Sari la conținut

Comuna Cârligele, Vrancea

45°40′47″N 27°04′50″E (Comuna Cârligele, Vrancea) / 45.67972°N 27.08056°E
De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Cârligele
—  comună  —
Biserica Sf. Nicolae - Cârligele

Cârligele se află în România
Cârligele
Cârligele
Cârligele (România)
Poziția geografică
Coordonate: 45°40′47″N 27°04′50″E ({{PAGENAME}}) / 45.67972°N 27.08056°E

Țară România
Județ Vrancea

SIRUTA175732

ReședințăCârligele
Componență

Guvernare
 - primar al comunei Cârligele[*]Ștefan Moscu[*][2][3] (PSD, )

Suprafață
 - Total40 km²
Altitudine154 m.d.m.

Populație (2021)
 - Total3.378 locuitori

Fus orarEET (+2)
 - Ora de vară (DST)EEST (+3)
Cod poștal627065
Prefix telefonic+40 x37 [1]

Prezență online
site web oficial Modificați la Wikidata
GeoNames Modificați la Wikidata

Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului
Amplasarea în cadrul județului

Cârligele este o comună în județul Vrancea, Muntenia, România, formată din satele Blidari, Bonțești, Cârligele (reședința) și Dălhăuți.

Comuna se află în partea de sud a județului. Este traversată de șoseaua județeană DJ205B, care o leagă spre nord de Vârteșcoiu și Broșteni (unde se termină în DN2M) și spre sud de Cotești și Urechești (unde se termină în DN2).




Componența etnică a comunei Cârligele

     Români (97,22%)

     Alte etnii (2,78%)




Componența confesională a comunei Cârligele

     Ortodocși (95,2%)

     Alte religii (1,89%)

     Necunoscută (2,9%)

Conform recensământului efectuat în 2021, populația comunei Cârligele se ridică la 3.378 de locuitori, în creștere față de recensământul anterior din 2011, când fuseseră înregistrați 3.116 locuitori.[4] Majoritatea locuitorilor sunt români (97,22%).[5] Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,2%), iar pentru 2,9% nu se cunoaște apartenența confesională.[6]

Politică și administrație

[modificare | modificare sursă]

Comuna Cârligele este administrată de un primar și un consiliu local compus din 13 consilieri. Primarul, Ștefan Moscu[*], de la Partidul Social Democrat, este în funcție din . Începând cu alegerile locale din 2024, consiliul local are următoarea componență pe partide politice:[7]

   PartidConsilieriComponența Consiliului
Partidul Social Democrat12            
Alianța pentru Unirea Românilor1            

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Orașul a județului Râmnicu Sărat și era formată doar din satul de reședință, cu 973 de locuitori. În comună funcționau două biserici și o școală de băieți cu 52 de elevi.[8] La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționau în aceeași plasă și comunele Blidarele și Bonțești. Comuna Blidarele avea și ea doar satul de reședință cu 553 de locuitori și în ea funcționau o biserică datând de la 1788 și o școală mixtă cu 49 de elevi.[9] Comuna Bonțești, formată din satele Bonțești și Dălhăuți, avea 1092 de locuitori, trei biserici (una din 1820, alta din 1840 și o alta din 1625) și o școală mixtă cu 45 de elevi.[10]

Anuarul Socec din 1925 consemnează că între timp comuna Blidarele a fost desființată și inclusă în comuna Cârligele, aceasta având în cele două sate 2004 locuitori.[11] Comuna Bonțești și-a mutat reședința la Dălhăuți și a luat numele acestui sat; ea avea 1266 de locuitori.[12] Ambele comune făceau parte din plasa Cotești a aceluiași județ.

În 1950, comunele au fost transferate raionului Focșani din regiunea Putna, apoi (după 1952) din regiunea Bârlad și (după 1956) din regiunea Galați. Între timp, comuna Dălhăuți a fost și ea desființată și inclusă în comuna Cârligele. În 1968, comuna în forma ei actuală a trecut la județul Vrancea.[13][14]

Monumente istorice

[modificare | modificare sursă]
Mănăstirea Dălhăuți, monument istoric de interes local din comuna Cârligele

Patru obiective din comuna Cârligele sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Vrancea ca monumente de interes local. Unul este un sit arheologic, aflat pe malul stâng al râului Mera, lângă Bonțești, în punctul „La Fântâni”, sit ce cuprinde o așezare eneolitică aparținând culturii Cucuteni și o alta din secolele al II-leaal III-lea (perioada La Tène) aparținând culturii carpice. Alte două obiective sunt clasificate ca monumente de arhitectură — biserica „Sfinții Voievozi” din Bonțești, datând de la sfârșitul secolului al XVII-lea–începutul secolului al XVIII-lea; și schitul Dălhăuți aflată la 1 km nord de satul Dălhăuți, complex ce cuprinde biserica de lemn „Sfinții Arhangheli” (1810), biserica „Izvorul Tămăduirii” (1828) și biserica „Sfinții Împărați” (1840–1850). Un al patrulea obiectiv, clasificat ca monument memorial sau funerar este Troița Eroilor din Primul Război Mondial, aflată la intrarea în sat și ridicată în 1933.

  1. ^ x indică operatorul telefonic: 2 pentru Romtelecom și 3 pentru alți operatori de telefonie fixă
  2. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2016, Biroul Electoral Central 
  3. ^ Rezultatele alegerilor locale din 2012 (PDF), Biroul Electoral Central 
  4. ^ „Rezultatele recensământului din 2011: Tab8. Populația stabilă după etnie – județe, municipii, orașe, comune”. Institutul Național de Statistică din România. iulie 2013. Accesat în . 
  5. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după etnie (Etnii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  6. ^ „Rezultatele recensământului din 2021: Populația rezidentă după religie (Religii, Macroregiuni, Regiuni de dezvoltare, Județe, Municipii, orașe și comune*)”. Institutul Național de Statistică din România. iunie 2023. Accesat în . 
  7. ^ „Rezultatele finale ale alegerilor locale din 2024” (Json). Autoritatea Electorală Permanentă. Accesat în . 
  8. ^ Lahovari, George Ioan (). „Cîrligele, com. rur.”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 507–508. 
  9. ^ Lahovari, George Ioan (). „Blidarele” (PDF). Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 1. București: Stab. grafic J. V. Socecu. pp. 474–475. 
  10. ^ Lahovari, George Ioan (). „Bonțești, com. rurală”. Marele Dicționar Geografic al Romîniei. 2. București: Stab. grafic J. V. Socecu. p. 523. 
  11. ^ „Comuna Cârligele în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  12. ^ „Comuna Dălhăuți în Anuarul Socec al României-mari”. Biblioteca Congresului SUA. Accesat în . 
  13. ^ „Legea nr. 3/1968”. Lege-online.ro. Accesat în . 
  14. ^ „Legea nr. 2/1968”. Monitoruljuridic.ro. Accesat în . 

Lectură suplimentară

[modificare | modificare sursă]
  • Monografia comunei Cîrligele, Ionel Budescu, 1979


Format:Carligelevnadmin