Sari la conținut

Comuna Tănăsoaia, Vrancea

46°6′22″N 27°23′26″E (Comuna Tănăsoaia, Vrancea) / 46.10611°N 27.39056°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Tănăsoaia
—  comună  —
Tănăsoaia se află în România
Tănăsoaia
Tănăsoaia
Tănăsoaia (România)
Poziția geografică
Coordonate: 46°6′22″N 27°23′26″E ({{PAGENAME}}) / 46.10611°N 27.39056°E

Țară România
Județ Vrancea

SIRUTA177879

ReședințăTănăsoaia
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Tănăsoaia[*]Melania Mocanu[*][1] (ADU, )

Suprafață
 - Total45 km²
Altitudine95 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total1.812 locuitori

Fus orarUTC+2
Cod poștal627335[2]

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Tănăsoaia (în trecut, Valea Rea și Galbeni) este o comună în județul Vrancea, Moldova, România, formată din satele Călimăneasa, Costișa, Costișa de Sus, Covrag, Feldioara, Galbeni, Nănești, Tănăsoaia (reședința), Vladnicu de Jos și Vladnicu de Sus.

Comuna se află în nord-estul județului, la limita cu județul Galați, în valea râului Zeletin, fiind străbătută în zona de vest și de emisarul acestuia, râul Berheci. Este străbătută pe direcția nord-sud de două șosele județene: DJ241 o leagă spre sud în județul Galați de Gohor (unde se termină în DN24); și spre nord de Boghești și mai departe în județul Bacău de Podu Turcului (unde se intersectează cu DN11A), Glăvănești, Motoșeni, Răchitoasa, Colonești și Izvoru Berheciului; DJ241A o leagă spre sud în județul Galați de Gohor, și spre nord de Corbița și mai departe în județul Bacău de Dealu Morii, Vultureni, Oncești și Izvoru Berheciului.[3]




Componența etnică a comunei Tănăsoaia

     Români (92,05%)

     Alte etnii (0%)

     Necunoscută (7,95%)




Componența confesională a comunei Tănăsoaia

     Ortodocși (91,72%)

     Alte religii (0,11%)

     Necunoscută (8,17%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Tănăsoaia se ridică la 1.812 locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 1.972 de locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (92,05%), iar pentru 7,95% nu se cunoaște apartenența etnică.[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,72%), iar pentru 8,17% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Tănăsoaia este administrată de un primar și un consiliu local compus din 11 consilieri. Primarul, Melania Mocanu[*], de la Alianța Dreapta Unită, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Alianța Dreapta Unită4    
Partidul Social Democrat3    
Alianța pentru Unirea Românilor3    
Partidul Național Liberal1    

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Valea Rea, făcea parte din plasa Zeletinul a județului Tecuci și avea în compunere satele Călimăneasa, Covragu, Galbenu, Nănești, Sălcuța, Valea Rea și Vladnicu, cu o populație de 1621 de locuitori. În comună funcționau cinci biserici și două școli mixte.[8] Anuarul Socec din 1925 o consemnează în plasa Podu Turcului a aceluiași județ, având 2685 de locuitori în aceleași sate.[9] În 1931, zona a fost ușor reorganizată, comuna luând numele de Galbeni și rămânând cu satele Călimăneasa, Galbeni, Nănești, Valea Rea de Jos, Valea Rea de Sus și Vladnic, după ce satul Covragu a fost transferat comunei Brăhășești, iar satul Sălcuța — comunei Corbița.[10]

În 1950, comuna a fost arondată raionului Răchitoasa din regiunea Bârlad și apoi (după 1956) raionului Adjud din regiunea Bacău. În timp, satul nou apărut Tănăsoaia a devenit reședința comunei, iar comuna a luat numele lui. În 1964, satele Valea Rea de Jos și Valea Rea de Sus și-au schimbat denumirea în Costișa, respectiv Costișa de Sus.[11] Comuna Tănăsoaia a fost transferată în 1968 la județul Vrancea, și de atunci are alcătuirea actuală.[12][13]

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]

Două obiective din comuna Tănăsoaia sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Unul este clasificat ca monument de arhitectură — biserica de lemn „Intrarea în Biserică”, datând din 1776 din centrul satului Nănești. Celălalt, monumentul eroilor din Primul Război Mondial din satul Tănăsoaia, ridicat în 1929 în fața bisericii din sat, este clasificat ca monument memorial sau funerar.

Personalități născute aici

[modificare | modificare sursă]
  1. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2024, Autoritatea Electorală Permanentă 
  2. ^ https://coduripostaleok.ro/cod-postal-627335  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  3. ^ Google Maps – Comuna Tănăsoaia, Vrancea (Hartă). Cartografie realizată de Google, Inc. Google Inc. Accesat în . 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Valea-Rea, com. rur., pl. Zeletinul” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 5. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 715. 
  9. ^ „Comuna Valea Rea în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  10. ^ Tablou de regruparea comunelor rurale întocmit conform legii privind modificarea unor dispozițiuni din legea pentru organizarea administrațiunii locale”. Monitorul oficial și imprimeriile statului (161): 403–404. . 
  11. ^ „Decretul nr. 799 din 17 decembrie 1964 privind schimbarea denumirii unor localități”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 
  12. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  13. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în .