Pasul Botiza
Pasul Botiza | |
Altitudine | 980 m |
---|---|
Munți | Munții Lăpușului (la vest) Munții Țibleș (la est) |
Coordonate | 47°36′38.22″N 24°7′17.11″E / 47.6106167°N 24.1214194°E |
Țară | România |
Văi | Botiza (la nord) Minghet (la sud) |
Ascensiune începând din | Botiza (la nord) Groșii Țibleșului (la sud) |
Drum de acces | DJ171A |
Perioadă de închidere | Închis iarna |
Modifică date / text |
Pasul Botiza (găsit și sub numele de Pasul Didi[1] sau Pasul Cârligătura)[2] este o trecătoare în Carpații Orientali situată între Munții Lăpușului,[3] aflați la vest[2] și Munții Țibleșului,[3] aflați la est,[2] care face legătura între Depresiunea Maramureșului și Depresiunea Lăpușului,[3] mai precis între culoarul Izei și valea Suciului.[2] Este situată la altitudinea de 980 m.[4]
Date geografice
[modificare | modificare sursă]Trecătoarea se află între vârfurile Cârligătura (1263 m) aflat la est și Măgura Porcului (1222 m) aflat la vest. ascensiunea făcându-se dinspre văile Botiza (situată la nord) și Minghet (situată la sud).[2]
Este străbătută de DJ171A, care leagă Șieu de Suciu de Sus.[5] Porțiunea care urcă în trecătoare dintre comunele Botiza și Groșii Țibleșului are caracter de drum turistic[6] și este închisă iarna.[7]
Spre vest se află pasurile Neteda și Cavnic, iar spre est Pasul Șetref.[2]
Oportunități turistice de vecinătate
[modificare | modificare sursă]- Biserica de lemn „Cuvioasa Paraschiva” din Botiza[8]
- Izvoarele de apă minerală de la Botiza[9]
- Drumul Crucii – situat pe traseul drumului care duce la Botiza, este format din 14 troițe de lemn, dispuse din centrul comunei Groșii Țibleșului până la culmea muntelui. Cele 14 plăcuțe fixate pe troițe respectă ordinea și conținutul inscripțiilor de pe Via Dolorosa din Ierusalim[10]
- Casa Bozghii – situată la 200 de m de drumul care duce dinspre Groșii Țibleșului spre trecătoare,[11] este un martor grezos de eroziune.[12]
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ ***; Drumul prin pasul Didi necesită reparații; Informația Zilei, 6 Septembrie 2008; accesat la 12 mai 2020
- ^ a b c d e f Pasere, Dan; Munții Țibleșului și Popescu, Nae & Pasere, Dan; Munții Țibleș și Munții Lăpușului (hartă în Mică Enciclopedie a drumețului, p. 24); România Pitorească, ?/?
- ^ a b c Ghinea, Dan; Enciclopedia geografică a României, Ediția a IV-a; Toronto; 2018; p. 1030; accesat la 12 mai 2020
- ^ Chiș, Vasile Timur & S. Kosinszki, Sorin; Geographical introductary characterization of the Upper Tisa Basin (Romania-Ukraine); Transylvanian Review of Systematical and Ecological Research, 11/2011; p. 4; accesat la 11 mai 2020
- ^ DJ171A; Google Maps; accesat la 11 mai 2020
- ^ Redacția; Alunecare de teren pe un drum turistic din Munții Țibleșului; Transilvania Reporter, 25 octombrie 2013; accesat la 11 mai 2020
- ^ ***; DRUMUL dintre Botiza și Groșii Țibleșului, ÎNCHIS; dc.news, 9 noiembrie 2017; accesat la 11 mai 2020
- ^ Institutul Național al Patrimoniului; Lista monumentelor istorice din județul Maramureș Arhivat în , la Wayback Machine. (2015); patrimoniu.ro, poz. 229; accesat la 11 mai 2020
- ^ Șoimu, Valentina; Botiza, cartea de vizită a maramureșenilor; Lumea Satului, Nr.6, 16-31 Martie 2009; acccesat la 11 mai 2020
- ^ Dragoș, Gelu; Evenimente de primă mână la Groșii Țibleșului[nefuncțională]; Știrilemm.ro, 31 august 2015; accesat la 11 mai 2020
- ^ Petruț, Anton; Groșii Țibleșului la începutul anului 2018; Graiul Maramureșului, 5 martie 2018; accesat la 11 mai 2020
- ^ Administrator; MINUNE A NATURII – Casa de piatră construită de… vânt, ploaie și îngheț, în Munții Țibleșului; emaramures.ro, 26 ianuarie 2011; accesat la 11 mai 2020
Lectură suplimentară
[modificare | modificare sursă]- Mac, Ioan & Casaba, Budai; Munții Oaș, Gutâi, Țibleș; Ed. Abeona; 1992