Pasul Ciumârna
Pasul Ciumârna (Palma) | |
Șoseaua din Pasul Ciumârna | |
Altitudine | 1.100 m |
---|---|
Munți | Obcina Mare |
Coordonate | 47°44′46.42″N 25°37′44.32″E / 47.7462278°N 25.6289778°E |
Țară | România |
Văi | Rusca (NE) Ciumârna (SV) |
Ascensiune începând din | Sucevița (NE) Ciumârna (SV) |
Drum de acces | DN17A |
Perioadă de închidere | Deschis tot timpul anului |
Modifică date / text |
Pasul Ciumârna (numit și Pasul Palma), este o trecătoare situată pe DN17A la 1100 m altitudine[1] și, care traversează Obcina Mare leagând Valea Moldoviței de Podișul Sucevei.[2]
Date geografice
[modificare | modificare sursă]Trecătoarea este situată pe culmea dintre vârfurile Poiana Prislop (1180 m altitudine, spre sud-est) și Poiana Ursului (1130 m altitudine, spre nord-vest)[1], între localitățile Sucevița (spre nord-est) și Ciumârna (la sud-vest).
Cele mai apropiate stații de cale ferată sunt la Rădăuți respectiv la Vama.
În continuare spre Câmpulung Moldovenesc DN17A traversează Pasul Curmătura Boului (Trei Movile) din Obcina Feredeului.[1]
Repere
[modificare | modificare sursă]În punctul cel mai înalt din trecătoare este ridicat un monument de forma unei palme umane numit chiar Palma. Acesta este un simbol al muncii și al forței în amintirea momentului din 1968 când cele două echipe de constructori de drumuri care s-au întâlnit aici venind din direcții opuse, și-au strâns mâinile în semn de terminare a șoselei[3] și de depășire a dificultăților aceastei lucrări.
Obiective turistice situate în apropiere
[modificare | modificare sursă]Vezi și
[modificare | modificare sursă]Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c Obcinele Bucovinei Harta turistică, Vasile Băican, accesat 2013.10.11
- ^ Op. cit. Bibliografie: Atlas rutier România
- ^ Suceava: Priveliști de neuitat în Obcinile Bucovinei, 10 iunie 2011, ziarul Adevărul, accesat 2014.02.17
Bibliografie
[modificare | modificare sursă]- Atlas rutier România, Furtună Constantin, Ed. All, 2010, ISBN 978-973-724-101-6
- Literatură suplimentară
- Monumentul Drumului, Lazăr Beneș, 1969, ziarul Constructorul