Traheostomia percutană

tehnica Blue-Rhino

Sergiu Șandru,
Șef catedră Anesteziologie și Reanimatologie
nr. 1 “Valeriu Ghereg”
Directorul Clinicii Anesteziologie și Reanimatologie,
IMSP IMU,
Prof. univ., d.h.s.m.

[email protected]

Chișinău 2020
 Definitie

Traheostomie percutană - este o

intervenție chirurgicală ce constă în
deschiderea peretelui anterior traheal
urmat de canularea traiectului format.
 Istoric
- 1909 dr. Chevalier JacKson instituie ghiduri de efectuare
a traheostomiei

- 1957 Shelton - prima traheostomie percutana, in care se

foloseste un trocar introdus orb in trahee;

- 1969, Toye si Weinstein descriu tehnica percutana

Seldinger;

- 1985 Pasquale Ciaglia publica “Traheostomia Percutana

dilatativa” prin tehnica Seldinger;

- 1989 Paul si colaboratorii descriu prima traheostomie

percutana sub control bronhoscopic.
 Indicații

1. Ventilația mecanică prelungită

2. Obstrucția căilor aeriene superioare

3. Necesitatea îmbunatățirii toaletei pulmonare

4. Profilactic

5. Sindrom de apnee în somn necontrolat

 Contraindicații
Absolute:

• Vârsta sub 8 ani;

• Alterări majore ale anatomiei gătului;
• Hematom;
• Tumori;
• Gusă;
• Trunchi brahio-cefalic situat superior
 Contraindicații

Relative

• Pacienți obezi cu gât scurt;

• Diateze hemoragice necorectabile medical;
• APTT mai mari decit 1,5xN;
• Trombocitopenie<50000/ml;
• Timpul de sângerare mai mare de 10 minute;
• Necesitatea unui PEEP>20 cmH2O;
• Infecție la locul de inserție.
 Beneficiile traheostomiei

• Facilitează sevrarea de ventilator;

• Facilitează toaleta bronsică;
• Facilitează managementul de lungă durată al căilor
respiratorii;
• Previne aspirația din faringe și din tractul intestinal;
• Separă flora microbiană a cavității bucale de cea din căile
aeriene traheobronșice;
• Constituie un by-pass al obstrucției căilor aeriene
superioare.
 Avantajele traheostomiei percutane

1. Tehnică relativ simplă pentru personalul medical

antrenat;
2. Nu necesită transferul în blocul operator, cu
posibilitatea efectuării la patul bolnavului;
3. Rata de hemoragie minimă;
4. Rata infecțiilor mai mică;
5. Rata stenozelor traheale mai mică;
6. Cicatrice posttraheostomie mai discretă;
 Repere anatomice

Triunghiul Chevalier-Jackson
repere:

• Cranial -cartilajul cricoid

• Lateral -relieful muschilor

sterno-cleido-mastoidieni

• Caudal -fosa suprasternal

Pozitionare
 Tehnica Blue-Rhino
• Prima tehnica de traheostomie percutana a fost descrisa de catre Pat Ciaglia, un chirurg din
Statele Unite ale Americii, New York, in anul 1985. Aceasta tehnica implica o serie de dilatari
secventiale prin utilizarea unui set de sapte dilatatoare de dimensiuni progresiv mai mari.
• Urmatoarea tehnica utilizata pe scara larga a fost dezoltata in anul 1989 de catre medicul Bill
Grigs din Australia. Tehnica propusa de acesta implica utilizarea unei perechi modificate de
forcepsuri cu o gaura centrala permitandu-le sa treaca cu un fir de ghidaj, obtinand performanta
de a realiza principala dilatare intr-un singur pas.
• Din acest moment, s-au descris mai multe tehnici (Dolphin asistat cu balon).
• O varianta a tehnicii Ciaglia care utiliza un singur dilatator conic, cunoscut sub denumirea de
„blue rhino” este cea mai des utilizata dintre aceste tehnici noi.
Materiale necesare
 Ghidare
Bronhoscopică Ultrasonografică
 Tehnica Blue-Rhino
• Constă în deschiderea peretelui anterior traheal prin puncție, inserția ghidului
și apoi printr-o singură dilatare se formează orificiul de traheostomă.
Tehnica Blue-Rhino
Tehnica Blue-Rhino
 Complicațiile traheostomiei
Imediate Tardive

• Hipoxie; • Stenoza subglotica

• Pneumotorax, pneumomediastin, cale
falsa, emfizem subcutanat,
• Distructia sau injuria peretelui traheal
posterior;
• Singerare;
• Punctia peretelui lateral;
• Deplasarea canulei de traheostoma
curind dupa efectuarea procedurii;
• Singerarea secundara infectiei sau
eroziunii vasculare.
 Traheostomia la bolnavul cu Covid 19

• Accesul în spatiul operator desemnat ar trebui să fie limitat personalului

esential, iar în anticameră trebuie să existe un spațiu curat, care să permită
echiparea și dezechiparea, ca singur spațiu de acces către exterior.
• Unele unități pot prefera să efectueze traheostomii în cadrul secțiilor ATI.
• În timp ce acest lucru poate fi atractiv în ceea ce privește minimizarea
transferului, echipa chirurgicală trebuie să fie capabilă să efectueze
traheostomie cu eficiență și siguranță maxime în aceste spații.
 Echipament de Protecție Personală (EPP)

• Revizuirea recomandărilor ghidului cu privire la procedurile cu risc

ridicat
• Chirurgii și personalul auxiliar trebuie să poarte echipament de
protecție complet
• Protecție suplimentară pentru echipă (cască tip Stryker, aparat
respirator de purificare)
 COVID-19 Tracheostomy and Mechanical Ventilation: Updated
6/30/2020

Performing a Tracheostomy Procedure during COVID-19 pandemic

Tracheostomy is a high risk procedure for patients with COVID-19 and is considered an aerosol
generating procedure (AGP). 
A survey of ENT surgeons regarding tracheostomy during the Covid pandemic revealed that
the percentage of patients who had a tracheostomy performed was on average 9.65% (range
0%-100%) with a tracheostomy performed following intubation at a average  of 14.4 days
(range 7-21). 
Patients were successfully weaned post tracheostomy on average after 7.4 days (range 1‐16 
days).
Despite undergoing a tracheostomy on average 13.5% of patients died
 COVID-19 Tracheostomy and Mechanical
Ventilation: Updated 6/30/2020

Benefits of tracheostomy during COVID-19 is that the patient will be in

a closed system. 
It also offers the ability to reduce sedation requirements, which can
reduce sedation related delirium, improve patient comfort, provide less
intensive nursing care and potentially a lower level of care. 
Medical practitioners should also take into consideration that as Covid-
19 patients wean off mechanical ventilation, some may be at high risk of
reintubation or non-invasive ventilation, which are aerosol generating
events. 
 Concluzii
• Traheostomia percutană este o manevră cu atăt mai sigură cu căt este mai
antrenată echipa care o efectueaza;
• Riscul infecției și al stenozelor subglotice este mai mic în cazul traheostomiei
percutane;
• Este o manevră mai sigură atunci când este efectuată sub controlul
videolaringoscopiei ori ultrasonografiei, asigurănd și o ventilație adecvată a
pacientului.
• Beneficiile traheostomiei percutane în timpul COVID-19 este că pacientul va fi
într-un sistem închis.
• Pacienții cu Covid-19 depășesc ventilația mecanică, unii pot avea un risc ridicat
de reintubare sau ventilație neinvazivă, care sunt evenimente generatoare de
aerosoli.
Link-uri
• https://www.youtube.com/watch?v=5rtoY1AKU3c
• https://www.youtube.com/watch?v=v1Hm2MhPWIY
• https://www.youtube.com/watch?v=D95t8N6oADI
• https://www.youtube.com/watch?v=LToazeLh05A