Studiu de Fezabilitate-Parc Eolian Adaptat
Studiu de Fezabilitate-Parc Eolian Adaptat
Studiu de Fezabilitate-Parc Eolian Adaptat
protecția mediului;
o HG nr. 1213/2006 privind stabilirea procedurii - cadru de evaluare a impactului
asupra mediului și pentru aprobarea listei proiectelor publice sau private supuse
acestei proceduri, publicat in M. Of. nr. 802 din 25.09.2006;
o Ordinul nr. 756/1997 al M.A.P.P.M. pentru aprobarea Reglementării privind
1
1 CUPRINS
2 Informații generale........................................................................................................................3
2.1 Titularul proiectului...............................................................................................................3
2.2 Autorii lucrării.......................................................................................................................3
2.3 Amplasamentul obiectivului..................................................................................................3
2.4 Beneficiarii investiției............................................................................................................3
3 Descriere proiectului......................................................................................................................3
3.1 Scurtă istorie a utilizării energiei eoliene...............................................................................7
3.2 Informații privind producția...................................................................................................8
3.3 Forme de impact asociate proiectelor aferente sectorului energie eoliană..........................8
3.4 Informații despre poluanții fizici și biologici, care afectează mediul, generați de activitatea
propusă..............................................................................................................................................9
3.4.1 Zgomotul........................................................................................................................9
3.4.2 Interferențe electromagnetice.....................................................................................10
3.4.3 Efectul umbririi............................................................................................................11
4 Procese tehnologice.....................................................................................................................11
4.1 Procese tehnologice de producție.........................................................................................14
4.2 Activități de dezafectare......................................................................................................16
4.2.1 Echipamente, instalații, utilaje.....................................................................................16
4.2.2 Măsuri, echipamente și condiții de protecție................................................................16
5 Impactul potențial asupra componentelor mediului și măsuri de reducere a acestora..................16
5.1 Apa, aerul și solul................................................................................................................16
5.2 Biodiversitate.......................................................................................................................24
5.3 Peisajul................................................................................................................................34
6 Mediul social și economic...........................................................................................................35
6.1 Impactul potențial al activității propuse asupra caracteristicilor demografice, populatiei
locale 35
6.1.1 Impactul potențial al proiectului asupra condițiilor economice locale, piața de muncă,
dinamica șomerilor......................................................................................................................35
6.1.2 Impactul potential asupra activitatilor economice (agricultura,silvicultura, piscicultura,
recreere, turism, transport, minerit, constructia delocuinte cu unul sau mai multe etaje, comert
en gross si en detail)....................................................................................................................36
6.1.3 Public posibil nemulțumit de existența proiectului......................................................36
6.1.4 Informații despre rata îmbolnăvirilor la nivelul locuitorilor.........................................36
6.1.5 Impact potențial al proiectului asupra condițiilor de viață ale locuitorilor (schimbări
asupra calității mediului, zgomot, scăderea calității hranei)........................................................36
6.2 Măsuri de diminuare a impactului.......................................................................................36
2
6.2.1 Măsuri pentru diminuarea impactului proiectului asupra mediului natural și economic
37
7 Analiza alternativelor..................................................................................................................37
8 Monitorizare...............................................................................................................................38
9 Situații de risc..............................................................................................................................39
9.1 Riscuri naturale (cutremur, inundații, secetă, alunecări de teren etc.)................................39
9.2 Accidente potențiale............................................................................................................40
9.3 Măsuri de prevenire a accidentelor.....................................................................................41
10 Bibliografie..............................................................................................................................42
3
2 Informații generale
2.1 Titularul proiectului
Titularul proiectului: S.C. BLUE ENERGY S.R.L. și S.C. BLUE LINE IMPEX S.R.L.
Forma de proprietate: societății cu răspundere limitată
Reprezentate de: Nath Dacian
3 Descriere proiectului
Proiectul se adresează în principal factorilor interesaţi de evitarea și reducerea
impactului asupra mediului generat de proiectele din sectorul de energie eoliană, astfel:
Titulari de proiect – oferă suport şi ghidare pe parcursul întregului ciclu de viaţă
al unui proiect (de la concept până la etapa de dezafectare);
Proiectanţi/Constructori – oferă recomandări esenţiale pentru proiectarea şi
construcţia unor obiective cu impact redus asupra mediului;
4
Experţi de mediu – oferă suport pentru identificarea şi evaluarea corectă a
formelor de impact, pentru analiza eficientă a alternativelor de proiect, precum şi
pentru formularea unor măsuri adecvate de evitare şi reducere a impactului;
Autorităţi competente pentru protecţia mediului – oferă informaţii utile în
procesul de selectare a alternativelor, de verificare a calităţii studiilor de mediu şi
pentru activitatea de supraveghere şi control a proiectelor;
Administratori/Custozi ai ariilor naturale protejate – oferă informaţii utile privind
implicarea în luarea deciziilor privind sectorul energie eoliană, precum şi în
monitorizarea impactului acestui sector asupra ariilor naturale protejate;
Organizaţii non-guvernamentale pentru protecţia mediului şi publicul interesat –
oferă suport pentru implicarea în procesul de luare a deciziilor, îndeosebi în
privinţa aprecierii impactului asupra mediului şi al formulării unor propuneri
pentru evitarea/reducerea impactului.
5
În mod convenţional am inclus în etapa de Planificare toate elementele ce ţin de o
viziune mai largă decât cea strict a implementării unui proiect într-o anumită locaţie:
definirea viziunii strategice şi planificarea la nivel macro (naţional, regional), analiza
alternativelor de localizare etc.
Etapa de Proiectare corespunde dezvoltării unui anumit proiect într-o locaţie deja
stabilită, iar toate celelalte etape (Construcţie, Operare, Reabilitare, Dezafectare) depind de
locaţia pentru care se realizează proiectarea. Câteva precizări cu privire la ciclul de viaţă al
proiectelor de energie eoliană:
1. La nivel naţional există două documente de planificare: Strategia Energetică a
României (SER) şi Planul Naţional de Acţiune în domeniul Energiei din surse
Regenerabile (PNAER). SER a parcurs procedura de evaluare strategică de mediu
(SEA), incluzând la acel moment şi elemente de evaluare adecvată (EA). Niciunul din
aceste două documente de planificare nu include o analiză spaţială asupra zonelor în
care dezvoltarea de parcuri eoliene ar putea să nu conducă la compromiterea
obiectivelor privind asigurarea stării bune de conservare a speciilor şi habitatelor
Natura 2000. Considerăm de aceea că este necesară o etapă intermediară care să
presupună identificarea spaţială clară a zonelor de excludere (en: „no go areas”) în
care dezvoltarea unor proiecte de parcuri eoliene nu este compatibilă cu obiectivele de
protecţie a mediului, în principal a biodiversităţii;
2. Deşi legislaţia actuală privind protecţia mediului nu include o etapă distinctă de
identificare şi evaluare a alternativelor în scopul selectării celei mai bune soluţii
tehnice şi de amplasament, având în vedere bunele practici atât la nivel European cât
şi la nivel naţional, considerăm că este esenţială derularea încă din etapa de
planificare a unei Analize a alternativelor. Fără aceasta, orice evaluare de impact
ulterioară nu va putea, în cel mai bun caz, decât să se rezume la a minimiza
impacturile, nu la a le evita;
3. Este esenţial ca evaluarea impactului asupra mediului să se realizeze la nivelul
Studiului de fezabilitate, atunci când gama de opţiuni şi alternative este încă largă şi
când costurile de mediu pot fi incluse într-o manieră adecvată în indicatorii tehnico-
economici ai investiţiei;
4. Derularea în timp a componentelor identificate mai sus poate include momente de
suprapunere. De exemplu Studiul de fezabilitate poate fi demarat anterior elaborării
6
unui PUZ. Importantă aici nu este neapărat secvenţa de timp corespunzătoare fiecărei
componente, ci modul în care finalizarea acesteia oferă suportul decizional adecvat
componentei următoare.
7
3.1 Scurtă istorie a utilizării energiei eoliene
Ca orice energie regenerabilă, chiar și energia eoliană are o istorie lungă care se
pierde la originea civilizației umane și îi ghidează dezvoltarea în timp.
Energia eoliană este energia vântului, o formă de energie regenerabilă. La început,
energia vântului era transformată în energie mecanică. Ea a fost folosită de la începuturile
umanității ca mijloc de propulsie pe apă pentru diverse ambarcațiuni iar ceva mai târziu ca
energie pentru morile de vânt.
Morile de vânt au fost folosite începând cu secolul al VII-lea î.Hr. de perși pentru
măcinarea grăunțelor.
Morile de vânt europene, construite începând cu secolul al XII-lea în Anglia și Franța,
au fost folosite atât pentru măcinarea de boabe cât și pentru tăierea buștenilor, mărunțirea
tutunului, confecționarea hârtiei, presarea semințelor de in pentru ulei și măcinarea de piatră
pentru vopselele de pictat. Ele au evoluat ca putere de la 25-30 KW la început până la 1500
KW (anul 1988), devenind în același timp și loc de depozitare a materialelor prelucrate.
Morile de vânt americane pentru ferme erau ideale pentru pomparea de apă de la mare
adâncime. Turbinele eoliene moderne transformă energia vântului în energie electrică
producând între 50-60, cele mai multe generând între 500-1500 KW.
În prima jumătate a secolului al XX-lea, energia produsă de turbinele eoliene a
început să nu mai fie atractivă din cauza preţului foarte scăzut al energiei generate prin
arderea cărbunelui şi a hidrocarburilor. Datorită crizei petrolului, din a doua parte a secolului
şi a dezechilibrelor ecologice produse de încălzirea globală, energia produsă de centralele
eoliene a revenit în atenţia oamenilor de ştiinţă şi a guvernelor, care au adoptat unele măsuri
menite sa revigoreze producţia de aşa numită energie verde, energie din surse nepoluante. În
aceasta idee poate fi menţionată decizia luată de statul american California în anul 1980 care
8
a decis măsuri pentru ca în anul 2000 cel puţin 10% din energia consumată de populaţia
statului sa fie produsă de centralele eoliene. Urmare a acestei decizii în California au apărut
parcuri eoliene care sunt acţionate de vânturile favorabile de pe coasta de vest a SUA. La
rândul ei Uniunea Europeana a iniţiat măsuri pentru mărirea cantităţii de energie electrică
obţinută din energia vânturilor.
9
Neconsiderarea/considerarea incompletă a tuturor constrângerilor de mediu în
planificarea, proiectarea, construcţia şi operarea parcurilor eoliene;
Proiectarea, construcţia şi operarea parcurilor eoliene fără a considera prezenţa
speciilor şi habitatelor şi a impacturilor asupra acestora;
Neimplicarea (tuturor) factorilor interesaţi în definirea viziunii strategice şi
selectarea celor mai bune opţiuni privind dezvoltarea parcurilor eoliene;
Neidentificarea tuturor alternativelor viabile pentru promovarea proiectelor.
Alegerea opţiunilor cu cel mai mic preţ, dar cu impact negativ ridicat;
Lipsa cuantificării efectelor generate de proiectele propuse (creşterea nivelului de
zgomot, creşterea mortalităţii speciilor de păsări şi lilieci etc);
Tratarea superficială a impactului asupra mediului. Promovarea investiţiilor pe
baza unor studii de mediu fără valoare tehnică sau ştiinţifică;
Lipsa cuantificării impacturilor. Ignorarea impacturilor cumulative, a celor la
distanţă şi pe termen lung.
Efectele realizării şi operării parcurilor eoliene: Modificări fizice ale habitatelor
naturale (îndepărtarea vegetaţiei, schimbarea configuraţiei terenului, înlocuirea
elementelor naturale cu elemente construite, etc);
Emisii de poluanţi în mediu (poluanţi atmosferici, emisii de poluanţi pe sol şi în
cursuri de apă – în perioada de realizare a lucrărilor de construcţie, zgomot – atât
în perioada de construcţie, dar mai ales în perioada de operare);
Creşterea prezenţei umane;
Creşterea mortalităţii faunei (în principal în perioada de operare în cazul speciilor
de păsări şi lilieci, dar şi în perioada lucrărilor de construcţie).
3.4 Informații despre poluanții fizici și biologici, care afectează mediul, generați de
activitatea propusă
3.4.1 Zgomotul
În timpul desfăşurării lucrărilor de construcţie utilajele de şantier produc zgomot. Nu
produc însă şi vibraţii semnificative. Emisiile sonore sunt una dintre principalele cauze ale
poluării mediului, deşi zgomotul chiar şi în aceste condiţii poate fi considerat o problema
secundară. Este interesant de subliniat ca nivelul sonor la diferitele tipuri de turbine eoliene
este în general cam acelaşi. Datorită faptului ca marii constructori de turbine au optimizat
construcţia acestora graţie noilor concepţii tehnologice (de exemplu pale cu extremităţi mult
mai silenţioase) pentru creşterea vitezei tangenţiale în extremitatea palelor, respectiv a
creşterii randamentului instalaţiei de obţinere a electricităţii.
În acord cu standardele internaţionale, producătorii, în general, specifica un nivel
teoretic de decibeli pentru emisiile de sunet, presupunând ca origine un punct central, deşi în
practică este produsă de întreaga suprafaţa a maşinii şi rotorului. Presiunea sunetului astfel
calculata este în jur de 96-101 dB pentru turbinele eoliene moderne. În funcţie de modelul
turbinei şi de viteza vântului, zgomotul aerodinamic poate semăna cu un bâzâit, fâşâit,
pulsaţie şi chiar ca un pocnet. Marea majoritate a zgomotelor radiază perpendicular pe
direcţia de rotaţie a palelor. Zgomotul de la două sau mai multe turbine se poate combina
creând o oscilaţie sau efectul de lovitura, efectul „Wa-wa”.
În figura alăturata sunt indicate Presiunea sunetului şi Nivelul presiunii sunetului.
Sunt realizate comparaţii cu zgomote întâlnite în diverse situaţii, pentru a înţelege mai bine
valorile acestei scări. Scala dB(A) măsoară intensitatea sunetului cu frecvente diferite
10
auzibile, folosind apoi o schema cu relatarea faptului ca urechea umana are o sensibilitate
diferită pentru fiecare frecvenţă a sunetului. În general, auzim mai bine sunetele de frecventa
medie decât pe cele de frecventa ridicata sau mica. Sistemul dB(A) spune ca presiunea
sunetului la frecventele cel mai auzibile trebuie multiplicata cu numere mari în timp ce
frecvenţele sunetelor mai puţin auzibile sunt multiplicate cu numere mici, după care totul este
adunat pentru obţinerea unui index.
11
Spre exemplu, se pot folosi mai mulţi transmitatori sau receptori directionaţi, sau se
poate utiliza transmisia prin cablu.
Acest efect de umbrire nu este stânjenitor pentru oameni, deoarece nu sunt locuitori în
apropiere de terenul pe care sunt amplasate turbinele, acest teren fiind extravilan.
4 Procese tehnologice
Părțile principale ale unei turbine eoliene sunt:
Rotorul cu cele trei pale
Nacela
12
o Paletele cu lungime de 45 m (1)
Reprezintă unele dintre componentele cele mai importante ale turbinei.
Captează energia eoliană și sunt realizate din materiale performante, utilizate
în industria aeronautică, respectiv amestec de fibră de sticlă și materiale
compozite.
Caracteristici tehnice: diametrul palelor – în funcție de puterea dorită,
lătimea palelor – în funcție de cuplul de pornire, profilul – depinde de cuplul
dorit în funcționare.
Figură 2 Pale
o Butucul rotorului (2)
Are rol de prindere a palelor turbinei și este montat pe arborele principal al
turbinei.
o Mecanism hidraulic (3)
o Capac ax (4)
o Ax (5)
o Sistemul de control (6)
o Este calculatorul principal al turbinei eoliene, care, în cazul turbinelor de
puteri mari este integrat într-o rețea de calculatoare, care controlează buna
funcționare.
o Pilonul (7)
o Arborele principal (8)
Transmite mișcarea de rotație de la rotorul turbinei, la multiplicatorul de
turație.
o Amortizoare (9)
o Cutia de viteze (10)
o Dispozitiv de frânare (11)
Este un dispozitiv de siguranță, menținând viteza de turație constantă prin
intermediul amplificatorului de turație.
o Cadru de sprijin nacela (12)
o Sistem de transimitere (13)
o Alimentare generator (14)
Are rolul de a converti energia mecanică a arborelui de turație ridicată, în
energie electrică.
13
o Transformator (15)
o Anemometrul (16)
Dispozitiv pentru măsurarea vitezei vântului. Este montat pe nacela și
informațiile furnizate permit funcționarea turbinei.
o Sistem de comandă (17)
o Capac nacelă (18)
o Unitatea hidraulică (19)
14
Figură 4 Componente turbină eoliană
Stocare
acumulatori
Sarcini izolate
15
Eolienele cu ax orizontal sunt cele mai utilizate, deoarece randamentul lor
aerodinamic este superior celui al eolienelor cu ax vertical, sunt mai puțin supuse unor
solicitări mecanice importante și au un cost mai scăzut. Palele trebuiesc orientate în funcție
de direcția și forța vântului.
Eoliene în amonte
Vântul suflă pe fața palelor, față de direcția nacelei. Cu
ajutorul unui dispozitiv rotorul este orientat după
direcția vântului.
Dispunerea este cea mai utilizată, deoarece redă cele
mai bune rezultate la puteri mari: nu are suprafețe de
direcționare, eforturile de manevră sunt mai reduse și
are o bună stabilitate.
16
Figură 7 Evoluția dimensiunii rotorului și a înălțimii pilonului
17
Se va avea în vedere o etapizare a demontării, astfel încât să nu fie necesară o
depozitare intermediară a componentelor, deci o ocupare pe termen lung sau mediu a
terenurilor adiacente.
18
Reteaua hidrografica este slab dezvoltata, in sensul ca vaile sunt seci, pe ele apa
scurgandu-se numai in timpul ploilor abundente si in perioada de topire a zapezilor, cand si
cele cateva emergente (izvoare), care s-au evidentiat in zona devin active.
Ape subterane
Prognoza impactului
In timpul lucrarilor de constructii
19
anume utilizarea patului de nisip, dispus in zonele cele mai vulnerabile.
AERUL
Date generale
Clima judetului Tulcea – este continental excesiva, cu precipitatii reduse (sub 400
mm/an), cu umiditate atmosferica ridicata in zona deltei, veri calduroase, ierni reci, marcate
adesea de viscole. Apropierea de zona continentala a Rusiei aduce aer rece care vine de la
nord-est spre sud-vest, rezultand un vant numit Crivat, care aduce ierni foarte reci, cateodata
inghetand chiar Dunarea si Delta pe o perioada de doua-trei luni.
In vara vanturile puternice aduc aer cald si uscat care usuca pamantul si transforma
solul in praf. Temperaturile sunt mai scazute in vest, in zona de deal, in timp ce pe
tarm (Sulina), briza marii aduce aer cald si umed, inregistrandu-se cele mai ridicate
temperaturi pe timp de iarna din tara.
Temperaturile medii anuale variaza intre 11 grade pe litoral si 9 grade in Muntii Macinului.
Iernile sunt reci, inasprite adeseori de Crivat iar verile calde si secetoase.
Temperatura maxima +39,5 o C s-a inregistrat la statia meteorologica Mircea Voda (20
august 1945), iar minima absoluta -26,8 o C – la Tulcea (24 ianuarie 1943).
Valorile medii lunare ale temperaturii inregistrate in cele 4 staţii meteo de la nivelul judeţului
Tulcea in anul 2007, se prezintă astfel:
Regim eolian
Vanturile predominante bat cu o frecventa mai mare dinspre NE (18,3%), urmate de
cele dinspre NV (17,1%), dinspre E (15,2%) si dispre N (13%) cu viteze medii anuale
20
cuprinse intre 0,8 si 5,3 m/s. In timpul verii, in conditi de stabilitate atmosferica se manifesta
o circulatie termica locala a aerului, sub forma brizei de mare (ziua) si brizei de uscat
(noaptea) care se resimte la o distanta de 10-15 km spre interiorul uscatului.
Pentru vant, directia predominanta, precum si viteza medie anuala, inregistrate la
nivelul judetului Tulcea, in anul 2007, sunt prezentate in tabelul urmator:
21
incarcarea pamantului in basculante;
umpluturi, care includ procese ca:
descarcarea materialului (pamant, balast) din basculante; imprastierea materialului;
compactarea materialului;
infrastructura – lucrari suplimentare.
Degajarile de praf in atmosfera variaza adesea substantial de la o zi la alta, depinzand de
nivelul activitatii, de specificul operatiilor si de conditiile meteorologice.
O sursa de praf suplimentara este reprezentata de eroziunea vantului, fenomen care
insoteste lucrarile de constructie. Fenomenul apare datorita existentei, pentru un anumit
interval de timp, a suprafetelor de teren neacoperite expuse actiunii vantului.
Alaturi de aceste surse de impurificare a atmosferei, in aria de desfasurare a lucrarilor
exista a doua categorie de surse, si anume utilajele ca ajutorul carora se efectueaza lucrarile:
buldozere;
sisteme de transport
Emisiile de poluanti datorate circulatiei auto
22
Caracteristicile solurilor dominante
In judetul Tulcea exista o suprafata de 97.648 ha de terenuri degradate, saraturate
(15.253 ha), nisipoase (3.000 ha), erodate (48.546 ha), eroziunii de suprafata (18.339 ha),
eroziunii de adancime (1.072), datorita excesului de umiditate (10.805 ha) sau din alte motive
(419 ha).
Solurile din judetul Tulcea reprezinta rezultatul actiunii conjugate a factorilor
pedogenetici naturali si antropici asupra rocilor pe care le-au transformat atat de intens incat
acestea au capacitatea de a retine apa si elementele nutritive pe care le pune treptat la
dispozitia plantelor. In general, in majoritatea cazurilor, roca mama parientala este loessul, ca
rezultat al fenomenului de dezagregare si alterare. Materia anorganica care a contribuit la
pedogeneza a fost produsa de vegetatia de stepa care sub actiunea microflorei a produs
humuficare care desi in procent mic, este foarte apreciata calificativ. Diversitatea tipurilor de
sol rezulta din faptul ca aici se regasesc atat urme din cel mai vechi pamant al Europei (lantul
Hercinic) cat si cel mai tanar pamant al tarii (Delta Dunarii).
Strans corelate cu rocile, clima si vegetatia, solurile prezinta o raspandire zonala.
Astfel, specifice sunt solurile argiloiluviale (formate prin depunere) si solurile brune
si brun-roscate; in restul teritoriului sunt caracteristice, detinand ponderea cea mai mare,
cernoziomurile de fertilitate ridicata. Dintre solurile azonale, specifice sunt lacovistele (soluri
hidromorfe) si saraturile (soluri halomorfe).
Prognoza impactului
23
In timpul constructiei obiectivului
Referitor la impactul pe care il poate avea activitatea studiata asupra solului si
subsolului, se reaminteste faptul ca lucrarile vor avea o perioada de executie limitata in
timp.
Odata cu decopertarea stratului fertil, cu depozitarea lui partiala, se scoate din
circuitul natural, o cantitate de elemente nutritive. O parte a acesteia va fi reintegrata,
acestui circuit, pe masura ce stratul vegetal de sol depozitat va fi utilizat la refacerea
ecologica a teritoriului, inclusiv a invelisului de sol, acolo unde aceasta se va preta.
Mentionam ca, elementele nutritive din solul decopertat: continutul de azot, fosfor
si potasiu nu se vor pierde in totalitate datorita faptului ca ele se vor pastra in depozitele
de sol vegetal, care vor fi folosite pentru ecologizarea ulterioara a teritoriului.
In timpul constructiei, impactul asupra solului va fi determinat de:
degradarea solurilor ca urmare a depunerilor particulelor in suspensie rezultate pe parcursul
excavarilor si a constructiilor. Vor fi afectate solurile ramase din cadrul amplasamentului in
stare naturala, dar probabil si cele din zona de tampon;
praful de ciment, diversele metale, uleiurile si lubrifiantii pot contamina solul din
jurul zonei afectate si solul de-a lungul drumurilor;
Intensitatea impactului prafului asupra solului depinde de mai multi factori printre
care: apropierea de sursele majore producatoare de praf, directia vanturilor dominante.
Poluarea cu praf nu are efect negativ de durata asupra solului. Efectul negativ,
pregnant se manifesta asupra vegetatiei prin depunerea pe aparatul foliar, generand inchiderea
partiala sau totala a stomatelor si perturbarea proceselor fiziologice si biochimice ale
plantelor.
In schimb, daca praful este incarcat cu metale grele, pe solurile pe care acesta se
depune, este posibil sa se initieze un proces de poluare cu astfel de elemente chimice.
Impactul lucrarilor de constructie si amenajare a zonei consta, in principal, din
pierderea totala sau temporara a partii superioare a solurilor de pe unele suprafete de teren, si
in mod secundar prin depunerea prafului rezultat din diferitele activitati de excavare,
constructie si transport pe suprafete de teren neafectate de lucrarile de constructie.
24
Figură 9 Harta geomorfologica – Podisul Dobrogei
5.2 Biodiversitate
Biodiversitatea include diversitatea genetica, specifica, ecosistemica si
diversitatea etno-culturala.
Biodiversitatea reprezintă rezultatul unui lung proces evolutiv, declansat odată cu
apariţia vieţii pe Terra în urmă cu 3,5 miliarde de ani. Ca urmare a acestui proces s-au format
de-a lungul erelor geologice specii de microorganisme, plante şi animale într-un număr
impresionant. Se estimeaza ca in total au trait 5-50 miliarde de specii pe Terra. Activitatile
tectonice,geologice, alternanta perioadelor glaciare cu cele calde au condus in timp la
modificarea compozitiei speciilor. Biodiversitatea este un concept dinamic, evolutiv la scara
geologica. Sunt cunoscute în istoria Terrei cel putin cinci perioade de extincţie, in care care
au disparut foarte multe specii. Acestora le-au urmat perioade in care numarul speciilor a
crescut din nou. Se estimeaza ca anual dispar in jur de 50000 de specii, unele inainte de a fi
descrise in literatura de specialitate. In acelasi timp se descopera noi specii. Dobrogea se
remarcă prin particularităţile sale deosebite comparativ cu restul ţării. Poziţia geografică,
apropierea si prezenţa Mării Negre, structura solului şi clima, istoria uscatului dobrogean, au
condus la formarea unei flore şi faune caracteristice, aici regasindu-se specii de origine
sudică, specii ponto-caspice şi pontice, europene şi eurasiatice.
Informatii despre biotipurile de pe amplasament: paduri, mlastini, zone umede,
corpuri de apa de suprafata – lacuri, rauri, helesteie - si nisipuri
Centralele eoliene vor fi amplasate pe teritoriul administrativ al comunei Sarichioi,
judetul Tulcea. Zona este secetoasa, cu putine precipitatii, cu vanturi puternice si cu piatra la
zi, astfel incat nu se pune problema existentei unor zone umede, corpuri de apa de suprafata
25
sau mlastini. Terenul este ocupat de culturi agricole (mazare, floarea-soarelui, vita-de-vie,
cereale), iar zonele de deal cu sol stancos sunt acoperite cu vegetatie specifica stepei. Pe
amplasament nu au fost identificate specii cu valoare economica sau ecologica. In vecinatatea
amplasamentului exista pe alocuri zone cu palcuri de padure sau plantatii.
26
Informatii despre flora locala: varsta si tipul padurii, compozitia pe specii
Flora si fauna sunt caracteristice pajistei stepice, dar amestecul de elemente de origine
sudica, de specii ponto-caspice si pontice, europene si eurasiatice da un caracter unic
biodiversitatii acestei regiuni. In trecut pajistile stepice au acoperit toata partea
centrala, joasa a Dobrogei si teritoriile situate sub altitudinea medie de 100 m in
partile nordice si sudice. Insa activitatile antropice precum practicarea agriculturii si
viticulturii au dus la scaderea ponderii sistemelor in regim natural si semi-natural.
27
Pe teritoriul Dobrogei se intalnesc cateva tipuri de ecosisteme majore: ecosisteme
forestiere, ecosisteme de stepa, zone umede – atat pe litoralul maritim cat si in Delta sau
lunca Dunarii.
Terenul pe care va fi amplasat parcul eolian este incadrat in categoria teren arabil,
vegetatia predominanta fiind reprezentata de culturile agricole (mazare, porumb, floarea
soarelui, vita de vie). Practicarea agriculturii a dus la scaderea ponderii vegetatiei spontane.
28
Totusi aceasta poate fi intalnita pe marginea drumului si pe suprafetele cu piatra la zi, pe care
nu este posibila practicarea agriculturii.
In analiza compozitiei floristice a zonei, o atentie deosebita s-a acordat zonelor din
extremitatea nord-estica a amplasamentului parcului eolian din apropierea limitei SCI
Dealurile Agighiolului .
La baza dealurilor pe care vor fi amplasate turbinele, alaturi de culturile agricole s-au
dezvoltat o serie de plante segetale inalte pe marginea drumurilor de exploatare dintre care
mentionam:
29
Informatii despre fauna locala; habitate ale speciilor de animale; specii de pasari,
mamifere, pesti, amfibii, reptile, nevertebrate, vanat, specii rare de pesti
Fauna din zona amplasamentului
Fauna din zona SCI Dealurile Agighiolului este reprezentata de specii de rozatoare
specifice: popandaul (Spermophilus citellus), orbetele (Spalax graecus), harciogul mic
(Mesocricetus newtoni), dihorul de stepa (Mustela eversmanni) present doar in Dobrogea, la
care se adauga reptile de origine submediteraneana: soparla dobrogeana (Podarcis taurica),
gusterul (Lacerta viridis), vipera cu corn (Vipera ammodytes montandoni), broasca testoasa
de uscat (Testudo graeca).
30
Insa in repetatele vizite pe teren aceste specii nu au fost observate in zona
amplasamentului. In zona pot fi intalnite insa vulpi, iepuri sau caprioare. De asemenea o serie
de insecte: lacustele, cosasii, greierii, paianjeni.
Vrabia (Passer domesticus) Una dintre cele mai cunoscute si mai frecvente pasari ce
se intilnesc atat in natura, cat si in preajma locuintelor ca specie antropofila. Masculul are
penajul cafeniupatat pe spate, cenusiu pe frunte, crestet si piept si negru pe barbie; cel al
femelei este cafeniu-striat.
Graurul (Sturnus vulgaris) este raspandit pe tot cuprinsul tarii, mai ales in regiunile
joase, cu arbori scorburosi, in paduri luminoase, cu spatii largi, descoperite in jur, urcand si
pe vaile raurilor. Coloritul corpului este negru, cu chenare mai deschise la penele spatelui si
cu reflexe intense verzi si violacee pe cap si piept.
31
Barza (Ciconia ciconia)
Specie comuna exceptand partea nordica a arealului, unde numarul ei este in scadere.
Este o pasare a terenurilor deschise, cu preferinta pentru pajisti si terenuri umede unde se
hraneste cu broaste, serpi, cosasi, pesti. Isi face cuibul pe acoperisul caselor, pe stalpi de
beton, rar in copaci, uneori in mici colonii. Mers incet si impunator. Partea superioara a
corpului de culoare alba. Zboara cu gatul intins. Uneoi planeaza la inaltimi mari, in curentii
de aer calzi. Ierneaza in Africa. Populatia vestica paraseste Europa peste Gibraltar, cea estica,
mai putin numeroasa, peste Bosfor. Stolurile pot fi confundate cu pelicanii. Una din putinile
pasari mute. In parada nuptiala produce un clampanit prin izbirea maxilarelor.
Impactul prognozat
Singurele riscuri care se pun in discutie sunt posibilele coliziuni ale pasarilor cu
palele centralelor, acest aspect fiind tratat pe larg in cadrul studiului.
Biodiversitatea locala nu va suferi modificari semnificative deoarece suprafata de
teren construita va fi foarte mica in raport cu totalul suprafetei studiate, sub 1%. In interiorul
parcurilor eoliene, este interzisa vanatoarea, fapt ce va duce la amplificarea gradului de
protectie si conservare a speciilor de vanat care pot ajunge in zona amplasamentului.
Faptul ca destinatia propusa a terenului pe care se realizeaza investitia va fi de teren
arabil si pasune, fata de cea actuala de teren arabil, reprezinta un factor extrem de important
pe care realizarea parcului il va avea asupra conservarii integritatii SCI Dealurile
Agighiolului din vecinatatea amplasamentului studiat, dar si a biodiversitatii specifice acestei
zone in ansamblu.
Impactul centralelor eoliene asupra populatiilor de pasari Principalele efecte pe care le
pot avea centralele eoliene asupra pasarilor sunt: -deranjarea si modificarea rutelor de zbor
Locatia aleasa pentru constructia centralelor nu este recunoscuta ca ruta de migratie. Parcul
eolian, prin suprafata pe care o ocupa, numarul de turbine din care este alcatuit, precum si
prin distributia acestora nu poate deranja sau modifica rutele de zbor ale pasarilor. -pierderea
sau fragmentarea habitatului Avand in vedere ca centralele se vor construi pe un teren agricol
si vor fi construite putine drumuri de acces nu se poate vorbi de pierderea habitatului.
Distanta fata de SPAuri a amplasamentului reprezinta o zona tampon suficient de mare pentru
a nu fi afectate habitatele prielnice cuibaririi, hranirii, cresterii si dezvoltarii juvenililor.
-ranirea sau moartea pasarilor datorate coliziunilor cu centralele eoliene Majoritatea studiilor
au indicat mortalitati reduse in randul pasarilor, ca urmare a coliziunilor cu centralele eoliene.
Inaltimea corespunzatoare rutelor de migratie este superioara intervalului de influenta al
turbinelor eoliene. Deasemenea in Raport sunt prevazute o serie de masuri pentru
semnalizarea turbinelor si cresterea vizibilitatii parcului eolian astfel incat riscul de coliziune
sa fie redus.
33
Cea mai importanta masura pentru reducerea efectelor pe care o ferma de eoliene le
are asupra pasarilor este alegerea locatiei. Se recomanda ca acestea sa nu fie amplasate in
zone cu prezenta ridicata a pasarilor de prada sau in zonele umede si paduri.
In SUA exista recomandari pentru alegerea locatiilor fermelor eoliene. (US Fish and Wildlife
Service, 2003):
evitarea zonelor cu animale si plante protejate;
evitarea zonelor cu specii de pasari sensibile;
evitarea zonelor binecunoscute ca fiind rute de migratie, coridoare de zbor sau in care
pasarile se concentreaza in numar mare din alte motive;
evitarea zonelor cunoscute pentru hibernarea, reproducerea sau
migrarea liliecilor;
evitarea zonelor cu un numar mare al pasarilor de prada (crestele
muntilor, zone cu densitati ridicate ale prazii);
evitarea fragmentarii habitatului de catre parcurile de eoliene
evitarea zonelor cu caracteristici care pot atrage pasarile si liliecii (iazuri, margini de
habitat, zone cu densitate ridicata de mamifere mici, ex: zone necultivate) (Bach,
2003; Hoover, 2002; Kelly, 2000; Rahmel et al., 2004; Sterner, 2002; US Fish and
Wildlife Service, 2003);
minimizarea infrastructurii precum drumuri, garduri etc. evitand crearea lor si luand
in considerare indepartarea locurilor de asezare ale pasarilor (Kelly, 2000; Sterner,
2002; Strickland et al., 2001a; US Fish and Wildlife Service, 2003);
inlaturarea carcaselor (penru a minimaliza atractia pasarilor de prada) (US Fish and
Wildlife Service, 2003)
34
5.3 Peisajul
Informatii generale.
Informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea acestuia
Pe directia Nord-Sud comuna este strabatuta de: DN22 Tulcea – Constanta, iar distanta
TULCEA-SARICHIOI este de 26 km.
Satele componente ale comunei sunt:
SARICHIOI - resedinta de comuna;
SABANGIA;
ZEBIL;
VISTERNA;
ENISALA.
35
Relatia dintre proiect si zonele protejate (rezervatii, parcuri naturale, zone tampon,
etc.); impactul prognozat asupra acestor zone, stadiul de protective si stadiul folosirii lor
Impactul obiectivului asupra zonelor protejate este neglijabil, deoarece
amplasamentul studiat se afla doar partial in SCI Dealurile Agighiolului (o singura turbina
eoliana se afla in interiorul sitului la una din extremitatile acestuia pe un teren arabil cultivat).
36
6.1.2 Impactul potential asupra activitatilor economice (agricultura,silvicultura,
piscicultura, recreere, turism, transport, minerit, constructia delocuinte cu unul sau
mai multe etaje, comert en gross si en detail)
Parcul eolian va influența pozitiv activitatea economică a zonei, constatandu-se în
cazul altor țări, ca acolo unde există asemenea obiective există și un interes pentru vizitarea
zonei. Ca urmare, va crește afluența numărului de turiști în zona ceea ce va determina un
aspect pozitiv asupra comunităților locale.
6.1.3 Public posibil nemulțumit de existența proiectului
Trebuie menționat că în zona analizată și în vecinătatea imediată nu exista practic
locuitori.
6.1.5 Impact potențial al proiectului asupra condițiilor de viață ale locuitorilor (schimbări
asupra calității mediului, zgomot, scăderea calității hranei)
Impactul dat de realizarea acestui obiectiv, din punct de vedere al condițiilor de viață
se poate lua în considerare doar ca urmare a zgomotului produs, însă centralele eoliene
moderne sunt silențioase și devin din ce în ce mai silențioase.
Presiunea sunetului la o distanță de 40 metri de la o centrală uzuală este de 50-60
dB(A), adică aproximativ același nivel cu o conversație. Pentru o locuință aflata la 500 metri
de turbină, în cazul în care vântul bate dinspre centrală înspre locuință, presiunea sunetului va
fi de 35 dB(A), echivalent cu sunetul de fond dintr-o locuință liniștită. Însă, deoarece în zona
analizată și în vecinătatea amplasamentului nu există locuitori, acest impact nu va fi resimțit
de către aceștia.
Există posibilitatea perceperii efectului de licărire al palelor dacă sunt bătute direct de
soare, care ar putea deranja, și care se poate percepe și de la distanțe mai mari. Însă acest
fenomen nu este foarte des întâlnit, producându-se doar în zilele senine de la răsăritul soarelui
până la prânz doar dacă vântul bate din spre direcția privitorului.
37
Cu zece ani in urma centralele eoliene erau mult mai zgomotoase decat astazi. S-au
depus mari eforturi pentru a reduce nivelul de zgomot al centralelor eoliene, in principal prin
reproiectarea palelor si a componentelor mecanice. Drept urmare, nivelul de zgomot al
centralelor nu reprezinta o problema.
Daca totusi previziunile acustice indica valori putin mai mari decat cele admisibile se
vor lua masuri de reducere a zgomotului prin modificarea vitezei de rotatie, posibilitate pe
care turbinele moderne posesoare a asa-numitului sistem “pitch” o au.
Pentru componentele din statia de transformare, in faza de proiectare, au fost luate in
considerare costul global-de-viata, precum si a impactului asupra mediului, cu urmatoarele
obiective:
reducerea folosirii intreruptoarelor SF6;
reciclarea si eliminarea uleiurilor de transformatoare de putere;
costul redus de intretinere;
dimensiuni mai mici.
6.2.1 Măsuri pentru diminuarea impactului proiectului asupra mediului natural și economic
Pentru fiecare din factorii de mediu analizati s-au propus masuri de diminuare a
impactului, in capitolele in care acestia sunt tratati. Tinand cont de aceste masuri si
recomandari, se evalueaza impactul pe care activitatea propusa il are asupra mediului atat in
perioada de executie a constructiilor cat in perioada de functionare, iar concluzia Raportului
la Studiul de Impact este aceea ca mediul este supus activitati umane in limite admisibile.
In contextul actual, caracterizat de cresterea alarmanta a poluarii cauzate de
producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce in ce mai importanta
reducerea dependentei de acesti combustibili. Energia eoliana in special este printre formele
de energie regenerabila care se preteaza aplicatiilor la scara redusa. Principalul avantaj al
energiei eoliene este emisia zero de substante poluante si gaze cu efect de sera, datorita
faptului ca nu se ard combustibili. Nu se produc deseuri. Producerea de energie eoliana nu
implica producerea nici unui fel de deseuri.
In ceea ce priveste mediul economic, efectele pozitive pe care proiectul le genereaza
asupra comunitatii locale se datoreaza sumelor importante adaugate la bugetele locale si
aparitia unor locuri de munca pentru locuitorii din zona.
7 Analiza alternativelor
Se propune analizarea alternativelor din punctul de vedere al legarii la reteaua
electrica: exista 2 alternative din acest punct de vedere, reteaua radiala si reteaua inelara.
Conceptul de retea inelara este cel mai realizabil concept, bazat pe faptul ca
deconectarea oricarui echipament din retea are serioase consecinte asupra intregii retele.
Aceasta este valabila pentru componentele retelei caum ar fi: cabluri, transformatoare,etc. In
cazul sectionarii unui cablu, cablul respectiv va fi deconectat automat, si turbina va fi
mentinuta in stare de functionare, alimentand in ambele directii prin sectiunile de cablu, ca in
figura de mai jos.
38
Conceptul de retea radiala este mai economic decat cel de retea inelara. Este necesar
numai un cablu pe sens pentru fiecare zona. In cazul in care o turbina sau un transformator se
defecteaza, turbinele ramase raman conectate la retea si produc in continuare energie.
Principalul dezavantaj al acestui concept este siguranta scazuta in cazul unui scurt
circuit. Intreaga retea va fi deconectata pe perioada efectuari reparatiilor. Schema de principiu
este prezentata mai jos.
8 Monitorizare
Se va asigura o supraveghere permanenta a perimetrului parcului eolian pentru
sesizarea eventualelor incidente care ar putea influenta populatia, fauna sau flora si raportarea
imediata a acestora pentru luarea masurilor de corectie si prevenire.
Monitorizarea functionarii parcului eolian se face, de la distanta prin utilizarea unor
echipamente speciale de tele si radio transmisie sau local prin personalul angajat.
Toate functiile turbinei eoliene sunt monitorizate si controlate de numeroase unitati de
comanda si control pe baza de microprocesoare.
In ceea ce priveste monitorizarea inainte de inceperea constructiei, mentionam ca
elaboratorul, in vederea realizarii evaluarii impactului asupra mediului, a studiat si analizat
intreaga zona aferenta obiectivului.
Desi obiectivul nu este inclus in Arii protejate de interes comunitar, va fi necesara
monitorizarea avifaunei si a speciilor de fauna terestra ce pot ajunge pe amplasament din
39
cadrul ariilor protejate invecinate (SPA Stepa Casimcea, SCI Podisul Nord Dobrogean, in
vederea hranirii. Nu va fi necesara monitorizarea celorlalti factori de mediu, avand in vedere
faptul ca amplasamentul studiat este reprezentat de terenuri arabile, iar obiectivul analizat nu
produce poluare asupra factorilor de mediu.
9 Situații de risc
9.1 Riscuri naturale (cutremur, inundații, secetă, alunecări de teren etc.)
Zona este deosebit de stabila din punct de vedere al cutremurelor, iar din punct de
vedere al alunecarilor de teren si al inundatiilor nu este cazul, datorita caracteristicilor solului
si subsolului.
40
9.3 Măsuri de prevenire a accidentelor
Beneficiarul trebuie sa ia masuri de atentionare a existentei unor riscuri posibile.
In tarile cu energia eoliana dezvoltata avertizarile sunt generale si sunt montate doar la
intrarea in parcul eolian, fara impunerea unor restrictii de utilizare a terenului.
De asemenea este necesara pastrarea unei zone de securitate in cazul incendiilor.
10.Bibliograpfie
1. file:///C:/Users/HP/Downloads/edpr_2009_sarichioi_eim_ro%20(5).pdf
2. https://www.eib.org/attachments/pipeline/20110247_eia_ro.pdf
3. http://d2ouvy59p0dg6k.cloudfront.net/downloads/ghid_de_bune_practici_energie_eolia
na_1.pdf
4. https://ro.wikipedia.org/wiki/Energie_eolian%C4%83
5. https://ro.bio-green.net/6575039-a-brief-history-of-wind-energy-the-origin-of-the-wind-
path
41
42