Politraumatismele –

prim ajutor
 Definitie
 Politraumatizatul este un rănit purtător de
multiple leziuni din care cel puţin una determină
prognosticul vital.

 Orice rănit având cel puţin două leziuni

traumatice grave ce atrag o perturbare majoră a
funcţiei respiratorii şi-sau circulatorii trebuie
considerat ca un politraumatizat (Trillat şi Patel).
 SECVENŢE DE BAZĂ ÎN
TRATAMENTUL TRAUMATIZAŢILOR

 Examinarea primară rapidă

 112
 Începerea manevrelor de resuscitare
 Examinarea secundară completă
 Transportul la o unitate sanitară
 Cauzele
politraumatismelor
Accidente rutiere
90%

Accidente de muncă,tentative de
suicid,explozii, etc…10%
 Mecanismul
de
producere
Accident rutier
Accident rutier
- ciocnire (impact)
- deceleraţie
(oprire bruscă)
- acceleraţie
(proiectare)
Căderi
- de la aceeaşi înălţime
- precipitarea
(cădere de la înălţime)
''ABCDE" ÎN ASISTENŢA MEDICALĂ A
TRAUMATIZATULUI

 Urmăriţi întotdeauna următoarea secvenţă

 A - eliberarea căilor aeriene (atenţie la coloana
cervicală)
 B - respiraţie
 C - circulaţie (atenţie la coloana cervicală)
 D - status neurologic
 E - expunere la factori de mediu
• Se va dezbrăca pacientul complet pentru a fi examinat,
dar se vor lua toate măsurile necesare pentru a nu
deveni hipotermic
 Principii de
abordare
Abordarea cazului in echipă
Ierarhizarea priorităţilor
Prezumţia celei mai grave leziuni şi decizii
terapeutice rapide
Tratament concomitent cu diagnosticul
Examen clinic minuţios concomitent sau succesiv
tratamentului leziunilor potenţial letale
Monitorizare completă şi continuă
Reevaluare continuă
 TREI PRINCIPII ALE ASISTENŢEI
MEDICALE DE URGENŢĂ A
TRAUMATIZATULUI

 Dacă pacientul are probleme sau leziuni multiple,

se va trata în primul rând aceea care pune viaţa
în pericol imediat
 Tratamentele corespunzătoare nu trebuie
întârziate doar pentru că diagnosticul este incert
 Nu este necesară o anamneză amănunţită pentru
a începe evaluarea şi tratamentul unui pacient
traumatizat
DECESELE CAUZATE DE TRAUMĂ
APAR ÎN TREI MOMENTE
IMPORTANTE DUPĂ TRAUMATISM
 1.
 Primul moment important - de la câteva secunde
până la câteva minute după traumatism:
- Datorită:
 dilacerărilor ţesutului cerebral sau a
etajului superior al măduvei spinării
 dilacerărilor cordului şi a vaselor mari

- Puţini traumatizaţi cu astfel de leziuni

pot fi salvaţi
- Cel mai bun tratament este ‘’prevenirea’’
 2
 Al doilea moment important - de la câteva
minute la câteva ore de la traumatism
- Datorită:
 hematoamelor subdurale sau epidurale
 hemo- şi pneumotoracelui
 rupturilor de splină sau ficat
 fracturilor pelviene
 pierderi masive de sânge datorită
fracturilor multiple
 Aceşti pacienţi pot fi adesea salvaţi printr-o
intervenţie de urgenţă bine coordonată
 3
 Al treilea moment important - de la câteva zile la
câteva săptămâni
- Datorită:
 Traumatismelor craniocerebrale
severe
 Sepsis
 MSOF (insuficienţă multiplă de
organe)
 Un tratament de urgenţă corespunzător poate
preveni o parte din decesele din acest interval
IDENTIFICAREA LEZIUNILOR CARE PUN ÎN
PERICOL VIAŢA TRAUMATIZATULUI

 Leziunile care pun în pericol viaţa traumatizatului

sunt (aranjate în ordine descrescătoare a severităţii):
 Obstrucţia căilor aeriene - ucide cel mai rapid
– Poziţia capului, sânge, vomismente, corpi străini,
compresiune externă
 Absenţa respiraţiei - ucide aproape imediat
– Pneumotorace, hemotorace, leziuni pulmonare
 Absenţa circulaţiei
– Hemoragii (interne sau externe), leziuni ale inimii, aritmii
 Procese expansive intracraniene
 EVALUAREA INIŢIALĂ
 Obiective
– Identificarea şi tratarea imediată a leziunilor
respectând priorităţile
 Stabilirea necesităţii efectuării manevrelor
de reanimare după care se va efectua
evaluarea secundară
 Triaj corespunzător în cazurile cu multiple
victime
 SECVENŢA CORECTĂ DE ASISTENŢA
MEDICALĂ DE URGENŢĂ A
TRAUMATIZATULUI

 Evaluarea iniţială - examinarea primară rapidă

 Se încep manevrele de reanimare
 Examinarea secundară detaliată
 Reevaluarea cât mai frecventă a pacientului
 Măsurile de îngrijire definitivă
PRINCIPIILE DE BAZĂ ALE EVALUĂRII
INIŢIALE

 Corectarea situaţiilor care pun viaţa în pericol

imediat (reanimarea) trebuie făcută simultan
cu examinarea primară
 Începerea tratamentului înaintea stabilirii
diagnosticului definitiv
CUM SE FACE EXAMINAREA PRIMARĂ?

 Pacientul va fi examinat vizual imediat

– respiră ?
– vorbeşte ?
– ce culoare are tegumentul ?
– sângerează ?
 Se va obţine o anamneză scurtă:
– mecanismul leziunilor
– când a avut loc incidentul
 112
 MĂSURILE DE REANIMARE CARE
TREBUIE EFECTUATE ÎN TIMPUL
EXAMINĂRII PRIMARE
 Căile aeriene:
 manevre de deschidere a căilor aeriene
 dacă este inconştient – cale orofaringiană
 Respiraţia:
 Ventilaţie gura la gura
 Ventilaţie pe mască şi balon
 IOT dacă ventilaţia pe mască şi balon este
ineficientă
 Circulatia: MCE
 MANEVRA DE RIDICARE A MANDIBULEI
(PACIENT TRAUMATIZAT)
• Se ridică DOAR mentonul menţinând gâtul în ax: FĂRĂ hiperextensie.
 Evaluarea hemodinamică a politraumatizatului
- Este succesivă stabilizării ventilatorii şi cuprinde:
- prezenţa pulsului central
- pulsul periferic – prezenţă , presiune , frecvenţă
- presiunea arterială : prezenţa pulsului la carotidă
aproximează o TAS>69mmHg ,la
femurală>70mmHg , la radială 80mmHg
- culoarea tegumentelor şi temperatura
- timpul de reumplere capilară
 Şocul hemoragic
Gradele de şoc in funcţie de pierderile sanguine

Pierderi Amplit TA Index de Frecv

Frecv şoc resp
puls AV/TA
Uşor10-20% N/scade N/hTA 1 20-30
din VSCE >100 în ortost
Moderat 20- Scade hTA în 1,1 >30
40% din VSCE >120 Clinosta
t
Sever peste Filiform Scade la 1,5 >35
40% din VSCE
 MĂSURILE DE REANIMARE CARE
TREBUIE EFECTUATE ÎN TIMPUL
EXAMINĂRII PRIMARE
 În cazul în care există o sângerare masivă
externă:
 presiune directă pe plagă cu un bandaj
 rareori este necesară clamparea directă a
unor artere lezate vizibile
 pansamente sterile (cât mai curat posibil) cu
care se acoperă orice fractură deschisă sau
viscer expus
 garoul nu este aproape niciodată indicat
 COMPLETAREA EXAMENULUI
PRIMAR

 După ce examenul primar (ABC şi măsurile

de resuscitare) a fost completat trecem la
examinarea secundară
 TRAUMA
ALFABETUL RESUSCITĂRII ESTE BAZA UNEI BUNE ÎNGRIJIRI
PRESPITAL A POLITRAUMATIZATULUI
A = AIRWAY TEHNICI DE BAZĂ - INTUBAJ
CERV. SPINE IMOBILIZAREA COLOANEI CERVICALE
COLIER CERVICAL
B = BREATHING RESPIRAŢIA
RATA, RITM, AMPLITUDINE
LEZIUNI TORACICE
PALPARE, AUSCULTAŢIA, VENTILAŢIA
C = CIRCULATION PULS - CAROTIDĂ, FEMURALĂ, RADIALĂ, TA
PALOARE – REUMPLERE CAPILARĂ - ŞOC
ACCES IV , REFACERE VOLEMICĂ
D = DISABILITY STATUS NEUROLOGIC
GCS, RĂSPUNS PUPILAR, AVPU
E = EXPOSE EXPUNEREA ŞI OBSERVAREA ATENTĂ A PACIENTULUI
ECG - OXIMETRIE
E = EXAMINE PRIVEŞTE, ASCULTĂ, SIMTE, MIROASE

GÂNDIŢI !
 PRIORITĂŢILE EXAMINĂRII
SECUNDARE
 Dezbrăcarea completă a pacientului pentru a
permite examinarea amănunţită a acestuia - acest
lucru poate presupune tăierea hainelor dacă
mişcările sunt dureroase pentru pacient
 Se vor folosi surse de căldură (radiatoare, pături)
pentru a proteja pacientul de hipotermie
 Se reevaluează semnele vitale - se va măsura
temperatura dacă aceasta nu s-a efectuat în
prealabil
 Examinare completă “din cap până în picioare”
EXAMENUL “DIN CAP PÂNĂ ÎN
PICIOARE”

 Se evaluează starea de conştienţă – GCS

 Punctaj maxim 15
 Punctaj minim 3
 GCS - Glasgow Coma Score

 Deschiderea ochilor
 Spontan 4  Cel mai bun răspuns motor
 La stimul verbal 3  Răspunde la comandă 6
 La stimul dureros 2
 Localizează stimulul 5
 Absent 1
 Retrage la stimul dureros
 Cel mai bun răspuns verbal 4
 Orientat 5
 Flexie la durere
 Confuz 4 (decorticare) 3
 Cuvinte 3  Extensie la durere
 Zgomote 2 (decerebrare) 2
 Absent 1  Absent
1
UTILIZAREA GCS PENTRU STABILIREA
SEVERITĂŢII TRAUMATISMULUI
CRANIO-CEREBRAL

 SEVER - GCS  8
 MEDIU - GCS = 9 - 12

 MINOR - GCS = 13 - 15
 DEFINIREA COMEI

 PACIENTUL:
– Nu deschide ochii
 Nu execută comenzile

 Nu vorbeşte

 GCS < 8

 Unii pacienţi cu GCS = 8 sunt în comă

 IMPEDIMENTE ÎN STABILIREA GCS

 Leziuni orbitale
 Edem palpebral ce nu permite deschiderea
ochiului
 Leziuni ale membrelor
 Fracturi ce împiedică mişcarea membrelor
 Copii care nu vorbesc
 Se vor lua în considerare oricare dintre
factorii de mai sus care pot modifica GCS
 SEMNE OBIECTIVE CE SUGEREAZĂ
EXISTENŢA UNUI PROCES EXPANSIV
INTRACRANIAN

 Comă & midriază fixă unilateral

 Slăbiciune lateralizată a extremităţilor

 “Poziţii deosebite” (in mod deosebit

dacă există asimetrie)
 Decorticare (flexie de la nivelul cotului)
 Decerebrare (extensie de la nivelul cotului,
membrele inferioare extinse de la nivelul
genunchiului)
 SEMNE CARE SUGEREAZĂ UN
TRAUMATISM CRANIO-CEREBRAL
SEVER

 Anizocorie
 Răspuns motor lateralizat sau slăbiciune
 Traumatism deschis cu scurgere de LCR sau
cu expunere de ţesut cerebral
 Fractură craniană cu înfundare sau deschisă
 Deteriorarea statusului neurologic
 Coma
EXAMENUL “DIN CAP PÂNĂ ÎN
PICIOARE”
Evaluarea şi tratamentul leziunilor capului,
gâtului
 Se palpează scalpul (mănuşi)
 Se verifică reacţia pupilară şi mişcările oculare
 Se examinează nasul şi gura
 Se examinează timpanul
 Se palpează faţa şi mandibula
 Se caută răni, contuzii, hemoragii, leziuni osoase
 PRIORITĂŢILE EXAMINĂRII
SECUNDARE

Examinarea capului
 Folosiţi ambele mâini pentru a examina atent
toate părţile scalpului cautând zone dureroase ,
edemaţiate, deformări, crepitaţii.
 Se verifică prin palpare tot scalpul şi reliefurile
osoase ale cutiei craniene cu atenţie,
observând mănuşile pentru eventualele urme
de sânge.
PRIORITĂŢILE EXAMINĂRII
SECUNDARE
 PRIORITĂŢILE EXAMINĂRII
SECUNDARE
Examinarea ochilor
 Observaţi prezenţa eventualelor plăgi, echimoze,
sângerări, corpi străini la nivelul globului ocular
sau la nivelul structurilor de protecţie ale
acestora (pleoape), pupile (dimensiuni, simetrie).
 Mioză – pupile punctiforme egale
 Midriază – pupile mărite egale
 Anizocorie – pupile inegale
PRIORITĂŢILE EXAMINĂRII
SECUNDARE
 EXAMENUL OBIECTIV

 Ochii
 Pupile >> marimea & reactivitatea
 Acuitatea vizuală - dacă pacientul este
conştient
 Conjuctiva / corneea pentru excluderea
leziunilor
Ochi de raton
 EXAMENUL OBIECTIV

Examinarea nasului
 Nasul se examinează pentru a observa zone
de sensibilitate sau deformate, ce pot indica
un nas rupt. Verificaţi dacă curge sânge sau
alt fluid din nas.
 EXAMENUL OBIECTIV

 Urechile
 Se vor examina ambele canale auditive şi se va
aspira, sub control vizual, sângele din acestea, în
vederea localizării sursei (din canalul auditiv sau din
interiorul urechii)
 Se vor verifica scurgerile din nas şi ureche pe o hârtie
de filtru (semnul “inelului” indicând LCR)
 EXAMENUL OBIECTIV

Examinarea urechilor
 Se examinează zona retroauriculară (zona liberă
de păr din spatele urechii) observând dacă prezintă
tumefieri şi echimoze (modificarea culorii
tegumentului din această zonă), semnul Battle
(echimoză în zona mastoidelor).
 Se încearcă testarea calităţii auzului, dacă
pacientul este cooperant şi poate oferi relaţii.
Semnul Battle
 FRACTURILE DE BAZĂ DE CRANIU

 Semne:
– Echimoze periorbitale (ochii de raton)
– Semnul Battle
– Scurgere LCR
– Hemotimpan
– Surditate prin leziune de nerv auditiv
Examinarea feţei
 Examinaţi relieful osos al arcadelor sprâncenoase şi
zigomatice şi palpati întreaga circumferinţa a orbitei,
observând dacă pacientul acuză sau manifestă durere,
verificând dacă există neregularităţi, deformări sau
elemente de instabilitate a fragmentelor osoase.
 Se verifică relieful osos maxilar şi mandibular în căutarea
elementelor de fractură sau instabilitate facială: durere,
deformări, tumefacţii, crepitaţii osoase.
 EXAMENUL “DIN CAP PÂNĂ
ÎN PICIOARE”
 Se imobilizează capul şi gâtul:
 se îndepărtează gulerul cervical, se examinează partea
anterioară a gâtului şi se verifică poziţia traheei
 se palpează partea posterioară a gâtului
 se aplică din nou gulerul cervical

 Se examinează peretele toracic şi claviculele prin

percuţie şi palpare
 Auscultaţie pulmonară şi cardiacă
 Palparea porţiunii superioare a spatelui
Examinarea gâtului
 O persoană fixează capul pacientului iar cel de-al
doilea salvator desface gulerul cervical şi va trece
la examinarea gâtului. Examinarea gâtului se face
cu mare grijă, folosind ambele mâini, câte una de
fiecare parte. Se examinează cu atenţie atât faţa
anterolaterală cât şi cea posterioară. Se caută
mărcile traumatice cum ar fi plăgi, excoriaţii,
hematoame, echimoze, notând poziţia lor, forma,
mărimea.
EXAMENUL “DIN CAP PÂNĂ
ÎN PICIOARE”
Examinare toracelui
 Dacă pacientul este conştient rugaţi-l să respire
adânc şi întrebaţi-l dacă simte durere la inspir sau
la expir. Observaţi dacă respiră cu dificultate.
Priviţi şi ascultaţi semne de respiraţie dificilă cum
sunt: tusea, wheezing sau spumă la nivelul
cavităţii bucale.
Examinare toracelui
 Este important să priviţi ambele părţi ale
toracelui, observând leziuni, hemoragii sau
porţiuni ale toracelui care se mişcă anormal,
inegal sau produc durere.
Examinare toracelui
 Mişcarea inegală a unei părţi sau secţiuni
poate fi un semn al unei condiţii grave,
numite volet costal. Voletul costal
reprezinta fractura cu dublu traiect a cel
putin doua coaste invecinate .
 TRAUMATISMELE TORACICE
 Cele 6 tipuri rapid letale de traumatisme toracice:
(trebuie descoperite la examinarea primară)
 obstructia căilor aeriene

 pneumotorace sufocant

 pneumotorace deschis

 hemotorace masiv

 volet costal

 tamponada cardiaca
TRAUMATISMELE TORACICE

 Cele 6 tipuri potenţial letale de traumatisme

toracice: (trebuie descoperite la examinarea
secundară)
 ruptura de aortă (disecţia)

 contuzia miocardică

 ruptura traheobronşică

 ruptura (perforaţia) esofagiană

 contuzia pulmonară

 ruptura diafragmatică (hernia)

CELE 8 TIPURI DE LEZIUNI TORACICE
(DE OBICEI) FĂRĂ POTENŢIAL LETAL
 Trebuie identificate la examinarea secundară:
 pneumotorace simplu sau hemotorace redus
 luxaţie sternoclaviculară
 fractura sternală
 fractura de claviculă
 fractura scapulară
 asfixia traumatică
 fracturile costale simple
 contuzia de perete toracic
EXAMENUL “DIN CAP PÂNĂ ÎN
PICIOARE”
 Se ascultă, se palpează şi se percută abdomenul
 Se palpează spatele
 unghiurile costo-vertebrale, procesele spinoase,
muşchii paraspinoşi
 Se palpează bazinul
 Se întoarce pacientul în decubit lateral menţinând
coloana vertebrală în ax
 Se palpează organele genitale
 Traumatismele abdominale
 Leziuni ale peretelui abdominal
- escoriaţii
- amprente echimotice
- hematoame
- rupturi ale peretelui
 Leziuni viscerale
- leziuni hemoragice – rupturi ale organelor
parenchimatoase (splină , ficat , mezentere, rinichi ,
ureter , pancreas)
- leziunile viscerelor cavitare (intestin subţire,
stomac , colon , vezica urinară , uretra perineală
 Model lezional abdominal
-- Leziune arc costal
6,7,8,9 drept
traumatism hepatic
-- Leziune epigastrică,
reg ombilicală
traumatism stomac, intestin
subţire, pancreas
-- Leziune arc costal
6,7,8,9 stâng
traumatism splenic
EXAMENUL “DIN CAP PÂNĂ ÎN
PICIOARE”
 Se palpează membrele
 Se evaluează articulaţiile
 Se palpează pulsul periferic şi se măsoară
reumplerea capilară
 Se evaluează funcţia tendoanelor
 CRASHPLAN
Plan de îngrijire a zdrobitului
 Circulaţia - evaluarea şi resuscitarea cardiocirculatorie
 Respiraţia – evaluarea şi resuscitarea respiraţiei
 Abdomenul – evaluarea leziunilor abdominale
 Spine – evaluarea leziunilor vertebromedulare
 Head – evaluarea extremităţii cefalice
 Pelvis – evaluarea pelvisului
 Limbs – evaluarea extremităţilor
 Arteries – evaluarea arterelor
 Nerves – evaluarea nervilor
EXAMINAREA SECUNDARĂ
CONSIDERAŢII ADIŢIONALE
 Imobilizarea şi pansamentul plăgilor
 Curăţirea plăgilor pentru o apreciere mai bună
a profunzimii şi extinderii lor
 Corpurile penetrante adânci nu se extrag decât
în sala de operaţie (extragerea prematură poate
da exsangvinare, dacă corpul penetrant
tampona un vas sangvin important)
 DECIZII DE TRIAJ ÎN ACCIDENTELE CU
MULTIPLE VICTIME TRAUMATIZATE
 Capacitatea de asigurare a asistenţei medicale este
depăşită de situaţie:
 se vor trata întâi pacienţii cu cele mai mari şanse de
supravieţuire
 se vor trata întâi pacienţii care necesită timpul cel mai scurt,
personalul şi echipamentul cel mai puţin
 Capacitatea de asigurarea a asistenţei medicale nu este
depăşită de situaţie:
 se vor trata întâi pacienţii având funcţiile vitale ameninţate şi
cei cu multiple leziuni
CONSIDERAŢII CU PRIVIRE LA
IMPLICAŢIA MEDICO-LEGALĂ
 Dacă leziunea este datorată unei intenţii
suspectat criminale:
 se vor anunţa organele de poliţie şi judiciare
 se vor păstra toată îmbrăcămintea şi obiectele
aparţinând victimei
 hainele se vor tăia evitând zonele străpunse de cuţit,
gloanţe, etc.
 se vor separa presupusul agresor de victimă