Protocol PARALIZIE CEREBRALA Final

MINISTERUL SANATATII
SANATORIUL BALNEOCLIMATERIC DE COPII

Busteni, Str. Fantanii, Nr. 3, Jud. Prahova
Tel: 0244.320.018; Fax: 0244.320.062;
E-mail: [email protected]; www.sanatoriulbusteni.ro
PROTOCOL CLINIC
DE DIAGNOSTIC ŞI TRATAMENT
PARALIZIA CEREBRALA
SANATORIUL BALNEOCLIMATERIC DE
COPII
NOIEMBRIE 2021
EDITIA 1
Protocolul a fost analizat si avizat de Consiliul Medical (PV nr. )
Grup de lucru
Nr. Nume si Prenume Profesia Semnatura

Crt.
1 Dr. Dumitrascu Elena Medic primar pediatrie
2 Dr. Iftodi Diana Medic primar reabilitare medicala
3 Dr. Ganea Magdalena Medic specialist reabilitare medicala
Lista de difuzare
Nr. Scopul Compartiment/Persoana Data Semnatura

Crt. difuzarii difuzarii
1 Aplicare Compartiment Recuperare medicina fizica
si balneologie- copii Dr. Dumitrascu Elena
2 Aplicare Compartiment Recuperare
neuropsihomotorie – copii - Dr. Iftodi
Diana
3 Aplicare Compartiment Recuperare medicina fizica
si balneologie- adulti/ Dr. Ganea
Magdalena
4 Informare Consiliul Medical - Dr. Dumitrascu Elena
4 Evidenta Birou Managementul Calitatii Serviciilor

Medicale - Ec. Birliga Daniela
5 Arhivare Arhiva - Ec. Birliga Daniela
6 Alte scopuri Audit clinic

CUPRINS
ABREVIERILE FOLOSITE IN DOCUMENT..............................................................................................................4
PREFAJA........................................................................................................................................................................4
A. PARTEA INTRODUCTIVA.....................................................................................................................................4
A.1. Diagnosticul........................................................................................................................................................4
A.2. Codul bolii (CIM 10)..........................................................................................................................................5
A.3. Utilizatorii..........................................................................................................................................................5
A.4. Scopurile protocolului........................................................................................................................................5
A.5. Data elaborarii protocolului................................................................................................................................5
A.6. Data urmatoarei revizuiri....................................................................................................................................5
A.7. Lista Si informatii de contact ale autorilor Si persoanelor care au participat la elaborarea protocolului..........5
A.8. Definitiile folosite in document..........................................................................................................................6
A. 9.Datele epidemiologice....................................................................................................................................7
B. PARTEA GENERALA..............................................................................................................................................8
B. 1.Nivel de asistenta medicala primara (medicul de familie).............................................................................8
B.2. Nivel de asistenta medicala specializata de ambulatoriu................................................................................10
(neuropediatrul)....................................................................................................................................................... 10
B. 3.Nivel de asistenta medicala spitaliceasca.....................................................................................................12
C. 1. ALGORITMII DE CONDUITA..........................................................................................................................14
C. 1.1.
Algoritmul de conduita Si de asistenta a pacientului cu PC..........................................................................14
C.1.2. Algoritmul de conduita Si diagnosticare al pacientului cu PC la etapaprespitaliceasca..............................15
C.1.3. Algoritmul de conduita Si diagnosticare al pacientului cu PC la etapa spitaliceasca.................................16
C. 2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR SI A PROCEDURILOR..........................................................17

C.2.1. Clasificarea PC .............................................................................................................................................17
C.2.2. Factorii de risc...............................................................................................................................................18
C.2.3. Profilaxia PC..................................................................................................................................................19
C. 2.4.Conduita pacientului cu PC.......................................................................................................................20
C.2.4.1. Anamneza..............................................................................................................................................21
C.2.4.2. Examenul fizic.......................................................................................................................................23
C.2.4.3. Manifestarile clinice..............................................................................................................................24
C.2.4.4. Investigatiile paraclinice.......................................................................................................................26
C.2.4.5. Diagnosticul diferential.........................................................................................................................28
C.2.4.6. Criteriile de spitalizare.........................................................................................................................28
C.2.4.7. Tratamentul PC.....................................................................................................................................28
C.2.4.7.1. Tratamentul starilor de urgenta in PC la etapa prespitaliceasca.....................................................29
C.2.4.7.2. Tratamentul PC la etapa spitaliceasca............................................................................................29
C.2.4.8. Evaluarea handicapului in PC..............................................................................................................33
C.2.4.9. Supravegherea pacientilor cu PC.........................................................................................................35
C.2.4.10. Starile de urgenta................................................................................................................................36
D. RESURSELE UMANE SI MATERIALELE NECESARE PENTRU RESPECTAREA

PREVEDERILOR DIN PROTOCOL...........................................................................................................................37
D. 1.Institutiile de asistenta medicala primara.....................................................................................................37
D.2. Institutiile/sectiile de asistenta medicala specializata de ambulatoriu.............................................................37
D.3. Institutiile de asistenta medicala spitaliceasca: sectii de neuropediatrie, pediatrie
Si reabilitare ale spitalelor raionale, municipale Si republicane.....................................................................38
E. INDICATORII DE MONITORIZARE A IMPLEMENTARII PROTOCOLULUI................................................39
ANEXE..........................................................................................................................................................................40
Anexa 1. Formular de consultatie la medicul de familie pentru PC........................................................................40
Anexa 2. Ghidul pentru parintele copilului cu paralizie cerebrala...........................................................................41
BIBLIOGRAFIE ......................................................................................................................................................... 44
ABREVIERILE FOLOSITE IN DOCUMENT
AMP Asistenta medicala primara
ICSDOSM Sl C Institutul de Cercetari Stiintifice in Domeniul Ocrotirii Sanatatii
Mamei Si Copilului
PC Paralizie cerebrala
SNC Sistem nervos central
NSG Neurosonografie transfontanelara
EEG Electroencefalografie
EHIP Encefalopatie hipoxic-ischemica perinatala
EMG Electromiografie
TC Tomografie computerizata
RMN Rezonanta magnetica nucleara
LCR Lichid cefalorahidian
SN Sectia neurologie
SNR Sectia neurorecuperare
TS Tratament sanatorial
SATI Sectia anestezie Si terapie intensiva
FR Frecventa a respiratiei
FCC Frecventa a contractor cordului
TA Tensiune arteriala
i.m. Intramuscular (administrare intramusculara)
i.r. Intrarectal (administrare intrarectala)
i.v. Intravenos (administrare intravenoasa)
PREFATA
Acest protocol a fost elaborat de grupul de lucru al Sanatoriului Balneoclimateric de Copii
Protocolul este elaborat in conformitate cu ghidurile international actuale privind PC la copil
Si va servi drept baza pentru elaborarea protocoalelor institutional in baza posibilitatilor reale ale
fiecarei institutii in anul curent.
A. PARTEA INTRODUCTIVA
A.1. Diagnosticul: Parallzle cerebrala

Exemple de diagnostic clinic:
1. Paralizia cerebrala spastica.
2. Paralizia cerebrala ataxica.
3. Paralizia cerebrala mixta.
A.2. Codul bolii (CIM 10): G80-G83
A.3. Utilizatorii:
• Compartiment Recuperare medicină fizică şi balneologie copii;
• Compartiment Recuperare neuropsihomotorie copii;
• Compartiment Recuperare medicină fizică şi balneologie adulti.
Nota. Protocolul, la necesitate, poate fi utilizat Si de alti specialiSti.

A.4. Scopurile protocolului:
1. Sporirea calitatii examinariilor clinice Si paraclinice ale pacientilor cu PC.
2. Sporirea calitatii tratamentului acordat pacientilor cu PC.
3. Reducerea ratei complicatiilor (edem cerebral, status epilepticus, convulsii rezistente) la
pacientii cu PC.
4. Reducerea numarului de cazuri de deces prin PC.
A.5. Data elaborarii protocolului: noiembrie 2021 A.6.
Data urmatoarei revizuiri: noiembrie 2025

A.7. Lista si informatiile de contact ale autorilor si ale persoanelor care au
participat la elaborarea protocolului
Nr. Nume si Prenume Profesia Semnatura
Crt.
1 Dr. Dumitrascu Elena Medic primar pediatrie
2 Dr. Iftodi Diana Medic primar reabilitare medicala
3 Dr. Ganea Magdalena Medic specialist reabilitare medicala
A.8. Definijiile folosite in document
Paralizia cerebrala la copii (PC): un grup de tulburari neurologice neprogresive caracterizate

printr-un control neadecvat al motilitatii Si de posturii, datorate unor cauze care actioneaza asupra
SNC pre-, intra- sau postnatal, in primii 3-5 ani de viata (perioada initiala de dezvoltare a
creierului). PC sunt considerate afectiuni neprogresive, dar intr-o continua dinamica, fiind
influentate de procesul de creStere Si de dezvoltare, astfel ca manisfetarile clinice se pot modifica in
timp. Afectarea motorie este un criteriu obligatoriu Si definitoriu al PC, aceasta fiind aproape
intotdeauna insotita de alte manifestari secundare afectarii SNC, cum ar fi: retardul mental,
epilepsia, deficitele senzoriale (auditive, vizuale), tulburarile cognitive, tulburarile de comportament
etc. PC se clasifica in trei tipuri majore: spastice, diskinetice Si ataxice. Sunt posibile asocieri ale
sindromului spastic cu cel diskinetic, mai rar cu sindromul ataxic (forme mixte). Tipurile PC,
formele anatomice Si caracteristicile clinice sunt prezentate mai jos [1, 9].
A.9. Datele epidemiologice

PC reprezinta o povara pentru societate Si nu a putut fi eliminata in pofida progreselor realizate
in medicina [1, 4, 9].
CreSterea numarului de supravietuitori proveniti din prematurii cu risc crescut pentru aceasta
patologie, a avut ca efect majorarea numarului de cazuri de PC, in special a diplegiei spastice.
Eforturile de a preveni aparitia leucomalaciei periventriculare sunt pe cale de a duce la
scaderea ratei PC la copiii nascuti prematur, la inceputul celui de-al treilea trimestru de gestatie
[12, 14]. Toate eforturile pentru prevenirea PC vor trebui concentrate asupra factorilor Si
evenimentelor care au loc in cursul sarcinii Si a travaliului [4, 9, 14].
Se estimeaza ca peste 100.000 de americani, sub virsta de 18 ani, prezinta un grad de
dizabilitate neurologica atribuita PC [9]. In Franta Si in Anglia 25% dintre, pacientii cu PC au
un deficit motor important, fiind incapabili sa mearga singuri Si 30% prezinta retard mental [1,
5, 9].
Investitia statului american pentru asistenta bolnavilor cu PC constituie 5 milioane de dolari,
iar pentru familiile in care exista un bolnav cu acest diagnostic trauma afectiva Si povara
materiala sunt practic inestimabile [9].
Multi dintre copiii cu PC au avut un istoric de travaliu prelungit, de naStere prematura sau de
prezentatie pelviana Si au prezentat coma Si convulsii in primele zile de viata. Little a postulat
ca anomaliile motorii pe care le prezentau copiii cu PC erau urmarea naSterilor patologice. In
1897, Freud sugera ca PC constituie un sindrom, rezultat al unor factori prenatali care au
influentat dezvoltarea fatului.
Prevalenta PC (forme medii Si severe) este de 1,5-2,5 la 1000 de nou-nascuti vii, mai ridicata
in tarile in curs de dezvoltare. Alte statistici prezinta urmatoarele date: 7 cazuri la 100.000 de
locuitori, Si 1,3 cazuri la 1000 de naSteri [9].
Peste 90% dintre copiii cu PC ating virsta adulta [1, 9, 11].
Viitorul copiilor cu PC constituie marea obsesie. Insertia socioprofesionala a copiilor cu PC,
care constituie scopul final, va fi cu atit mai buna, cu cit evidenta va fi mai precoce Si mai
adaptata deficientelor prezentate de aceStia [1, 9].
B. PARTEA GENERALA
B.l. Nivel de asistenta medicaid primara (medicul de familie)
Descriere Motive PaSi
(masuri) (repere) (modalitati si conditii de realizare)
I II III
1. Profilaxia Obligatoriu:
C.2.3 • Supravegherea gravidelor din grupul de rise pentru
PC, cu aplicarea metodelor profilactice (caseta 3).
• Acordarea asisten|ei familiilor socialmente
vulnerabile (caseta 3).
1. Diagnosticul
2.2. Suspectarea diagnosticului Anamneza permite suspectarea PC la majoritatea pacien| Obligatoriu:
de PC Si evaluarea gradului de ilor.
• Anamneza (casetele 6-8).
afectare a SNC Sindromul convulsiv este prezent la 50% dintre pacien|ii cu
• Examenul fizic (clinic general Si neurologic) (caseta
C.2.4.1— C.2.4.4 PC [6, 7, 9],
9; tabelele 2, 3).
Sunt prezente semnele neurologice patologice de afectare a
• Examenul paraclinic (caseta 10). Recomandabil:
SNC [1,9]
• Consulta|ia altor specialist (la necesitate).
Diagnosticul de PC necesita investiga|iile de laborator,
paraclinice Si imagistice pentru confirmare [6, 7],
2.2. Luarea deciziei Obligatoriu:
con sultana specialistului Si/
• Pacien|ii suspec|i la PC obligatoriu vor fi trimiSi la
sau spitalizare
con sultana neuropediatrului, care va decide
C.2.4.6 necesitatea spitalizarii (caseta 12).
• In caz de urgen|a pacientul va fi spitalizat in mod
urgent in SATI (casetele 13).
2. Tratamentul
2.1. Tratamentul PC formele uSoare, fara boli concomitente Si sindrom Obligatoriu:
nemedicamentos la (lonnciliu epileptic, pot fi tratate cu succes la domiciliu conform • Regim de protect e (de prevenire a traumatismului).
C.2.4.7 indica|iilor neuropediatrului [8], • Consumarea fiuidelor pentru men|inerea unui debit
urinar adecvat.
I II Ill
• Regim alimentar: consum de alimente bogate in
vitamine, uSor asimilabile Si cu potential alergizant
redus, cu limitarea condimentelor Si a produselor
iritante, la necesitate cu includerea suplimentelor de
„fibre” Si laxative (tabelul 4).
2.2. Tratamentul Efectul clinic adecvat la pacien|ii cu PC poate fi ob|inut prin Obligatoriu (monitorizarea tratamentului indicat de
medicamentos la domiciliu individualizarea tratamentului, la cei cu convulsii recurente - catre neuropediatrul si de alp specialisti):
C.2.4.7 administrarea de anticonvulsivante [1, 8, 9, 12, 13], Tratamentul anticonvulsivant:
S Diazepam i.m., i.v. sau i.r., apoi per os pentru toata
durata accesului (tabelul 5; casetele 17, 18).
• Tratamentul de intre|inere dupa stoparea convulsiilor:
S Individual, in func|ie de tipul de convulsii (caseta 19).
Terapia simptomatica (tratamentul anomaliilor de tonus
Si de postura), terapia de ameliorare a comunicarii
(tabelul 5).
• Evaluarea eficacita|ii tratamentului simptomatic
(caseta 20).
Se va efectua in colaborare cu medicul neuropediatru. Obligatoriu:
3. Supravegherea C.2.4.9
• Conform indicator neuropediatrului
(casetele 24, 25).
Protocol clinic national „Paraliziile cerebrale la copil”, Chisinau 2008

B.2. Nivel de asistenta medicala specializata de ambulatoriu

(neuropediatrul)
(masuri) (repere) (modalitati si conditii de realizare)
I II III
1. Profilaxia Obligatoriu:
C.2.3 • Informarea medicilor de familie Si a pediatrilor despre
factorii de rise pentru PC Si masurile profilactice Si
metodele de prevenire ale complica|iilor grave din
partea SNC in caz de boli acute, convulsii Si
vaccinarea copiilor cu PC (casetele 2, 3, 15, 17, 18,
26).
2. Diagnosticul
2.2. Suspectarea Si Anamneza permite suspectarea PC la majoritatea pacien| Obligatoriu:
confirmarea diagnosticului de ilor.
• Anamneza (casetele 6-8).
PC Si evaluarea gradului de Sindromul convulsiv este prezent la 50% dintre pacien|ii cu
• Examenul fizic (clinic general Si neurologic) (caseta
afectare a SNC C.2.4.1-C.2.4.4 PC [6, 7, 9],
9; tabelele 2, 3).
Sunt prezente semnele neurologice patologice de afectare a
• Examenul paraclinic obligatoriu (caseta 10).
SNC [1,9].
• Diagnosticul diferen|ial (caseta 11).
Diagnosticul de PC necesita investiga|iile de laborator,
Recomandabil:
paraclinice Si imagistice pentru confirmare [6, 7],
• Examenul paraclinic recomandabil (caseta 10).
• Consultatia altor specialist (la necesitate).
2.2. Luarea deciziei versus Obligatoriu:
necesitatea spitalizarii Si/sau
• In caz de urgen|a pacientul va fi spitalizat in mod
con sultana speci al i Sti 1 or urgent in SATI (casetele 13).
C.2.4.6 • Evaluarea criteriilor de spitalizare (caseta 12).
3. Tratamentul
I II Ill
3.1. Tratamentul PC, formele uSoare, fara boli concomitente Si sindrom Obligatoriu:
nemedicamentos la domiciliu epileptic, pot fi tratate cu succes la domiciliu conform • Regim de protect e (de prevenire a traumatismului).
C.2.4.7 indica|iilor neuropediatrului [8], Consumarea fiuidelor pentru men|inerea unui debit urinar
adecvat.
Regim alimentar: consum de alimente bogate in vitamine,
uSor asimilabile Si cu potential alergizant redus, cu
limitarea condimentelor Si a produselor iritante, la
necesitate cu includerea suplimentelor de „fibre” Si
laxative (tabelul 4).
b
o
3.2. Tratamentul Efectul clinic adecvat la pacien|ii cu PC poate fi ob|inut prin Obligatoriu (prescrierea, monitorizarea si corectia)
medicamentos la domiciliu individualizarea tratamentului, la cei cu convulsii recurente - Tratamentul anticonvulsivant:
C.2.4.7 administrarea de anticonvulsivante [1, 8, 9, 12, 13], Diazepam i.m., i.v. sau i.r., apoi per os pentru toata durata
accesului (tabelul 5; casetele 17, 18).
• Tratamentul de intre|inere dupa stoparea convulsiilor:

S Individual, in func|ie de tipul de convulsii (caseta
19).
Terapia simptomatica (tratamentul anomaliilor de tonus
Si de postura), terapia de ameliorare a comunicarii
(tabelul 5).
Evaluarea eficacita|ii tratamentului simptomatic (caseta
20).
4. Supravegherea Supravegherea permanenta de catre neuropediatru este Obligatoriu:
permanenta indicata pacien|ilor cu PC pentru evaluarea achizi|iilor Reevaluarea periodica a criteriilor de spitalizare (in caz de
C.2.4.9 neuropsihomotorii Si corecti a deficien|elor copilului [1, necesitate a tratamentului spitalicesc).
9]. Consulta|ia neurologului dupa examinarile clinica Si
paraclinica (castele 24, 25).
B.3. Nivel de asistenta medicaid spitaliceascd
(niasuri) (repere) (modalitati si conditii de realizare)
I II III
1. Spitalizare Doar formele uSoare de PC fara boli concomitente Si • Criterii de spitalizare (sectiile cu profil
sindrom epileptic, pot fi tratate cu succes la domiciliu [9]. neuropediatric, in spitalele raionale si municipale)
Vor fi spitalizate persoanele care prezinta cel pu|in un (casetele 12, 13).
criteriu de spitalizare [1,9]. Criterii de spitalizare {sectiile neuropediatrie, ne-
Persoanele care necesita spitalizare planica in SN - necesita urorecuperare din spitalele republicane): cazurile in care
internare [9], nu este posibila stabilirea diagnosticului Si/ sau
tratamentul la nivel raional (municipal).
2. Diagnosticul
2.1 Confirmarea diagnosticului Tactica de conduita a pacientului cu PC Si alegerea Obligatoriu:
de PC tratamentului medicamentos depind de gradul de afectare Anamneza (casetele 6-8).
2.2 Evaluarea gradului de Si de complica|iile bolii, de factorii de teren (virsta, Examenul fizic (caseta 9; tabelele 2, 3).
afectare complica|iile Si bolile concomitente), aprecierea carora in • Examene de laborator Si imagistice obligatoriu
C.2.4.1-C.2.4.5 unele cazuri este posibila numai in condi|ii de sta|ionar [1, (caseta 10).
3, 5, 6, 9], • Diagnosticul diferenjial (caseta 11). Recomandabil:
Aplicarea testelor screening (anexa 1).
Examene de laborator Si imagistice (caseta 10).
Consultafia altor specialiSti (la necesitate).
3. Tratamentul
3.1 Tratamentul Obligatoriu:
nemedicamentos • Regim de protect e (de prevenire a traumatismului).
C.2.4.7 • Consumarea fiuidelor pentru men|inerea unui debit
urinar adecvat.
Regim alimentar: consum de alimente bogate in vitamine,
uSor asimilabile Si cu potential alergizant redus, cu
limitarea condimentelor Si a produselor iritante, la
necesitate cu includerea suplimentelor de „fibre” Si
laxative (tabelul 4).
I II Ill
3.2. Tratamentul medicamentos
3.2. Tratamentul Tratamentele neurometabolic, decontracturant, Obligatoriu:
medicamentos simptomatic anticonvulsivant, reborant a SNC, trofice musculare, Tratament anticonvulsivant:
alPC C.2.4.7 combaterea Si prevenirea malnutri|iei, combaterea S Diazepam i.m., i.v. sau i.r., apoi per os pentru toata
hipersaliva|iei, medica|ia antireflux gastroesofagian, durata accesului (tabehrf 5, casetele 17, 18).
prevenirea Si tratamentul constipa|iei, tratamentul • Tratament de intre|inere dupa stoparea convulsiilor:
deficitelor senzoriale. S Individual, in func|ie de tipul de convulsii (caseta 19).
Tratamentul anticonvulsivant de sus|inere continua pina la Terapia simptomatica (tratamentul anomaliilor de tonus
b
o normalizarea EEG [3, 9, 11, 13], Si depostura), terapia de ameliorare a comunicarii (tabehd
5).
•S Evaluarea handicapului Si a eficacita|ii tratamentului
simptomatic (casetele 20, 21).
4. Externarea • Obligatoriu:
La pacientul cu PC fara boli concomitente, pe fundalul

tratamentului adecvat, survine stabilizarea clinica. • Evaluarea criteriilor de extemare (casetele 24, 25).
• In unele cazuri PC (convulsii rebele) pot avea o evolu| • Eliberarea extrasului din foia de observable care va
ie progresiva. confine obligatoriu:
Externarea pacientului se recomanda dupa suprimarea diagnosticul precizat desfaSurat;
convulsiilor Si a manifestarilor neurologice f 1, 91. S rezultatele investiga|iilor Si tratamentului efectuat; S
recomandarile explicite pentru parin^i Si pentru medici
(caseta 27).
C.1. ALGORITMUL DE CONDUITA
C.1.1. Algoritmii deconduitaside asistenta a pacientului cu PC

PC (formele
spastice)
Iritabilitate,
hiperexitabilitate in
repaus, tresariri, trepidajii PC mixte, asociaza
ale membrelor, crize de spasticitatea si atetoza sau
redoare, asimetrie a spasticitatea §i ataxia.
gesturilor, degetele pot fi
strinse in pumn,
hipertonus muscular, prezentajiile anormale, EHIP etc.).
Atetoza dubla
persista reflexele arhaice, brusca extensiune a
(coreoatetoza) (din
Pi ataxice,
capului, nu se realizeaza achizijiile neuropsihice asociaza hipotonie tradusa prin
si motorii, epilepsia se asociaza frecvent (status icter neclear si
absenja susjinerii capului,
epilepticus, edem cerebral). hipoxie) - 15-20%
cazuri in PC. Sindromul distonic — 10% din
Pi (adesea asociaza spasticitate, din
asfixia severa si icter nuclear, rar
cauze genetice).
hiporeflexie, miScarea lenta a

ochilor, incapacitatea de coordonare a miScarilor
Nou-nascut in termen, factori de voluntare, 10-15% din PC.
rise: Nou-nascut prematur, factori de rise:
1. factori antegestajionali (intervalul lung intre
1. factori antenatali (anastomoze vasculare placentare, sarcina
ciclurile menstruale, intervalul scurt intre sarcini,
gemelara, hemoragiile antepartum);
intervalul lung intre sarcini, antecedente de avorturi
2. factori intranatali (inflamajia cordonului ombilical,
spontane si moartea fatului intrauterin, antecedente
corioamniotita);
familiale de PC, boli metabolice, boli genetice,
3. factori ce acjioneaza imediat postnatal (prematuritatea,
sarcini gemelare;
acidoza, scorul Apgar scazut, asfixia la naStere, hemoragia
2. factori prenatali (factori ce intervin anterior
intracraniana, hipotensiunea arteriala, indicajia tratamentului
sarcinii, in cursul sarcinii, in cursul travaliului si
transfuzional, ventilajia mecanica, canal arterial persistent,
expulziei, in perioada perinatala);
septicemia neonatala, enterocolita necrotizanta, intervenjiile
3. factori intra si perinatali (corioamniotita,
chirurgicale.
Asistenja nou-nascutului cu risc crescut de PC se face in maternitate, secjiile de patologie Si neurologie a nou-
nascujilor, aDoi evidenja efectuata de medicul de familie si/sau medicul neuroDediatru.
Diagnosticul de PC este confirmat prin examene clinice (anomalii ale performanjelor

neuroDsihomotorii) si paraclinice (ischemii cerebrale, hemoragii intracerebrale, intraventriculare,
leucomalacia periventriculara, imagini cavitare, encefalomalacie multicistica, hidrocefalie, malformajii
cerebrale etc.
C.1.2. Algoritmul de conduita si de diagnosticare a pacientului cu PC la etapa
prespitaliceasca
C 1.3. Algoritmul de coeduita si diagnostic alpacientuluicu PC la etapa
spitaliceasca
Sunt prezente criteriile:

1. Neachizitionarea performantelor neuropsihomitorii ale
copilului, anomaliile de tonus muscular si postura
2. Criza convulsiva focalizata
3. Criza convulsiva generalizata
Vlrsta 3-18 ani / 2
4. Status neurologic cu schimbari patologice
ori/an (in SN, SNR)
5. Sunt prezente antecedentele neurologice §i 2 ori/an TS
------- —--------------
Virsta 1 luna - Virsta 1-3 ani /
1 an / 4 ori/an 4 ori/an (in SN
(in SN) si SNR)
Da
1. Evaluare pentru determinarea cauzei anormalitatilor neurologice
2. Tratamentul adecvat al maladiei, daca a fost depistata
3. Tratament simptomatic
4. Dupa necesitate: electrolitii serici (Ca, Mg, P), glicemia
5. Dupa necesitate: radiografia craniana, oftalmoscopia, EEG, NSG, TC/RMN
Consultatia Administrarea
Va fi confirmata prezenta PC, manifestable asociate neurologului tratamentului simpto
PC (convulsii, tulburari cognitive, de vorbire,
malnutritie, hipersalivatie, reflux gastroesofagian,
deficite senzoriale etc.) Consultatia Administrarea
gastrologului tratamentului antirefl
Connsultatia fizioterapeutului,
kinetoterapeutului Consultatia Identificarea scolioze
ortopedului contracturilor, disloc
+ ~I articulare si administ
Evaluarea posibilitatii de administrare a tratamentelor ortoped
masajului diferentiat, terapiei ocupationale si corectie a anomaliilo
Consultatia
fizice oculistului postura (atele ghipsa
bandaje, corsete, sau
Dezvoltarea Dezvoltarea posturii,
operatii corectoare)
deprinderilor privind mersului, prin
functia motorie utilizarea unor aparate Consultatia ORL-istului si a
orala, perceptia pentru statiune si surdologului
vizuala, activitatile mers
zilnice Identificarea anoma
Consultatia pediatrului (in caz vizuale si corectia lor
de patologie somatica)
Consultatia \M
Consultatia geneticianului Identificarea anom
psihologului
auditive si corectia lor
Consultatia logopedului
Identificarea dereglar
Tratament Tratamentul vorbire si corectia lor
psihologic psihologic al
de durata, familiei Consultatia psihiatrului
Identificarea dere
masuri
cognitive si corectia lo
C. 2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR SI A
PROCEDURILOR C.2.1. Clasificarea PC [9, 15]

Caseta 1. Clasificarea clinica
• G80.0-80.2 PC forme spastice
S G80.0 Paralizia cerebrala spastica;
S G80.1 Diplegia spastica S G80.2 Hemiplegia infantila
• G80.3 Paralizia cerebrala diskinetica
• G80.4 Paralizia cerebrala ataxica
• G80.8 Alte paralizii cerebrale infantile (Sindroame mixte de PC)
• G80.9 Paralizia cerebrala infantila, fara precizare
• G 81 Hemiplegia
S G81.0 Hemiplegia flasca S
G81.1 Hemiplegia spastica S
G81.2 Hemiplegia, fara recizare
• G82 Paraplegia Si tetraplegia
S G82.0 Paraplegia flasca
S G82.1 Paraplegia spastica
S G82.2 Paraplegia, fara precizare
S G82.3 Tetraplegia flasca
S G82.4 Tetraplegia spastica
S G82.5 Tetraplegia, fara precizare
G83 Alte sindroame paralitice
S G83.0 Diplegia membrelor superioare
S G83.1 Monoplegia unui membru inferior
S G83.2 Monoplegia unui membru superior
S G83.3 Monoplegie, fara precizare
S G83.4 Sindromul cozii de cal (vezica neurogena)
S G83.8 Alte sindroame paralitice precizate (Paralizia Todd: postcritica, epileptica)
S G83.9 Sindromul paralitic, fara precizare
Tabelul 1. Clasificarea PC in functie de forma, tipul si de manifestarile clinice

Tipul Forma anatomica Caracteristici
Spastic Diplegie spastica Afectarea celor patru membre, dar mai severa -a membrelor
inferioare
Tetraplegie Afectarea egala, severa, a celor patru membre
Hemiplegie Afectarea unui hemicorp. In majoritatea cazurilor, extre-
mitatea superioara este mai afectata decit cea inferioara
Paraplegie Afectarea membrelor inferioare. Forma pura este rara

Diplegie atona Este intilnita, in special, la copiii mici, la care elementul
dominant este hipotonia generalizata, asociata cu reflexe
osteotendinoase normale sau hiperkinetice gi retard al
dezvoltarii psihomotorii, flexiunea coapselor pe abdomen in
momentul in care copilul este sustinut in pozitie ver- ticala
de la nivelul axilelor (semnul Foerster). Diplegia atona nu
este inregistrata la copiii mari. Care odata cu cregterea
tonusului muscular se contureaza tabloul de diplegie
spastica.
Diskinetic Coreoatetoza Migcari atetozice, vermiculare, ondulante, predomina in
segmentele distale
Distonia Tonus muscular crescut, care alterneaza cu hipotonia
musculara
Ataxic Ataxie, hipotonie musculara
Mixta Asocierea a doua sau a trei tipuri de manifestari motorii
C.2.2. Factorii de rise

Caseta 2. Factori de rise cu care sepoate asocia debutul unei PC
• Rude de gradele I sau II, cu un istoric de PC.
• Avorturi spontane, precedente nagterii.
• Moarte fatului in uter.
• Tratament matern cu hormonii tiroidieni sau cu estrogeni in timpul sarcinii.
• Prezenta a unei infectii intrauterine la mama sau a altei boli.
• Sarcina gemelara.
• Prezentatii patologice.
• Scor Apgar redus.
• Tulburari ale ritmului cardiac al fatului gi malformatiile congenitale.
• Convulsii neonatale recurente.
• Boli metabolice, genetice.
• Conditii insuficiente de ingrijire.
• Retard neonatal > 28 zile.
• Retard in dezvoltarea neuropsihomotorie.
• Asfixie neonatala.
• Circulare de cordon ombilical.
• Anastamoze vasculare placentare.
• Hemoragiile ante partum.
• Inflamatia cordonului ombilical.
• Corioamniotita.
• Indicatia tratamentului transfuzional la nagtere, ventilate mecanica, asfixie la nagtere,
hemoragie intracraniana, hipotensiune arteriala, septicemie neonatala, enterocolita
necrozanta, interventii chirurgicale etc.
• Greutate mica la nagtere gi virsta gestationala mica. _____________________________________
C.2.3. Profilaxia PC
Caseta 3. Profilaxia PC
• Profilaxia factorilor ce intervin anterior sarcinii:
S antecedente obstetricale in sarcinile/naSterile precedente;
S istoric de “insuficienta fetala Si fetoplacentara”;
S cicluri menstruale lungi;
S avorturi spontane in anamneza;
S sarcini extrauterine;
S hipertensiune arteriala indusa de sarcina;
S preeclampsie;
S metroragie in sarcina;
S oligoamnios;
S eminenta de avort etc.
• Profilaxia factorilor ce intervin in cursul sarcinii: ridicarea nivelului socio-economic al
familiilor vulnerabile.
• Evitarea factorilor teratogeni, care ar actiona asupra mamei Si fatului in perioada sarcinii.
• Evitarea tratamentului matern cu hormoni tiroidieni sau cu estrogeni in timpul sarcinii (la
posibilitate).
• Efectuarea consultatiilor genetice a familiilor din grupul de risc pina la sarcina, pentru
prevenirea sindroamelor genetice, a anomaliilor cromozomiale, a malformatiilor
cerebrale.
• Diagnosticare in perioada prenatala precoce a sindroamelor genetice, a anomaliilor
cromozomiale, a malformatiilor cerebrale.
• Diagnosticare in al 2-lea trimestru de sarcina a infectiilor intrauterine, a retardului in
creSterea fetala, a sarcini gemelare Si a insuficienta placentara.
• Profilaxia prezentatiilor fetale anormale in timpul sarcinii Si al naSterii.
• Profilaxia Si tratamentul dezlipirii premature a placentei.
• Prevenirea complicatiilor in timpul travaliului Si al expulsiei, naSterea prin incizie
cezariana a fetilor macrosomi, gemelari.
• Evaluarea corecta a nou-nascutilor cu un scor Apgar redus, cu tulburari ale ritmului
cardiac, cu encefalopatie perinatala hypoxic-ischemica Si cu malformatii congenitale.
• Tratamentul convulsiilor neonatale recurente, ca factor de prognostic care anticipeaza
perinatal aparitia ulterioara a PC.
• Evitarea problemelor perinatale:
S septicemie;
S infectiile SNC;
S traumatismul obstetrical;
S asfixia;
S prematuritatea.
• Precocitatea tratamentului (la copii cu virsta 0-5 ani) a:
S meningitelor;
S traumatismelor craniocerebrale;
S intoxicatiilor acute etc.____________________________________________________________
C.2.4. Conduita pacientului cu PC
Caseta 4. Conduita pacientului cu PC (exemple de diagnostic)
• PC tipul spastic, diplegie spastica (hemiplegie, paraplegie, diplegie atona).
• PC tipul diskinetic (coreoatetoza, distonie).
• PC tipul ataxic.
• PC tipul mixt.
• Toate formele se asociaza cu retard mental de diferit grad de pronuntie, in 50-70% cu
sindroame epileptice._____________________________________________________
Caseta 5. Obiectiveleprocedurilor de diagnostic in PC

• Identificarea anomaliilor neurologice sau metabolice in cazul PC.
• Identificarea etiologiei PC.
• Estimarea factorilor de risc pentru evolutia nefavorabila a PC.
Caseta 6. Procedurile de diagnosticare in PC

• Anamneza.
• Examenul clinic complet, inclusiv examenul neurologic.
• Investigatiile de laborator Si paraclinice.
• EEG, NSG, TC/RMN.
• Consultatia:
S Neurologului.
S Psihiatrului.
S Pediatrului.
S Gastrologului.
S Geneticului.
S Endocrinologului.
S Ortopedului.
S Oftalmologului (oftalmoscopia).
S Surdologului (otoscopia).
S Logopedului.
S Psihologului.
S Acupuncturistului.
S Fizioterapeutului.
S Kinetoterapeutului.
Caseta 7. Pasii obligatorii in conduita pacientului cu PC
• Determinarea gradului de afectare a SNC al copilului:
S determinarea etiologiei PC (debuteaza cu istoricul sarcinii Si de naSterii, cercetindu-se
prezenta unor hemoragii, infectii sau a altor factori care au contribuit la realizarea
handicapului neuromotor etc.);
S identificarea anomaliilor neuromotorii Si cognitive;
S manifestari de impregnare neurologica (hiperexcitabilitate, hipoactivitate, tresariri);
S tonusul anormal sau intirzierea in dezvoltarea psihomotorie pe care o prezinta copilul;
S manifestarile neurologice (anomalii ale tonusului muscular, persistenta anormala a
reflexelor arhaice, miScarea ochilor lenta Si asinergie cap-ochi;
S prehensiunea poate fi intirziata sau anormala;
S persistenta anomaliilor neurologice (in PC spastice semnele sunt persistente ?i importante);
S cregterea tonusului muscular (in PC spastice tonusul este crescut, in „lama de briceag" la
flexiunea sau extensiunea membrului afectat; initial se noteaza o rezistenta, urmata de
o cedare brusca).
S Prezenta contracturilor (din cauza persistentei anomaliilor de tonus, contracturile se
dezvolta in timp, in special la nivelul articulatiilor goldului, genunchilor gi gleznelor).
S Exagerarea reflexelor osteo - tendinoase, insotite de clonus.
S Prezenta semnului Babinski.
S Persistenta reflexelor arhaice (acestea se constata in mod normal la sugari, in primele 3-6
luni de viata, dar apoi dispar prin dezvoltarea activitatii corticale, la copiii cu PC nu
numai ca sunt persistente peste virsta de 3-6 luni, dar, de obicei, sunt obligatorii, astfel
incit copilul este inapt de a iegi din postura reflexa).
S Prezenta diskineziilor (in PC diskinetice semnele clinice sunt mai variabile modificindu-se
cu starea tensionala a copilului, cu somnul, cu migcarile voluntare).
S Cregterea sau diminuarea tonusului (se noteaza rigiditate extrapiramidala cu prezenta fe-
nomenului „rotii dintate" gi, mai putin comun, distonie. In starea „rigida" exista un tonus
constant crescut, din care copilul poate fi scos prin extensia sau flexia rapida a
extremitatii afectate).
S Spre deosebire de PC spastice, care sunt asimetrice, PC extrapiramidale sunt simetrice;
S Reflexele osteotendinoase pot fi normale sau exagerate, nu exista clonus sau semnul
Babinski;
S Reflexele arhaice pot fi mult mai evidente gi persista timp mai indelungat decit in PC
spastice, in completarea examenului fizic trebuie efectuata o evaluare a dezvoltarii
neurologice.
S Manifestari convulsive (crize generalizate: tonice, tonicoclonice, clonice, atonice), crize
fo- cale sau unilaterale), prezenta convulsiilor recurente.
S Manifestari neurovegetative (respiratorii, aritmii, cianoza; vasomotorii (accese de paloare);
S Efectuarea testelor vizuale gi auditive, in scopul detectarii unor anomalii specifice.
S Efectuarea testarii psihologice, se va evalua functia intelectuala, degi este greu de efectuat
daca copilul prezinta deficite motorii gi de comunicare importante.
S Efectuarea testelor de inteligenta la sugari, bazate pe activitatea vizuala gi motorie, dau un
tablou incorect, iar testarea copiilor mari poate fi compromisa de tulburarile de vorbire
gi de limbaj (mai sigure sunt testele Leiter, teste neverbale de inteligenta).
S Evaluarea deficitelor motorii, de limbaj, senzoriale gi gasirea unor strategii adecvate
pentru testarea functiei cognitive si pentru stabilirea unui program terapeutic.
S Prezenta tulburarilor cognitive, deficitelor senzoriale, tulburarilor de comunicare.
S Prezenta problemelor de alimentare, tulburarilor de comportament gi afective.
• Investigarea obligatorie privind criteriile de spitalizare, bolile concomitente.
• Alcatuirea gi stabilirea unui program terapeutic bine definit. _____________________________
C.2.4.1. Anamneza
Caseta 8. Recomandaripentru culegerea anamnezei
• Culegerea anamnezei este o etapa deosebit de valoroasa gi importanta in aprecierea
maturatiei SN la copilul cu PC.
• Examenul neurologic este foarte dificil din cauza multitudinii aspectelor care au
semnificatie in stabilirea diagnosticului gi derularea lor in timp.
• Uneori simptomatologia neurologica obiectiva la aceasta virsta poate fi minora, ceea ce
nu exclude insa unele anomalii motorii sau psihomotorii relevate doar in anamneza.
• Cauze din partea mamei: afectiunile materne ca diabetul zaharat, hipertensiunea
arteriala, toxemia gravidica, bolile pulmonare cronice, anemia, dezlipirea prematura a
placentei, he- matomul retroplacentar etc.); luarea medicamentelor in timpul sarcinii;
disgravidia precoce.
• Hemoragia materna sau proteinuria tardiva in graviditate.
• Hipertiroidismul matern, retardul mental sau convulsiile.
• Infectiile in timpul graviditatii.
• Evolutia sarcinii (patologica).
• Tipul de prezentare in momentul nasterii.
• Termenul la care s-a produs nasterea.
• Patologia naSterii (travaliul Si expulzia): prezentatia pelviana sau cu picioarele, travaliul
prelungit, procidenta de cordon, extractia dificila, anestezia in timpul travaliului.
• NaSterea complicata. Problemele vasculare sau respiratorii in timpul naSterii pot
citeodata
sa fie primele semne ca copilul a suferit leziunea cerebrala sau ca creierul copilului
este
dezvoltat normal. Astfel de complicatii pot cauza dereglari cerebrale permanente.
• Patologia fetala: naSterea prematura, maladiile congenitale de cord, anemiile hemolitice
prin izoimunizare, cu niveluri crescute de bilirubina in lichidul amniotic.
• Aparitia primei respiratii, scorul APGAR (scorul Apgar scazut timp de primele 10-20 de
minute dupa naStere permite a considera acesta ca un semn important de probleme
neurologice potentiale).
• Insuficienta de oxigen sau trauma cerebrala in timpul travaliului.
• Accidentele vasculare cerebrale.
• Greutate mica la naStere Si naStere prematura. Riscul aparitiei PC este inalt printre copii
care cintaresc sub 800-2500 g la naStere Si printre copiii care sunt nascuti inainte de 37
saptamini de graviditate. Riscul create cind greutatea ponderala scade.
• NaSterile multiple.
• Malformatiile sistemului nervos (microcefalia). Dezvoltarea patologica intrauterina a SN
pune probleme severe de digenezii cerebrale, care constituie o cauza de PC.
• Icterul copilului Si Rh incompatibilitatea.
• Convulsiile nou-nascutului. Copilul care face convulsii prezinta risc inalt de a fi
diagnosticat mai tirziu cu PC.
• Caracteristicile antropometrice, greutatea la naStere Si perimetrul cranian.
• Gradul de maturizare a sistemului nervos central se poate stabili prin urmarirea dezvoltarii
psihomotorii a copilului in perioada 0-3 ani, adica in perioada, cind se termina
maturizarea anatomica a SNC.
• Aprecierea gradului de maturizare a sistemului nervos este o etapa obligatorie a
examenului neurologic la virsta copilariei, la sugar, simptomele neurologice pot sa
lipseasca sau pot fi foarte slab exprimate.
• Realizarea achizitiilor de dezvoltare neuropsihica pe etape de virsta (cind a inceput sa tina
capul, sa Sada, sa mearga, primele silabe, primele cuvinte). Daca zimbeSte, “ce-l face pe
copil sa zimbeasca sau sa rida”, este o intrebare substantiala, deoarece un copil fara
raspuns pozitiv la asemenea stimulari, poate avea probleme de intirziere a dezvoltarii
neuropsihice serioase, deficit senzorial etc.
• Bolile copilului, care intervin in primii 3-5 ani de viata (meningita purulenta,
traumatismele craniocerebrale, ocluzia arterelor sau a venelor cerebrale, intoxicatiile).
• Debutul bolii (acut sau insidios, de la naStere, dupa naStere, cind anume).
• Semnele bolii (deficit psihoverbal sau motor, crize convulsive).
• Debutul crizei convulsive Si durata crizei convulsive;
• Descrierea crizei convulsive (tip, localizare, asociata sau nu cu pierderea conStientei).
• Prezenta/absenta fenomenului de urinare spontana.
• MuScarea limbii.
• Durata perioadei postcritice.
• Deficitul motor tranzitoriu sau permanent (paralizia Todd) in perioada postcritica. ____________
• Manifestarile neurologice postcritice (copilul este mai "moale", nereceptiv la joaca).
• Crizele convulsive anterioare.
• Repetarea crizei convulsive in aceeaSi zi.
• Evidentierea factorilor de risc pentru recurenta crizei convulsive:
S virsta mica de debut;
S retinerea in dezvoltarea neuropsihica;
S anomaliile de alimentatie;
S frecventa anomaliilor somatice;
S tulburarile comportamentale Si afective.
• Bolile cronice in antecedente.
• Infectiile recurente in antecedente._________________________________________________
C.2.4.2. Examenul fizic

Caseta 9. Regulile examenului fizic in PC
• Examen fizic complet.
• Examen neurologic:
S Starea de conStienta, comportamentul.
S Anomaliile tonusului muscular.
S Persistenta anormala Si exagerarea reflexelor arhaice.
S MiScarea ochilor lenta Si asinergie cap-ochi.
S Prehensiunea poate fi intirziata sau anormala: incoordonarea vizuala-manuala,
deschiderea incompleta a miinilor, „scaparea” uSoara a obiectelor din miini, absenta
pensei police-index. S Retardul achizitiilor tonusului axial.
S Prezenta hipertoniei cu reflexe osteotendinoase exagerate.
S Epizoade de distonie determinate de o brusca schimbare a pozitiei.
S „Rigiditate de decerebrare”.
S Intirzierea sau chiar imposibilitatea realizarii statiunii in Sezut.
S Absenta sinergiei picioare-miini, absenta reactiei de echilibru Si de protectie.
S MiScari atetozice Si distonii.
S Prezenta spasticitatii Si a semnelor extrapiramidale.
S Prezenta tulburarilor cognitive, retard mental, deficitelor senzoriale (tulburari de vedere
Si de auz), tulburarilor de comunicare Si de vorbire.
S Prezenta sindromului epileptic Si a convulsiilor recurente.
S Problemele de alimentatie (reflexul de supt slab, tulburarea coordonarii mecanismului
de deglutitie, a reflexului tonic de muScare, protruzia exagerata a limbii,
hipersalivatia, constipatia) ?i tulburarile de comportament ?i afective._____________________
Nota: Tabloul clinic al PC este foarte variat in functie de etiologie, virsta, boli
concomitente, reactivitatea organismului gazda.
C.2.4.3. Manifestarile clinice

Tabelul 2. Particularitatile clinice ale PC in functie de virsta
Virsta Manifestarile eliniee
intre 0 si 3 luniExamenul clinic poate identifica unele semne de alarma:
In repaus copilul pare anormal de iritat gi hiperexcitabil; el prezinta tresariri si/sau
trepidatii ale membrelor, spontan sau la stimuli minori, senzitivi (atin- gerea
copilului, luarea in brate) sau senzoriale (zgomote, lumina); copilul prezinta crize
de redoare, spontan sau in cursul tipetelor sau al unei excitatii.
Se poate nota uneori o asimetrie a gesturilor; un membru (de obicei, membrul
superior) sau mai multe membre par mai putin active; se poate ca la o mina
degetele sa fie strinse in pumn cvasipermanent, in comparatie cu cealalta mina
care are motilitate normala.
Examenul neurologic poate evidentia:
• Anomaliile ale tonusului: hipotonie tradusa prin absenta sustinerii capului sau prin
caracterul sau imperfect; hipertonie; asimetria tonusului cefei (mai rare); la nivelul
membrelor se poate nota o hipertonie uni- sau bilaterala gi mai ales limitarea
migcarilor segmentare pasive; hipotonie uni- sau bilaterala (mai frecventa).
Persistenta anormala gi/sau exagerarea reflexelor arhaice.

Migcarea ochilor lenta gi asinergie cap-ochi.
Catre 4-6 luni Examenul neurologic
Poate evidentia anomalii cu valoare de orientare.
Prehensiunea poate fi intirziata sau anormala.
Retardul achizitiilor tonusului axial se poate prelungi pina la virsta de 18 luni gi
uneori peste aceasta virsta (cu cit hipotonia este mai prelungita, cu atit PC este mai
severa).
Absenta sau instabilitatea sustinerii capului
Hipotonia trunchiului (copilul nu poate sta in gezut);
Poate fi o hipertonie a trunchiului gi a cefei cu opistotonus sau cu un tonus axial
simetric.
In locul hipotoniei fiziologice a membrelor poate fi prezenta o hipertonie.
Reflexele osteotendinoase sunt normale sau chiar exagerate chiar
in caz de hipotonie gi pot fi diminuate in caz de hipertonie accentuata (datorita
exagerarii tonusului).
De la virsta de 2 luni pot fi episoade de distonie determinate de o brusca schimbare
a pozitiei; brusca extensie a capului determina o „rigiditate de decerebrare"
tranzitorie; pe masura ce hipertonia se dezvolta, aceste episoade devin mai putin
frecvente gi mai greu de declangat.
Persistenta anormala a reflexelor arhaice este franc patologica.
Dupa virsta deExamenul
8 neurologic
luni Certitudinea diagnosticului de PC este posibila prin o semiologie franc pa-
tologica.
Anomaliile prehensiunii sunt diverse; incoordonarea vizuala-manuala;deschidere
incompleta a miinilor face prehensiunea dificila si „stinga- ce", cu „scaparea"
ugoara a obiectelor din miini; absenta pensei police-index.
Catre 8-9 luni, in cursul prehensiunii poate aparea o pozitie atetozica a miinii.
• Hipotonia axiala determina intirzierea sau chiar imposibilitatea
realizarii statiunii in Sezut; se pot intilni hipertonia Si asimetria
tonusului axial. Spas- ticitatea membrelor, retractiile consecutive
pot antrena atitudini particulare.
• Se noteaza absenta sinergiei picioare-miini, absenta reactiei de
echilibru Si de protectie („reactia de plonjon”, „reactia paraSutei”).
_______________• Catre 8-9 luni se pot observa mi^cari atetozice ?i distonii.___________________
Nota:
S Diagnosticul precoce al PC este frecvent foarte dificil in primele 3-4 luni de viata, chiar
daca copilul este „purtatorul" unei leziuni cerebrale ante- sau perinatale.
S Un diagnostic etiologic cert de PC nu este posibil doar in baza datelor clinice Si de
laborator;
S Analiza semiologiei neurologice precizeaza natura tulburarilor si topografia lor.
Tabelul 3. Particularitatile clinice in dependenta de forma PC

Forma Manifestarile clinice
Sindromul Paralizia prin leziunea neuronului motor central ocupa un teritoriu intins, dind
spastic naStere unei hemiplegii sau paraplegii.
MuSchii paralizati in urma leziunii neuronului motor central sunt spastici.
Spasticitatea se traduce prin rezistenta la executarea miScarilor pasive; con-
tractura predomina la membrul superior pe muSchii flexori, iar la membrul
inferior pe muSchii extensori; atit la membrul superior cit Si la cel inferior
contractura predomina asupra musculaturii distale.
In contractura piramidala, rezistenta intimpinata la mobilizarea pasiva este redusa
la inceputul miScarii, apoi create pe masura ce muSchiul este intins; daca cu toata
aceasta rezistenta marita se continua mobilizarea pasiva, la un moment dat
contractura cedeaza brusc, constituind fenomenul „lamei de briceag". In
contractura piramidala segmentele mobilizate pasiv tind sa revina la pozitia
initiala.
Contractura piramidala se insoteSte de pareza, exagerarea reflexelor, clonus,
semnul Babinski.
Atrofiile musculare lipsesc sau sunt discrete [2, 9].
Hemiplegia • Se numeSte hemiplegie sindromul caracterizat prin pierderea motilitatii voluntare a
cerebrala unei jumatati a corpului. Hemiplegia este datorata leziunii unilaterale a caii
piramidale, la un nivel oarecare de-a lungul traiectului ei. Hemiplegia cerebrala
infantila reprezinta aproximativ 30% din PC la copii [9].
Diplegia Copiii cu diplegie spastica au afectate toate cele patru extremitati, deSi mem-
spastica brele superioare sunt mai putin afectate decit membrele inferioare. De multe ori
aceasta forma de PC nu este uSor de separat de tetraplegia spastica.
Se di sting doua forme de diplegie spastica forma spinala (morbus Little) Si forma
cerebrala.
S Forma spinala. Tabloul clinic se caracterizeaza prin contractura piramidala,
predominant la membrele inferioare. Uneori se asociaza tulburari senzoriale
(strabism, nistagmus, atrofie optica) Si de vorbire (dizartrie, bra- dilalie).
Tulburarile trofice sunt mai putin accentuate decit in hemiplegia cerebrala.
Dezvoltarea psihica este normala.
Forma cerebrala. Pe linga manifestarile formei pure se asociaza: retard psihic, crize
convulsive, miScari coreoatetozice [1, 9].
Tetraplegia Spastica se caracterizeaza prin spasticitatea celor 4 extremitati aproape in acelaSi
spastica grad: membrele superioare Si inferioare sunt afectate in egala masura, dar poate
exista o uSoara asimetrie. Cauzele tetraplegiei spastice sunt dominant prenatale
(malformatii ale SNC).
Epilepsia se asociaza frecvent.
Crizele de opistotonus sunt frecvente.
Se asociaza manifestari pseudobulbare (vorbire dificila, dizartrica, sacada- ta),
tulburari de deglutitie, mimica inexpresiva, ris, plins spasmodic [1, 9].
Sindroame In acest cadru se descriu: atetoza dubla (coreoatetoza) Si sindromul distonic.
diskinetice Aceste forme reprezinta 15-20% din PC [1, 9].
Sindroame Ataxia cerebeloasa congenitala reprezinta 10-15% din PC. Etiologia este dominata
ataxice de cauzele prenatale. Factorii genetici sunt importanti in raport cu alte tipuri de PC
[9].
Sindroame • Termenul de PC mixta este utilizat in cazul asocierii la acelaSi copil a spasticitatii Si
mixte atetozei; ataxia poate, de asemenea, sa asocieze cu spasticitate (este vorba de
diplegia ataxica caracterizata prin disinergia extremitatilor superioare Si semne de
spasticitate la membrele inferioare) sau cu manifestari diskinetice [1, 9].
C.2.4.4. Investigatiileparaclinice Caseta 10.

Investigatii paraclinice Investiga|:ii obligatorii:
• Analiza generala a singelui.
• Analiza selectiva a singelui (incompatibilitatea in sistemul Rh).
• Analiza sumara a urinei.
• Analiza biochimica a singelui: ureea, creatinina, bilirubina Si fractiile ei, ALT, AST.
• Glicemia a jeune.
• Ionograma (Na, K, Ca, Mg,Cl).
Investigafii recomandabile:
• Punctia lombara Si examinarea LCR (in caz de suspiciune a unei infectii).
Indicatii:
S copiii sub 18 luni;
S semnele meningiene (redoarea occipitala, semnul Kernig, semnul Brudzinschi, semnul
Lessaje) Si simptomele de meningita (peteSiile cutanate, somnolenta, slabiciunea
etc.);
S accesele convulsive generalizate, partiale, rezistente;
S status epilepticus.
Contraindicatii:
S simptome de Soc septic;
S diagnostic clinic de meningita invaziva cu eruptii hemoragice;
S tensiunea intracraniana ridicata;
S simptome neurologice de focar.
• Analiza electrolitica a singelui Si ionograma (Ca, Mg).
• Amoniemia.
• Depistarea homocistinuriei, anomaliilor in metabolismul aminoacizilor ramificati Si in
ciclul ureei etc.
• Aminoacidograma.
• Coprocultura (in cazul prezentei unei diarei muco-purulente sau sanguinolente).
• EEG.
• EMG (in cazul PC atone).
• Radiografia (craniana poate evidentia asimetrii ale craniului; a bazinului: depisteaza o
luxatie congenitala coxofemurala, mai frecvent in PC formele atonice gi la copiii care nu
merg).
• NSG, TC/RMN (permit localizarea leziunilor cerebrale, o mai buna intelegere a
tulburarilor functionale ale cortexului senzoriomotor gi o mai buna apreciere a
prognosticului gi a deficitelor functionale ale copilului).
• Angiografia evidentiaza malformatii gi ocluzii vasculare in unele PC.
• Electromiografia functionala are rol in stabilirea indicatiei operatorii gi la alegerea
tehnicii chirurgicale in unele interventii pe mugchi.
• Oftalmoscopia (permite aprecierea handicapului vizual asociat cu PC).
• Examenul ecografic al organelor interne (la pacientii cu boli concomitente).
• Consultatiile specialigtilor din alte domenii (pediatru, genetician, oftalmolog,
otorinolaringolog, ortoped, neurochirurg, gastrolog, nefrolog, endocrinolog, psihiatru,
logoped, psiholog, fizioterapeut, kinetoterapeut, etc.).
• Consultatia psihologului: efectuarea testelor de evaluare a intelectului (QI gi QD) este
utila
pentru orientarea gcolara._________________________________________________________
Nota: Investigatiile paraclinice sunt necesare, in special, in cazul PC neprecizate initiale,
pentru
precizarea unei afectiuni neurologice sau metabolice.
Punctia lombara si examinarea LCR

S se va efectua conform indicatiilor;
S confirma cauza PC determinate de afectiuni neurologice (hemoragie subarahnoidiana,
meningita bacteriana, meningoencefalita virala);
S un rezultat negativ nu exclude intotdeauna o meningita la debut, de aceea se recomanda
repetarea examinarii (la necesitate);
S permite evaluarea in dinamica a procesului patologic, rezolutia sau progresarea;
S confirma unele complicatii: status epilepticus, edem cerebral acut.
Hemocultura are o valoare diagnostica limitata.
Examenul EEG
S Este recomandata in cazul PC asociata cu convulsii.
S Este necesara in cazul PC cu scop de diagnostic diferentiat cu alte anomalii neurologice.
S Poate fi efectuata la citeva zile sau saptamini in sectia diagnostic al ICSDOSMgiC.
S Anomaliile lente, generalizate indica un proces difuz (encefalita, edem cerebral, anomalie
cerebrala persistenta, stare postictus).
S Virfurile localizate indica o localizare probabila a activitatii epileptice.
S Descarcarile virf-unda se considera epileptogene.
S In PC fara convulsii se noteaza o discordanta intre tabloul clinic de suferinta neurologica
particular pentru PC gi aspectul frecvent normal al traseului EEG.
C.2.4.5. Diagnosticul diferential (din cauza ca nu exista teste specifice pentru
diagnosticul PC, acesta devine un diagnostic de excludere)
Caseta 11. Diagnosticul diferential al PC (caracteristicaprincipala este invaliditatea
motorie neevolutiva legata de leziuni cerebrale cicatriciale fixe, cu rezultat de un handicap
definitiv ce pune probleme medicale, educative si sociale).
• Bolile neurodegenerative.
• Leziunile maduvei spinarii.
• Bolile neuromusculare.
• Bolile genetice de metabolism.
• Retardul mental de alte etiologii.
• Leucodistrofiile.
• Sindromul „copil moale”.
• Tumorile cerebrale.
• Distonia DOPA-sensibila.
C.2.4.6. Criteriile de spitalizare

Caseta 12. Criteriile de spitalizareplanica a pacientilor cu PC
• Virsta copiilor pina la 3 luni - 2 ori / SN a nou-nascutului.
• Virsta copiilor pina la 1 an - 4 ori pe an / in SN.
• Virsta copiilor de la 1 pina la 3 ani - 4 ori pe an / in SN Si SNR.
• Virsta copiilor de la 3 pina la 18 ani - 2 ori pe an / in SNR Si 2 ori per an TS.
• Imposibilitatea vizitei la timp a medicului la domiciliu.
• Necesitatea de a exclude sau confirma o patologie cerebrala.
• Sindromul epileptic.
• Prezenta cel putin a unuia dintre criteriile de spitalizare in SATI.
• Conditiile inadecvate de ingrijire a copilului la domiciliu. ________________________________
Nota: dorinta familiei unui pacient, care suporta PC, de a se trata m conditii de stationar, de
asemenea, pledeaza pentru spitalizarea bolnavului.
Caseta 13. Criteriile de spitalizare in SATI ale pacientilor cu PC

• Sindromul epileptic cu durata > 15 min.
• Convulsiile asociate cu anomalii neurologice, semne meningiene Si afectarea starii de
conStienta.
• Status epilepticus.
• Edem cerebral acut.
C.2.4.7. Tratamentul PC
Dupa ce s-a efectuat evaluarea afectarii neuropsihomotorii a copilului cu PC, se poate stabili
o strategie terapeutica. Tratamentul PC se administreaza pentru o perioada de ani de zile de
catre un colectiv de specialiSti cu profiluri diferite, care trebuie sa contribuie armonios la
corectarea tuturor deficientelor copilului handicapat. Familiei ii revine un rol foarte
important. O data cu inceperea programului terapeutic se impune o evaluare periodica a
achizitiilor facute de copil. Cum copilul trece de la o virsta la alta, terapia trebuie sa aiba ca
obiectiv dezvoltarea psihoverbala Si motorie, minimalizarea contracturilor Si crearea
conditiilor ca terapia sa se continue si eventual sa fie inclusa Si in programul Scolar (in unele
tari se Si efectueaza). Programul terapeutic al copilului cu PC va urmari 2 principii de baza:
incontinuitatea tratamentului pina la virsta de 3 ani Si accelerarea maturatiei SNC.
Caseta 14. Recomandaripentru evitarea complicatiilor in timpul crizei convulsive la copilul
cu PC
• Copilul va fi plasat aSa incit sa se evite traumatismul fizic.
• Asigurarea libertatii cailor aeriene prin pozitionare in decubit lateral.
• Capul va fi inclinat lateral, pentru evitarea obstructiei cailor aeriene superioare cu secretii.
• Jugularea rapida a convulsiilor prelungite pentru prevenirea sechelelor neurologice. _________
C.2.4.7.1. Tratamentul starilor de urgenta in PC la etapaprespitaliceasca

Caseta 15. Pasii obligatorii in acordarea asistentei de urgenta prespitaliceasca in PC cu
accese epileptice prelungite (Algoritmul C.1.1.)
1. Determinarea gradului de urgenta.
2. Asistenta de urgenta prespitaliceasca.
3. Aprecierea transportabilitatii pacientului.
4. Transportarea pacientului la spital._____________________________________________
Caseta 16. Tratamentul PC cu accese epileptice prelungite la etapa prespitaliceasca

• Anticonvulsive - DIAZEPAM: i.m., i.v. (0,3 mg/kg, cite 1mg/minut) sau i.r. - 0,5
mg/kg
(maxim 5 mg pina la virsta de 3 ani, maxim 10 mg la virsta > 3 ani), la necesitate doza
se
repeta. Se utilizeaza in timpul crizei, maxim la 48 de ore dupa.
• Tratament de sustinere - Fenobarbital 5-10 mg/kg/zi, Acid valproic 30 mg/kg/zi,
Carbamazepina 20 mg/kg/zi (in functie de caracterul crizelor epileptice).__________________
C.2.4.7.2. Tratamentul PC la etapa spitaliceasca

Tabelul 4. Tratamentul nemedicamentos al PC (diferite
forme
Terapia ocupafionala se focalizeaza pe dezvoltarea deprinderilor
privind functia motorie orala, problemele perceptiei vizuale si
activitatilor zilnice. S antrenarea copilului in vederea dezvoltarii unor
abilitati motorii necesare autoservirii, cum ar fi: imbracatul,
dezbracatul, alimentarea, controlul sfincterian etc.
S Aceasta metoda terapeutica vizeaza, de asemenea, dezvoltarea
coordonarii motorii fine la membrele superioare in vederea
obtinerii unei independente functionale.
Terapia fizica se implica in dezvoltarea posturii, mersului, prin
1. Tratamentul
anomaliilor de
utilizarea unor aparate pentru statiune Si mers:
tonus si de S se au in vedere: modificarea posturii anormale a copilului;
postura. reducerea hipertoniei, spasticitatii sau a spasmelor intermitente,
pentru ca miScarile sa se efectueze fara un efort deosebit;
S din contra, la atetozici sau la ataxici Si la hipotoni se inregistreaza
creSterea tonusului muscular; dezvoltarea unor miScari
segmentare importante, cum ar fi: controlul miScarilor capului,
intoarcerea de pe o parte pe alta, Sezut Si statul in genunchi,
statiunea si reactiile de echilibru la balansare, in toate pozitiile Si
activitatile desfaSurate;
S prevenirea contracturilor Si a diformitatilor la copiii mici sau
ameliorarea lor la copiii mari; deprinderea miScarilor obiSnuite
activitatilor zilnice de rutina.
S trecerea de la un grup de activitati mai simple la altul mai complex se va face
conform legilor progresiei gi ale dezvoltarii neuropsihomotorii normale;
S este important ca toate exercitiile de terapie fizica sa poata fi invatate de catre
parinti, acegtia participind in mod activ la programul de recuperare al copilului.
2. Terapia de • Daca sunt prezente deficite ale comunicarii, se va inijia o terapie a dezvoltarii
ameliorare a limbajului Si vorbitului.
comunicarii
S Evaluarea coordonarii motorii orale, a functiilor de deglutitie gi de masticatie se face
precoce in perioada de sugar, deoarece afectarea lor determina grave probleme de
nutritie si, ulterior, de comunicare, in functie de gravitatea retardului mental gi a
handicapului motor trebuie gasita cea mai potrivita gi mai eficienta metoda de
comunicare cu copilul, fie prin cuvinte, fie prin intermediul imaginilor (pozelor), a
semnelor, a limbajului scris sau a vocii gi a cuvintelor generate pe computer.
S Orice copil cu PC, indiferent de forma sau de gravitate, are indicate de terapie de
recuperare. Tratamentul trebuie initiat precoce.
Tabelul 5. Tratamentul simptomatic medicamentos alpacientului cu PC

1. Medicatia Preparatele mai frecvent utilizate in tratamentul PC pentru
miorelaxanta reducerea spasticitatii sunt:
S Tolperison, 50 mg 2-3 ori/zi, per os - 1 luna.
S Toxina Botulinica tip A, 10-30 mg/kg/zi, i.m. local in
mugchii afectati, fiecare 4-6 luni.
2. Medicatia Anticonvulsivantul va fi selectat in functie de tipul de convulsii pe

anticonvulsivanta care le prezinta bolnavul si de toxicitatea preparatului.
Tratamentul va fi individualizat la fiecare pacient:
S Fenobarbital* 0,015, 3-5 mg/kg/zi, per os.
S Carbamazepin* 200 mg, 10-20 mg/kg/zi per os (in
convulsiile partiale).
S Acid valproic* 300 mg, 10-30 mg/kg/zi, per os (in
convulsiile generalizate).
S Topiramat 25 mg, 0,5-9 mg/kg/zi, per os (in convulsiile
rezistente).
S Lamotrigina 50 mg, 0,5-5 mg/kg/zi, per os (in
convulsiile rezistente).
3. Medicatia Preparate pentru ameliorarea metabolismului cerebral:

neurometabolica S Acid glutamic 0,25: 1-3 ani - 1-2 g/zi; 4-6 ani - 2-3 g/zi; peste 7
ani - 3 g/zi, per os - 1 luna.
S Vinpocetina 5 mg, i.m. nr. 30.
S Vincamin 120 ml, 10 mg/5 ml, 5 ml x 3 ori/zi, per os - 1 luna.
S Acid homopantotenic (Pantogam) 0,25 mg, 50 mg/kg/zi, per
os - 1 luna.
S Piracetam 400 mg, 30-50 mg/kg/zi, per os - 1 luna.
S Nandrolon1 ml, i.m., nr. 3 (1 data pe luna)._________________________
4. Trofice S Sol. Tiamina clorhidrat 5% - 1 ml, 1 ml/zi, nr. 10, i.m.; cura poate fi
musculare repetata odata la 3 luni.
S Sol. Piridoxina 5% - 1 ml, 1 ml/zi, nr. 10, i.m.
S Sol. Ciancobolamina 0,05% - 1 ml, cite 200-500 mcg/zi, nr. 10, i.m. S
Tocoferol 100 mg, 20-100 mg/zi, i.m.
S Sol. Adenosin trifosfat 6 mg/2 ml, 1 ml/zi i.m., nr.10-30;
Tratamentul complicafiilor include:
1. Combaterea si • Masurile terapeutice pentru ameliorarea nutritiei includ:
prevenirea S tratamentul pozitional;
malnutritiei S suplimentarea dietei cu alimente cu valoare calorica mare (uleiuri
vegetale);
S la nevoie instituirea alimentatiei prin gavaj cu tub nazo - gastric sau prin
gastrostomie.
2. Combaterea • S-au mcercat mai multe metode terapeutice pentru combaterea
hipersalivatiei hipersalivatiei, incluzmd tehnici de educare reflexa:
S Tratamentul chirurgical pentru diminuarea hipersalivatiei este rareori
indicat, datorita rezultatelor inconstante Si a complicatiilor
postoperatorii.
3. Medicatia • Aceasta include:
antireflux Cisaprid 10 mg, cite 0,15-0,3 mg/kg, 3-4 ori/zi, per os - 1 luna.
gastroesofagian Metoclopramid 10 mg, cite 0,5 mg/kg/zi, per os - 1 luna.
Ranitidina150 mg, 2 mg/kg/zi, (maxim 300 mg/zi),per os - 1 luna.
4. Prevenirea si • Dieta trebuie sa includa supliment de fibre”, uleiuri vegetale Si, la

tratamentul necesitate, se administreaza laxativele.
constipatiei S consumarea fluidelor pentru mentinerea unui debit urinar adecvat;
S regim alimentar: consum de alimente bogate in vitamine, uSor asimilabile Si
cu potential alergizant redus, cu limitarea condimentelor Si produselor iritante,
la necesitate cu includerea suplimentelor de fibre” Si de laxative.
5. Tratamentul
• Pacientii care prezinta anomalii vizuale Si/sau auditive asociate vor
deficitelor
beneficia de consult Si tratament oftalmologie Si ORL.
senzoriale
Masurile educative:
1. Terapia • Trebuie individualizata:
educationala S In raport cu necesitatile copilului.
S In raport cu potentialul educational (acest potential depinde de severitatea bolii
Si de prezenta Si gradul tulburarilor asociate: dificultati in procesul de invatare,
tulburari de comportament, anomalii vizuale, auditive, convulsii).
S Copilul cu PC trebuie sa mearga la o Scoala normala, daca posibilitatile
de invatare sunt considerate aproape de normal.
S Cind copilul este retardat, trebuie sa mearga la o Scoala speciala Si sa
beneficieze de un program social.
• Pacientii cu PC necesita tratament psihologic de durata:
S Perioadele copilariei Si adolescentei sunt perioade foarte dificile din punct de
2. Terapia vedere psihologic pentru pacientii cu PC, in care copiii bolnavi realizeaza cit de
psihologica diferiti sunt ei fata de semenii lor.
S Cele mai dificile momente pentru familie sunt: momentul stabilirii

diagnosticului, cind realizeaza ca copilul lor are o dezabilitate permanenta, la
virsta de pregcolar cind in mod normal copiii frecventeaza gradinita gi la
inceputul adolescentei.
Nota: *tratamentul poate fi de lunga durata, cu monitorizarea EEG.
Caseta 17. Tratamentul anticonvulsivant al pacientului cu PC (criza prelungita) la etapa

spitaliceasca:
• Sol. Diazepam 0,5%/2 ml i.m., i.v. (0,3 mg/kg, cite 1mg/minut) sau i.r. - 0,5 mg/kg
(maxim
5 mg pina la virsta de 3 ani, maxim 10 mg la virsta > 3 ani), apoi doza poate fi
repetata. Se utilizeaza in timpul accesului, maxim la 48 de ore dupa.
! Nu exista risc de apnee pina la doza de 1,5 mg/kg.
! Nu se permite depagirea dozei de 3 mg/kg.___________________________________________
Caseta 18. Recomandaripentru administrarea i.r. a Diazepamului:

• Diazepamul nediluat este administrat cu ajutorul tubului rectal.
• Medicamentul va fi administrat prin introducerea cateterului la o adincime de 4 cm
linga mucoasa rectala. Fesele sunt ridicate, apoi strinse timp de 5 minute, cu telul
evitarii evacuarii continutului rectal.
• Diazepamul poate fi introdus repetat de 1-2 ori, cu interval de 5-10 minute. _______________
Caseta 19. Tratamentul anticonvulsivant de sustinere in cazul PC cu accese epileptice:

• Anticonvulsivantul va fi ales in functie de tipul de convulsii pe care le prezinta
bolnavul si de toxicitatea preparatului. Tratamentul va fi individualizat la fiecare
pacient:
S Fenobarbital 3-5 mg/kg/zi.
S Carbamazepina 10-20 mg/kg/zi, in convulsiile partiale.
S Acid valproic 10-30 mg/kg/zi, in convulsiile generalizate.
S Topiramat 0,5-9 mg/kg/zi, in convulsiile rezistente.
S Lamotrigin 0,5-5 mg/kg/zi, in convulsiile rezistente.
• In caz de esec — doza preparatului se mareste pina la doza maxima. ____________________
Caseta 20. Tratamentul de sustinere al bolnavilor cu PC:
• Pacientul va fi supus unor reevaluari periodice.
• Periodicitatea repetarii curei de tratament (tabelul 5) va fi determinata
de catre psihoneurolog pentru fiecare caz individual.
• Este indicat examenul ortopedic pentru identificarea scoliozei, a contracturilor gi a
dislocatiilor articulare, care necesita atele gipsate, bandaje sau operatiile corectoare.
• Tratamentele ortopedice apeleaza la diferite metode pentru a compensa anomaliile de
postura gi a pregati copilul pentru o motilitate independenta.
• Un mijloc de prevenire a deformarilor secundare gi de ameliorare a functiei motorii este
aplicarea protezelor. Cel mai frecvent utilizate sunt corsetele gi atelele._________________
C.2.4.8. Evaluarea handicapului in PC
Caseta 21. Evaluarea handicapului motor si a manifestarilor asociate:

• Un tratament intpadisciplinar este esential. Acesta presupune o colaborare intre pediatru,
neurolog, ortoped, fizioterapeut, kinetoterapeut, logoped, chirurg. Pina la instituirea
tratamentului se evalueaza copilul cu PC. Se stabilegte strategia terapeutica ce va fi
reevaluata la 3-6 luni interval, la copilul mic gi anual, la copilul gcolar.
• Motivul care aduce parintii la consult medical este tonusul anormal sau intirzierea in
dezvoltarea psihomotorie pe care o prezinta copilul.
• Rolul initial al pediatrului este de a stabili un diagnostic, de a determina etiologia, de a
identifica anomaliile neuromotorii gi cognitive.
• Identificarea etiologiei debuteaza cu istoricul sarcinii gi nagterii, cercetindu-se prezenta
unor hemoragii, infectii sau altor factori care au contribuit la realizarea handicapului
neuromotor.
• Un istoric familial, identificarea unor boli intercurente sau a accidentelor traumatice sunt,
de asemenea, importante. Acestea pot contribui la identificarea etiologiei, a virstei de
debut a handicapului neuropsihomotor.
• Examenul obiectiv include examinarea copilului atit in pozitie ortostatica, cit gi in decubit
(caseta 9).
• Semnele clinice sunt caracteristice in dependenta de forma PC (tabelul 3).
• Examenele paraclinice vor include:
S EEG trebuie efectuata daca se asociaza convulsii.
S EMG este utila pentru diferentierea unei boli neuromusculare de o PC.
S Studiile imagistice cerebrale pot releva anomalii cerebrale, de exemplu atrofie corticala,
po- rencefalie etc., la copiii cu diplegie spastica gi hemiplegie (C.2.2.3).
• Testele vizuale gi auditive sunt efectuate in scopul detectarii unor anomalii specifice.
• Testarea psihologica va evalua functia intelectuala, degi este greu de efectuat daca copilul
prezinta deficite motorii gi de comunicare importante.
• Testele de inteligenta la sugari, bazate pe activitatea vizuala gi motorie, dau un tablou
incorect, iar testarea copiilor mari poate fi compromisa de tulburarile de vorbire gi de
limbaj. Mai sigure sunt testele Leiter, teste neverbale de inteligenta.
• Este esentiala evaluarea deficitelor motorii, de limbaj, senzoriale gi gasirea unor strategii
adecvate pentru testarea functiei cognitive si pentru stabilirea unui program terapeutic.
• Este importanta o evaluare a familiei de catre un serviciu de asistenta sociala. Familia
trebuie
informata despre afectiuni la copil, incapacitatea motorie, anomalii asociate gi trebuie
antre- nata in programul de tratament al PC.__________________________________________
Caseta 22. Evolutia PC:
• Peste 90% din copiii cu PC ating virsta adulta.
• Speranta vietii la acegti copii este mai scazuta decit la populatia generala.
• Evolutia variaza in functie de topografia PC.
• Cu cit sunt mai multe membre afectate, cu atit prognosticul este mai sever.
• Copiii cu diplegie spastica gi hemiplegie evolueaza bine, in timp ce copiii cu
coreoatetoza gi
cu tetraplegie spastica au o evolutie mai severa.
• Virtual, toti copiii cu hemiplegie sau ataxie pot sa mearga.
• In general, daca un copil cu PC nu merge pina la virsta de 6 ani, nu va merge niciodata
singur.
• Insertia sociala in cazul pacientilor cu PC depinde de functia intelectuala gi de severitatea
afectiunii.
• Anomaliile asociate, sprijinul familiei, calitatea programului de recuperare gi de educatie
pot influenta evolutia.
• Interventiile ortopedice precoce gi agresive, ameliorarea aparatelor ortopedice pentru
statiune gi mers gi utilizarea computerelor au crescut potentialul de actiune independenta
a copiilor cu PC.
• In ciuda acestor progrese, procentajul de indivizi cu PC care traiesc gi muncesc
independent ramine redus.
Caseta 23. Viitor si prevenire:

• Insertia socioprofesionala a copiilor cu PC, care constituie scopul final, va fi cu atit mai
buna cu cit luarea in evidenta va fi inceputa precoce gi mai adaptata deficientelor
prezentate de acegtia.
• Integrarea copiilor cu PC este promisa de societate prin intermediul legii; ea trebuie facuta
de fiecare data cind este posibil. Din nefericire unii dintre subiecti nu vor putea fi
integrati, in ciuda dorintei tuturor gi chiar a legislatorului. Pentru unii dintre acegti
handicapati motor exista centre de ergoterapie gi case de sprijin specializate.
• De aici rezulta importanta pe care o prezinta prevenirea. Profilaxia este dificila dar se
poate rezuma la citeva mari obiective:
S protejarea embrionului gi a fatului, situatie care nu este posibila totdeauna in stadiul actual
al cunogtintelor medicale;
S evitarea prematuritatii - aceasta este deja realizata intr-un mare numar de cazuri;
S desfagurarea in conditii perfecte a nagterii la termen, gratie unor maternitati bine echipate;
S evitarea infectiilor, protejarea copiilor contra maladiilor, accidentelor, intoxicatiilor gi vac-
cinarea lor;
S asigurarea unei bune monitorizari a sarcinilor._________________________________________
C.2.4.9. Supraveghereapacientilor cu PC
Caseta 24. Supravegherea pacientilor cu PC
• Pe parcursul spitalizarii se va monitoriza zilnic temperatura corpului, FR, pulsul, TA,
starea de conStienta Si statusul psihoneurologic Si cel motor.
• NSG se va efectua la toti copiii suspecti de prezenta PC, repetat 1 data la 3 luni.
• EEG se va efectua la copiii cu accese epileptice, repetat 1 data la 3 luni, pina la
dinamica pozitiva pe 3 EEG succesive.
• EEG se va repeta Si in cazul agravarii starii pacientului, Si/sau suspectiei de
progresare (accese epileptice recurente, rezistente, complicatii).
• EMG se va efectua la pacientii cu tonusul muscular scazut.
• Alte examinari de laborator, paraclinice Si imagistice se vor efectua dupa necesitate.
• Durata tratamentului in stationar va constitui 12 zile, in caz de complicatii conform
indicatiilor individuale.__________________________________________________________
Caseta 25. Periodicitatea de supraveghere a pacientilor cu PC de catre medicul de familie

• Pacientii cu PC pina la virsta de 1 an:
S Examinati 1 data la 3 luni dupa debutul bolii.
S Supravegheati lunar.
• Pacientii cu PC cu virsta intre 1 si 3 ani:
S Examinati 1 data la 6 luni.
S Supravegheati semestrial.
• Pacientii cu PC cu virsta intre 3 Si 18 ani:
S Examinati 1 data per an.
S Supravegheati o data in 6 luni.______________________________________________________
Nota: PC asociate cu boli concomitente necesita supraveghere suplimentara in functie de
recomandarile pentru supravegherea bolilor asociate.
Caseta 26. Recomandari pentru imunizarea pacientilor cu PC

• Imunizarea difteriei, tetanusului, pertussisului Si poliomielitei se vor realiza la virsta
de 2-4 luni.
• Copiii < 4 luni care au suspectie de PC vor fi examinati de medicul de familie.
• Copiii care au suspectie de PC inainte de imunizare vor fi supuSi acesteia dupa ce
parintii au fost instruiti despre managementul prevaccinar Si utilizarea
Fenobarbitalului 5 mg/kg/zi, preparatelor de Calciu 50 mg/kg/zi.
• Imunizarea copiilor care suporta PC, impotriva rujeolei, rubeolei Si a varicelei se va
efectua conform calendarului de imunizari, cu instruirea parintilor despre
managementul prevaccinar Si utilizarea Fenobarbitalului Si a preparatelor de Calciu._________
Caseta 27. Puncte de recapitulare
• Pacientii cu PC cu virsta intre 1 luna-1 an vor fi tratati incontinuu, vor fi supravegheati de
medicul de familie gi de neurolog lunar, vor fi spitalizati in SN simestrial.
• Pacientii cu PC cu virsta intre 1 gi 3 ani vor fi tratati incontinuu, vor fi supravegheati de
medicul de familie gi de neurolog simestrial, vor fi spitalizati in SN gi SNR simestrial.
• Pacientii cu PC cu virsta intre 3 gi 18 ani vor fi tratati fiecare 6 luni, vor fi supravegheati
de
medicul de familie gi de neurolog fiecare 6 luni, vor fi spitalizati in SN gi SNR, TS
fiecare 6
luni.
• Pacientii cu accese epileptice cu durata > 15 min vor fi spitalizati in serviciul de terapie
intensiva.
• Diagnosticul de PC se stabilegte in baza anamnezei, a examenului clinico-neurologic, a
investigatiilor paraclinice gi imagistice.
• Pacientul cu PC gi accese epileptice trebuie sa beneficieze fara intirziere de tratament
anti- convulsiv.
• Pacientul cu PC trebuie sa beneficieze de tratament simptomatic individualizat.
• Pacientul cu PC trebuie sa beneficieze de terapie psihologica.
• Pacientul cu PC necesita insertie sociala._____________________________________________
C. 2.4.10. Startle de urgenta si complicatiile (subiectulprotocoalelor separate)
Caseta 28. Starile de urgenta ale PC
• Sindromul convulsiv
• Status epilepticus
• Edem cerebral acut
• Insuficienta respiratorie
•_______________________________________________________________________________
Insuficienta cardiovasculara_________________________________________________________
Caseta 28. Complicatiile PC

• Handicap neuropsihic
• Handicap motor
• Deficit verbal
• Deficite senzoriale: auditiv, vizual
• Tulburari cognitive
• Epilepsie simptomatica
• Malnutritie
• Hipersalivatie
• Gastroduodenite cronice
• Constipatii
• Pneumonii frecvente
• Deces
D. RESURSELE UMANE SI MATERIALELE NECESARE
PENTRU RESPECTAREA PREVEDERILOR DIN PROTOCOL
Personal:
• medic de familie;
• asistenta a medicului de familie.
Aparataj, utilaj:
• tonometru;
• fonendoscop;
• laborator clinic standard pentru efectuare de: analiza generala a
D.1. Institutiile de singelui, analiza sumara a urinei, glicemie.
asistenta medicala Medicamente:
primara • anticonvulsivante (Fenobarbital, Carbamazepina, Acid valproic;
• preparate neurometabolice (Acid glutamic, Vinpocetina, Vincamin,
Acid homopantitonic, Piracetam, Nandrolon);
• preparate miorelaxante (Tolperison);
• trofice musculare (Piridoxina, Cianocobolamina, Tiamina clorhidrat,
tocoferol, Adenozin trifosfat);
• medicatie antireflux gastroesofagian (Cisaprid, Metoclopramid,
Ranitidina).
Personal:
• neuropediatru;
• genetician;
• pediatru;
• gastrolog;
• endocrinolog;
• psihiatru;
D.2. Institutiile/ • logoped;
sectiile de • ortoped;
asistenta medicala • psiholog;
y
specializata de • neurochirurg;
ambulatoriu • oftalmolog;
• otorinolaringolog;
• fizioterapeut;
• kinetoterapeut;
• medic functionalist;
• medic imagist;
• medic de laborator;
• asistente medicale.
Aparataj, utilaj:
• tonometru;
• fonendoscop;
• cabinet de diagnostic functional dotat cu electroencefalograf
(ICSDOSM gi C);
• ultrasonograf;
• electromiograf;
• tomograf computerizat, aparat MRI;
• laborator clinic standard pentru realizare de: analiza generala a
singelui, analiza sumara a urinei, indici biochimici (glicemie, uree
seria, creatinina, bilirubina totala gi fractiile ei, ionograma ( Na, K, Ca,
Mg, Cl), amoniemie, coprograma.
Medicamente:
• anticonvulsivante (Fenobarbital, Carbamazepina, Acid valproic;
• preparate miorelaxante (Tolperison);
Ranitidina).
D.3. Institutiile de Personal:
asistenta medicala • neuropediatru;
• fizioterapist;
spitaliceasca: sectii
• kinetoterapist;
de neuropediatrie, • medic functionalist;
pediatrie si de • medic imagist;
reabilitare ale • medici de laborator;
spitalelor raionale, • asistente medicale;
municipale si • acces la consultatii calificate: pediatru, genetician, neurochirurg,
oftalmolog, infectionist, nefrolog, endocrinolog.
republicane
Aparataj, utilaj:
• este comun cu cel al sectiilor consultativ-diagnostice raionale,
municipale gi republicane;
• laborator microbiologic gi imunologic.
Medicamente:
• anticonvulsivante (Fenobarbital, Carbamazepina, Acid valproic;
• preparate miorelaxante (Tolperison, Toxina Botulinica tip A;
Ranitidina).
E. INDICATORII DE MONITORIZARE A IMPLEMENT ARII PROTOCOLULUI
Nr. Scopul Indicatorul Metoda de calculare a indicatorului
Numarator Numitor
1. Sporirea calitatii exa- 1.1. Proportia de pacienti cu PC, carora li Numarul de pacienti cu PC, carora li s-a Numarul total de pacienti cu PC,
minariile clinice Si pa- s-a efectuat examenele clinic Si para- efectuat examenele clinic Si paraclinic care se afla sub supravegherea me-
raclinice ale pacien|i- lor clinic obligatorii complete (in conditii de obligatorii complete (in conditii de dicului de familie Si a neuropedi-
cu PC ambulatoriu Si in stationar), conform ambulatoriu Si de stationar), conform atrului, pe parcursul ultimului an
recomandarilor din protocolului clinic recomandarilor din protocolului clinic
national Paraliziile cerebrale la copil, pe national Paraliziile cerebrale la copil,
parcursul unui an pe parcursul ultimului an x 100
2. Sporirea calitatii trata- 2.1 Proportia de pacienti cu PC care au Numarul de pacienti cu PC care au Numarul total de pacienti cu PC
mentului acordat paci- administrat tratament in conditii de am- administrat tratament in conditii de care se afla sub supravegherea me-
entilor cu PC bulatoriu conform recomandarilor din ambulatoriu conform recomandarilor dicului de familie Si a neuropedi-
protocolului clinic national Paraliziile din protocolului clinic national Para- atrului, pe parcursul ultimului an.
cerebrale la copil, pe parcursul unui an liziile cerebrale la copil, pe parcursul
ultimului an x 100
2.2 Proportia de pacienti cu PC, care au Numarul de pacienti cu PC care au fa- Numarul total de pacienti cu PC,
facut tratament in conditii de stationar, cut tratament in conditii de stationar, care au facut tratament in stationar,
conform recomandarilor din protocolului conform recomandarilor din protoco- pe parcursul ultimului an
clinic national Paraliziile cerebrale la lului clinic national Paraliziile cere-
copil, pe parcursul unui an brale la copil, pe parcursul ultimului an
x 100
3. Reducerea ratei com- 3.1. Proportia de pacienti cu PC, care au Numarul de pacienti cu PC, care au Numarul total de pacienti cu PC,
plicatiilor (edem cere- dezvoltat complicatii (edem cerebral, dezvoltat complicatii (edem cerebral, care se afla sub supravegherea me-
bral, status epilepticus, status epilepticus, convulsii rezistente), pe status epilepticus, convulsii rezistente), dicului de familie Si a neuropedi-
convulsii rezistente) la parcursul unui an pe parcursul ultimului an x 100 atrului, pe parcursul ultimului an
pacientii cu PC
4. Reducerea numarului de 4.1. Proportia de pacienti care au decedat Numarul de pacienti care au decedat Numarul total de pacienti cu PC
cazuri de deces prin PC prin PC, pe parcursul unui an prin PC, pe parcursul ultimului an x 100 care se afla sub supravegherea me-
dicului de familie Si a neuropedi-
atrului, pe parcursul ultimului an
ANEXE Anexa 1. Formular de consultatie la medicul de familie
pentru PC
m Factorii evaluafi Data Data Data Data

1. Stare de conStienta
2. Starea tonusului muscular
3. Starea reflexelor osteotendinoase
4. Starea reflexelor arhaice
5. Starea dezvoltarii psihoverbale
6. Prezenta contracturilor
7. Alte semne fizice patologice (da/nu,
specificati)
8. Prezenta acceselor epileptice (tipul,
frecventa)
9. Analiza generala a singelui
10. Sumarul urinei
11. Glicemia a jeun
12. Aminoacidograma
13. Consultatia neuropediatrului (concluzia)
14. Consultatia oculistului (concluzia)

15. Consultatia medicului ORL (concluzia)
16. Consultatia pediatrului (concluzia)
17. Consultatia ortopedului (concluzia)
18. Consultatia psihiatrului (concluzia)
19. Consultatia psihologului (concluzia)
20. Consultatia logopedului (concluzia)
21. Consultatia reabilitologului (concluzia)
Pacient (a)____________________________________baiat/fata, Anul na^terii

Anexa 2. Ghidulparinteluipacientului cu paralizie cerebrala
Paralizia cerebrala la copil

(ghidpentru parintii pacientilor cu PC)
Introducere
Acest ghid descrie asistenta medicala gi tratamentul persoanelor cu PC (probleme neurologice, care
se pot manifesta la copii din primul an de viata, pe fundal de patologii pre-, peri- gi postnatala) in
cadrul Sanatoriului Balneoclimateric de Copii. Aici se explica indicatiile adresate familiilor copiilor
cu PC gi persoanelor care doresc sa afle mai mult despre aceasta afectiune.
Ghidul va va ajuta sa intelegeti mai bine optiunile de ingrijire gi de tratament, disponibile in

Serviciul de Sanatate. Nu sunt descrise in detaliu maladia sau analizele gi tratamentele necesare.
Aceste aspecte le puteti discuta cu cadrele medicale, adica cu medicul de familie sau cu o asistenta
medicala. In ghid veti gasi intrebari-model pe care le puteti adresa pentru a obtine mai multe
explicatii. Sunt prezentate, de asemenea, unele surse suplimentare de informatii.
Indicatiile din ghidul pentru pacienfi acopera:

S modul in care medicii trebuie sa stabileasca daca copilul are PC;
S prescrierea medicamentelor pentru tratarea PC;
S modul in care trebuie sa fie supravegheat un pacient cu PC.
Asistenfa medicala de care trebuie sa beneficiafi

Tratamentul gi asistenta medicala de care beneficiaza copilul dvs. trebuie sa ia in considerare
necesitatile gi preferintele personale; aveti dreptul sa fiti informat pe deplin gi sa luati decizii
impreuna cu cadrele medicale care va trateaza. In acest scop, cadrele medicale trebuie sa va ofere
informatii pe care sa le intelegeti gi care sa fie relevante pentru starea copilului dvs. Toate cadrele
medicale trebuie sa va trateze pe dvs. gi pe copilul dvs. cu respect, sensibilitate gi cu intelegere gi sa
va explice pe inteles ce sunt PC, care este prevalenta lor, prognosticul gi tratamentul cel mai potrivit
pentru copilul dvs.
Informatia pe care furnizeaza cadrele medicale trebuie sa includa detalii despre posibilele avantaje gi
riscuri ale tuturor tratamentelor.
Tratamentul gi asistenta medicala de care beneficiaza copilul dvs., precum gi informatiile care vi se
pun la dispozitie trebuie sa ia in considerare toate aspectele: religie, etnie sau cultura; precum gi alti
factori suplimentari, cum ar fi dizabilitatile fizice.
Paralizia cerebrala include un grup de tulburari neurologice neprogresive caracterizate printr-un

control neadecvat al motilitatii gi al posturii, datorate unor cauze care actioneaza asupra SNC pre-,
intra- sau postnatal, in primii 3-5 ani de viata (perioada initiala de dezvoltare a creierului). PC sunt
considerate afectiuni neprogresive, dar intr-o continua dinamica, fiind influentate de procesul de
cregtere gi de dezvoltare, astfel ca manifestarile clinice se pot modifica in timp. Afectarea motorie
este un criteriu obligatoriu gi definitoriu al PC, aceasta fiind aproape intotdeauna insotita de alte
manifestari secundare afectarii SNC, cum ar fi: retardul mental, epilepsia, deficitele senzoriale
(auditive, vizuale), tulburarile cognitive, tulburarile de comportament etc.
Diagnosticul de PC se stabileSte in baza manifestarilor bolii (tulburari neuropsihomotorii), tulburari
cognitive, de vorbire, accese epileptice, tulburari comportamentale, retad mental, prezenta altor
semne ce pledeaza pentru o suferinta cerebrala, semne fizice pe care medicul le evidentiaza in timpul
examinarii bolnavului, care pot fi confirmate prin examene suplimentare.
Factorii de risc care predispun la aparitia PC sunt multipli Si se apreciaza in functie de sanatatea
mamei, evolutia sarcinii, a travaliului, sanatatea fatului, sanatatea copilului dupa naStere.
Instruire Si echipament
Medicii de familie Si asistentele medicale trebuie sa fie instruiti cum sa examineze un pacient cu PC.
Diagnosticarea PC. Medicul de familie va stabili diagnosticul de PC Si va aprecia severitatea bolii in

baza rezultatelor examenului clinic Si a rezultatelor investigatiilor paraclinice pe care le va indica
obligator tuturor pacientilor.
Testele Si analizele obligatorii

Analizele trebuie sa includa o analiza de urina, analiza generala a singelui (dintr-o proba de singe)
glicemia Si ureea serica.
Diagnosticul poate ramine incert fara o confirmare electroencefalografica sau imagistica.
Dupa obfinerea rezultatelor testelor Si analizelor medicul de familie trebuie sa discute rezultatul cu
dvs. Si sa va comunice modalitatile de tratament.
Tratamentul medicamentos. Daca la prima consultatie copilului dvs. i s-a stabilit diagnosticul de PC,
medicul evalueaza gradul de afectare Si criteriile de spitalizare. Odata stabilit, diagnosticul de PC
indica initierea imediata a tratamentului neurologic.
Pacientii cu PC vor fi supravegheati Si tratati conform recomandarilor prescrise de specialiSti,
conform formei prezente de PC, gradului de afectare al SNC, manifestarilor concomitente asociate
PC, complicatiilor.
Precocitatea stabilirii diagnosticului Si efectuarea tratamentului incontinuu Si cu preparate care
grabesc maturatia SNC la copil va determina succesul terapiei administrate.
Tratamentul nemedicamentos. Medicul de familie Si asistenta medicala trebuie sa discute cu dvs.

alimentatia Si modul de viata a copilului dvs.
intrebari-model despre medicamentele utilizate in PC

S Imi puteti explica de ce ati ales sa prescrieti acest tip de medicament copilului meu?
S Care este cauza suferintei copilului meu?
S Cum trebuie sa ma comport cu copilul meu?
S Cum ii va ajuta medicamentul?
S Ce trebuie sa fac daca la copil apar efecte secu ndare? (trebuie sa sun medicul de familie, de
exemplu, sa merg la sectia de urgente a unui spital?)
S Ce se va intimpla daca voi alege sa nu dau medicamentul copilului meu?
intrebari-model despre evidenfa tratamentului
S Exista diferite tratamente pe care aS putea sa le incercpentru copilul meu?
S Care sunt cele mai frecvente efecte secundare aletratamentului? Exista unele la care ar trebui
sa atrag atentia?
S Cit timp va dura tratamentul copilului meu?
S Exista alte optiuni de tratament?
S Exista vreo brogura despre tratament pe care pot sa o primesc?
S Este necesar sa schimb doza tratamentului curent?
S Cind trebuie sa ma programez pentru urmatoarea vizita?
Continuarea sau rntreruperea tratamentului. Scopul tratamentul este ameliorarea dezvoltarii

neuropsihomotorii, verbale, cognitive, crizelor epileptice al copilului cu PC. De regula, tratamentul
este de lunga durata.
Administrarea medicamentului poate fi intrerupta doar de medicul dvs.
Medicul va poate recomanda repetarea testelor de laborator, examenele paraclinice gi imagistice,
pentru a verifica starea copilului cu PC.
BIBLIOGRAFIE
1. Christos P. Panteliadis, Cerebral Palsy. Principles and Management. Stuttgard New York,
2004.
2. Gillberg C. Deficits in attention, motor control, and perception: a brief review. Arch. Dis.
Child., 2003, 88: 904-910.
3. Hurvitz E. A., Leonard C., Ayyangar R., Nelson V. S. Complementary and alternative
medicine use in families of children with cerebral palsy. Dev. Med. Child Neurol., 2003, 45:
364-370.
4. Jarvis S., Gliniania S., Torrioli M. et. al. Cerebral palsy and intrauterine growth in single
births: European collaborative study. The Lancet, 2003; 362: 1106-1111.
5. Johnson A. Prevalence and characteristics of children with cerebral palsy in Europe. Dev.
Med. Child Neurol., 2002; 44: 633-640.
6. National Guideline Clearinghouse. Practice parameter: diagnostic assessment of the child
with cerebral palsy: report of the Quality Standards Subcommittee of the American Academy
of Neurology and the Practice Committee of the Child Neurology Society 1.
7. National Guideline Clearinghouse. Practice parameter: evaluation of the child with global
developmental delay: report of the Quality Standards Subcommittee of the American
Academy of Neurology and the Practice Committee of the Child Neurology Society 2.
8. National Guideline Clearinghouse. Prescribing therapy services for children with motor
disabilities3.
9. Popescu V Paraliziile cerebrale, Neurologie pediatrica, 2001, V.1: 528-560.
10. Reddihough D., Collins K. The epidemiology and causes of cerebral palsy. Australian Journal
1 http://www.guideline.gov/summary/summary.aspx?doc_id=4990&nbr=003530&string=cerebral+AND+palsy
2 http://www.guideline.gov/summary/summary.aspx?doc_id=4106&nbr=003151&string=%22Practice+parameter%3a+evaluati
on+of+the+child+with+global+developmental+delay%3a+report+of+the+Quality+Standards+Subcommittee+of+the+America
n+Academy+of+Neurology%22+and+%22the+Practice+Committee+of+the+Child+Neurology+Society.+Neurology%22
3 http://www.guideline.gov/summary/summary.aspx?doc_id=5325&nbr=003638&string=Prescribing+AND+therapy+AND+ser
vices+AND+children+AND+motor+AND+disabilities
of physiotherapy. 2003, 49: 7-12.
11. Rosenbaum P. L., Waiter S. D., Hanna S. A., Palisano R. J. et.al. Prognosis for gross motor
function in cerebral palsy creation of motor development curves. JAMA, 2002; 288: 1357-
1363.
12. Shevell Ml., Mainemer A., Morin I. Etiologic yield of cerebral palsy: a contemporary case
series. Pediatr. Neurol., 2003; 28: 352-359.
13. Singhi P., Jagirdar S., Khandelwal N. Epilepsy in children with cerebral palsy. J. Child
Neurol., 2003; 18: 174-179.
14. Volpe J. J. Cerebral white matter injury of the premature infant-more common than you
think. Pediatrics, 2003; 112: 176-180.
15. WHO, International Classification of functional disability and health WHO-Library, Geneva,
2001, p.132-142.

Protocol PARALIZIE CEREBRALA Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Protocol PARALIZIE CEREBRALA Final

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Protocol PARALIZIE CEREBRALA Final

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL SANATATII

SANATORIUL BALNEOCLIMATERIC DE COPII

Nr. Nume si Prenume Profesia Semnatura

2 Dr. Iftodi Diana Medic primar reabilitare medicala

3 Dr. Ganea Magdalena Medic specialist reabilitare medicala

Nr. Scopul Compartiment/Persoana Data Semnatura

4 Evidenta Birou Managementul Calitatii Serviciilor

6 Alte scopuri Audit clinic

ABREVIERILE FOLOSITE IN DOCUMENT..............................................................................................................4

C. 2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR SI A PROCEDURILOR..........................................................17

D. RESURSELE UMANE SI MATERIALELE NECESARE PENTRU RESPECTAREA

E. INDICATORII DE MONITORIZARE A IMPLEMENTARII PROTOCOLULUI................................................39

A.1. Diagnosticul: Parallzle cerebrala

A.2. Codul bolii (CIM 10): G80-G83

Nota. Protocolul, la necesitate, poate fi utilizat Si de alti specialiSti.

A.5. Data elaborarii protocolului: noiembrie 2021 A.6.

Data urmatoarei revizuiri: noiembrie 2025

2 Dr. Iftodi Diana Medic primar reabilitare medicala

3 Dr. Ganea Magdalena Medic specialist reabilitare medicala

A.8. Definijiile folosite in document

Paralizia cerebrala la copii (PC): un grup de tulburari neurologice neprogresive caracterizate

A.9. Datele epidemiologice

Protocol clinic national „Paraliziile cerebrale la copil”, Chisinau 2008

Protocol clinic national „Paraliziile cerebrale la copil”, Chisinau 2008

Protocol clinic national „Paraliziile cerebrale la copil”, Chisinau 2008

Protocol clinic national „Paraliziile cerebrale la copil”, Chisinau 2008

C.1.1. Algoritmii deconduitaside asistenta a pacientului cu PC

hiporeflexie, miScarea lenta a

Diagnosticul de PC este confirmat prin examene clinice (anomalii ale performanjelor

Sunt prezente criteriile:

C. 2. DESCRIEREA METODELOR, TEHNICILOR SI A

PROCEDURILOR C.2.1. Clasificarea PC [9, 15]

Tabelul 1. Clasificarea PC in functie de forma, tipul si de manifestarile clinice

Paraplegie Afectarea membrelor inferioare. Forma pura este rara

C.2.2. Factorii de rise

Caseta 5. Obiectiveleprocedurilor de diagnostic in PC

Caseta 6. Procedurile de diagnosticare in PC

C.2.4.2. Examenul fizic

C.2.4.3. Manifestarile clinice

Persistenta anormala gi/sau exagerarea reflexelor arhaice.

Tabelul 3. Particularitatile clinice in dependenta de forma PC

C.2.4.4. Investigatiileparaclinice Caseta 10.

Punctia lombara si examinarea LCR

Hemocultura are o valoare diagnostica limitata.

C.2.4.6. Criteriile de spitalizare

Caseta 13. Criteriile de spitalizare in SATI ale pacientilor cu PC

C.2.4.7.1. Tratamentul starilor de urgenta in PC la etapaprespitaliceasca

Caseta 16. Tratamentul PC cu accese epileptice prelungite la etapa prespitaliceasca

C.2.4.7.2. Tratamentul PC la etapa spitaliceasca

Tabelul 5. Tratamentul simptomatic medicamentos alpacientului cu PC

2. Medicatia Anticonvulsivantul va fi selectat in functie de tipul de convulsii pe

3. Medicatia Preparate pentru ameliorarea metabolismului cerebral:

4. Prevenirea si • Dieta trebuie sa includa supliment de fibre”, uleiuri vegetale Si, la

S Cele mai dificile momente pentru familie sunt: momentul stabilirii

Caseta 17. Tratamentul anticonvulsivant al pacientului cu PC (criza prelungita) la etapa

Caseta 18. Recomandaripentru administrarea i.r. a Diazepamului:

Caseta 19. Tratamentul anticonvulsivant de sustinere in cazul PC cu accese epileptice:

Caseta 21. Evaluarea handicapului motor si a manifestarilor asociate:

Caseta 23. Viitor si prevenire: