REGNUL ANIMALIA

CLASA REPTILE
CLASA REPTILE
 Profesor: Danilov Olga
 Data:
 Obiectul: Biologie clasa a VII-a
 Subiectul: Animalele vertebrate:
încrengătura Cordata, clasa reptile
 Tipul lecției: Lecţie de asimilare/ dobândire
a noilor cunoștințe
 Competențe: CS1
 Subcompetențe: Identificarea
caracteristicilor distinctive ale animalelor la
nivel de regn, încrengătură, clasă
OBIECTIVE
 O1 Să enumere caracterele generale ale reptilelor
importante filogenetic.
 O2 Să caracterizeze mediul de trai şi răspîndirea
reptilelor.
 O3 Să caracterizeze o specie de reptile după algoritm.
 O4 Să enumere reprezentanţi din clasa reptile.
 O5 Să enumere semnele distinctive ale
reprezentanţilor
 O6 Să descrie rolul reptilelor.
SUBIECTE
 1. Mediul de trai şi răspîndirea reptilelor.
 2. Clasificarea:
Ordinul Crocodilia – crocodilul de Nil, caimanul.
Ordinul Chelonia - broasca–ţestoasă-de-stepă.
Ordinul Scuamate:
Subordinul Şopîrlele (Lacertilia) - şopîrla–verde.
Subordinul Cameleonii – camelionul.
Subordinul Şerpii (Ofidia) - şarpele de casă, vipera.
 3. Caracterele specifice reptilelor.
 4. Descrierea reprezentantului tipic – şopîrla cenuşie - după
algoritm.
 5. Importanţa reptilelor.
SISTEMATICA REPTILELOR

Clasa Reptilia (reptile)

 Ordinul Squamata
 Subordinul Autarchoglossa (şopârle)
 Familia Anguidae
 Anguis fragilis (năpârcă)
 Ophisaurus apodus
 Familia Lacertidae
 Eremias arguta (şopârliţă, şopârlă de nisip)
 Genul Lacerta
 Genul Podarcis
 Familia Scincidae
 Ablepharus kitaibelii (şopârlă mică)
Subordinul Şopîrlele (Lacertilia)
ŞERPI
 Subordinul Serpentes (şerpi)
 Familia Boidae
 Eryx jaculus (şarpe de stepă)
 Familia Colubridae
 Genul Coluber
 Coronella austriaca (şarpe de alun)
 Genul Elaphe
 Genul Natrix
 Familia Viperidae (vipere)
 Genul Vipera
ŞERPI
Ordinul Crocodilia
Ordinul Testudines (broaşte
ţestoase)
 Ordinul Testudines (broaşte ţestoase)
 Familia Emydidae
 Emys orbicularis (ţestoasa de apă)

 Familia Testudinidae
 Testudo graeca (ţestoasa de uscat
dobrogeană)
BROAŞTE ŢESTOASE
ORDINUL CAMELEONI
RĂSPÎNDIREA
 Reptilele din fauna actuala sunt exclusiv
terestre cu unele exceptii. Ele nu mai
 revin in mediul acvatic pentru reproducere,
avand in structura lor caractere multiple care
reprezinta adaptari la viata terestra. Sunt
animale poikiloterme, temperatura corpului
variind sensibil fata de cea in zonele cu clima
calda, putinele specii din regiunile temperate
hiberneaza in sezonul rece.
REPREZENTANTUL TIPIC –
şopîrla verde
SOPARLA VERDE
Mediu de viata:. Cea mai mare şoparlă de la noi (20-25 cm),poate fi văzută în
locuri înierbate şi însorite,de la câmpie pâna la munte ; ea este un animal terestru.
Alcatuire corp
 Culorea verde a corpului seamănă cu mediul în care traieşte.
 Capul se termină cu un bot ,în vârful căruia sunt situate
nările. Ochii protejati de o membrana subtire si 2 pleoape.
Urechiile sunt ca nişte membrane întinse . Limba este scurtă
şi bifurcată , iar dinţii sunt concrescuţi cu maxilarele . Ei
sunt mici şi conici.
 Trunchiul este acoperit cu solzi cornoşi, proveniţi din
îngroşarea pielii ; ei apără animalul de uscăciune şi
lovituri.Coada este lungă şi cilindrică
 Membrele scurte , acoperite cu solzi netezi ,sunt aşezate pe
părţile laterale ale corpului .Ele se termină cu gheare .
 coada
Alcatuirea corpului
trunchi

cap

membre
nari
urechi ochi
MORFOLOGIA
Corpul lor, mai mult sau mai putin masiv, este
inzestrat cu 4 picioare (membre) ppentadactile
ale caror degete se termina cu gheare.
Membrele sunt situate latero-ventral si nu
ridica de la sol restul corpului. Ele servesc
pentru sprijin pe substratul pe care se tarasc.
La unele reptile adaptate secundar la viata
acvatica (broastele testoase) membrele sunt
transformate in palete pentru inot, iar la serpi,
acestea au disparut sau sunt rudimentare,
locomotia facandu-se prin tarare.
ACOPERIREA
 Reptilele au un tegument sarac in glande secretoare, de
aceeea el este uscat si impermeabil ca rezultat al adaptarii la
viata terestra. Patura externa a epidermei este cornoasa,
groasa si apara corpul de uscaciune. De asemenea produce
solzi, scuturi si placi cornoase cu rol de protectie. La
crocodili si broaste testoase, derma tegumentului produce
placi osoase, care dubleaza scuturile cornoase, formand o
adevarata armatura care uneori este extrem de dura.
 Datorita acestor formatiuni epidermice si dormice, in
perioada de crestere are loc naparlirea, sub forma de exuvie
(teaca continua la serpi) sau sub forma de petice (la soparle).
Exceptie fac testoase si crocodilii care nu naparlesc.

 Tegumentul reptilelor contine pigmenti care dau culoarea

corpului si care nu se modifica in functia de variatia
cromatica a mediului. Fac exceptii unele specii de soparle la
care pigmentii sunt localizati in cromatofori, iar culoarea
corpului se modifica in concordanta cu cea a mediului
asigurand camuflarea animalului (cameleonul).
SCHELETUL
 Coloana vertebrala este formata din vertebre amficelice la
reptilele inferioare si notocordul persista toata viata, vertebre de tip
procelic la reptilele superioare iar coarda dorsala nu persista si la
adult.
 Craniul este articulat printr-un singur condil occipital de primele
vertebre cervicale. In alcatuirea coloanei vertebrate se afla cele 5
regiuni: cervicala, dorsala, lombara, sacrala si caudala. Exceptie fac
serpii ale caror member sunt reduse sau au disparut iar coloana
vertebrala nu prezinta aceasta impartire.
 Reptilele sunt primele vertebrate la care se diferentiaza primele 2
vertebre cervicale, atlas si axis. Atlas are forma unui inel care se
invarte usor in jurul apofizei odontoide a axisului asigurand o mare
mobilitate capului. Vertebrele dorsale poarta coaste articulate
ventral cu osul stern (lipseste la serpi). Regiunea lombara este
formata dintr-un numar variabil de vertebre, cea secrala din din 2-3
vertebre care au apofize transverse iar caudala are numar mare de
vertebre.
 Coastele care se articuleaza la nivelul sternului se numesc
adevarate, iar celelalte flotante.
Membrele sunt scurte, asezate pe laturile
corpului indreptate lateral,servesc la agatare si
catarare.Soparla se taraste,este animal tarator
sau REPTILA.
Acatuire interna
SISTEMUL NERVOS
 La reptile sistemul nervos este format din encefal si măduva spinării.
 La toate vertebratele, encefalul este format din 5 vezicule:
telencefal sau creierul anterior
diencefal sau creierul intermediar
mezencefal sau creierul mijlociu
metencefal sau creierul posterior sau cerebelul
mieencefal sau bulbul rahidian.
 La reptile datorită adaptării la viata terestra SN este mai dezvoltat.
 Telencefalul este repezentat de 2 emisfere cerebrale ce sunt voluminoase foarte bine dezvoltate,
ele acoperind partial diencefalul. Emisferele cerebrale sunt separate prin sanţul interemisferic şi
se prelungesc cu tractul si bulbi olfacticvi.
 Pentru prima dat in seria animală apare scoarţa cerebrală ce este formată din două straturi
celulare: Un strat superficial senzitiv şi un strat profound piramidal ce este motor.
 Diencefalul reptilelor este reprezentat de epifiză ce indeplineşte functii senzoriale (de orientare
spre o sursă luminoasă), talamusul şi hipotalamusul sunt mai bine dezvoltate ca la amfibieni.
 Mezencefal are 2 lobi optici. Apar mai précis tuberculi bigemeni posteriori, la care vin informaţii
auditive şi tuberculul bigemeni anteriori ce orienteaza reflexele vizuale. Tot la nivelul
mezencefalului la reptile apare nucleul roşu, care este masa de substanţa cenuşie ce controlează
tonusul muscular diminuîndul.
 Metencefalul. sau cerebelul este redus la reptile; exceptie fac crocodilii la care este format din 3
lobi (la fel ca la pasari si mamifere). La nivelul cerebelului apar nuclei intracelebeloşi ce
controlează tonusul muscular, au rol in echilibru.
 Bulbul raidian este la fel ca la amfibieni cu centri gastrointestinal, cardiovascular, respirator şi
alţii care realizează reflexe necondiţionate.
 Pe marginile encefalului se observa 12 perechi de nervi cranieni .

 Măduva spinării este cilindrică şi dreaptă (uniforma) şi are doua dilataţii (cervicală şi lombară la
crocodili şi broaşte ţestoase).
ANALIZATORII
 Organele de simţ sunt: ochii, urechile,
limba bifurcată.
Hranire: insecte, rame, paianjeni. Limba
este musculoasa, bifurcata la varf.
NUTRIŢIA
DIGESTIA
 Tubul digestive incepe cu cavitatea bucala in care se afla dintii
dezvoltati pe falci, pe oasele palatine, pe vomer si pe oasele
pterigoide.
 Chelonienii au falcile prevazute cu trei cornoase care au aspectul
unui cioc taios. Dintii reptilelor apartini urmatoarelor tipuri: tipul de
dintre acrodont reprezinta dinti fixati la extremitatea distala a falcilor
(soparle); tipul pleurodont are dinti fixati pe partea interna a falcilor
intr-un sant (la serpi) si dintii de tip tecodont fixati in elveole dentare
(la crocodili).
 Reptilele veninoase au anumiti dinti, de regula fixati pe maxilar care
sunt in legatura cu glandele veninoase; ei au un canal (la vipera) sau
un sant (la sarpele cu ochelari) prin care se scurge veninul.
 Soparlele si serpii au in cavitatea bucala o limba subtire bifida
(bifurcata la varf) si extrem de mobila care poate fi proiectata mult
in afara. Pe planseul cavitatii bucale se afla orificiile nazale interne
(coane). Serpii au o gura extensibila.
 Cavitatea bucala se continua cu faringele care comunica lateral cu
camerele timpanicce.
 Esofagul este lung si dilatabil iar in continuarea lui se afla stomacul
de forma alungita.
 Intestinul este diferentiat in subtire si gros si se deschide printr-un
rect in cloac alaturi de conductele urinare si genitale. Cloacul
comunica cu exteriorul prin orificiul anal.
APARATUL DIGESTIV
APARATUL RESPIRATOR
 Aparatul respirator are in alcatuire caile
respiratorii care incep cu fosele nazale, apoi
faringe, laringe, trahee si bronhiile ce patrund
in plaman.
 Ca urmare a adaptarii la respiratia aeriana,
plaminii au o suprafata mare de schimb iar
respiratia este de tip toracal realizandu-se prin
miscari de ridicare si coborare a cutiei toracice.
 La serpi este dezvoltat numai plamanul drept,
cel stang fiind redus ca urmare a corpului
cilindric mult alungit si a locomotiei prin tarare.
Respiratie
 Pulmonara, plamanii au peretii cutati.
 Respiratia se realizeaza prin marirea
cutiei toracice.
 Caile respiratorii sunt bine diferentiate,
plamanii sunt ca niste saci cu peretii
cutati
 APARATUL
CIRCULATOR
 Circulatia sangelui este la fel
ca la amfibieni, inchisa, dubla
si incompleta.
 Inima este tricamerala,
formata din 2 atrii si un
ventricul in care se schiteaza
un sept ventricular care la
crocodili va separa complet
cele 2 ventricule, aparand
pentru prima data in seria
animala o inima
tetracamerala.
 Reptilele au 2 arcuri aortice,
stang si drept, care se
deschid separate in ventricul
unde sangele se amesteca.
APARATUL EXCRETOR

 Excretia se realizeaza prin 2 rinichi care

se deschid prin 2 uretere in cloac.
Putine specii au si vezica urinara.
REPRODUCEREA
 sexe separate
 se inmultesc prin oua pe care femela le
depune in locuri insorite
 ouale sunt clocite la caldura soarelui
 dezvoltarea se face fara metamorfoza
 iarna se ascund in gropi pana primavara
( au temperatura corpului variabila)
 Oul are coaja calcaroasa.In luna
iunie ,femela depune 5-13 oua care
eclozeaza in 45-60 de zile.Puii au 3-4 cm.
REPRODUCEREA
 Legat de viata terestra, apar unele elemente de
adaptare in dezvoltarea embrionului.
 Reptilele se inmultesc prin oua care rezultain urma
fecundatiei interne.
 Masculii au 1-2 organe copulatoare. Embrionul care
se dezvolta in ou are o anexa embrionara numita
amnios, un sac plin de lichid care protejaza contra
socurilor si o a doua anexa embrionara numita
alentoida cu rol in respiratia si excretia
embrionului.
DIVERSITATEA
 ALTE REPTILE:


Varanul
Dragonii de Komodo au un corp musculos ce se termina cu o
coada mai lunga decat restul corpului. Picioarele sunt scurte,
puternice si se termina cu cinci gheare ascutite. Pielea
varanului este de culoare maro-cenusie avand pete rosiatice
din loc in loc. Varanii tineri sunt usori de identificat deorece au,
in jurul gatului, benzi verzi si negre ce dispar cu varsta.
Dragonii de Komodo au o durata de viata de circa 20 de ani si
pot alerga cu aproape 40 km/ora.
Varanii se regasesc in insulele Indoneziei, Pada, Flores,
Rintja, Gili Mota si Owadi Sami. Insula Komodo este cea mai
mare dintre acestea desi are o marime de 1500 de km patrati.
Dragonii de Komodo se gasesc in savanele din insule, dar
uneori ratacesc si prin paduri. Sunt inotatori buni si se spune
ca, in cazul incendiilor, inoata pana la cea mai apropiata insula.
Exemplarele tinere se pot catara in copaci. Pe timpul noptii,
varanii dorm in pesteri sau printre radacinile copacilor. Sunt
animale solitare.
VARANII
 Varanul sau Dragonul de Komodo este cea mai mare soparla
din zilele noastre. Masculii ating lungimea de 3 m si
greutatea de 97-133 kg. Femelele sunt mai mici decat
masculii (mai putin de 2 m lungime).

Cameleonul
Cameleonul este un animal asemanator cu soparla, ce are o lungime
de aproximativ 30 cm. Cameleonul este un animal rar; exista
aproximativ 113 specii de cameleoni in lume, specii ce se gasesc in
nordul Africii, Asia Mica si sudul Spaniei.

 Singuratic, cameleonul, traieste in copaci, dar este capabil sa alerge

rapid in cazul in care este amenintat. Adaptat la viata arboricola si la
vanatoarea de insecte, cameleonul are corpul puternic comprimat
lateral, iar degetele picioarelor sunt orientate in doua laturi opuse,
formand un cleste cu care se prinde de ramuri.

 Cameleonul este un animal care ajunge la maturitate la varsta de 9

luni, fiind capabil sa-si schimbe culoarea corpului dupa mediul
inconjurator.
In general, mananca o mare varietate de nevertebrate, pasari mici,
soparle si insecte.

 Cameleonii traiesc mai mult de 10 ani si sunt animale ovovipare,

reproducandu-se o data la 2 ani.

 Imperecherea are loc in Ianuarie sau Februarie, putand exista 3 sau 4

imperecheri pe zi. Depunerea oualor are loc in Martie, ouale fiind
depuse intr-o groapa pe care o sapa cameleonul. Clocirea oualor
dureaza circa 10 luni.
IMPORTANȚA ÎN NATURĂ

 Participă la circuitul materiei în natură;

 Sunt consumatori în ecosistemă;
 Constituie baza nutritivă pentru animale în
ecosistemă;
IMPORTANȚA ÎN VIAȚA
OMULUI
 Folosite în alimentaţie;
 Ca specii decorative – broaştele
ţestoase;
 În medicină – veninul otrăvitor.
 Sursă de materie primă – pielea de
crocodil.
 Domeniu de studiu – serpentologia.