RESUSCITARE

CARDIO-PULMONARA IN
SITUATII SPECIALE

1
 SITUATII SPECIALE:

 ANAFILAXIE
 ASTM ACUT SEVER
 HIPOTERMIE
 IMERSIE ŞI SUBMERSIE
 INTOXICAŢII
 SARCINĂ
 ELECTROCUTARE
 TRAUMĂ
2
 Anafilaxia reprezintă o reacţie de hipersensibilitate,
generală sau sistemică,potenţial letală, de cauză
alergică sau non -alergica.
 Nu se mai utilizează termenul de reacţie anafilactoidă
(agenţi anestezici, opioizi, anestezice locale, soluţii
cristaloide determina elib.de histamina din mastocit,
fara cpx. Ag-Ac = nonalergica).

3
4
FIZIOPATOLOGIE
EXPUNERE LA
ALERGEN

ACTIVEAZA
ANTICORPI

DECLANSEAZA
REACTIA AG-AC

ELIBERARE MEDIATORI
VASO-ACTIVI

PERMEABILITEA
VASODILATARE MASIVA
CAPILARA

DILATARE VENOASA SI EDEM INTERSTITIAL

ARTERIALA HIPOVOLEMIE

5
 Prima expunere la un alergen poate declanşa
un răspuns imun care va sensibiliza organismul
la expunerile ulterioare.

 În cazul declanşării unei reacţii alergice,

într-o primă etapă, IgE se fixează

pe membrana MASTOCITELOR ŞI
GRANULOCITELOR BAZOFILE.
6
  La un nou stimul cu acelaşi Ag , acesta se
va fixa la situsul combinativ al moleculelor
de IgE ataşate pe mastocit , producând
degranularea acestora cu eliberarea de
HISTAMINĂ şi alţi mediatori :

LEUCOTRIENE
PROSTAGLANDINE
TROMBOXANI
BRADICHININE
7
 Aceşti mediatori acţionează sistemic
determinand:

 Cresterea secreţiei de mucus

 Cresterea permeabilitatii capilare
 Scaderea marcata a tonusul
musculaturii netede vasculare

8
 ETIOLOGIE

Orice antigen capabil să activeze IgE poate declanşa

anafilaxia:

Inţepăturile de insecte,
Substanţele de contrast i.v.,
Medicamente: aspirina,AINS, blocante
neuromusculare (suxametoniu)
 alimente (alune,lapte, ouă, peşte, scoici).
Latex

9
 Intepaturi de insecte:
Reacţiile fatale apar în 10-15 min, cauza cea
mai frecventă de deces fiind colapsul
cardiovascular
Alimente:
Mecanismele care conduc cel mai frecvent la
deces sunt
bronhospasmul,
angioedemul,
 obstrucţia de căi aeriene,
 asfixia.
10
 SEMNE CLINICE:
Semnele clinice ale unei reacţii anafilactice apar la
câteva minute după reexpunerea la un antigen
sensibilizant :

ANGIOEDEM
EDEM DE CĂI AERIENE
BRONHOSPASM
HIPOTENSIUNE
 COLAPS CARDIOVASCULAR

11
 Sunt implicate cel puţin 2 din
următoarele teritorii:

CUTANAT
RESPIRATOR
GASTRO-INTESTINAL
CARDIO-VASCULAR

12
Simptome cutanate:

Urticarie
Prurit
Hiperemie
Paloare

13
Simptome respiratorii :

Edemul căilor aeriene superioare

(laringian)
Edemul căilor aeriene inferioare(astm)
sau ambele, se pot produce rapid după
expunere şi sunt cu risc vital major.

Bronhospasm
Rinită

14
Simptome gastro-intestinale:

Dureri abdominale difuze,

de mare intensitate

Vărsături

 Diaree
15
 Simptome cardio-vasculare:
 COLAPSUL CARDIOVASCULAR cea mai frecventă
manifestare peristop. Este datorat
- HIPOVOLEMIEI ABSOLUTE (prin pierderea volumului
circulator şi a creşterii permeabilităţii capilare)
- HIPOVOLEMIEI RELATIVE (prin vasodilataţie).
 INSUFICIENŢA CARDIACĂ se datorează
- HIPOTENSIUNII
- AFECŢIUNE CARDIACĂ PREEXISTENTĂ
- ISCHEMIA MIOCARDICĂ secundară administrării de
adrenalină.
 Senzatie de moarte iminenta
16
 TRATAMENT IN ANAFILAXIE:

 1. POZITIA BOLNAVULUI: -cat mai comoda

- hipovolemie: Trendelenburg
 2. OXIGEN – flux crescut
 3. ADRENALINA - cale de administrare :
- CALEA INTRAMUSCULARA (IM)
- Doze:(1 mg= 1000 micrograme )-DILUTIE 1/10.000
 > 12 ani si adulti: 500 micrograme IM (0,5ml)
 >6 -12 ani: 300 micrograme IM
 >6 luni - 6 ani: 150 micrograme IM
 < 6 luni: 150 micrograme IM
17
 CALEA I.V.- adulti- 0,1 – 0,5 ml (diluţie 1:10000),
(10-50 micrograme) repetat la 5 minute,

daca este necesar.

INJECTOMAT : doza: 1-4 micrograme/min
PEV : ser fiziologic 500ml + Adrenalina 1mg
Doza : 2µg/min (20 pic / min), pana la
10µg/min (5 minute in jet).

18
 4.FLUIDE IV- administrate rapid : adult 500-1000ml
copil:20 ml/kgc
 Antihistaminicele se administrează intravenos lent
sau intramuscular (ex. 25-50 mg diphenhydramine sau
promethazine).

 Blocantele receptorilor H2 (ex. cimetidina 300 mg per

os, i.m. sau i.v.).

19
  β – agonisti inhalatori :
– Salbutamol,
– Albuterol,
– Levalbuterol,
 Corticosteroizii se administrează în doze
crescute, i.v. lent sau i.m., în atacurile severe, în
special la astmatici sau la cei aflaţi deja sub
tratament cu corticosteroizi.
– Metilprednisolon 125 – 250 mg iv. la adult
si 40 – 80 mg iv. la copii
– Hidrocortizon hemisuccinat 250 – 1000 mg
iv.
 Efectul se instalează după 4-6 ore.

20
 Alte măsuri:
Albinele (nu şi viespile) lasă sacul cu venin ataşat la
locul înţepăturii. Se îndepărtează toate resturile de
insectă prezente la locul înţepăturii.
Nu presati (stoarceti) locul intepaturii - duce la
răspândirea veninului
Aplicati gheaţă local - poate încetini absorbţia
antigenului (veninului).
Glucagonul este util în cazul pacienţilor ce nu
răspund la adrenalină, în special la cei în tratament
cu beta-blocante. Are timp scurt de acţiune.
Doza : 1-2 mg la 5 minute, i.m. sau i.v.
Efecte secundare: greaţa, voma, hiperglicemie.

21
 Pacientul se tine sub observatie 24 ore.

 Observarea pacientului pentru 24 de ore este importantă,

deoarece mulţi pacienţi nu răspund prompt la tratament.

 Reapariţia simptomatologiei se poate produce în primele 8 ore

la 20 % dintre pacienţi.

22
 Consideratii speciale:

 IOT PRECOCE, daca exista simptome ce preced

deteriorarea rapida a functiei respiratorii ca:
- Angioedem
- Edem al limbii
- Edem al orofaringelui
- Edem faringe posterior
- Raguseala
- Edem al buzelor
- Edem facial
- In prezenta acestor semne deteriorarea respiratorie
survine in ½ ora -3 ore.
23
 IOT si cricotirotomia devin foarte dificile, daca apar:
-Stridor progresiv,
-Disfonie severă - afonie,
-Edem laringian,
-Edem al limbii, feţei şi gâtului
Se dezvolta insuficienţa respiratorie grava.
Lumen progresiv ingustat al CRS - fortare IOT=
sangerare, edem.
Pacient agitat secundar hipoxiei – refuza O2- creste
hipoxia.

24
 IOT imposibila
 Ventilatie pe masca dificila
 Nu se administreaza curarizante!
 Singurul mecanism de ventilaţie = mişcările
respiratorii spontane.
 Decesul prin anafilaxie este cauzat de:
=angioedem - obstrucţia CRS si CRI
= vasodilataţie marcată-colaps vascular,
= hipoxie tisulară,
= asistolă.
25
 În cazurile de antecedente de reacţie alergică severă asociată cu
dificultate de respiratie şi/sau hipotensiune, în special dacă sunt prezente şi modificări ale pielii

Oxigen

Stridor, wheezing, detresă respiratorie sau semne clinice de şoc

Epinefrină (adrenalină) 1:1000 soluţie 0.5 mg (500 micrograme) i.m.

A se repeta dacă în 5 min nu se vede nici o îmbunătăţire

Antihistaminice (clorfeniramină) 10-20 mg i.v. lent

SUPLIMENTAR

În cazul reacţiilor severe sau Dacă manifestările clinice ale şocului

recurente, precum şi în cazul pacienţilor astmatici nu răspund la tratamentul medicamentos
se administrează hidrocortizon se administrează 1-2 litri de fluid i.v.
100-500 mg i.m./sau i.v. lent Poate fi necesară perfuzia rapidă
M26
 Masuri specifice de RCP

 Resuscitare prelungita:
#Pacientul este în general tânăr, fără afecţiuni cardiovasculare
preexistente.
# Manevrele de resuscitare cardio-respiratorie eficiente pot menţine o
oxigenare minimă până la îndepărtarea efectelor reacţiei
anafilactice.
 IOT precoce: IOT fibra optica, IOT digitala(sonda <7mm)
 Punctia membranei cricotiroidiene- ventilatie pe ac.
 Repletie volemica masiva si rapida
 Salvatorii trebuie sa anunte cat mai urgent echipajul de suport
vital avansat.

27
 Doze mari de adrenalină folosită în cazul apariţiei
stopului cardio-respirator, în următoarea secvenţă:
1 – 3 mg intravenos (3 minute), 3 – 5 mg intravenos
(3minute), apoi 4 – 10 micrograme/minut.

 Antihistaminice - puţine date referitoare la utilitatea

acestora în SCR prin şoc anafilactic, dar se presupune că
nu au efecte nocive în aceste cazuri.

 Corticoterapia nu are efect în timpul SCR, dar poate fi

utilă în perioada postresuscitare

28
 CONCLUZII:
Abordarea corectă a pacientului cu
anafilaxie se referă la:

Recunoaştere/diagnostic precoce.
Anticiparea riscului de deteriorare.
Protezare rapidă a căilor aeriene, oxigenare,
ventilaţie, suport hemodinamic.
Instituită prompt, terapia „agresivă” a reacţiei
anafilactice poate avea şanse de succes chiar şi în
cazul stopului cardio-respirator.
29
 Socul anafilactic sever este
RAPID PROGRESIV SI LETAL
in lipsa unui tratament prompt si agresiv.

30
  Definitie : este o boala manifestata prin crize
reversibile de dispnee paroxistica, cu respiratie
suieratoare si tuse.
 Cauza este obstructia generalizata a cailor
respiratorii produsa de factori multipli si variati.
 Crizele trec spontan sau prin tratament, dar reapar la
intervale nedeterminate, sub influenta unor factori mai
mult sau mai putin cunoscuti.

31
 ASTM BRONSIC

• Prevalența mondială a simptomatologiei

astmastice este de 1% pana la 18% cu o
prevalență crescută in unele țări europene
(Marea Britanie, Irlanda, Scandinavia).
• Numărul deceselor anuale de cauză astmatica
este de cca 250.000.
• Ghidurile naționale si internaționale pentru
managementul astmului deja există.
• Aceste ghiduri se concentrează pe tratamentul
pacientului cu simptomatologie astmatică
aproape fatală si stop cardiac.

32
 ASTM BRONSIC

Etiopatogenie:

Atopia
Predispoziţia genetică pt. astm

33
 ASTM BRONSIC

 Factori precipitanţi ai crizelor severe

34
  Hipersecreţie de mucus
 Spasm al mm. netede din căile respiratorii
 Infiltrat inflamator:mastocite şi eozinofile
 Hiperreactivitate bronşică→ obtrucţie variabilă şi
reversibilă
 Edem al mucoasei bronşice

35
 ASTM BRONSIC

Simptome cardinale
 dispnee expiratorie cu polipnee (frecvenţa respiraţiilor
creşte datorită stimulării CR de către hipoxie)
 ± tuse umedă cu expectoraţie ±wheezing rezistenţa
crescută a căilor respiratorii mari la aerul expirat.
 Sputa perlata
 Dacă apare epuizare respiratorie nu se mai dezvoltă o forţă
suficientă pt a împinge aerul, wheezingul va dispărea =
iminenţă de stop.

36
  Oxigen cu concentraţie mare
 Nebulizare cu  2 mimetice
 Steroizi
 Subcutanat epinefrină 300 g
 Anticolinergice inhalatorii, aminofilină i.v.
 Lichide
 Ventilaţie mecanică numai când terapia medicamentoasă nu a fost
37 eficientă
  Bronhospasm sever + hipersecretia de mucus
 Aritmii cardiace cauzate de hipoxie sau de
administrarea exagerata de beta-agonisti.
 Auto PEEP (presiune pozitiva la sfarsitul expirului) la
unii pacienti intubati si ventilati mecanic – nu pot
expira tot aerul inspirat – creste presiunea in caile
respiratorii – scade intoarcerea venoasa – scade
debitul cardiac
 Pneumotorax sufocant de regula bilateral

38
  Silenţiu toracic
 Cianoză
 Bradicardie
 Hipotensiune
 Astenie
 Comă
 Hipoxie, acidemie, +/-hipercarbie

39
  Dispariţia wheezing-ului

 Bradicardie sau hTA

 Mişcări paradoxale ale cutiei

toracice (epuizarea mm.respiratorii)

 Dispariţia stării de conştienţă.

40
 Ventilaţia pulmonară dificilă
 ventilaţia pe balon şi mască  dilataţie gastrică
 intubaţie precoce
 Există riscul pneumotoraxului
 Compresiunile toracice eficace sunt dificile
(LUCAS)
 Timp respirator prelungit
 Se va lua în considerare masajul cardiac deschis

41
 Definiţie:
Temperatura centrală < 35 °C
(termometru cu valori scăzute de
citire a temperaturii)

 Uşoară 35-32°C
 Medie 32-28°C
 Severă < 28 °C
42
 La un pacient hipotermic,
simpla absență a semnelor vitale
NU este destul pentru
a declara decesul.

43
imersia
vârstele extreme
leziuni/boli
Medicamente/alcool

44
  Puls: lent, neregulat, filiform
 TA:  sau nemăsurabila
 Pupile: dilatate (midriaza)
 Neurologic: status mental
alterat, comă

45
 Caracteristicile clinice ale hipotermiei pot
mima moartea
 Efect de protecţie cerebrală
 “Pacientul nu este mort pâna când nu
este cald şi mort”, cu excepţia cazurilor
în care:
 există leziuni letale evidente
 corpul este atât de îngheţat că
resuscitarea este imposibilă
46
  In prespital, resuscitarea ar trebui intreruptă
numai in cazul in care stopul cardiac este clar
atribuit unei:
 leziuni letale,
 boli fatale,
 asfixiei prelungite,
 toracele este incompresibil.

47
 Hipotermina poate determina
rigiditatea peretelui toracic,
făcand astfel dificile:
 ventilația
 compresiile toracice.

48
  Cordul hipotermic poate să nu raspundă la :
 Drogurile cardioactive
 Pacing electric
 Defibrilare
 Metabolizarea medicamentoasă este
ncetinită = acumularea unei concentrații
plasmatice toxice de medicamente.
49
  Toate protocoalele de suport vital de
bază si avansat se aplică pacientului
hipotermic.
 Se vor folosi aceleasi scheme de
ventilație si compresii toracice ca si
pentru pacientul normotermic.

50
 Pe masura ce temperatura centrală scade :

Bradicardie sinusală
Fibrilaţie atrială Temperatură
Fibrilaţie ventriculară
Asistolie

51
  Alte aritmii in afară de FV tind să isi revină
spontan pe masura ce temperatura centrală
creste = nu necesită tratament imediat.

 Bradicardia poate fi fiziologica in hipotermia

severa = pacingul cardiac nu este indicat decat
in situația in care bradicardia este asociată cu
tulburări hemodinamice ce persistă după
reincalzirea pacientului.
52
  Nu administrați adrenalina sau altă medicație
folosită in resuscitare pana cand pacientul nu
este incalzit la o temperatură cel putin 30°C.
(nu raspunde la drog + acumulare doze toxice)
 Pe masură ce se atinge normotermia (peste
35°C), se poate folosi medicația din protocoalele
standard

53
  Studiile nu au stabilit inca :
 Temperatura la care ar putea fi tentata
defibrilarea
 De cate ori ar trebui incercată in cazul
pacienților cu hipotermie severă.
 DEA poate fi folosita la acesti pacienți.

54
  Dacă se instalează FV, se administrează un
soc electric la energie maximă;

 Dacă FV sau TV persistă după 3 socuri

electrice, se vor temporiza alte manevre de
defibrilare pana cand temperatura centrală
ajunge peste 30°C.

55
  Resuscitarea si incalzirea pot
continua pe parcursul catorva ore
pana sa se poata facilita o defibrilare
adecvată.

56
  Scoateţi pacientul din mediul rece
 Atentie! Mobilizarea poate precipita
apariţia aritmiilor !
 Preveniţi pierderea ulterioară de
căldură
 Transportaţi rapid pacientul la spital
 Îndepărtaţi hainele reci/ude

57
 INCALZIRE PASIVA:
 Scoaterea din mediul rece
 Acoperire cu paturi
 Camera incalzita
INCALZIRE ACTIVA EXTERNA
 suprafeţe radiante
 aer cald sub presiune
 imersie în apă caldă
 materialele încălzite : (pungile calde de ser) se aplică
regional: cervical, axile, inghinal.
58
Atentie sa nu producem arsuri !
 INCALZIREA ACTIVA- INTERNA
temp. centrala sub 30 ºC

 Circulaţie extracorporeala
 Ventilaţie cu 02 încalzit şi umidificat
 Fluide calde i.v. (40 ºC)
 Lavaj gastric, peritoneal, pleural şi al vezicii
urinare cu lichide calde

59
  La un pacient hipotermic cu apnee si stop
cardiac, este de preferat reincalzirea
extracorporeala ca metodă de reincalzire
activa interna, deoarece :
 Asigură circulație si oxigenare suficientă
 Temperatura centrală este crescută cu 8°C
pană la 12°C pe ora.

60
 Cantități mari de lichide (vasodilatația
poate cauza expansiunea lichidelor in spațiul
intravascular).
 Monitorizarea continuă a parametrilor
hemodinamici
 Administrarea fluidelor calde iv .

Se va evita hipertermia in timpul si

după reincalzire.
61
 IMERSIA
IMERSIA SI
SI SUBMERSIA
SUBMERSIA

IMERSIA – capul deasupra apei

hipotermie
instabilitate cardiovasculară
SUBMERSIA – capul sub apă
asfixie
hipoxie – stop cardiac secundar

62
 IMERSIA
IMERSIA SI
SI SUBMERSIA
SUBMERSIA

 ÎNECUL – este definit ca un proces ce

constă în afectarea primară respiratorie
cauzată de submersia sau imersia intr-un
mediu lichid.
 Interfaţa lichid/aer este prezentă la
intrarea în calea aeriana a victimei,
împiedicând-o să respire aer.
63
 MORTALITATE 100%:

3 FACTORI INDICATORI PROGNOSTIC

care se asociază cu o MORTALITATE DE 100%:

 1. submersie cu durată mai mare de 25 minute;

 2. resuscitare cu durată mai mare de 25 minute;
 3. prezenţa stopului cardiac la sosirea în
serviciul de urgenţă.
64
 PROGNOSTIC
PROGNOSTIC REZERVAT
REZERVAT

 prezenţa FV/ TV pe traseul ECG iniţial -

mortalitate 93%;
 • pupile fixe în serviciul de urgenţă -
mortalitate 89%;
 • acidoză severă în serviciul de urgenţă -
mortalitate 89%;
 • stop respirator în serviciul de urgenţă -
mortalitate 87%;
65
 IMERSIA
IMERSIA SI
SI SUBMERSIA
SUBMERSIA

66
 DECIZIA
DECIZIA DE
DE RESUSCITARE
RESUSCITARE

 Revenirea completă este posibilă chiar şi

după o imersie prelungită.

 Risc crescut de hipotermie dacă

temperatura apei este < 25ºC

 Submersia datorată unei crize epileptice

sau consumului de alcool?
67
 Salvarea din apă

 Minimalizarea riscului salvatorilor

 Suspicionaţi lezarea coloanei vertebrale
 Menţinerea pacientului în poziţie
orizontală
 Nu începeţi resuscitarea în apă decât
dacă sunteţi instruiţi pentru aceasta

68
 CĂILE AERIENE ŞI RESPIRAŢIA

 Precauţii: posibila leziune a coloanei

vertebrale
 Administraţi oxigen 100%
 Nu aspirati (cant.mica de lichid)
 Nu Heimlich (regurgitare si aspirare)
 Voma este un fenomen frecvent
 Intubaţia precoce dacă pacientul este
inconştient
 Risc crescut de ARDS
69
 CĂILE AERIENE ŞI RESPIRAŢIA

 Ventilatia trebuie inceputa cat mai rapid posibil,

in conditii de siguranta pentru salvator (in apa
de adancime mica sau la mal)
 Se deschide calea aeriana si se administreaza
ventilatii timp de 1 minut
 Daca victima poate fi adusa la mal in mai putin
de 5 min. se continua ventilatiile
 Daca distanta este mai mare, se ventileaza inca
1 minut si se incearca aducerea cat mai rapida
a victimei la mal
70
 CIRCULATIA

 Puls carotidian -slab,bradicardic-hipotermie

 DEA- daca indica ritm socabil se adm.SEE
 FV si hipotermie < 30 gr C –se adm 3 socuri si
daca ele nu cupeaza FV-se continua RCP cu
compr.+vent. pana la crestera temp.> 30 grC
 Atentie! Mediu umed, uscati pacientul!

71
 IMERSIA SI SUBMERSIA

 Hipotermie severa- amanati adm. medicatiei

SVA pana la temp.>30gr.C
 Hipotermie medie- medicatie adm la intervale
mai mari de timp decat in protocolul standard.

72
 CIRCULAŢIA

 Atenţie la bradicardia extremă

 “Hipovolemie” provocată de înlăturarea presiunii
hidrostatice exercitată de apă, asupra
organismului, în timpul imersiei
 Fluide intravenos
 Sonda nazogastrică
 Nu are importanţă dacă fenomenul s-a petrecut
în apă dulce/sărată

73
 INTOXICATIILE

 Intoxicaţiile reprezintă a treia cauză pentru

decesele violente în Statele Unite şiEuropa.
 Incidenţa SCR prin toxice este scăzută în
populaţia generală, cu un maxim la persoanele
sub 40 ani.
 Una dintre principalele cauze ale deceselor la
persoanele sub 40 ani

74
 INTOXICATIILE

 Cel mai frecvent sunt intoxicaţii voluntare

cu agenţi medicamentoşi sau droguri

 Accidente industriale sau expuneri pe

timp de război:
 contaminarea cu substanţe chimice
 radiaţiile
75
 RESUSCITAREA: CĂILE AERIENE

 Starea de conştienţă este alterată de obicei, în caz

de:
 obstrucţie a căilor respiratorii
 stop respirator
 Evitaţi respiraţia gură-la-gură în cazul intoxicaţiilor
cu:
 cianuri
 hidrogen sulfurat
 substanţe corozive
76
 organofosforice
 Respiraţia

 Oxigen în concentraţie mare

(cu excepţia paraquat-ului)
 Intubaţia pacienţilor inconştienţi
 IOT cu inducţie rapidă şi presiune
cricoidiană (necesită ajutorul
specialiştilor)

77
 CIRCULAŢIA

 Hipotensiunea indusă de medicamente este

frecventă
 Terapie cu fluide +/- medicaţie inotropă
 Corectarea dezechilibrelor acido-bazice
 Cardioversie sincronă în cazul aritmiilor
ameninţătoare de viaţă

78
 MĂSURI TERAPEUTICE SPECIFICE

 Limitarea absorbţiei substanţelor toxice ingerate

 lavaj gastric < 1oră
 administrare de cărbune activ
 irigatie intestinala
 Creştere eliminării
 hemodializă
 hemoperfuzie
 Antidoturi specifice
 RCP prelungita
79
 Antidoturi specifice
 Paracetamol - N-acetilcisteină
 Organofosforice - Atropină
 Cianuri - Nitrit de sodiu
- Tiosulfat de sodiu
- Cobalt EDTA
 Digoxin - Anticorpi Fab
 Opioide - Naloxonă
 Izoniazida - Piridoxina (vit.B6 )
80
 Cauzele stopului cardiac la gravide:

 Hemoragie
 Embolie pulmonară
 Embolie cu lichid amniotic
 Dezlipire de placentă
 Eclampsie
 Intoxicaţie medicamentoasă
81
  Este nevoie de două persoane
 Implicarea precoce a unui obstetrician şi a unui
neonatolog

82
  Risc crescut de regurgitare
 Presiune cricoidiană
 IOT(dificilă):
 îngroşarea gâtului
 dimensiunile pieptului
 edem glotic

83
 Dificilă din cauza:
 Ascensionării diafragmului şi limitării mişcărilor lui
 Poate fi necesară o presiune mare de insuflaţie

84
  În decubit dorsal – compresie pe vena cavă
inferioară.
 Uterul femeii gravide, mărit datorită copilului,
comprimă vena cavă inferioară, reducând sau
blocând întoarcerea venoasă.
 Ca urmare a scăderii întoarcerii venoase poate
apare hipotensiune şi chiar şoc.

85
 Deplasarea uterului:
Semidecubit lateral stâng
 deplasare manuală

86
87
88
  Compresiile sternale sunt ineficiente când femeia
gravidă în ultimul trimestru este întinsă în decubit
dorsal deoarece uterul gravid împiedică
întoarcerea venoasă prin vena cavă inferioară.
 Se vor începe compresiile sternale după ce se
aşază femeia pe partea stângă, cu spatele înclinat
la 30 – 45 grade faţă de podea.

89
  Compresiile sternale se efectueaza mai sus
pentru a compensa deplasarea cranială a
conţinutului pelvin şi abdominal.
 Nu există un consens privind locul optim de
aplicare a compresiilor sternale,acesta fiind
ajustat prin verificarea pulsului în timpul
efectuării compresiilor.

90
  Refacerea volemiei
 Intervenţie chirurgicală imediată în caz de
sângerare

91
 Cezariană de urgenţă
în al 3-lea trimestru de sarcină, dacă
resuscitarea nu are succes în
primele 5 minute.

92
  La o varsta gestationala de 20-23 saptamani,
cezariana se efectueaza in scopul resuscitarii
mamei
 La o varsta gestationala > de 24-25 saptamani,
cezariana se efectueaza in scopul resuscitarii
atat a mamei cat si a fatului

93
 ELECTROCUTAREA
ELECTROCUTAREA

 Electricitate (curent alternativ):

casnică
industrială
 Fulgerare (curent continuu)

94
 LEZIUNILE
LEZIUNILE PRIN
PRIN SOC
SOC ELECTRIC:
ELECTRIC:

Cauzate prin efectul direct al curentului electric

asupra :
 membranei celulare
 muschilor netezi.
Stopul respirator poate fi cauzat de paralizia:
 sistemului central respirator ( inhibarea centrilor
respiratori)
 musculaturii respiratorii.
Efect indirect conversia energiei electrice în
95
energie termică= ARSURI
 CURENTUL
CURENTUL ELECTRIC
ELECTRIC

 FV daca traverseaza miocardul in timpul

perioadei vulnerabile (analog cu
fenomenul R pe T).
 Spasm coronarian = ischemie miocardica
 Asistolia

96
 FULGERUL
FULGERUL descarca
descarca aproximativ
aproximativ
300kV
300kV in
in cateva
cateva milisecunde.
milisecunde.
Supravietuitorii socului initial prezinta:
 eliberare crescuta de catecolamine
 stimulare autonoma
care determina:
 HTA
 Tahicardie
 modificari EKG nespecifice (incluzand alungirea QT
si inversarea tranzitorie a undei T).
 necroza miocardica.
97
 STOPUL
STOPUL RESPIRATOR
RESPIRATOR apare
apare prin
prin
următoarele
următoarele mecanisme:
mecanisme:
 • Inhibarea centrului respirator bulbar datorită
trecerii curentului electric prin substanţa nervoasă;
 • Contractura tetanică a diafragmului şi a
musculaturii peretelui toracic ca urmare a
expunerii la curentul electric;
 • Paralizia prelungită a muşchilor respiratori care
poate continua timp de minute după ce acţiunea
şocului electric s-a terminat.
 Dacă stopul respirator persistă, poate apărea
secundar STOP CARDIAC hipoxic.
98
 Factori
Factori care
care influen
influenţţeaz
eazăă severitatea
severitatea

 Tipul de curent şi traseul acestuia prin corp

 alternativ (AC) - mai frecvent FV
 continuu (DC) - mai frecvent asistolă
 Tensiunea curentului
 Intensitatea curentului eliberat
 Rezistenţa la curentul electric
 Zona şi durata contactului

99
 RCP
RCP

 Se va asigura inchiderea oricarei surse

de electricitate si nu se va apropia de
victima pana cand aceasta nu va fi in
afara oricarei surse de electricitate.
 Se vor incepe manevre SVB si SVA
standard IMEDIAT!

10
0
 RCP
RCP
 Managementul CAS dificil - exista arsuri electrice la nivelul
fetei si gatului.
 IOT rapida –edemul CA
 Poate exista TCC si traum. coloanei; se va imobiliza victima
 • Paralizia musculara, mai ales dupa voltaj inalt poate persista
pana la cateva ore - in aceasta perioada necesita suport
ventilator.
 • FV este cea mai obisnuita aritmie dupa soc CA cu voltaj
inalt; se va trata cu defibrilare imediata.
 Asistolia este mult mai intalnita dupa soc CC; se va folosi
protocolul standard .

101
 RCP
RCP
 Se va inlatura imbracamintea si pantofii victimei pentru a
impiedica o leziune termica ulterioara.
 • Se vor administra fluide iv rapid daca exista distructie
tisulara intinsa.
 Mentinerea unei diureze normale pentru a permite
excretia mioglobinei, potasiului si a altor produsi de
catabolism.
 •Se va mentine imobilizarea coloanei vertebrale daca
exista suspiciunea unui traumatism cranian sau cervical
 Atentie! Leziuni de sindrom de compartiment, care vor
necesita ulterior fasciotomie.
102
 Se
Se vor
vor interna
interna pacientii
pacientii care
care au
au prezentat:
prezentat:

Stop cardiac
Pierderea stării de conştienţă
Modificări ECG
Arsuri şi leziuni ale ţesuturilor moi

103
 TRAUMA
TRAUMA

104
 RCP
RCP IN
IN TRAUMA
TRAUMA

105
Necesitatea
Necesitatea începerii
începerii manevrelor
manevrelor de
de
resuscitare
resuscitare impune
impune::

106
 TRAUMA
TRAUMA

107
 TRAUMA-SVB
TRAUMA-SVB

108
 TRAUMA-
TRAUMA- Evaluarea
Evaluarea stării
stării de
de conştienţă
conştienţă

109
 Calea
Calea aeriană
aeriană (A
(A -- airway)
airway)

110
 Respiraţia
Respiraţia // Ventilaţia
Ventilaţia (B
(B -- breathing)
breathing)

111
 TRAUMA-
TRAUMA-Circulatia
Circulatia (C
(C -- circulation)
circulation)

112
 TRAUMA
TRAUMA -- (D
(D -- disability)
disability);; Expunerea
Expunerea (E
(E -- exposure)
exposure)

113
 TRAUMA-SVA
TRAUMA-SVA

114
 TRAUMA
TRAUMA

115
 TRAUMA
TRAUMA

116
 TRAUMA
TRAUMA

117
118
 Vă mulţumesc
pentru atenţie şi

răbdare!
119