicale si sa ii ajute in luarea unor decizii dificile, sa monitorizeze efectele terapeutice si din punct de vedere al pacientului si nu doar al evolutiei bolii, precum si sa elaboreze protocoale terapeutice eficiente si adecvate. Tratamentul pacientilor cu schizofrenie din perspectiva calitatii vietii Obiectivele psihiatriei actuale nu se rezuma la tratarea simptomelor de boala, ci si la atingerea unui nivel cat mai crescut de independenta, integrare sociala si calitate a vietii. Psihiatria contemporana tinde sa mute accentul ingrijirilor in ambulator, sa mentina cat mai mult timp persoana cu probleme de sanatate mintala in comunitate, in mediul firesc de existenta al acestuia. Desigur ca fazele acute vor fi tratate in spital. Dar si fostul psihotic, care ramane cu manifestari reziduale poate trai printre altii, ducand o viata mai mult sau mai putin normala, fara a fi claustrat luni sau ani in institutii depersonalizante. Acest proiect presupune un inventar al abilitatilor de relationare sociala si programe de reabilitare, de crestere a capacitatii de existenta autonoma. Multa vreme prevenirea recaderilor si controlul simptomatologiei psihotice au fost scopurile exclusive ale interventiilor in schizofrenie. Totusi ca efect al dezistitutioanilizarii si aparitiei psihiatriei comunitare, a devenit necesara dobandirea capacitatii pacientilor cu schizofrenie de a functiona cu sau fara ajutor (sau cu ajutor minim) in cadrul societatii. Psihiatria comunitara actioneaza in echipa, se preocupa de tratament, reabilitare, conditii de viata, integrare sociala etc. Nu se castiga mare lucru daca un schizofren in loc sa stea prelungit in spital, ramane claustrat luni de zile in casa, fara sa faca nimic. Din aceasta cauza tipurile de servicii ambulatorii, oferite persoanelor cu tulburari psihice care traiesc in comunitate s-au diversificat mult in tarile cu o buna asistenta psihiatrica. Care este obiectivul psihiatriei comunitare? In timp ce spitalul are ca obiect boala mintala, psihiatria comunitara are ca obiect sanatatea mintala, obiect foarte greu de definit. Este un acord unanim ca sanatatea mintala, nu inseamna numai lipsa de boala mintala si ca in acest sens psihiatria are un rol important de a construi o lista de caracteristici ale acestei sanatati mintale. Ea poate fi legata de cateva caracteristici si anume: 1)puterea de a organiza existenta intr-o familie, 2)grija fata de copil, 3)grija de a-ti castiga existenta intr-un serviciu, 4)grija de a nu tulbura relatiile de serviciu sau de habitat. Deci este un minim comportamental fara a mai include notiuni vagi si utopice de fericire usoara si buna dispozitie, puterea de a avea relatii interpersonle pozitive. Aceasta definitie operationala are avantajul ca ne orienteaza rapid in aplicarea metodelor la aceasta terapie comunitara; deci ea provoaca o prima separare intre un lot de oameni care nu au probleme din acest punct de vedere si un lot minoritar, care au probleme. Cu acest obiectiv in fata, o psihiatrie comunitara se imparte in: preventie primara, preventie secundara si preventie tertiara. Aceasta din punct de vedere al sanatatii mintale. In majoritatea tarilor dezvoltate, psihiatria comunitara reprezinta standardul de buna practica, universal acceptat. O analiza recenta sugereaza ca ingrijirile comunitare sunt preferabile celor spitalicesti, nu in ultimul rand ca sunt preferate de beneficiari. Pacientii vor sa traiasca, nu doar sa supravietuiasca. Instrumentele de evaluare a calitatii vietii isi propun sa masoare succesul unor interventii terapeutice, calitatea sistemului de ingrijire medicala/comunitara, consecintele unor optiuni de ingrijire (managementul de caz, echipa terapeutica etc.), sa compare efectele secundare sau toxice ale unor medicamente, sa identifice elemente, care influenteaza prognosticul si evolutia. Desi medicatia este baza tratamentului in schizofrenie, psihoterapia si alte terapii psihosociale sunt deasemenea importante. Aceste tratamente pot include: Terapie Psihoterapia condusa de un profesionist experimentat il poate ajuta pe pacient sa faca fata mai bine problemelor de fiecare zi determinate de schizofrenie. Terapia il poate ajuta sa-si imbogateasca abilitatile de comunicare, relatiile, abilitatea de a lucra si motivatia pentru a continua tratamentului. Invatand despre schizofrenie pacientul poate sa o inteleaga mai bine si sa inteleaga cat de important este sa urmeze tratamentul medicamentos. De asemenea, il poate ajuta sa faca fata stigmatizarii legate de faptul ca are schizofrenie. Atat pacientul cat si familia sa pot beneficia de pe urma terapiei, care ofera sprijin si educatie familiilor. Simptomele au o sansa mai mare de ameliorare daca membrii familiei inteleg boala, pot recunoaste situatiile stresante care pot duce la recaderea bolii si pot ajuta pacientul sa nu abandoneze planul de tratament. De asemenea, terapia de de familie poate ajuta ca pacientul si familia sa sa comunice mai bine si sa inteleaga conflictele familiale. Reabilitarea Invatarea de abilitati sociale si vocationale pentru a putea trai independent este o parte importanta in tratamentul schizofreniei. Cu ajutorul terapeutului, pacientul poate invata diferite abilitati cum ar fi mentinerea igienei, gatitul sau comunicarea eficienta. Astazi putini pacienti cu schizofrenie necesita spitalizare pe termen lung, datorita tratamentelor eficiente existente acum pe piata.   Bibliografie:              Aurel Romila - Psihiatrie - Asociatia Psihiatrilor Liberi din Romania Lazarescu M., Calitatea vietii in psihiatrie, Ed. Info Medica, Bucuresti Ciobanu Carmen - instructor C.S.Giurgiu Student:Apetroaei Diana Maria Specializarea:Asistenta Sociala An:3