A.

PERCHEZIŢIA

Percheziţia este una dintre cele mai complexe activităţi desfăşurate de organul
de urmărire penală. Nicio altă activitate nu implică pătrunderea în cele mai intime
detalii ale vieţii personale şi familiale, în drepturile persoanelor asupra imobilelor,
terenurilor etc.
Clasificarea percheziţiei:
a. După prevederile legii procesual-penale1:
- Percheziţia domiciliară;
- Percheziţia corporală;
- Percheziţia vehiculelor;
- Percheziţia informatică;
- Percheziţia efectuată la o autoritate publică, instituție publică sau la alte persoane
juridice 2.
b. După temeiul legal:
- Percheziţii dispuse și efectuate în cursul urmăririi penale în baza mandatului emis de
judecător3 la cererea procurorului;
- Percheziţii dispuse și efectuate de organul de urmărire penală sau orice altă
autoritate cu atribuții în asigurarea ordinii și securității publice;
- Percheziții dispuse în cursul judecății, din oficiu sau la cererea procurorului, de către
instanța învestită cu judecarea cauzei;
- Percheziții extinse în locuri învecinate celor pentru care s-a obținut mandatul de
percheziție4;
- Percheziţii efectuate în cazul infracţiunilor flagrante.
c. După timpul de efectuare:
- Percheziţii efectuate pe timp de zi (06.00-20.00);
- Percheziţii efectuate indiferent de oră (în caz de infracţiune flagrantă sau în
localurile deschise publicului la acea oră)5.
d. După componenţa echipei care efectuează percheziţia:
- Percheziţii efectuate doar de organul judiciar;
- Percheziţii la care sunt cooptaţi specialişti din diferite domenii de activitate (în
funcţie de particularităţile locului percheziţionat, natura bunurilor căutate etc.)
e. După numărul persoanelor şi al locurilor în care se efectuează
percheziția:
- Percheziţii efectuate la o singură persoană;
- Percheziţiile efectuate la locuinţele/sediile mai multor persoane fizice sau juridice.
f. Percheziţia domiciliară poate fi dispusă doar dacă sunt îndeplinite
următoarele cerinţe:

1
C. proc. pen., art. 156, alin. (1)
2
C. proc. pen., art164, alin. (1)
3
Judecătorul de drepturi și libertăți de la instanța competentă să judece cauza în primă instanță sau de
la instanțacorespunzătoare în grad acesteia, în a cărei circumscripție se află sediul parchetului din care
face parte procurorulcare efectuează sau supraveghează urmărirea penală. (art. 158, alin. (1) C. proc.
pen.
4
Acest gen de percheziții se efectuează ori de câte ori în cursul unei percheziții pentru care s-a obținut
mandatul inițial, se constată că au fost transferate probe, date sau că persoanele căutate s-au ascuns în
locuri învecinate (C. proc. pen., art. 158 alin. (3), Continuarea acestui gen de percheziție se
încuviințează de procuror.
5
C. proc. pen., art. 159, alin. (3)
- Să existe suspiciuni rezonabile cu privire la săvârşirea de către o persoană a unei
infracţiuni sau cu privire la deţinerea unor obiecte ori înscrisuri care au legătură cu
infracţiunea ce formează obiectul cauzei6;
- Să existe presupunerea că percheziția se soldează cu descoperirea și strângerea
probelor, conservarea urmelor infracțiunii sau prinderea suspectului/inculpatului în
cauza cercetată7.
- Să nu aducă atingeri disproporţionate vieţii private și nici demnității umane8;
Percheziția corporală se dispune atunci când există suspiciuni rezonabile că
pot fi descoperite urme ale infracțiunii, corpuri delicte ori alte obiecte care pot servi la
aflarea adevărului.
Percheziția corporală se dispune și se efectuează de organele judiciare sau
orice autoritate cu atribuții în asigurarea liniștii și securității publice.

Percheziția vehiculelor. Condițiile în care se face și modul de desfășurare

sunt cele specifice percheziției corporale, iar măsurile privind obiectele ori
înscrisurile ridicate sunt aceleași ca și în cazul percheziției domiciliare.

Percheziția informatică a fost reglementată de legea procesual-penală în

scopul descoperirii, identificării și strângerii probelor stocate într-un sistem informatic
sau suport de stocare a datelor informatice, prin folosirea unor mijloace tehnice și
proceduri care asigură integritatea datelor conținute de acestea. În cursul urmăririi
penale, percheziția informatică se solicită de procuror prin cerere scrisă și se dispune
de instanța de judecată în condiții similare dispunerii mandatului de percheziție
domiciliară.

Percheziţiile efectuate la o autoritate publică, instituție publică sau la alte

persoane juridice se efectuează în baza unui mandat de judecată emis în condiții
similare mandatului de percheziție domiciliară

Scopul percheziţiei9:
- Descoperirea şi ridicarea obiectelor, bunurilor, valorilor, înscrisurilor care conţin sau
poartă urmele infracţiunii, a celor care au folosit ori au fost destinate să servească la
săvârşirea infracţiunii, precum şi a celor care sunt produsul activităţii ilicite;
- Descoperirea persoanelor care se sustrag de la urmărirea penală, judecată sau
executarea pedepsei şi a persoanelor dispărute, cadavrelor ori fragmentelor de
cadavre;
- Descoperirea de bunuri/valori care urmează a fi indisponibilizate în vederea
recuperării prejudiciului cauzat de infracţiune;

Percheziția domiciliară. Norme procesual-penale și reguli.

- Percheziția se efectuează de procuror sau de organul de cercetare penală însoțit după

caz, de lucrători operativi;
- Mandatul de percheziţie poate fi folosit o singură dată, numai în perioada de timp
menţionată în cuprinsul său (maximum 15 zile);

6
C. proc. pen, art.157, alin. (1)
7
Idem.
8
C. proc. pen., art. 159, alin. (2)
9
Florin Ionescu, Criminalistica, vol.II, Editura Universitară, București 2009, p. 256-257
- Mandatul emis de judecător este valabil pentru efectuarea percheziţiei şi în alte
spaţii sau locuri decât cele menţionate în cuprinsul său, dacă în timpul căutărilor se
constată că au fost transferate probe, date sau că persoanele căutate s-au ascuns în
locuri învecinate. Extinderea percheziţiei în acest din urmă caz se încuviinţează de
către procuror;
- Se interzice efectuarea percheziției concomitent cu desfășurarea altor acte
procedurale în aceeași cauză care ar împiedica participarea percheziționatului la
această activitate procedurală. Fac excepție de la regulă, situațiile în care se
efectuează percheziții simultane în aceeași cauză;
Imediat după pătrunderea în locația care urmează a fi efectuată dar înainte de
începerea percheziției, organul judiciar trebuie să se legitimeze 10 şi să înmâneze o
copie a mandatului emis de judecător. Această regulă trebuie respectată întotdeauna în
cazul pătrunderilor forțate, fiind total contraindicat ca legitimarea și înmânarea copiei
după mandatul de percheziție să se facă înainte de a intra în spațiul de percheziționat;
- Copia mandatului de percheziție se înmânează uneia din următoarele persoane:
percheziționatului, reprezentantului său sau unui membru de familie, iar în lipsa
acestora, oricărei persoane cu capacitate deplină de exercițiu care cunoaște persoana
percheziționatului, sau dacă este cazul, percheziționatului;
- În sediile autorităţilor publice, instituţiilor publice sau ale persoanelor juridice de
drept public, percheziţia se efectuează în prezenţa reprezentanţilor acestora, iar în
lipsa lor, în prezenţa unei persoane cu capacitatea deplină de exerciţiu care se află în
sediu ori este angajat al respectivei persoane juridice;
- În cazul perchezițiilor extinse în alte locuințe sau spații decât cele precizate în
cuprinsul mandatului, organul judiciar are obligația de a înștiința persoanele din
aceste locuri, despre extinderea percheziției;
- Organul judiciar este obligat să înștiințeze percheziționatul că are dreptul la un
avocat, iar atunci când este cazul, la un interpret. Dacă apărătorul legal înştiinţat nu s-
a prezentat, percheziţia se poate face în lipsa sa;
- Dacă percheziționatul solicită un avocat, percheziția se amână până la sosirea
acestuia, dar nu mai mult de 2 ore de la momentul comunicării acestui drept. Până la
sosirea avocatului trebuie luate măsuri adecvate de pază și conservare a locului de
percheziționat. Dacă percheziția trebuie efctuată de urgență, sau dacă avocatul nu
poate fi contactat, percheziția poate începe înainte de expirarea termenului de 2 ore,
aspect despre care se va face mențiune în procesul verbal;
- Percheziţia poate începe în mod excepţional fără înmânarea copiei mandatului de
percheziţie, fără solicitarea prealabilă de predare a obiectelor şi persoanelor precum şi
fără informarea prealabilă privind posibilitatea solicitării prezenţei unui avocat ori a
unei persoane de încredere atunci când: există date certe că se încearcă acoperirea
urmelor sau distrugerea probelor ori a altor elemente importante pentru aflarea
adevărului; există suspiciuni că în respectivul spațiu se află o persoană a cărui viață
sau integritate corporală sunt în pericol; există suspiciuni că persoana căutată încearcă
să fugă sau să dispară;
- În spațiile în care nu se află nicio persoană, percheziția se efectuează în prezența
unui martor asistent;
- Pătrunderea forțată se face doar în următoarele situații: există motive temeinice să se
aprecieze că percheziționatul ar opune rezistență armată sau alt tip de violență; există
10
Dacă percheziționatul este cunoscut ca o persoană cooperantă, legitimarea și prezentarea mandatului
de perchezție se poate face înainte de pătrunderea în locuință, în dreptul căii de acces în încăperea
respectivă, apud Gheorghe Popa, Niculae Gamenţ, Curs de practică criminalistică în powerpoint,
Editura Prouniversitaria, Bucureşti, 2015, p.100.
pericol de dispariție sau de distrugere a probelor; când percheziționatul refuză să
permită organului judiciar accesul în locația respesctivă sau când nu răspunde la
solicitarea organului judiciar de a pătrunde în locuință;
- Percheziționatul va fi observat și studiat în permanență, întrucât reacțiile sale
emoționale pot oferi indicii prețioase cu privire la locurile în care căutarea trebuie să
se facă foarte amănunțit sau cu privire la locurile în care se impune reluarea
căutărilor;
- Înainte de a fi ridicate, toate obiectele descoperite se prezintă persoanei
percheziţionate şi celor care asistă la percheziţie pentru a fi recunoscute şi însemnate
spre neschimbare, după care se etichetează şi se sigilează. Dacă acest lucru nu este
posibil, obiectele se împachetează sau se închid laolaltă şi se aplică sigilii;
- Dacă ridicarea obiectelor care interesează cauza nu este posibilă, organul judiciar
procedează la sechestrarea lor, predându-le spre păstrare celui la care au fost
descoperite sau unui custode;
- O copie după procesul verbal se înmânează după caz, persoanei în grija sau custodia
căreia au fost lăsate bunurile, valorile descoperite, sau reprezentantului unităţii
publice ori persoanei juridice.

Psihologia percheziţionatului
Cunoaşterea psihologiei percheziţionatului prezintă o importanţă deosebită în
atingerea scopului percheziţiei, întrucât permite organului judiciar să facă o distincţie
clară între comportamentul şi reacţiile emoţionale provocate de activităţile de
percheziţionare şi cele care nu au legătură cu cauza;
Când căutările se apropie de locul unde sunt ascunse obiectele ce interesează
cauza, chiar dacă percheziţionatul încearcă să-şi controleze comportamentul şi
reacţiile, este practic imposibil ca în timp ce urmăreşte activitatea celor ce efectuează
percheziţia, să-şi ascundă expresia şi culoarea feţei, modificările din voce şi privire,
respiraţia agitată, tremurul mâinilor şi al corpului;
Stările de aparentă agitație sau dimpotrivă decompensarea nervoasă
exteriorizată prin calm, suspine de uşurare sau alte asemenea manifestări, pot
reprezenta indicii potrivit cărora căutările au depășit locurile în care ar fi putut fi
ascunse bunurile/valorile căutate, impunându-se reluarea cu și mai mare atenție a
căutărilor în aceste locuri.

Psihologia organului judiciar care efectuează percheziţia

Să evite orice conflict cu persoana percheziţionată, să se abţină de la aprecieri
legate de viaţa personală şi familială a acesteia şi să nu-şi exteriorizeze sentimentele
de bucurie sau insatisfacţie faţă de rezultatele căutărilor;
În timpul percheziţiei se recomandă ca în funcţie de întinderea spaţiilor şi
încăperilor în care se face căutarea, activităţile să fie supravegheate de unul sau mai
mulţi membri anume desemnaţi, care vor atenţiona echipa asupra locurilor în care
cercetarea a fost superficială ori a locurilor scăpate din vedere;
Cei care o efectuează percheziţia trebuie să fie înzestraţi cu: un dezvoltat simţ
de observaţie; calm, tenacitate şi răbdare; o bună capacitate de analiză a rezultatelor
obţinute în diferitele momente ale percheziţiei; capacitate de a se transpune în locul
persoanei percheziţionate, să intuiască şi să-şi reprezinte modul de gândire şi de
acţiune al acesteia.

Pregătirea percheziţiei domiciliare.

 Activitățile de pregătire sunt obligatorii dacă se are în vedere necesitatea
asigurării în primul rând a cadrului legal al percheziției (obținerea mandatului de
percheziție, înștiințarea apărătorului sau interpretului), iar în al doilea rând necesitatea
obținerii unor date despre persoanele percheziționate și locurile în care se va face
căutarea, date fără de care percheziția nu-și poate atinge scopul.
Este de neconceput o percheziție domiciliară, în incinta unităților
publice/persoanelor juridice sau în caz de infracțiune flagrantă (atunci când se dețin
din timp informații despre data și locul în care infracțiunea va fi săvârșită) fără o
pregătire temeinică a acesteia.
În special în cauzele complexe, cu prejudiciu însemnat, în cele în care există
un număr mare de făptuitori (care-și iau din timp măsuri de ascundere a bunurilor
produs al infracțiunii), efectuarea perchezițiilor fără o pregătire prealabilă temeinică,
se poate solda cu distrugerea probelor din locurile/spațiile vizate de percheziție,
uneori apărând chiar riscul ca percheziția să nu poată fi efectuată.

Principalele activități de pregătire a percheziției sunt:

Stabilirea bunurilor, valorilor, înscrisurilor care urmează a fi căutate și
ridicate. În legătură cu acestea se impun următoarele precizări:
Stabilirea instrumentelor, mijloacelor folosite ori destinate să folosească la
comiterea faptei, a celor care sunt produsul activității ilicite, precum și a altor obiecte
care conțin sau poartă urmele infracțiunii;
Cunoașterea caracteristicilor generale și particulare ale bunurilor, valorilor
care prezintă interes pentru cauză, pentru a prefigura locurile în care căutarea se va
face cu prioritate11;
Stabilirea măsurilor de siguranță (ridicare, lăsare în păstrare sau custodie, instituirea
sechestrului) care se vor lua cu privire la acestea;

Stabilirea şi cunoaşterea locurilor în care se va efectua percheziţia:

Cunoașterea este o activitate obligatorie, întrucât permite organului judiciar să
se orienteze cu privire la locurile în care se va face căutarea, în raport cu posibilitățile
de ascundere pe care le oferă locurile de percheziționat și caracteristicile obiectelor
căutate;
În legătură cu locurile în care va avea loc percheziția, se impune a se stabili 12:
adresa locuinţei, construcțiile învecinate și zonele care le delimitează; destinaţia
clădirii şi materialele din care este construită; numărul de nivele, camere, dependinţe
şi dispunerea lor; intrările şi ieşirile din locuinţă; persoanele care locuiesc în clădire şi
spaţiile deţinute sau folosite în comun; existenţa unor căi de acces secrete; natura şi
structura suprafeţei de teren în care pot fi ascunse obiectele căutate şi elementele de
vegetaţie de pe această suprafaţă; întinderea şi adâncimea lacurilor, iazurilor, precum
şi existenţa unor fântâni; posibilităţile de comunicare cu exteriorul prin intermediul
telefoniei fixe, mobile, internetului sau altor asemenea mijloace; condițiile de lumină
din locul percheziției etc.

11
Se recomandă chiar procurarea unor mostre din obiectele căutate (ambalate şi neambalate) şi
studierea “inovaţiilor” de reambalare sau ascundere, în raport de locul/persoana percheziţionată. În
acest sens, a se vedea Constantin Pletea, Criminalistică. Elemente de anchetă penală, Editura Little
Star, Bucureşti, 2003, p. 134
12
Constantin Aionițoaie, Vasile Bercheșan, Ioan Boțoc, Percheziția, în Tratat de tactică criminalistică,
Editura Carpați, Craiova, 1992, p. 217
 Date privind locul care urmează a fi percheziţionat 13 se obțin de la organele
administraţiei locale, vecini, prieteni, cunoştinţe, colegi de serviciu, conducerea
unităţii la care lucrează persoana în cauză ori de la arhitectul şi constructorul
locuinţei;

Cunoaşterea persoanelor la care se va face percheziţia şi a trăsăturilor

psihocomportamentale ale acestora.
Se va strânge un minim de date privind:
- Numărul de participanți la comiterea infracţiunii;
- Calitatea participanților la infracțiune și activitatea ilicită desfăşurată de fiecare,
bunurile, valorile care se află asupra lor;
- Trăsăturile de personalitate, psihice și de temperament ale acestora;
- Datele de identitate (inclusiv cetăţenia şi naţionalitatea), nivelul de pregătire şi
cultură generală, profesia, locul de muncă, membrii de familie ori persoanele
împreună cu care locuieşte şi raporturile în care se află cu aceştia, eventualii chiriași,
preocupările extraprofesionale şi mediile pe care le frecventează, relaţiile cu vecinii,
persoanele din anturajul său, colegii de serviciu înclinaţiile spre agresivitate şi
atitudinea anterioară în relaţiille cu autorităţile statului, viciile, starea sănătăţii fizice
sau psihice, antecedentele penale etc.;

Stabilirea echipei care va efectua percheziţia şi a mijloacelor tehnice

necesare.
- Efectivele participante la percheziţie, variază în funcție de numărul și caracteristicile
obiectelor care se caută, posibilitățile de ascundere pe care le oferă locul de
perchiziționat și trăsăturile psihocomportamentale ale percheziţionatului;
- În echipă vor fi prevăzute și persoane cu sarcini exclusive de supraveghere a
suspectului/inculpatului;
- În raport cu obiectul căutărilor și caracteristicile locului în care se vor face acestea,
vor fi cooptaţi specialişti din diverse domenii de activitate: medici legişti, armurieri,
ingineri, tehnicieni auto, constructori, specialişti în substanţe toxice şi stupefiante,
scafandri etc.
- La perchezițiile din cartiere/medii rău famate, pe lângă sporirea numărului de
efective, se impune cooptarea în echipă a unor membri ai forţelor speciale de
intervenţie şi conductori de câini de însoţire;
- Dotarea echipei care va efectua percheziția diferă de la caz la caz în funcție de
volumul și caracteristicile obiectelor căutate și locurile în care acestea pot fi ascunse.
Echipa trebuie să fie dotată cu: surse de iluminare, truse de cercetare la fața locului,
chei şi şperacle, magneţi şi electromagneţi, detectoare de metal, sondă de cadavre,
surse de radiaţii infraroşii, aparatură roentgen portabilă, detectoare cu ultrasunete,
aparatură de fotografiat şi de filmat, instrumentar pentru întocmirea schiţelor şi
desenelor, sigilii care se aplică pe ambalajele în care se introduc mijloacele de probă
descoperite ori pe ușile încăperilor şi pieselor de mobilier care se impun a fi încuiate
etc.

Stabilirea momentului în care va începe percheziţia şi a modalităţilor de

pătrundere în locuinţă:
- Momentul începerii trebuie să asigure caracterul inopinat al percheziției;

13
Idem.
- Data efectuării percheziției trebuie să se situeze dacă este posibil, cât mai aproape de
consumarea infracțiunii14, iar ora declaşării se va fixa în raport cu intervalul orar în
care legea permite efectuarea acesteia și timpul în care percheziţionatul poate fi găsit
la locul percheziției; - - În percheziţiile simultane, data și ora declanșării lor se vor
stabili astfel încât să asigure începerea concomitentă a acestora;
- Modalităţile de pătrundere în locuinţă se stabilesc în funcție datele pe care organul
judiciar le deține cu privire la psihologia, trăsăturile de caracter și personalitate ale
percheziționatului. Ori de câte ori este posibil, se va încerca mai întâi pătrunderea în
domiciliu cu consimțământul percheziţionatului și doar în cazurile prevăzute de lege
se va recurge la pătrunderea forțată.

Asigurarea bazei legale a percheziţiei.

- Necesară obținerea mandatului de percheziție de la judecător, cu excepția
infracțiunii flagrante;
- Măsuri de asigurare a prezenței apărătorului și dacă este cazul a interpretului la data
și ora percheziței;
Desfăşurarea percheziţiei domiciliare
- Se desfăşoară în mod organizat, sistematic şi metodic15;
- Se efectuează cu minuţiozitate, calm şi răbdare16;
-Pentru ca percheziția să se soldeze cu rezultatele scontate, se va acorda atenție
deosebită inclusiv modului în care se face deplasarea la locuința care urmează a fi
percheziționată;
-Deplasarea să nu fie de natură să-l alerteze pe percheziționat;
-După ajungerea la locul percheziției se întreprind imediat măsuri de pază a căilor de
acces și de părăsire a locului în care se va desfășura activitatea, precum și a
perimetrului din imediata apropiere;
-Definitivarea modalităților de pătrundere în locuință, în funcție de prezența/absența
percheziționatului și de poziția acestuia față de actul percheziției;
-La stabilirea modalităților concrete în care se va face pătrunderea în locuință,
organul judiciar se poate confrunta cu una din următoarele situații:
- la locuinţa de percheziţionat nu se află nicio persoană;
- suspectul/inculpatul nu se află la domiciliu, dar locuinţa e folosită în comun
de alte familii sau persoane;
- suspectul/inculpatul se află la domiciliu, dar refuză să deschidă uşa;
- pătrunderea forţată se face în prezenţa martorilor asistenţi și numai în
cazurile expres prevăzute de lege;
- În dreptul ușii de acces în locuință, organul judiciar îşi anunță calitatea pe care o
are, scopul sosirii și solicită perchiziționatului să-i permită accesul în locuință;
- Imediat după pătrundere, organul judiciar se legitimează şi înmânează copia
mandatului emis de judecător;
- Legitimarea și percheziţionarea corporală sumară a tuturor persoanelor prezente în
locuință;
- În timpul legitimării, persoanelor prezente în locuință li se atrage atenţia că nu au
voie să părăsească încăperea, să comunice între ele, să vorbească la telefon ori să
comunice cu alte persoane prin internet, mesagerie telefonică etc. decât cu acordul
organului judiciar;

14
Pentru a preveni dispariția sau distrugerea probelor care se pot afla în locul perchiziționat.
15
În acest sens, a se vedea Florin Ionescu, op. cit., p. 281 și urm.
16
Idem.
- După legitimare, atunci când este posibil, toți cei prezenți în locuință vor fi strânşi
sub supraveghere într-o singură încăpere (cu excepţia bătrânilor, bolnavilor care nu se
pot deplasa şi a copiilor mici), atrăgându-li-se încă odată atenţia că nu au voie să
părăsească încăperea sau să comunice cu exteriorul;
- Persoanele care vin ulterior începerii percheziţiei, vor fi legitimate şi întrebate
despre scopul vizitei, iar dacă este cazul vor fi percheziţionate, interzicându-li-se să
părăsească locuinţa până la terminarea activităţii;
- Măsuri pentru prevenirea încercărilor de semnalizare sau comunicare cu exteriorul,
ori de distrugere, ascundere sau îndepărtare a obiectelor căutate;
- Celui percheziţionat i se cere să predea obiectele care interesează cauza, bunurile sau
valorile deţinute contrar legii, precum şi cheile de la încăperile/dependinţele locuinţei
şi obiectele de mobilier, punându-i-se în vedere că, în cazul refuzului, se va recurge la
pătrunderea sau deschiderea în forţă;
- Șeful echipei, în prezenţa suspectului/inculpatului şi a martorilor asistenţi, va
proceda la parcurgerea şi observarea generală a locului percheziţionat, cercetând orice
loc sau obiect care pot fi folosite pentru ascunderea ori distrugerea obiectelor căutate;
- Verificarea sistematică şi minuţioasă, în prezenţa percheziţionatului şi a martorilor
asistenţi, a fiecărei încăperi ori suprafeţe de teren, respectând ordinea şi direcţia de
căutare indicate de şeful echipei;
- Obiectele/valorile descoperite în locuință se prezintă percheziționatului şi celorlalte
persoane care asistă la percheziţie17 pentru a fi recunoscute şi însemnate spre
neschimbare, apoi se ambalează, etichetează şi sigilează astfel încât să nu le fie
afectată integritatea fizică şi valoarea lor ca mijloace de probă;
- Obiectele care nu pot fi ridicate se sechestrează şi se lasă în păstrare persoanei la
care se află sau unei custode;
- Obiectele şi înscrisurile ridicate se păstrează la dosar până la soluţionarea definitivă
a cauzei.Cele care din diferite motive nu pot fi ridicate sau ataşate la dosar, se
fotografiază, iar planşa fotografică se anexează la dosar;
- Dacă în cursul percheziţiei se ridică obiecte şi înscrisuri despre care ulterior se
stabileşte că nu au legătură cu cauza, acestea vor fi restituite persoanei căreia îi
aparţin, încheindu-se în acest sens un proces-verbal de predare-primire. Nu se restituie
obiectele supuse confiscării, precum şi cele care sunt produsul altor activităţi ilicite;
- Organul judiciar îi pune în vedere persoanei căreia îi sunt restituite obiectele, că are
obligaţia de a le păstra până la soluţionarea definitivă a cauzei;
- Metalele sau pietrele preţioase, obiectele confecţionate cu acestea, titlurile de
valoare şi mijloacele de plată străine se depun la cea mai apropiată instituţie bancară
competentă, în termen de 48 de ore;
- Percheziţia domiciliară se impune a fi efectuată şi în situaţia în care încă de la
început, suspectul/inculpatul predă, la cererea organului judiciar, doar o parte din
obiectele precizate în mandatul de percheziție. Dacă se predau toate obiectele indicate
în mandat, potrivit dispozițiilor Codului de procedură penală, percheziția nu se mai
efectuează18.
17
Se observă locurile în care au fost ascunse, în special dacă au fost găsite ascunzători, camuflaje
special amenajate, Gheorghe Popa, Niculae Gamenţ, Curs de practică criminalistică în powerpoint,
Editura Prouniversitaria, Bucureşti, 2015, p.110.
18
Aceastădispoziție procesual-penală privind percheziția domiciliară (a se vedea art. 159, alin. (8) )
poate aduce serioase prejudicii procesului de aflare a adevărului, dacă în mandatul de percheziție, în
mod obiectiv nu au putut fi indicate toate obiectele care interesau cauza, datorită împrejurării că
organul de urmărire penală, la momentul solicitării și încuviințării percheziției, nu cunoștea toate
aceste obiecte. Este greu de înțeles de ce legiuitorul a instituit o asemenea reglementare pentru
percheziția domiciliară, atâta timp cât în cazul percheziției corporale este prevăzută o excepție de la
- Este necesară observarea permanentă a comportamentului percheziţionatului, pentru
sesizarea manifestărilor exterioare care pot indica locurile de ascundere a
bunurilor/valorilor căutate sau eventualele acte de violență îndreptate împotriva
membrilor care efectuează percheziția.

Reguli tactico-criminalistice specifice percheziţiei corporale

- Percheziția corporală presupune examinarea corporală externă a unei
persoane, a cavității bucale, a nasului, a urechilor, a părului, a îmbrăcămintei, a
obiectelor pe care o persoană le are asupra sa sau sub controlul său, la momentul
efectuării percheziției19;
- Percheziţia corporală se poate efectua atât înainte, cât şi după începerea
urmăririi penale, cu ocazia prinderii unor persoane date în urmărire, constatării
infracţiunii flagrante, percheziţiei domiciliare sau arestării;
- Se execută de o persoană de acelaşi sex cu cea percheziţionată;
- Sub aspect tactico-criminalistic, se recomandă ca atunci când este posibil, să
fie făcută în prezenţa martorilor asistenţi;
- Percheziţia nu se rezumă doar la cercetarea corpului, îmbrăcămintei şi
încălţămintei persoanei în cauză, a obiectelor aflate asupra acesteia (bagaje, obiecte
portabile etc.) ci trebuie extinsă şi asupra perimetrului din imediata sa apropiere, în
care puteau fi aruncate sau abandonate diverse mijloace materiale de probă;
- Înainte de începerea percheziţiei, organul judiciar este obligat să se
legitimeze, deoarece numai în acest fel apare obligaţia celui în cauză de a se supune
ori de a permite efectuarea acesteia20;
- Percheziţia corporală se efectuează, în principiu, în trei etape distincte:
percheziţie sumară, percheziţia obiectelor de vestimentaţie şi a bagajelor şi percheziţia
corporală propriu-zisă.

Percheziţia corporală sumară

- Este o etapă obligatorie, care urmăreşte descoperirea şi ridicarea imediată a
instrumentelor, armelor sau obiectelor care ar putea fi folosite la agresarea organului
judiciar sau la autolezare, precum şi a mijloacelor materiale de probă pe care persoana
în cauză le-ar putea distruge sau arunca;
- Se solicită persoanei să ridice mâinile şi să se întoarcă cu spatele, pentru a
preîntâmpina declanşarea unui atac prin surprindere;
- Se procedează apoi la palparea hainelor, pantalonilor, buzunarelor, mânecilor
etc., o atenţie deosebită acordându-se abdomenului, carâmbilor cizmelor sau altor
locuri în care pot fi ascunse diferite arme ori instrumente;
- Persoana va fi observată în permanenţă şi nu i se va permite să lase mâinile
în jos;
- Percheziţionatul va fi aşezat cu faţa la perete, la un metru distanţă, cu mâinile
ridicate deasupra capului, sprijinite de perete şi cu picioarele desfăcute, iar percheziţia
se va desfăşura cu o singură mână, în cealaltă mână fiind ţinută arma;
această regulă. Potrivit excepției, percheziția corporală se efectuează și atunci când perchiziționatul a
predat obiectele căutate, dacă se consideră utilă căutarea altor obiecte sau urme. O astfel de
reglementare s-ar fi impus cu atât mai mult în cazul percheziței domiciliare, mai ales dacă se iau în
calcul multitudinea și diversitatea locurilor de ascundere, care sunt mult mai mari decât în cazul
percheiției corporale, a se vedea Gheorghe Popa, Niculae Gamenţ, Curs de practică criminalistică în
powerpoint, Editura Prouniversitaria, Bucureşti, 2015, p.111 – 112.
19
C. proc. pen., art. 165, alin. (1)
20
Obligația organului judiciar de a se legitima este evidentă, dacă se are în vedere că perchezi ția
corporală aduce atingere unui drept fundamental – inviolabilitatea persoanei.
 - Dacă cel percheziţionat este foarte periculos, i se va cere să se culce cu faţa
la pământ, cu picioarele desfăcute şi mâinile la spate, procedându-se chiar la
imobilizarea acestuia.

Percheziţia obiectelor de vestimentaţie

Începe de regulă de la cap, avându-se în vedere obiectele care-l acoperă şi
diversele accesorii (ochelari, cercei, căşti pentru ascultarea muzicii etc.) şi se continuă
cu restul articolelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte, lenjerie intimă, astfel încât să nu
rămână nicio porţiune necontrolată;
Vor fi cercetate cu minuțiozitate:
 Gulerele, reverele, mânecile, buzunarele, manşetele, butonierele,
peticele, nasturii, cusăturile, insignele, broşele etc. Dacă este cazul, se
procedează la dezmembrarea porţiunilor unde există date sau indicii că
au fost ascunse obiectele căutate;
 Căptuşela şi spaţiul dintre ea şi materialul îmbrăcămintei, perniţele
umerilor şi orice alte locuri propice ascunderii unor înscrisuri, tablouri,
droguri, lanţuri de aur, pietre preţioase etc.;
 Lenjeria intimă aflată în bagaje, care prin apretare poate favoriza
ascunderea unei cantităţi de cca.500 g. de droguri21;
 Tălpile şi tocurile încălţămintei, avându-se în vedere posibilitatea
existenţei unor tălpi sau tocuri detaşabile ori prevăzute cu spaţii de
depozitare;
 Căptuşeala şi branţurile încălţămintei în care pot fi descoperite
înscrisuri şi valută;
 În privinţa obiectelor portabile, se vor cerceta cu atenţie: portofelele,
tabacherele, tocurile de ochelari, chibriturile, tuburile pentru pasta de
dinţi/ras, ceasurile de mână sau de buzunar, instrumentele muzicale,
umbrelele.

Percheziţia corporală propriu-zisă

 Examinarea corpului, de regulă, se face în prezenţa unui medic,
avându-se în atenţie orificiile naturale, părul, aparatele auditive,
protezele dentare, precum şi cele de la mâini ori picioare, membrele
superioare şi inferioare gipsate;
 Când există date şi indicii că cel în cauză ar fi putut înghiţi obiectele
căutate, se procedează la efectuarea unor examene radiologice;
 Animalele de companie trebuie examinate şi ele, întrucât pot fi folosite
la ascunderea unor înscrisuri şi obiecte de mici dimensiuni (în urma
unor operaţii de introducere a acestora sub piele).

Percheziţia la o autoritate publică, instituție publică sau la alte persoane

juridice.
Nu se deosebeşte de percheziţia domiciliară sub aspectul activităţilor
pregătitoare şi al procedeelor de căutare.
Obţinerea mandatului de percheziţie respectă aceleași proceduri ca la
percheziţia domiciliară.
Se recomandă efectuarea percheziţiei după terminarea programului de lucru,
pentru a nu stânjeni activităţile care se desfăşoară în locul ce urmează să fie examinat.
21
E. Stancu, op. cit., p.
 Activitatea de căutare debutează din locul în care persoana în cauză îşi
îndeplineşte în mod curent atribuţiile de serviciu şi se extinde asupra altor spaţii sau
încăperi.
Vor fi avute în atenție, reglementările procesual-penale în această materie
(prezentate în cadrul regulior generale de efectuare a percheziției), respectiv:
După ce se legitimează, organul judiciar înmânează o copie după mandatul de
percheziție reprezentantului respectivei unități/instituții publice sau persoanei
juridice;
Percheziția se efectuează reprezentantului căruia i s-a înmânat copia
mandatului de percheziție, sau a altei persoane cu capacitate deplină de exercițiu;
O copie a procesului verbal se lasă reprezentantului căruia i-a fost înmânată și
copia mandatului de percheziție;
În procesul verbal de percheziție se vor menționa și eventualele obiecțiuni ale
reprezentantului în prezența căruia s-a efectuat percheziția.

Fixarea rezultatelor percheziţiei se face prin:

 Proces verbal;
 Fotografii;
 Videofilmări;
 Schiţe, desene.

Procesul verbal de percheziție domiciliară cuprinde următoarele date:

- Data şi locul întocmirii (anul, luna, ziua şi localitatea);
- Numele, prenumele, calitatea şi organul judiciar din care fac parte membrii echipei
de percheziţie;
- Numele, prenumele experților, specialiştilor sau tehnicienilor participanți la
percheziție şi instituţia din care fac parte;
- Numele, prenumele percheziționatului şi adresa locuinţei la care se face percheziţia;
- Numele şi prenumele apărătorului ales sau desemnat din oficiu și baroul în care își
exercită activitatea;
- Numărul și data mandatului de percheziție sau menţiune despre constatarea
infracţiunii flagrante;
- Numele, prenumele și ocupația persoanelor prezente la locul percheziției, cu
precizarea calității acestora;
- Numele, prenumele, vârsta, ocupația și domiciliul sau reședința martorilor asistenţi;
- Menţiune despre înștiințarea persoanei la care se face percheziția, că are dreptul să
contacteze un avocat care să participe la percheziție;
- Când percheziționatul dorește ca la percheziție să participe un avocat, se
menționează ora anunțării avocatului și ora prezentării acestuia la locul percheziției;
- Mențiune despre cazurile și motivele pentru care percheziția a început mai înainte
de scurgerea celor două ore pe care le prevede legea pentru prezentarea avocatului la
locul percheziției;
- Mențiune despre faptul că şeful echipei şi ceilalţi membri ai echipei de percheziţie s-
au legitimat, au înmânat mandatul de percheziție şi au adus la cunoştinţă scopul
percheziţiei;
- Menţiunea că persoanei percheziţionate i s-a pus în vedere să predea obiectele care
interesează cauza, cu precizarea potrivit căreia percheziția nu se va mai efectua dacă
predă toate obiectele indicate în mandat;
- În cazul refuzului de predare a obiectelor sau în caz de predare parțială, se
menționează că percheziționatul a fost solicitat să predea toate cheile de la încăperi şi
piesele de mobilier și atenționat că dacă refuză, se va recurge la pătrunderea sau
deschiderea forţată a acestora. Se vor consemna şi răspunsurile primite de la cel în
cauză;
- Datele de identificare ale persoanelor găsite la locul percheziţiei şi rezultatele
percheziţiei corporale efectuate asupra lor;
- Descrierea locuinței, cu precizarea numărului de încăperi, dependinţe şi a destinaţiei
pe care o au;
- Spaţiile deținute sau folosite în comun cu alte persoane;
- Rezultatele căutărilor, cu descrierea amănunțită a locului și condițiilor în care
înscrisurile, obiectele sau urmele infracțiunii au fost descoperite şi ridicate,
enumerarea și descrierea lor amănunțită pentru a putea fi recunoscute. Descrierea se
va face având în vedere: dimensiunile, marca, seria, forma, culoarea, urmele evidente
de pe acestea, deteriorările specifice, starea de funcționare în cazul aparatelor
electrice, electrocasnice sau electronice precum și alte caracteristici generale şi
particulare. În mod asemănător se vor descrie şi locurile de ascundere, inclusiv
ascunzătorile special amenajate22;
- Menţiune despre faptul că obiectele şi înscrisurile au fost prezentate pentru a fi
recunoscute şi însemnate spre neschimbare de către percheziţionat şi celelalte
presoane care au asistat la percheziţie, precum şi despre ambalajele în care au fost
introduse şi sigiliile aplicate pe ele;
- Mențiune că în afara celor consemnate în procesul verbal, nu s-au ridicat alte
obiecte, bunuri, valori sau înscrisuri;
- Bunurile, valorile care nu au putut fi ridicate, dar care au fost lăsate în păstrarea
percheziţionatului ori a unui custode. Se vor arăta datele de identificare ale custodelui;
- Menţiune despre faptul că persoanelor cărora le-au fost lăsate în păstrare obiectele
care nu au putut fi ridicate li s-au adus la cunoştinţă obligaţiile care le revin şi
urmările nerespectării lor;
- Măsurile dispuse cu privire la bunurile perisabile care urmează a fi valorificate
imediat;
- Mențiune despre distrugerile produse la locul percheziţionat şi a cauzelor care le-au
provocat;
- Mijloacele auxiliare folosite la fixarea rezultatelor percheziţiei (fotografii,
înregistrări audiovide, schițe, desene), cu precizarea că acestea se anexează procesului
verbal de percheziție;
- Ora începerii şi terminării percheziţiei;
- Menţiune despre existenţa sau inexistenţa obiecţiilor percheziţionatului (sau
persoanei care îl reprezintă) ori a observaţiilor martorilor asistenţi, apărătorului,
specialiştilor etc. despre modul în care s-a efectuat percheziţia şi conţinutul
procesului-verbal;
- Numărul de exemplare în care s-a încheiat procesul verbal şi destinaţia lor;
- O copie după procesul verbal se lasă persoanei la care s-a făcut percheziţia ori
reprezentantului său sau unui membru al familiei. În lipsa acestora copia se lasă
oricărei persoane cu capacitate deplină de exercițiu care cunoaște persoana la care s-a

22
Pentru a nu da posibilitatea persoanei percheziționate să ridice eventuale obiecţiuni și să conteste
rezultatele percheziției, invocând că obiectele descoperite ar fi fost puse în locurile descoperite fără
ştirea sau încuviinţarea sa.
făcut percheziția și, dacă este cazul, custodelui. De asemenea, o copie se înmânează
reprezentantului unităţii publice sau persoanei juridice percheziţionate23;
- Procesul verbal se semnează pe fiecare pagină și la sfârșit de toți participanții la
percheziție (inclusiv de avocatul prezent la percheziție). Dacă vreuna din aceste
persoane nu poate sau refuză să semneze, se face mențiune despre aceasta, precum și
despre motivele imposibilității sau refuzului de a semna24.

23
C. proc. pen., art.161, alin. (4)
24
C. proc. pen., art.161, alin. (3)