Studiu de Mediu Ferma Eoliene

STUDIU DE EVALUARE A
IMPACTULUI ASUPRA
MEDIULUI
Proiect:
Parc Eolian Crucea Nord
Amplasament:
Extravilan com. Crucea si

Vulturu, jud. Constanta
Beneficiar:
S.C. Crucea Wind Farm S.R.L.
Executant:
Expert evaluator EIM/auditor BM
principal
Colaborator:
Prof.Dr.Ing. Tudor Darie
Ing. Aldea Luminita
06.2010
Studiu de evaluare a impactului asupra mediului

PARC EOLIAN CRUCEA NORD
2/120
Cuprins
Cuprins .............................................................................................................................................2
Lista anexe .......................................................................................................................................4
Lista figuri si tabele ..........................................................................................................................4
1. Informatii generale ..................................................................................................................6
1.1. Necesitatea si avantajele proiectului................................................................................7
1.2. Descrierea proiectului si a etapelor acestuia ...................................................................7
1.3. Informatii privind productia realizata si durata etapei de functionare ............................9
1.4. Informatii despre poluantii fizici si biologici generati de activitatea propusa ...............10
1.6. Informatii despre reglementarile existente in zona amplasamentului proiectului .......15
2. Procese tehnologice ..............................................................................................................18
2.1. Procese tehnologice de productie ..................................................................................18
2.2. Activitati de dezafectare .................................................................................................30
3. Deseuri ...................................................................................................................................32
3.1. Deseuri generate in faza de constructie (amenajare amplasament si montaj) .............32
3.2. Deseuri rezultate dupa punerea in exploatare a parcului ..............................................34
4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera, asupra componentelor mediului si masuri de
reducere a acestora .......................................................................................................................36
4.1. Apa ..................................................................................................................................36
4.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului ......................................................36
4.1.2. Alimentarea cu apa ..................................................................................................41
4.1.3. Managementul apelor uzate ...................................................................................43
4.1.4. Prognozarea impactului...........................................................................................44
4.1.5. Masuri de diminuare a impactului ..........................................................................45
4.2. Aerul ................................................................................................................................46
4.2.1. Date generale ..........................................................................................................46
4.2.2. Surse si poluanti generati ........................................................................................47
4.2.3. Prognozarea poluarii aerului ...................................................................................49
4.3. Solul.................................................................................................................................54
4.3.1. Date generale ..........................................................................................................54
4.3.2. Surse de poluare a solurilor .....................................................................................55
4.3.3. Prognozarea impactului...........................................................................................56
4.3.5. Harti la capitolul Sol .............................................................................................59
4.4. Geologia subsolului .........................................................................................................60
4.4.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus .............................................60
4.4.2. Prognozarea impactului si masuri de diminuare .....................................................62
4.4.3. Harti la capitolul Subsol........................................................................................62
4.5. Biodiversitatea ................................................................................................................64
4.6. Peisajul ............................................................................................................................64
4.6.1. Informatii despre peisaj ...........................................................................................64
4.6.2. Impactul prognozat si masuri de diminuare a impactului ......................................65

3/120
4.6.3. Impactul vizual .........................................................................................................67

4.7. Mediul social si economic ...............................................................................................75
4.7.1. Informatii despre mediul social si economic din zona ............................................75
4.7.2. Impactul umbrei turbinelor asupra zonelor locuite ................................................76
4.7.3. Impactul potential al proiectului si masurile de diminuare a impactului ...............80
4.8. Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural ............................................................81
5. Analiza alternativelor.............................................................................................................82
5.1. Alternativa zero proiectul nu este implementat ......................................................82
5.2. Alternativa 1 proiectul este implementat....................................................................82
5.3. Alternativa 2 proiectul este implementat folosind alta tehnologie ............................87
6. Monitorizarea ........................................................................................................................89
7. Situatii de risc ........................................................................................................................91
7.1. Riscuri naturale ...............................................................................................................91
7.2. Riscuri tehnologice ..........................................................................................................92
8. Descrierea dificultatilor .........................................................................................................94
9. Rezumat fara caracter tehnic ................................................................................................95
Raport asupra biodiversitatii .....................................................................................................98
Bibliografie ...................................................................................................................................116

4/120
Lista anexe
Anexa 1-1 - Impactul zgomotului generat de turbine asupra zonelor locuite ..............................13
Anexa 1-1 - Amplasarea parcului eolian Crucea Nord si a statiei de transformare ......................17
Anexa 2.1-1 - Aspect general statie de transformare 110/33 kV ..................................................28
Anexa 2.1-2 - Partile componente ale unei turbine eoliene .........................................................29
Anexa 4.1-1- Harta Hidrografica Parc eolian Crucea Nord ...........................................................40
Anexa 4.7-1 Impactul umbrei asupra localitatiilor ......................................................................78
Anexa 5.2-1 Cuantificarea impactului proiect-mediu ................................................................84
Anexa 7.2-1 Amplasarea parcului eolian Crucea Nord fata de drumuri ....................................94
Lista figuri si tabele

Fig. 1-1 Detaliu sistem rutier drumuri interioare parc eolian ....................................................20
Fig. 1-2 Dispunerea cablurilor electrice in santuri......................................................................22
Fig. 1-3 Fotomontaj etape principale de constructie a unui parc eolian ....................................24
Fig. 1-4 Aspect platforma de montaj ...........................................................................................25
Fig. 4.1-1 Bazinele hidrografice din Dobrogea ...........................................................................37
Fig. 4.1-2 Delimitarea corpurilor de apa subterana din spatiul hidrografic Dobrogea-Litoral...38
Fig. 4.2-1 Viteza medie a vantului pe directii .............................................................................47
Fig. 4.3-1 - Tipuri de sol in judetul Constanta................................................................................54
Fig. 4.3-2 Harta solurilor din Romania scara 1:1.000.000 .......................................................59
Fig. 4.3-3 - Capacitatea de productie a solurilor in functie de notele de bonitare .......................60
Fig. 4.4-1 - Harta miscarilor crustale verticale recente din Romania ............................................62
Fig. 4.4-2 - Romania Zonare seismica .........................................................................................63
Fig. 4.4-3 - Zonarea Romaniei din punct de vedere seismic in functie de perioada de control ...63
Fig. 4.6-1 Peisajul din zona parcului eolian.................................................................................65
Fig. 4.6-2 Impactul vizual din zona parcului eolian.....................................................................72
Fig. 5.3-1 Costuri externe asociate producerii de energie electrica...........................................88
Tab. 1-1 Principalele etape ale proiectului ...................................................................................9
Tab. 1-2 Nivelul de zgomot caracteristic utilajelor de constructie si mijloacelor ......................11
Tab. 1-3 Informatii despre reglementarile urbanistice existente in zona proiectului ...............16
Tab. 2-1 Turbina eoliana Continut de materiale si scenariul reciclarii ....................................31
Tab. 3-1 Estimare cantitate deseuri generate in perioada de constructie.................................33
Tab. 3-2 Estimare cantitate deseuri generate in perioada de operare ......................................35
Tab. 4-1 Lungimea si suprafata bazinelor hidrografice pentru apele de suprafata din zona
proiectului......................................................................................................................................36
Tab. 4-2 - Caracteristicile corpurilor de apa subterana din zona parcului eolian Crucea Nord ....39
Tab. 4-3 Bilantul consumului de apa (m3/zi; m3/18 luni) ...........................................................42
Tab. 4-4 Bilantul apelor uzate (m3/zi; m3/18 luni) ......................................................................44
Tab. 4-5 Apa masuri de prevenire/micsorare impact..............................................................45
Tab. 4-6 Factori de emisie pentru autovehicule Diesel grele (>3,5 t) .........................................48
Tab. 4-7- Alte surse mobile si utilaje, motoare Diesel, factori de emisie......................................49
Tab. 4-8 Numarul mediu de masini/echipamente utilizate pentru construirea unei singure
turbine eoliene ..............................................................................................................................50

5/120
Tab. 4-9- Emisiile zilnice (estimative) la turnarea fundatiilor .......................................................50

Tab. 4-10- Emisiile zilnice (estimative) la montarea turbinelor ....................................................51
Tab. 4-11 Concentratii medii admisibile pentru principalii poluanti ..........................................51
Tab. 4-12 Debitele masice ale poluantilor emisi in atmosfera transport materiale si
echipamente ..................................................................................................................................52
Tab. 4-13 Debitele masice ale poluantilor emisi in atmosfera rezultat din arderea
carburantilor la constructia drumurilor.........................................................................................52
Tab. 4-14 Aerul masuri de prevenire/micsorare impact .........................................................53
Tab. 4-15 - Caracteristicile solurilor dominante Parc eolian Crucea Nord .................................55
Tab. 4-16 Volumul de sol decopertat in perioada de constructie ..............................................57
Tab. 4-17 Suprafata ocupata de componentele proiectului ......................................................58
Tab. 4-18 - Solul masuri de prevenire/micsorare impact ...........................................................58
Tab. 4-19 Structura geotehnica a subsolului din arealul proiectului ..........................................61
Tab. 4-20- Utilizarea terenului pe amplasamentul parcului eolian ...............................................66
Tab. 4-21 Conditii impuse parcurilor eoliene din punct de vedere al impactului vizual ............71
Tab. 4-22 Valori medii ale inductiei magnetice in medii profesionale .......................................80
Tab. 4-23 Monumente istorice amplasate pe teritoriul localitatilor din imediata vecinatate a
proiectului (Crucea, Vulturu) ........................................................................................................81
Tab. 6-1 Model plan de monitorizare a mediului .......................................................................90
Tab. 7-1 Extrapolare distanta maxima de proiectare a palei turbinei eoliene, in cazul unui
accident .........................................................................................................................................92

6/120
1. Informatii generale
-
Informatii despre titularul proiectului: numele si adresa companiei titularului, numele,

telefonul si faxul persoanei de contact;
Evaluarea impactului asupra mediului este un proces conform cu legislaia naionala de mediu
si prevede ca activitaile cu impact semnificativ asupra mediului sa fie supuse unui proces de
evaluare a efectelor asupra mediului.
Beneficiarul proiectului este S.C. CRUCEA WIND FARM S.R.L., cu sediul in Constanta, str.
Zorelelor, nr. 75, inregistrata la Oficiul Registrului Comertului sub numarul J13/620/ 05.03.2009,
avand codul unic de inregistrarea RO 25242050 din data de 06.03.2009.
In locatia situata in extravilanul comunelor Crucea si Vulturu, agentul economic urmeaza sa
desfasoare activitati legate de codul CAEN 3511, pentru care solicita Autorizatie de Mediu.
Persoana de contact:
Nume:
Numar de telefon:
Numar de fax:
-
Pavel Emil Robert

0745 334 465
0241 550 323
Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului

si al raportului la acest studiu: numele si adresa (persoanei fizice sau juridice), numele,
telefonul si faxul persoanei de contact;
Lucrarea a fost elaborata in baza Contractului de prestari servicii Nr. 1/01.10.2009 intre S.C.
Hidrotermic Impex S.R.L. reprezentata prin dl TUDOR DARIE in calitate de EXECUTANT si S.C.
Crucea Wind Farm S.R.L. reprezentata de dl. EMANUEL MUNTMARK in calitate de BENEFICIAR.
De asemenea, la elaborarea prezentului studiu de impact a participat si Luminita Aldea, inginer,
consultant in management, firma Monsson Alma, absolventa curs Manager de Mediu.
Date referitoare la biodiversitatea din zona amplasamentului au fost furnizate de catre firma
Wildlife Management Consult, reprezentata prin dl. Calin Hodor.
Lucrarea a fost elaborata in baza OU 195/2005 privind protectia mediului; Ordinul 863/2002
privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii-cadru de evaluare a
impactului asupra mediului; Hot. 1076/2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii
de mediu pentru planuri si programe; Hot. 856/2002 privind evidenta gestiunii deseurilor.

-
7/120
Denumirea proiectului;
Parc Eolian Crucea Nord, putere instalata maxima 108 MW
1.1.
Necesitatea si avantajele proiectului
Proiectul parcului eolian Crucea Nord isi propune urmatoarele obiective:

Sa vina in intampinarea cerintelor de energie din ce in ce mai mari, diversificand astfel
portofoliul surselor de energie ale Romaniei.
Sa ajute la indeplinirea angajamentelor Romaniei de reducere a emisiilor cu efect de
sera prin dezvoltarea unor surse de energie alternativa, regenerabila, care nu produc
astfel de emisii.
Sa promoveze dezvoltarea economica pe termen lung a localitatilor din zona.
Sa reduca dependenta energetica a Romaniei de resursele de energie primara.
Dezvoltarea unui astfel de proiect aduce urmatoarele avantaje:
Beneficii socio-economice:
o Cresterea veniturilor autoritatilor locale.
o Crearea de locuri de munca pe termen scurt (in faza de constructie si
dezafectare a proiectului) si pe termen lung (faza de mentenanta).
o Venituri suplimentare pentru propietarii de terenuri din zona, rezultate din
cedarea dreptului de folosinta asupra terenului pe care se va construi
turbina eoliana.
o Beneficii economice indirecte cresterea cererii de servicii suport pentru
constructia parcului eolian (echipamente si utilaje, servicii de transport, etc.)
o Imbunatatirea conditiilor de trafic din zona prin consolidarea drumurilor
de exploatare existente si construirea de drumuri noi
Imbunatatirea calitatii mediului:
o Energia electrica produsa de parcul eolian va contribui la reducerea
consumului de combustibili fosili din centralele electrice conventionale.
1.2.
-
Descrierea proiectului si a etapelor acestuia
Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie, functionare,

demontare/dezafectare/inchidere/postinchidere);
Proiectul consta in instalarea si exploatarea unui numar de 36 turbine eoliene cu puterea

instalata de 3 MW/unitate, puterea totala instalata fiind de 108 MW.
Turbinele eoliene vor debita energie electrica in reteaua colectoare proprie de 33 kV dupa care,
prin intermediul unei substatii de transformare 110/33 kV, energia va fi debitata in Statia de

8/120
Transformare Stupina 400/110 kV si apoi va fi livrata in reteaua operatorului de sistem

(Transelectrica).
Turbinele eoliene dar si statia de transformare se vor amplasa pe terenurile agricole proprietate
privata, fiind incheiate contracte de cesiune si superficie cu proprietarii acestora.
Traseele de cabluri de medie si inalta tensiune necesare evacuarii energiei vor fi subterane,
realizate conform normativelor in vigoare si vor urmari pe cat posibil drumurile de acces catre
fiecare locatie.
Suprafata afectata de lucrari este de aproximativ 86,26 ha (parcul eolia, statia de transformare
si drumurile nou construite).
Turbinele eoliene sunt de productie Vestas, principalele caracteristici ale lor fiind date mai
jos, in acest studiu.
Parcul eolian Crucea Nord si statia de transformare vor fi amplasate in extravilanul comunelor
Crucea, Vulturu si Pantelimon, in zona de terenuri agricole. Terenurile respective au ca
vecinatati:
Nord:
Nord-Est:
Sud, Sud-Vest:
Vest, Nord-Vest:
proprietati private, DJ 225, comuna Vulturu;

proprietati private, sat Runcu;
proprietati private; comuna Crucea, sat Stupina DN 2A;
proprietati private; sat Crisan, Siriu
Terenul nu se afla in interiorul zonelor naturale protejate.

Turbinele eoliene propuse sunt cu axul orizontal, cu trei palete, cu viteza variabila cuprinsa intre
6,0 18,4 rot/min, cu mecanism de orientare in vant si diametrul rotorului de 112 m. Turnul de
sustinere al nacelei este executat din metal, de forma cilindrica. Diametrul turnului este de 4.2
m, la baza. Inaltimea turnului este de 94 m, iar inaltimea totala a turbinei eoliene este de 150
m. Turbinele eoliene vor fi prevazute cu sisteme de avertizare vizuala nocturna la inaltimea
nacelei, in functie de cerintele autoritatii aeronautice.
Amplasarea turbinelor s-a facut avand in vedere urmatorele criterii:
exploatarea cat mai adecvata a formei terenului;

orientarea fata de sensul vanturilor;
respectarea unor distante minime necesare unei functionari adecvate a parcului eolian;
pozitia fata de drumurile existente de acces si a retelei electrice.
Pentru preasamblarea partilor componente ale turbinelor eoliene, pentru pregatirea ridicarii
acestora si pentru asigurarea accesului masinilor de mentenanta, se vor construi platforme de
montaj din piatra compactata, cu o adancime de cca. 40 cm si cu o suprafata aproximativa de
1000 m2.
In interiorul parcului eolian vor exista doua tipuri de drumuri: drum existent de exploatare, ce
va fi consolidat si modernizat, respectiv drumuri noi de acces de la drumul existent la turbina
eoliana. Drumurile de acces vor avea latimea de 4.5 m si raza de curbura de 30 m, in
conformitate cu specificatiile de transport ale furnizorului turbinelor eoliene. In interiorul
parcelelor, latimea drumului va fi de aproximativ 5 m.

9/120
Reteaua electrica colectoare a parcului eolian va fi realizata conform normativelor in vigoare si

va urmari pe cat posibil drumurile de acces catre fiecare locatie. Cablurile electrice subterane
vor fi amplasate in santuri, conform normativelor de specialitate si a furnizorilor de cablu.
Accesul spre locatia parcului eolian se va face din drumurile DN 2A, DJ 225 si DJ 226B.
Proiectul va avea 3 etape, si anume constructie, functionare si dezafectare. In Tab. 1-1 sunt
prezentate principalele etape ale proiectului.
Nr.
Etapa
a. Constructie
b.
Operare
c.
Dezafectare
1.3.
Detalierea activitatilor
Intocmirea studiilor: geotehnice, topografice, de amplasament, etc.
Construirea drumurilor noi de acces catre amplasament,
modernizarea si consolidarea drumurilor de exploatare existente;
Degajarea terenului, pregatirea santierului;
Construirea platformelor de montaj; lucrari de constructii provizorii
pentru depozitare materiale, echipamente, precum si a zonelor
specifice organizarii de santier;
Turnarea fundatiilor;
Asamblarea si ridicarea turbinelor;
Instalarea echipamentelor electrice;
Refacerea amplasamentului;
Efectuarea testelor si intrarea in exploatare a turbinelor
Operare;
Intretinere si reparatii;
Dezafectarea si evacuarea turbinelor eoliene, structurii de sustinere,
statiei de transformare si a cablurilor;
Refacerea amplasamentului.
Tab. 1-1 Principalele etape ale proiectului
Informatii privind productia realizata si durata etapei de

functionare
Durata etapei de functionare;
In general durata de exploatare rentabila a unei turbine eoliene noi este de 25-30 de ani.
Deoarece amplasarea turbinelor intr-o anumita locatie presupune existenta unor conditii
meteorologice si geomorfologice favorabile in respectivul loc, de multe ori turbinele eoliene
deja existente au fost inlocuite cu altele mai performante. Din acest motiv este dificil de estimat
durata prezentei unui parc eolian in peisaj.
Durata de viata a unei statii de transformare este determinata in principal de durata de viata a
echipamentelor ce intra in componenta acesteia. Prezenta statiei in peisaj va fi strict

10/120
determinata de existenta parcului eolian. Din acest motiv, in anumite etape sunt posibile
retehnologizari.
Pentru aproximativ 70% din transformatoarele de mare putere din sistemul energetic national,
a caror tensiune nominala este cuprinsa intre 110 si 750 kV, s-a estimat o durata de viata de
aproximativ 25 de ani sau mai mare1.
-
Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii

energiei necesare asigurarii productiei;
Prin dezvoltarea acestui proiect se urmareste generarea de energie electrica folosind ca resurse
energia eoliana. Estimam ca productia realizata intr-un an, calculata in functie de numarul
mediu de ore de functionare a parcului eolian la capacitatea nominala, va fi de 291.000 MW/h.
1.4.
Informatii despre poluantii fizici si biologici generati de

activitatea propusa
Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de

activitatea propusa (zgomot); alte tipuri de poluare fizica sau biologica;
Constructie
Zgomotele generate de activitatea de constructiimontaj a turbinelor eoliene sunt
caracteristice functionarii utilajelor care participa la realizarea investitiei. Aceste zgomote pot
atinge nivelul de 80 85 dB (A), dat fiind ca se lucreaza cu utilaje grele ce functioneaza cu
motoare termice de mare putere.
In camp deschis apropiat, zgomotul reprezinta de fapt zgomotul utilajelor de
constructie si foarte rar al unui utilaj izolat. Nivelul de zgomot in acest caz este
influentat de mediul de propagare a zgomotului, respectiv de existenta unor obstacole
naturale sau artificiale intre surse (utilajele de constructie) si punctele de masurare. In acesta
situatie, intereseaza nivelul acustic obtinut la distante cuprinse intre cativa metri si cateva zeci
de metri fata de sursa.
Tip
la 30 m
echipament
Basculanta
Vola
Buldozer
67,1
80,2
80,2
Nivel zgomot dB(A)

La 250 La 500 La 1000
m
m
m
58,1
55,1
52,1
71,2
68,2
65,2
71,2
68,2
65,2
La 2000 m
49,1
62,2
62,2
Tehnologiile energiei nr.5/2005 C. MOLDOVEANU, C. RADU: Experienta romneasca privind riscul

de management n exploatarea si mentenanta transformatoarelor de mare putere din statiile de nalta
tensiune.

11/120
Macara
81,3
72,3
69,3
66,3
63,3
Excavator
81,3
72,3
69,3
66,3
63,3
Betoniera
85,2
76,2
73,2
70,2
67,2
Tabelul se bazeaza pe presupunerea ca intensitatea zgomotului scade
cu 3 dB pentru fiecare dublare a distantei receptorului fata de sursa de
zgomot
Tab. 1-2 Nivelul de zgomot caracteristic utilajelor de constructie si mijloacelor
de transport2
Pentru ca activitatea de constructii montaj se desfasoara in general la distante mari fata de
localitate, nivelul zgomotului asupra factorilor de mediu din zona se incadreaza in limitele
prevazute de STAS 10009/1988, respectiv 65 dB.
Calcularea zgomotului realizat in santier de utilajele implicate in activitatea de constructiimontaj se va face dupa prelevarea de esantioane de pe santier in timpul constructiei.
In timpul functionarii turbinelor eoliene zgomotul este generat de:

Functionarea angrenajelor cutiei de viteze;
Functionarea generatorului electric;
Functionarea palelor turbinei eoliene.
Zgomotul produs la rotirea palelor turbinei este determinat de doi factori: deplasarea palelor
prin atmosfera si trecerea acestora prin dreptul turnului. Deoarece viteza de deplasare a palelor
prin aer este invers proportionala cu dimensiunea turbinelor (respectiv, o viteza scazuta la un
diametru mare al rotorului), zgomotul produs in acest caz va fi mult redus comparativ cu alte
modele de turbine, mai mici.
Pentru estimarea nivelului de zgomot la diferite distante de ansamblul de turbine eoliene ce
urmeaza a se monta in locatia de la Crucea Nord, pe baza unui algoritm de calcul al zgomotului
se poate elabora o harta a curbelor de zgomot constant.
Prognoza este determinata, pe de o parte, de valorile de emisie (puterea acustica) ale turbinei,
si, pe de alta parte, de modele matematice ale propagarii undelor sonore.
Nota: Ordinul 536/1997 (completat de Ordinul 1028/2004) Art. 17
Amplasarea obiectivelor economice cu surse de zgomot i vibratii i dimensionarea zonelor
de protectie sanitara se vor face in aa fel incat in teritoriile protejate nivelul acustic
echivalent continuu (Leq), masurat la 3 m de peretele exterior al locuintei la 1,5 m inaltime de
sol, sa nu depaeasca 50 dB (A) i curba de zgomot 45. In timpul noptii (orele 22,00-6,00),
nivelul acustic echivalent continuu trebuie sa fie redus cu 10 dB (A) fata de valorile din timpul
zilei.
2 Sursa: Wind turbine Environmental assessment pentru TREC and Toronto Hydro (Februarie 2000)

12/120
Ca urmare, a fost luata in considerare ca emisie maxim admisa valoarea de 40 dB (A).

Deoarece legislatia din Romania referitoare la poluarea sonora nu mentioneaza parcurile
eoliene ca surse specific de zgomot (cu emisii influentate de variatiile vitezei vantului), doua
modalitati de calcul au fost luate in considerare ca fiind cele mai indicate pentru estimarea
zgomotului la o locatie anume. Cele doua modele sunt:
ISO 9613-2 (cu parametri specificati in legislatia Germana de mediu);
Reglementarile valabile in Danemarca;
Optiunea de calcul ISO 9613-2 Germania este un caz special al standardului general ISO 9613-2.
Prima conditie este aceea ca numai 95% din puterea instalata a parcului eolian va fi folosita sau,
daca aceasta nu este disponibila, vor fi utilizate valorile produse la viteza de 10 m/sec.
A doua conditie este aceea de a nu fi luat in considerare decat zgomotul produs de turbine, fara
a se face vreo referire la zgomotul ambiental.
Normele din Danemarca referitoare la limita impactului zgomotului specifica o valoare de 40 dB
(A) pentru zonele recreative, valoare identical cu cea ceruta de legislatia romana pentru
zgomotul produs in timpul noptii de obiectivele economice (vezi Nota de mai sus).
In modulul DECIBEL al programului de analiza WindPro, pentru a calcula zgomotul generat de
mai multe turbine ce va fi receptionat intr-un punct oarecare (locuinta), sunt necesare mai
multe informatii:
Pozitiile turbinelor (coordonate x, y, z);
Inaltimea nacelei si valoarea emisiei la una sau mai multe viteze ale vantului;
Eventuale tonuri pure existente in zgomotul turbinei;
Coordonatele zonelor receptoare;
Valoarea maxima acceptata la receptor (impreuna cu eventuale alte cerinte);
Informatii despre zgomotul ambiental (daca e cazul);
Tipul de calcul folosit (ISO 9613-2 Germania / reglementari Danemarca in acest caz);
Ca o concluzie finala, zgomotul generat de turbine se incadreaza in cerintele specificate de
legislatia romana.
Rezultatul simularii se poate observa in Anexa 1-1

Anexa 1-1 - Impactul zgomotului generat de turbine asupra zonelor locuite
13/120

14/120

15/120
1.5.
Informatii despre utilizarea curenta a terenului, infrastructura existenta,
valori naturale, istorice, culturale, arheologice, arii naturale protejate, etc.
Parcelele de teren pe care se executa lucrarea au functiunea de teren agricol. Dupa
amenajarea parcului eolian, terenul nefolosit in scopul producerii energiei electrice din surse
regenerabile va fi redat functiunii agricole.
Accesul la parcul eolian se poate realiza din drumul judetean DN 2A, DJ225, DJ226B si din
drumurile comunale si de exploatare existente in zona.
Zona studiata este libera de constructii.
Singurele spatii verzi din zona sunt copacii de aliniament de o parte si de cealalta a drumurilor
judetene. Nu se propune plantarea unor spatii verzi suplimentare pentru a nu atrage fauna in
zona.
1.6.
Informatii
despre
reglementarile
amplasamentului proiectului
existente
in
zona
Informatii despre documentele/ reglementarile existente privind planificarea/

amenajarea teritoriala in zona amplasamentului proiectului;
Cerintele urbanistice ce urmeaza a fi indeplinite sunt stabilite de Planul Urbanistic Zonal

(P.U.Z.).
Prin P.U.Z. se propune amenajarea suprafetei ca zona de producere a energiei electrice cu
ajutorul turbinelor eoliene. Prin regulamentul de urbanism se specifica reglementarile pentru
unitatea teritoriala de referinta, utilizarea functionala permisa si/sau interzisa, conditii de
amplasare, echiparea si configurarea constructiilor, regim de inaltime, P.O.T. si C.U.T. maxim,
zone de siguranta.
Zona
Utilizari admise
Utilizari interzise
Regim de inaltime
Ee (zona producere energie

electrica)
Turbine eoliene, statie de
transformare, retea cabluri
electrice, instalatii de stocare,
platforme de montaj, alte
instalatii necesare
Activitati productive de orice tip,
locuire si comert de orice tip,
servicii, depozitare, etc
150 m
A1 (zona agricola)
Activitati productive, retea
cabluri electrice, sere, depozite,
constructii agroalimentare
Orice fel de activitati, in afara de

cele legate de agricultura, spatii
verzi ce pot atrage fauna
10 m cladiri, 150 m turbine
eoliene

P.O.T. maxim
C.U.T. maxim
Zone de siguranta
16/120
1.5%
0.02
Zona de lucru a rotorului un cerc cu raza egala cu lungimea palei +
3m
Zona cu interdictie de construire un cerc cu raza egala cu 3
inaltimi ale turbinei
Zona de protectie eoliana prin care se reglementeaza
posibilitatea amplasarii altui parc eolian in zona cu conditia
neafectarii productiei unitatilor existente
Zona de protectie a retelei interioare a parcului
Tab. 1-3 Informatii despre reglementarile urbanistice existente in zona proiectului

Anexa 1-1 - Amplasarea parcului eolian Crucea Nord si a statiei de transformare
17/120

18/120
2. Procese tehnologice
2.1.
-
Procese tehnologice de productie
Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor si echipamentelor necesare;
Tehnologia de producere a energiei mecanice din potenial eolian este foarte veche, cunoscute
fiind vechile mori de vant care utilizau asemenea potenial. Producerea energiei electrice din
potenial eolian este i ea relativ veche, dar dat fiind costurile ridicate ale aplicarii tehnologiei a
luat amploare in Europa, in ultimul deceniu al secolului trecut i mai ales dupa 2000.
Sectorul energetic reprezinta infrastructura strategica de baza a economiei naionale, pe care
se bazeaza intreaga dezvoltare a arii. In acelai timp, energia reprezinta o utilitate publica cu
un puternic impact social.
Din aceste considerente, abordarea dezvoltarii acestui sector important al economiei nationale
a Romaniei, este facuta cu mecanisme specifice ca pentru o utilitate de interes public, care are
nevoie de mai multe mecanisme competitive, in care preul sa se formeze printr-o competiie
libera intre o diversitate de furnizori si clieni, care in mod gradual devin liberi sa-i cumpere
energia de care au nevoie, bazat pe mecanisme de piata stabile si transparente supravegheate
de autoritatile de reglementare si operatorii comerciali.
Sursele energetice regenerabile vor fi incurajate dupa cum prevede programul national pentru
surse energetice regenerabile. Acestea reprezinta o sursa interna ce poate duce la reducerea
importurilor si imbunatatete totodata siguranta alimentarii cu energie. Sursele de energie
regenerabila ( biomasa, microcentralele eoliene, energia geotermala,etc.) reprezinta o sursa
importanta de energie, chiar daca pe ansamblu contribuia lor e mica.
Turbina eoliana este echipamentul care asigura transformarea fortei vantului in energie
electrica. Astfel, aceasta este echipata cu un rotor cu trei pale echidistant dispuse pe butucul
rotorului, care sunt puse in miscare de rotatie de forta vantului. Viteza de rotatie a palelor este
direct proportionala cu viteza masei de aer, cu densitatea aerului si implicit cu temperatura
aerului care strabate rotorul. Miscarea rotorului este transmisa prin intermediul unui reductor
generatorului de curent electric, care in functie de caracteristicile constructive genereaza
curent electric la anumiti parametri. Curentul electric generat de ansamblul turbina-generator
este apoi trimis in reteaua nationala de energie electrica prin intermediul unei statii de
transformare.
Toate subansamblele turbinei eoliene sunt protejate contra coroziunii conform ISO 12944-2 la
clasa C5M.
Fiecare turbina eoliana este echipata cu transformator, ce functioneaza uscat, eliminand din
functionare uleiul de racire. Respectivele posturi de transformare sunt amplasate in interiorul
turbinelor, la baza turnului.
Functionarea turbinelor este supervizata de un calculator de proces, care permite orientarea
palelor elicei si a intregului rotor dupa directia de intensitate maxima a vantului, inregistreaza

19/120
toti parametrii necesari functionarii instalatiei, si deasemenea poate opri rotatia elicei cand se
depasesc unii dintre acestia.
Turbinele eoliene din parcul eolian Crucea Nord sunt montate respectand o anumita dispunere
in teren. Aceasta dispunere urmareste obtinerea unui randament aerodinamic atat pentru
fiecare turbina in parte cat si pentru ansamblul eolian si de asemenea tine cont de panta
terenului si directia principala a vantului pe parcursul unui an calendaristic.
Descrierea procesului tehnologic in cele 3 faze: constructie, operare si dezafectare:
a. Constructie
Intocmirea studiilor geotehnice si lucrari pregatitoare pentru degajarea terenului
Inaintea inceperii oricarei activitati pe santier sunt necesare o serie de studii pentru
identificarea caracteristicilor generale ale amplasamentului turbinelor eoliene. Aceste studii vor
furniza informatii despre limitele amplasamentului, structura geologica existenta in zona, cele
mai indicate metode de prevenire a eroziunii solului, limitele ariilor protejate, etc. Studiul
geotehnic al amplasamentului este necesar pentru a determina capacitatea solului de a sustine
greutatea instalatiei.
Construirea drumurilor noi de acces catre amplasament, modernizarea si consolidarea
drumurilor de exploatare existente
Parcul eolian Crucea Nord va necesita, printre altele, construirea/amenajarea corespunzatoare
a cailor de acces si traseele de trafic la si de la amplasament, tinand cont de faptul ca se vor
efectua transporturi cu gabarit mare. Vor fi folosite atat drumuri de exploatare agricola,
modificate pentru a permite accesul utilajelor, cat si drumuri noi, in interiorul parcelelor.
Latimea drumurilor de acces va fi de 4 pana la 6 m in functie de amplasament (acces la parcela,
turbina sau statie de transformare). Varianta aleasa pentru realizarea retelei de drumuri a tinut
cont de urmatoarele criterii: extinderea minimala a traseului si urmarea unor cai de acces
existente.
Drumurile interioare si platformele se vor realiza cu un profil caracteristic alcatuit din (Fig. 1-1):
10 cm. macadam;
30 cm. fundatie din piatra sparta;
7 cm. nisip natural

20/120
Fig. 1-1 Detaliu sistem rutier drumuri interioare parc eolian

Sistemul rutier adoptat pentru zonele de racord cu drumurile judetene, este urmatorul:
5 cm. beton asfaltic;
10 cm. macadam;
30 cm. fundatie din piatra sparta;
7 cm. nisip natura.
Degajarea terenului, pregatirea santierului;
Intrucat terenurile studiate sunt libere de constructii si au functiunea de teren agricol,
degajarea terenului consta in curatarea terenului de eventualele resturi de la culturile agricole
sau de iarba si frunze.
Construirea platformelor de montaj, lucrari de constructii provizorii pentru depozitare
materiale, echipamente
Platformele de montaj au urmatoarea configuratie:
10 cm. macadam;
30 cm. fundatie de piatra sparta;
7 cm. nisip natural + geotextil.
Suprafata construita a platformei va fi de 1000 mp. Se vor construi 36 platforme, cate una
pentru fiecare turbina eoliana.
Platformele de montaj sunt construite astfel incat sa reziste la o sarcina de 12 t/axa. Pe aceste
platforme urmeaza sa se desfasoare procesele de preasamblare ale turbinei eoliene conform
tehnologiei de montaj, precum si activitatile de montaj cu macara de mare capacitate. Se
intentioneaza ca operatiunile de preasamblare si montare sa se incredinteze furnizorului de
echipamente care va fi eligibil.
Pe una din laturile acestor platforme se vor amplasa de catre constructor 3 containere, astfel:
- 2 containere termoizolate cu dimensiunile de 6m x 2,4m x 2,4m avand functiunea de
vestiar si birou. Suprafata unui container: 14.4 m2 (6 x 2.4).
- 1 container de 6m x 2,4m x 2,4m avand functiunea de magazie.

21/120
Langa platforma va fi amplasata si o toaleta ecologica uscata si un rezervor de apa de 200 l sau
1000 l.
Pe fiecare amplasament vor lucra concomitent 10 persoane.
Asigurarea utilitatilor pe amplasament
Energia electrica 380/220V va fi asigurata prin intermediul unor grupuri electrogene

mobile. Alimentarea acestora cu combustibil se va face zilnic din rezervoare care se vor
transporta cu auto speciale.
Apa necesara, destinata igienei personalului, se estimeaza la un consum de cca 200l/zi si
se va asigura la spalatoarele containerelor din rezervorul de apa. Rezervoarele se vor
alimenta zilnic sau ori de cate ori este nevoie.
Comunicatiile se vor realiza prin telefonie mobila.
Ulterior constructiei turbinelor, platformele de montaj vor deveni zone de mentenenta pentru
asigurarea accesului masinilor de mentenata.
Turnarea fundatiilor
Fundatia din beton asigura preluarea eforturilor intregii constructii. In general solutia aleasa
pentru realizarea fundatiei depinde de structura geologica a solului. Turbinele eoliene se vor
fixa la sol prin fundatii cu diametrul de cca. 19 m, avand aproximativ 5,6 m adancime. Fundatia
fiecarei turbine va fi subterana, tip radier general din beton armat, ocupand o suprafata de
aproximativ 300 m2. Montarea turnului metalic se face pe acest radier prin intermediul unui
inel metalic ancorat in acesta prin pretensionare. Prinderea turnului se va face cu ajutorul unor
buloane pretensionate. Solutia de imbunatatire a solului se realizeaza cu coloane din material
granular prin vibroindesare in numar de aprox. 112 buc pentru fiecare fundatie. Fundatia de
beton sta simplu rezemata pe aceste coloane. Anumite utilaje isi vor desfasura activitatea
permanent pe amplasamentul parcului in perioada constructiei (excavatoare, buldozere), in
timp ce alte utilaje vor fi folosite doar temporar (betoniere).
Asamblarea si ridicarea turbinelor
Componentele turbinelor vor fi aduse in portul Constanta Sud- Agigea si transportate catre
locatia parcului eolian pe drumurile judetene. Transportul pe drumurile publice se va face
conform tuturor restrictiilor de acces pentru vehicule cu gabarit depasit. Estimam ca pentru
transportul componentelor (segmentii turnului, palele, nacela si partile adiacente) unei singure
turbine eoliene va fi nevoie de circa 10 camioane cu platforma. Turbinele vor fi ridicate cu
ajutorul a doua macarale, una de 600 tone forta si alta auxiliara de 150-200 tone. Macaraua
mare va ridica componentele turbinei de pe platforma trailerelor, iar cea auxiliara va fi folosita
in momentul ridicarii rotorului. Dupa instalarea unei turbine, cele doua macarale vor fi mutate
pe amplasamentul urmator. Timpul necesar ridicarii complete a unei turbine este estimat a fi
de 2-3 zile, aici fiind inclus si timpul necesar mutarii macaralelor. Macaralele necesita un spatiu
de 160 m, respectiv 84 m.
Informatii despre zona de stocare- reprezentantii firmei Vestas- firma furnizoare a turbinelor
eoliene spun ca nu va fi nevoie de o zona de stocare(depozitare a turbinelor). Componentele
turbinei vor fi luate direct de pe trailer si asamblate. Palelele rotorului vor fi luate bucata cu
bucata de la remorca si ridicate.

22/120
Instalarea echipamentelor electrice

Cablurile subterane vor fi pozitionate in santuri cu adancimea de aproximativ 1 m si latimea de
1 m; aceste santuri vor urmari pe cat posibil drumurile de acces. Respectivul cablu va fi asezat
pe un pat de nisip si apoi acoperit cu pamantul rezultat din excavare. O reprezentare
schematica a modului de dispunere a cablurilor este prezentata in Fig. 1-2. Amplasarea
cablurilor include o masina de sapare a santurilor urmata de o alta care va desfasura cablul.
Respectivul cablu va fi asezat pe un pat de nisip si apoi acoperit cu pamantul rezultat din
excavare. Lungimea totala a cablurilor va fi de 48500 m.
Fig. 1-2 Dispunerea cablurilor electrice in santuri

Refacerea amplasamentului
Din documentatia tehnica a echipamentelor centralelor eoliene rezulta ca suprafata ocupata de
turbina eoliana este intre 280 si 324 m2, aceasta incluzand atat turnul de montaj al turbinei cat
si fundatia pe care se monteaza aceasta. Dupa finalizarea montarii turbinelor, platformele
utilizate nu vor reintra in circuitului agricol, fiind pastrate pentru eventualele lucrari de
mentenanta; solul fertil decopertat in etapa de construire va fi folosit pentru refacerea
amplasamentului.
Efectuarea testelor si intrarea in exploatare
Inainte de intrarea in exploatare a turbinelor, se vor efectua o serie de teste care sa confime ca
acestea opereaza in parametrii specificati.
In
3 este prezentat fotomontajul etapelor principale de constructie a unui parc eolian.

23/120
b. Operare
Operare
Turbinele au un grad ridicat de automatizare, sistemul de control al turbinelor permitand
monitorizarea datelor de la distanta. Turbinele instalate in parcul eolian de la Crucea Nord sunt
programate sa porneasca atunci cand viteza vantului atinge 3 m/s si sa se opreasca in
momentul cand viteza vantului depaseste 25 m/s. Turbinele functioneaza la parametrii
specificati daca temperatura mediului ambiant se incadreaza in limitele -200 C/+400 C. Turbinele
vor functiona 24 ore / zi, exceptie facand perioadele in care conditiile meteorologice sunt
nefavorabile, sau in care sunt necesare activitati de intretinere obisnuite (revizii tehnice) sau
neprogramate (defectiuni la reteaua electrica, inlocuirea palelor sau a uleiului, etc). In timpul
vanturilor puternice si a perioadelor cu inghet turbinele vor fi oprite automat prin micsorarea
unghiului de inclinare al palelor si declansarea sistemului de franare.
Intretinere si reparatii
Conform recomandarilor producatorului, turbinele au nevoie de 1 revizie anuala. Materialele
necesare pentru intretinerea turbinelor vor fi aduse in functie de necesitati, evitandu-se astfel
stocarea acestora in zona parcului eolian. In cazul aparitiei unor defectiuni tehnice, sistemul de
monitorizare al turbinei avertizeaza automat personalul desemnat cu remedierea acestora.
Lucrarile de intretinere periodica ale unei turbine pot fi efectuate in mod obisnuit intr-o singura
zi. Aceste lucrari pot include: schimbul periodic de ulei si lubrificarea echipamentului,
verificarea si calibrarea echipamentului, teste detaliate ale partilor turbinelor cum ar fi palele,
transmisia, cutia de viteze, sistemul de racire al generatorului, etc. Reviziile programate si
inlocuirea partilor pot avea loc la interval de 5, 10 sau 15 ani, in functie de piesele necesar a fi
inlocuite. Intretinerea drumurilor de acces poate fi solicitata mai des. Monitorizarea
computerizata a turbinelor (printr-un sistem de tip SCADA) va fi continua.
c. Dezafectare
Dezafectarea turbinelor, structurii de sustinere, statiei de transformare si a cablurilor
Se urmeaza aceleasi etape ca si in cazul asamblarii, dar in sens invers. Se vor demonta mai intai
componentele electronice si cablurile electrice, si ulterior nacela, segmentele turnului si
rotorul. Toate componentele se vor cobori pe masura demontarii lor, prin mijloace mecanizate
si pregatite pentru transport.
Dupa dezafectarea si evacuarea de pe amplasament a componentelor parcului eolian,
amplasamentul va fi reabilitat. Se vor dezafecta platformele, iar toate zonele afectate vor fi
aduse la CTN.
Este necesar ca toate materialele considerate riscante pentru calitatea mediului sa fie
manevrate prin proceduri adecvate si inlaturate prin intermediul unor contractori autorizati.

24/120
Fig. 1-3 Fotomontaj etape principale de constructie a unui parc eolian
construire/modificare drumuri de acces
aspectul general al unei parcele agricole pe

care se instaleaza o turbina eoliana
turnarea betonului pentru fundatia unei descarcarea subansamblurilor turnului

turbine eoliene

instalarea cablurilor electrice
Fig. 1-4 Aspect platforma de montaj
25/120

26/120
Statia de transformare va fi realizata conform normativelor tehnice specifice acestui tip de

instalatie. Aspectul general al unei statii de transformare este prezentat in (Anexa 2.1-1).
Prezentare generala a statiei de transformare
Este o statie de transformare 110/33 kV care se va racorda prin linie electrica subterana LES 110
kV la statia Stupina 400/110 kV, apartinand operatorului de distributie. Zona de protectie este
incinta statiei delimitata de gard, iar zona de siguranta este definita de un contur exterior
gardului statiei, la 20 m fata de acesta.
Intreaga energie electrica produsa de parc se livreaza in SEN prin intermediul unei instalatii de
racordare care nu face obiectul acestui proiect.
Statia 110 kV
In statia exterioara 110 kV se monteaza urmatoarele echipamente:
- 1 transformator de putere 110/20 kV , 80 MVA;
- 3 intrerupatoare 110 kV;
- 3 combitransformatoare 110 kV;
- 3 separatoare 110 kV;
- 3 descarcatoare 110 kV la bornele transformatorului de putere;
- 1 descarcator 72.5 kV pe nulul trafo;
- 1 separator monofazat cu CLP pentru legare la pamant nul trafo.
Echipamentele 110 kV se monteaza pe suporti din profile metalice zincate. Inaltimea de
montare a aparatelor a fost stabilita in conformitate cu NTE 101/2008.
Statia de 33 kV
Schema statiei de 33 kV este cu bara simpla nesectionata. Statia contine celule de interior 35
kV, de tip inchis, izolate in aer, astfel:
- 1 celula trafo;
- 4 celule de LES 20 kV;
- 1 celula de trafo servicii proprii;
- 1 celula de masura.
Principalele parti componente ale turbinelor eoliene Vestas 3 MW (Anexa 2.1-2):

Butucul rotorului permite montarea palelor turbinei
Pale de obicei sunt realizate cu aceleasi tehnologii utilizate si in industria aeronautica,
din materiale compozite, care sa asigure simultan rezistenta mecanica, flexibilitate,
elasticitate si greutate redusa.
Nacela are rolul de a proteja componentele turbinei eoliene care se monteaza in
interiorul acesteia (arborele principal, sistemul de pivotare, generatorul electric, etc.)
Pilonul are rolul de a sustine turbina eoliana si de a permite accesul in vederea
exploatarii si executarii operatiilor de intretinere, respectiv reparatii. In interiorul

27/120
pilonilor sunt montate atat reteaua de distributie a energiei electrice produse de turbina
eoliana, cat si scarile de acces spre nacela.
Arborele principal al turbinelor eoliene are turatie redusa si transmite miscarea de
rotatie, de la butucul turbinei la multiplicatorul de turatie cu roti dintate. In functie de
tipul turbinei eoliene, turatia arborelui principal poate sa varieze intre 20400 rot/min.
Multiplicatorul de turatie are rolul de a mari turatia de la valoarea redusa a
arborelui principal, la valoarea ridicata de care are nevoie generatorul de curent electric.
Generatorul electric are rolul de a converti energia mecanica a arborelui de turatie
ridicata al turbinei eoliene, in energie electrica. Spirele rotorului se rotesc in campul
magnetic generat de stator si astfel, in spire se induce curent electric.
Sistemul de racire al generatorului electric preia excesul de caldura produs in timpul
functionarii acestuia.
Sistemul de pivotare al turbinei eoliene, are rolul de a permite orientarea turbinei
dupa directia vantului. Componentele principale ale acestui sistem sunt motorul de
pivotare si elementul de transmisie a miscarii. Ambele componente au prevazute
elemente de angrenare cu roti dintate. Acest mecanism este antrenat in miscare cu
ajutorul unui sistem automatizat, la orice schimbare a directiei vantului.
Anemometrul este un dispozitiv pentru masurarea vitezei vantului. Acest aparat este
montat pe nacela si comanda pornirea turbinei eoliene cand viteza vantului depaseste
34 m/s, respectiv oprirea turbinei eoliene cand viteza vantului depaseste 25 m/s.

Anexa 2.1-1 - Aspect general statie de transformare 110/33 kV
28/120

Anexa 2.1-2 - Partile componente ale unei turbine eoliene
29/120

2.2.
-
30/120
Activitati de dezafectare
Echipamentele, instalatiile, utilajele ce urmeaza a fi dezafectate: descriere, substante

continute/stocate, tehnologia de dezafectare aferenta, masuri, echipamente si conditii
de protectie;
Se recomanda intocmirea un plan de dezafectare ce va fi supus analizei de catre autoritatile

relevante inainte de inceperea efectiva a lucrarilor de dezafectare.
In general durata de exploatare rentabila a unei turbine noi este de 25 de ani. Perioada de
functionare a proiectului este planificata a fi de aproximativ 25 ani. Activitatile de dezafectare a
parcului eolian se vor efectua conform normelor Cele mai Bune Practici (BPM) in vigoare la
momentul dezafectarii.
Costurile dezafectarii si refacerii amplasamentului sunt acoperite de valoarea materialelor
reciclabile recuperate.
Principalele etape in procesul dezafectarii parcului eolian, respectiv a statiei de transformare
sunt:
Intocmirea planului dezafectarii si analiza acestuia de catre autoritatile competente;
Demontarea/dezafectarea structurilor supraterane (turbine eoliene, statie electrica, linii
electrice aeriene);
Componentele aflate la o adancime cuprinsa intre 0,6 m si 1 m vor ramane pe
amplasament, pentru a reduce perturbarea mediului inconjurator;
La solicitarea proprietarului terenului, dezafectarea drumurilor de acces din interiorul
parcului eolian si a platformelor de montaj
Refacerea amplasamentului pana la cota terenului natural;
Demontarea/Dezafectarea turbinelor
Se urmeaza aceleasi etape ca si in cazul asamblarii, dar in sens invers. Se vor demonta mai intai
componentele electronice si cablurile electrice, si ulterior nacela, segmentele turnului si
rotorul. Toate componentele se vor cobori pe masura demontarii lor, prin mijloace mecanizate
si pregatite pentru transport. Aceasta etapa necesita utilizarea unor categorii de echipamente
similare cu cele folosite in etapa de montare a turbinelor eoliene.
S-au identificat mai multe posibilitati de reutilizare a componentelor turbinelor eoliene. O parte
din aceste componente pot fi reconditionate si refolosite sau se pot recupera doar acele
componente care se pot valorifica la centrele de reciclare. Componentele turbinei eoliene ce nu
mai pot fi reutilizate sau reciclate se vor transporta in conditii de siguranta la cea mai apropiata
rampa de gunoi sau la societati specializate in gestionarea deseurilor.

Material
Otel
Fonta
Fibra
sticla
Cupru
Componenta
Transformator, butucul rotorului, sistemul de
orientare, generator, turnul de sustinere
Generator, butucul rotorului, sistemul de
orientare
de Pale, butucul rotorului, sistemul de orientare
Aluminiu
Plastic,
PVC
31/120
Dezafectare
100 % (90% recuperare, 10%
deseuri)
100 % (90% recuperare, 10%
deseuri)
100 % incinerare
Generator, transformator
100 % (90% recuperare, 10%

deseuri)
Transformator
100 % (90% recuperare, 10%
deseuri)
Butucul rotorului, sistemul de orientare
Reciclarea partilor recuperabile,
incinerarea deseurilor
Tab. 2-1 Turbina eoliana Continut de materiale si scenariul reciclarii3
In cel mai nefavorabil caz, considerand ca doar pilonul turbinei eoliene poate fi valorificat la
centrele de reciclare, rezulta ca se poate recupera o cantitate 5300 t de metal. Aceasta
estimare nu tine cont de faptul ca materialul reciclabil recuperat din toate componentele
turbinei eoliene poate fi de diferite tipuri.
Astfel, in eventualitatea ca s-a ales varianta reconditionari, componentele respective vor fi vor
fi evacuate de pe amplasament dupa metoda folosita in etapa de montare.
Dezafectarea transformatorului si a racordului electric la S.E.N.
Transformatorul si racordul electric la S.E.N. se vor dezafecta numai daca nu exista motive de
interes public pentru mentinerea acestora.
Dezafectarea se va face conform modelului urmator: scoaterea de sub tensiune a
transformatoarelor si racordului electric, demontarea cablurilor electrice, suprastructurii
anvelopelor de beton si a racordului aerian, demontarea elementelor de fixare, instalatiilor de
legare la pamant, extragerea, transportul si depozitarea transformatoarelor. Transformatoarele
vor fi vandute asamblate catre societati interesate de folosirea lor.
Dezafectarea cablurilor electrice
Cablurile subterane ce alcatuiesc reteaua colectoare a parcului eolian, respectiv cele aferente
statiei de transformare vor ramane pe amplasament, dupa scoaterea acestora de sub tensiune.,
pentru a minimiza impactul asupra componentelor de mediu.
Sursa: www.vestas.com Life cycle assessment of offshore and onshore sited wind power plants based on
Vestas V90-3.0 MW turbines
3

32/120
Dezafectarea platformelor de montaj

Dezafectarea platformelor de montaj se va face astfel:
Indepartarea mecanica a stratului de balast si incarcarea direct in mijloacele de
transport;
Transportarea materialului rezultat in locurile de depozitare stabilite;
Transportarea pamantului vegetal la suprafata decoperata;
Inierbarea suprafetei respective.
Estimam ca pentru refacerea amplasamentelor platformelor de montaj va fi nevoie de o
cantitate de cca. 12000 mc pamant vegetal.
In momentul finalizarii dezafectarii, toate echipamentele folosite vor fi indepartate. Se va
urmari refacerea peisagistica pentru intregul amplasament.
3. Deseuri
-
Generarea deseurilor, managementul deseurilor, eliminarea si reciclarea deseurilor;
3.1.
Deseuri generate in faza de constructie (amenajare amplasament

si montaj)
Regimul gospodaririi deseurilor produse in timpul executiei va face obiectul organizarii de

santier, in conformitate cu reglementarile in vigoare. Evidenta gestiunii deseurilor se va tine pe
baza Listei cuprinzand deseurile, inclusiv deseurile periculoase, prezentate in anexa 2 a H.G.
856/2002. Deseurile preconizate sunt de urmatoarele tipuri :
metalice, rezultate din activitatile de executie a structurilor metalice de
rezistenta (armatura fundatiilor) si din activitatea de intretinere a utilajelor de
santier ;
deseuri materiale de constructie;
deseuri de lemn rezultate din activitatea curenta de pe santier ;
plastic (ambalaje diferite, izolatii de cabluri electrice)
cartoane, hartia din activitatile de birou in cadrul organizarii de santier.

Denumirea
deseului
Cantitatea
prevazuta a
fi generata
Starea
fizica
(solid- S,
lichid- L,
semisolid
SS)
Codul
deseului
Codul
privind
principala
proprietate
periculoasa
33/120
Codul
clasificarii
statistice
Managementul deseurilor
cantitatea prevazuta a fi
generata (t/an)
Valorificata
Elimi-nata
Amestecuri
metalice
(fier beton)
Pamant
si
pietre
din
excavari
lemn
27 t
17 04 07
- nu e subst.
periculosa
27 t
Rama
sa in
stoc
-
44000 mc
17 05 04
- nu e subst.
periculosa
44000mc
9.0 mc
17 02 01
- nu e subst.
periculosa
9.0 mc
Ambalaje de
mat. Plastice
531 kg
15 01 02
- nu e subst.
periculosa
0.53 t
Ambalaje
metalice
18 t
15 01 04
- nu e subst.
periculosa
18 t
Ambalaje de
hartie
si
carton
Hartie
si
carton
180 kg
15 01 01
- nu e subst.
periculosa
0.18 t
270 kg
20 01 01
- nu e subst.
periculosa
0.27 t
Tab. 3-1 Estimare cantitate deseuri generate in perioada de constructie
Deseurile menajere si cele asimilabile acestora vor fi colectate in interiorul organizarii de santier
in puncte de colectare prevazute cu containere tip pubele. Aceste deseuri, periodic, vor fi
transportate in conditii de siguranta la cea mai apropiata rampa de gunoi, in conditiile stabilite
de comun acord cu APM Constanta. In acest sens, se impune pastrarea unei evidente stricte
privind datele calendaristice, cantitatile eliminate si mijloacele de transport utilizate.
Deseurile metalice se vor colecta si depozita temporar in incinta amplasamentului si vor fi
valorificate prin unitati specializate.
Deseurile materiale de constructii nu ridica probleme deosebite din punct de vedere al poluarii
mediului. In perioada de executie aceste deseuri impreuna cu deseurile inerte provenite din
excavatii vor fi depozitate temporar intr-un spatiu special amenajat pe amplasament, urmand a
fi folosite ulterior la umpluturi, construirea de alei si spatii de parcare. Cantitatile suplimentare
vor fi evacuate de pe amplasament si transportate in locurile special amenajate.
Deseurile de lemn vor fi selectate, o parte din ele va fi reutilizata iar restul valorificat ca lemn de
foc pentru populatie.
Acumulatorii uzati cu potential ridicat de poluare a mediului vor fi stocati si pastrati
corespunzator in vederea valorificarii lor prin unitatile specializate.

34/120
Anvelopele uzate vor fi de asemenea depozitate in locuri special amenajate.In prezent aceste
anvelope uzate sunt achizitionate si valorificate de Lafarge /Romcim Medgidia.
In concluzie deseurile rezultate in urma constructiei parcului de turbine eoliene, notificate prin
codurile de deseuri date in literatura de specialitate, vor fi evacuate de pe amplasament si
predate sau valorificate prin firme specializate de catre Agentul Economic care executa
constructia.
3.2.
Deseuri rezultate dupa punerea in exploatare a parcului
In timpul exploatarii unui parc eolian sunt generate urmatoarele tipuri de deseuri:
Uleiul hidraulic prezent in diferite echipamente ale turbinei. Pentru evitarea poluarii
mediului, inlocuirea uleiului uzat va fi efectuat numai de personal calificat in acest sens.
Deseuri rezultate din intretinerea spatiului vegetal ramas pe areal dupa montarea
turbinelor eoliene. Aceste deseuri sunt resturi vegetale, (cod 20 02), frunze si iarba, care
sunt biodegradabile sau pot fi incinerate in spatii special amenajate. In cazul incinerarii
lor, cenusa rezultata constituie un bun ingrasamant al terenului vegetal.
Pentru intretinerea componentelor turbinei eoliene se utilizeaza urmatoarele categorii de
produse:
Ulei pentru circuitul de racire;
Ulei pentru gresarea cutiei de viteza;
Ulei hidraulic pentru circuitul de oprire;
Unsoare pentru gresarea rotorului, sistemului de control al unghiului de inclinare si a
sistemului de pivotare nacela;
Perioada de inlocuire a uleiului va fi stabilita pe baza analizei uleiului existent, conform
specificatiilor tehnice Vestas. In general, schimbul uleiului se face la 5-8 ani. Unsoarea se
completeaza la nivel marcat anual.
NOTA: Uleiul folosit ca lubrifiant nu contine bifenili policlorurati (PCB).
Cantitati nesemnificative de ulei sunt folosite pentru alte mecanisme de transmitere
(angrenaje, rulmenti), si vor fi de asemenea schimbate periodic.
Componenta
Circuitul de racire si cutia de viteze
Sistemul de orientare a palelor, sistemul de franare hidraulic
Sistemul de pivotare al nacelei, sistemul de control al unghiului de
inclinare al palelor
Ulei pt. sistemul de rotire al nacelei, sistemul de control al unghiului
de inclinare al palelor
Cantitate ulei
pentru 1 turbina
Cca. 450 l
Cca. 250 l
Cca. 13 kg unsoare
Cca. 55 l

35/120
Trebuie mentionat ca in momentul furnizarii echipamentului turbinei la locatie acesta este deja
prevazut cu protectie anticoroziva din fabricatie. Pe perioada procesului de intretinere a
echipamentului, la intervale lungi de timp, protectia anticoroziva trebuie refacuta. Poluarea
rezultata din aceasta activitate este considerata nesemnificanta deoarece revopsirea poate fi
realizata pe etape.
Procesul tehnologic de producere a energiei electrice pe baza potentialului eolian nu implica
folosirea apei. Astfel, din procesul tehnologic de producere a energiei electrice nu rezulta
pierderi de apa sau ape reziduale. Doar precipitatiile pot duce la acumularea de apa pe locatie.
Deoarece echipamentul turbinelor eoliene produce doar energie electrica, acestea nu afecteaza
mediul acvatic inconjurator.
Denumirea
deseului
Ulei pentru
circuit de
racire si cutia
de viteze
Ulei pentru
sistemul de
orientare a
palelor,
sistemul de
franare
hidraulic
Unsoare pt.
rotor, sistemul
de pivotare al
nacelei,
sistemul de
control al
unghiului de
inclinare al
palelor
Ulei pt.
sistemul de
rotire a
nacelei,
sistemul de
control al
unghiului de
inclinare al
palelor
Cantitatea
prevazuta a
fi generata
(la 5-8 ani)
Starea
fizica
(solid- S,
lichid- L,
semisolid
SS)
Codul
deseului
Codul
privind
principala
proprietate
periculoasa
16200 l
13 01 11
9000 l
13 01 12
Codul
clasificarii
statistice
Managementul deseurilor
cantitatea prevazuta a fi
generata (an)
Valorificata
Eliminata
Ramasa
in stoc
16200l
9000l
468 kg
1980 l
468 kg
13 08 99
1980 l
13 01 13
Tab. 3-2 Estimare cantitate deseuri generate in perioada de operare

pentru 36 turbine
Codurile deseurilor sunt conform Hot. 856 din 16.08.2002

36/120
4. Impactul potential, inclusiv cel transfrontiera,

componentelor mediului si masuri de reducere a acestora
4.1.
asupra
Apa
4.1.1. Conditiile hidrogeologice ale amplasamentului

4.1.1.1.
-
Ape de suprafata
Informatii de baza despre corpurile de apa de suprafata, dupa caz: numele, debite
caracteristice (pentru rauri), suprafata, volumul, etc.;
Cursurile de apa din judetul Constanta, cu scurgere permanenta sau intermitenta apartin
bazinului hidrografic ,,Dunare" ( in vestul judetului) si bazinului hidrografic ,,Litoral" (in estul
judetului). Directia Apelor Dobrogea Litoral Constanta, administreaza pe teritoriul
judetului, cursurile de apa cuprinse in cadastrul apelor din Romania, astfel:
fluviul Dunarea 138 km, bratul Rau (Bala) 9 km, bratul Macin 22 km, cursuri de apa
afluente Dunarii 526 km;
afluenti din bazinul hidrografic ,,Litoral" 573,2 km cuprinzand cursuri de apa care se
varsa in Marea Neagra direct sau prin limanuri maritime, precum si cursurile de apa
afluente Canalului Dunare Marea Neagra
lacuri situate atat in bazinul hidrografic al Dunarii cat si in bazinul hidrografic Litoral;
In componenta retelei hidrografice dobrogene intra o serie de cursuri de apa cu scurgere
permanenta, cu debite medii multianuale cuprinse intre 0.01 0.7 m3/s., cu lungimi sub 80 km.
dar si numeroase vai cu scurgere intermitenta care seaca in timpul verii.
Din punct de vedere al retelei hidrologice, viitorul amplasament al turbinelor eoliene se
incadreaza in totalitate in bazinele hidrografice parau Dunarea (ordinul 2) si Casimcea (ordinul
2).4
Nr. crt.
Denumirea cursului de apa Cod cadastral
Lungimea
cursului de apa
km
Suprafata bazinului
hidrografic
km
1
Dunarea
XIV-1.44
23
148
2
Baltageti
XIV-1.44.1
11
33
3
Crucea
XIV-1.44 a
6
31
4
Crian
XIV-1.45.2
7
44
Tab. 4-1 Lungimea si suprafata bazinelor hidrografice pentru apele de suprafata din zona
proiectului
Cursuri de ap din judeul Constana nscrise n Cadastrul Apelor din Romnia sursa:
http://www.prefectura-ct.ro/downloads/cursuri_ape
4

37/120
Fig. 4.1-1 Bazinele hidrografice din Dobrogea
4.1.1.2.
-
Ape subterane
Starea apelor subterane: dinamica, compozitia chimica, tipuri si concentratii de

poluanti; informatii de baza despre apa subterana: orizontul, adancimea, capacitatea;
Dupa adancimea la care sunt cantonate apele subterane, acestea se impart in doua grupe mari:
ape freatice formate prin infiltrarea apei provenite din precipitatii in rocile poroase de
la suprafata pamantului
ape subterane de adancime intalnite in structuri sedimentare situate intre strate
impermeabile, care le tin captive

38/120
Fig. 4.1-2 Delimitarea corpurilor de apa subterana din spatiul hidrografic Dobrogea-Litoral5
Principalul corp de apa subterana localizat in perimetrul proiectului este RODL05 Dobrogea
Centrala. In zona Crucea Nord, stratul acvifer este constituit din fragmente de calcare si sisturi
verzi. Caracteristicile corpului de apa subterana sunt prezentate in tabelul urmator:
Sursa: Proiect plan de management al spatiului hidrografic Dobrogea-Litoral Administratia Nationala

Apele Romane
5

39/120
Tab. 4-2 - Caracteristicile corpurilor de apa subterana din zona parcului eolian Crucea Nord6
Cod/nume
1
RODL05/ Dobrogea
Centrala
Legenda:
Supraf.
2
2999
Caracteriz.
geol./hidrogeol.
Tip Sub
pres.
3
4
P Nu
Tip predominant:
Sub presiune:
Strate acoperitoare:
Utilizarea apei:
Poluatori:
Gradul de protectie
globala:
Strate
acop.
5
0.0-0.5
Utiliz. Poluatori Grad de Transfrontalier/

apei
protectie
tara
globala
6
PO, Z
7
A,Z
8
PM
11
Nu
P-poros; K-karstic; F-fisural.

Da/Nu/Mixt.
grosimea in metri a pachetului acoperitor.
PO- alimentari cu apa populatie; IR - irigatii; I - indrustrie;
P - piscicultura; Z - zootehnie.
I-industriali; A-agricoli; M-menajeri; Z-zootehnici
PVG - foarte buna; PG - buna; PM - medie;
PU - nesatisfacatoare; PVU - puternic nesatisfacatoare
Apele subterane constituie rezerve limitate, deoarece depozitele de loess care acopera
structurile geologice mai vechi sunt slab permeabile pentru apele de infiltratie. Din aceasta
cauza, precum si datorita pronuntatului caracter de ariditate al climei, chiar in anotimpurile
ploioase, cantitatile de ape infiltrate in sol sunt destul de reduse.
In zona sisturilor verzi, care constituie subasmentul podisurilor, stratele acvifere muleaza un
relief preexistent depunerii loessului. Aici, pe interfluvii, panzele freatice prezinta
discontinuitate, intrucat subasmentul apare la zi in urma inlaturarii prin eroziune a depozitelor
de loess.
Sursa: Proiect plan de management al spatiului hidrografic Dobrogea-Litoral Administratia Nationala

Apele Romane
6

Anexa 4.1-1- Harta Hidrografica Parc eolian Crucea Nord
40/120

41/120
4.1.2. Alimentarea cu apa

-
Descrierea surselor de alimentare cu apa si conditiile tehnice de alimentare cu apa a

localitatii respective; caracteristici cantitative ale sursei de apa, instalatii hidrotehnice;
motivarea metodei propuse de alimentare cu apa; masuri de imbunatatire, etc. ;
Comuna Crucea dispune de o statie de pompare si clorinare a apei potabile. Necesarul de apa
potabila este asigurat de un bazin de 200 m3 , ce alimenteaza prin intermediul unei conducte
magistrale de aductiune, locuintele comunei.
Unitatile agroindustriale existente in teritoriu isi rezolva alimentarea cu apa pe plan local prin
puturi cu diametru mai mare sau cu mici rezervoare de inmagazinare care sa le asigure
consumul propriu.
In zonele adiacente localitatii, exista lucrari de imbunatatiri funciare. Sursa de apa o constituie
canalul magistral, de unde, prin pompare, apa este transmisa prin conducte pe campurile de
irigatii. Partial sistemul este dezafectat.
Constructie
In perioada de constructie, principalele utilizari ale apei pe amplasament vor fi:
Activitati igenico-sanitare ale angajatilor;
Desfasurarea procesului de turnare a fundatiilor turbinelor eoliene;
Alimentarea cu apa necesara pentru procesele tehnologice si consumul menajer al personalului
angajat pentru executia proiectului se realizeaza prin intermediul cisternelor care transporta
apa din retelele existente.
In timpul constructiei, necesarul de apa va fi asigurat de la un rezervor de apa de 1000 l sau de
minim 200 l, cu alimentare zilnica sau dupa necesitati.
Determinarea necesarului de apa s-a facut conform SR 1343-1/2006 si STAS 1478/94.
Necesarul de apa pentru consumul igenico-sanitar
Debitul mediu zilnic (m3/zi) este:
Debitul maxim zilnic (m3/zi) este:
Debitul orar maxim (m3/ora) este:

42/120
Unde:
N(i) numarul de utilizatori de apa numarul mediu de persoane aflate pe santier = 10
persoane;
qs(i) debit specific (cantitatea medie zilnica de apa necesara unui consumator) = 60 l/om
cantitatea medie zilnica de apa necesara unui consumator
kzi(i) coeficient de variatie zilnica = 2.00 (conform tab. 2 SR 1343-1/2006)
kor(i) coeficient de variatie orara = 3.00
Necesarul de apa pentru consumul tehnologic

Conform caietului de sarcini pentru structura de rezistenta a parcului eolian, va fi nevoie de o
anumita cantitate de apa pentru tratarea betonului dupa turnare. Pentru fiecare fundatie,
consideram ca va fi necesar un volum de apa de circa 2,5 m3/zi. Durata estimata pentru
construirea parcului eolian este de 384 zile, iar turnarea fundatiilor dureaza circa 2 zile.
Termenul estimat de realizare a proiectului este de 18 luni. In acest interval sunt 384 zile
lucratoare.
Proces
tehnologic
Sursa de
apa
Consum
total de
apa
(m3)
Apa prelevata din sursa
Total
Consum
Menajer
3
(m )
Consum Industrial
Apa
Apa de
subterana suprafata
3
3
(m )
(m )
Constructie Alimentare zi
1.173
0.6
0.573
cu
fundatii
18
450.4
230.4
220
autocisterna
turbine
luni
eoliene
Tab. 4-3 Bilantul consumului de apa (m3/zi; m3/18 luni)
Recirculata/
reutilizata
Apa de
la
propriul
obiectiv
Apa de la
alte
obiective

43/120
Functionare
Parcul eolian si statia de transformare nu au fost prevazute cu instalatii de alimentare cu apa,
deoarece constructiile nu au caracter civil si nu necesita personal permanent de exploatare. In
cazul unei interventii (reparatie, revizie, activitati specifice de intretinere a drumurilor) se vor
folosi surse de apa mobile.
4.1.3. Managementul apelor uzate
-
Descrierea surselor de generare a apelor uzate; cantitati si caracteristici fizico-chimice

ale apelor uzate evacuate (menajere, industriale, pluviale); regimul/graficul generarii
apelor uzate; refolosirea apelor uzate, daca este cazul; sistemul de colectare a apelor
uzate; locul de descarcare a apelor uzate neepurate/epurate, etc.;
In perioada de executie a proiectului, principalele surse de generare ape uzate sunt:

Apele uzate menajere;
Apele uzate generate in etapa de turnare a fundatiilor turbinelor eoliene;
Apele meteorice cazute pe platformele de lucru ale organizarii de santier.
Proiectul prevede realizarea unui sistem de colectare si indepartare a apele meteorice si/sau de
infiltratie, cu evacuarea acestor ape direct in receptorii naturali.
Se recomanda constructorului sa adopte urmatoarele masuri pentru colectarea apelor uzate in
perioada de constructie:
Prevederea unui sistem de colectare a apelor uzate menajere provenite de la vestiare si
evacuarea acestor ape in fosa septica, vidanjabila periodic.
Ape uzate menajere
Volumul de apa uzata generat in etapa de construire se considera ca fiind 85% din necesarul de
apa calculat anterior.
Consumul tehnologic
Consideram ca apa folosita pentru turnarea fundatiilor va fi in totalitate integrata in fluxul
tehnologic respectiv.

Sursa
apelor
uzate
Totalul
apelor uzate
generate
(m3)
Alimentare
zi
0.51
cu
18 195.84
autocisterna luni
44/120
Ape uzate evacuate
Menajere
Industriale
Pluviale
0.51
195.84
Ape redirectionate
spre
reutilizare/recirculare
In acest
Catre alte
obiectiv
obiective
-
Comentarii
Tab. 4-4 Bilantul apelor uzate (m3/zi; m3/18 luni)

4.1.4. Prognozarea impactului
Constructie
In etapa de constructie a parcului eolian, principalele activitati ce pot afecta conditiile
hidrogeologice ale amplasamentului sunt:
Construirea drumurilor si a cailor de acces;
Excavarea si construirea fundatiilor;
Construirea statiei de transformare;
Construirea platformelor de stocare/montaj
Traficul autovehiculelor de transport si a utilajelor de constructii pot aparea scurgeri
accidentale de carburanti sau lubrifianti, etc.
Instalarea cablurilor electrice;
Lucrarile de excavare pot influenta caracteristicile apelor daca interfereaza in mod direct cu
albii de rau sau cursuri de ape. Pulberile fine rezultate din manevrarea solului se pot depune pe
suprafetele apelor, marind turbiditatea apei. Prin excavarea fundatiei se poate modifica regimul
natural de curgere a panzei freatice, daca aceasta se gaseste aproape de suprafata.
Estimam ca in timpul construirii fundatiilor si instalarii cablurilor electrice nu se vor produce
schimbari ale directiei de curgere sau calitatii apelor subterane deoarece adancimea de turnare
a fundatiei turbinei este mica (cca. 4-5 m, in functie de caracteristicile geofizice ale solului) iar
santurile in care vor fi ingropate cablurile electrice au o adancime de 1 m.
Deoarece betonul folosit la turnarea fundatiilor va fi adus din afara santierului, de echipamente
speciale, consideram ca aceasta activitate nu va influenta caracteristicile apelor de suprafata
sau subterane.
Functionare
La anumite intervale de timp sunt planificate activitati de intretinere a parcului eolian. In timpul
iernii, daca conditiile meteorologice o cer, va fi nevoie de imprastierea materialelor
antiderapante pe drumurile de acces.

45/120
Apreciem ca efectul acestei activitati asupra apelor de suprafata este minim deoarece distanta
pana la cel mai apropiat curs de apa este destul de mare iar frecventa activitatilor de
mentenanta este scazuta (1 revizie/an).
Dezafectare
In timpul dezafectarii, o sursa posibila de poluare a apei este traficul autovehiculelor prin
generarea de scurgeri accidentale de carburanti sau lubrifianti.
Spre deosebire de perioada de constructie, in timpul dezafectarii posibilitatea poluarii apelor de
suprafata cu pulberi este foarte redusa, deoarece nu mai este nevoie de construirea fundatiei
turbinelor iar procesul de reabilitare al amplasamentului nu implica manevrarea unor cantitati
mari de pamant.
Riscul contaminarii cu produse petroliere provenite din traficul autovehiculelor de transport si a
utilajelor folosite la dezafectare turbinelor ramane, dar se poate considera ca este minim,
deoarece aceasta etapa este limitata in timp si se vor respecta masurile de prevenire ale
impactului asupra mediului precizate mai jos.
4.1.5. Masuri de diminuare a impactului
Impact
Contaminare cu
petroliere sau ulei
Masuri de prevenire/micsorare impact

produse
Praf si pulberi provenite din

manevrarea solului
Pierderi
accidentale
de
ciment, beton si produse
derivate
Imprastiere
materiale
antiderapante pe drumuri
Stocarea si evacuarea deseurilor in mod adecvat

Intretinerea utilajelor se va face in locuri special amenajate, in
afara santierului (platforme de ciment cu decantori care sa
retina pierderile)
Monitorizarea echipamentelor si utilajelor
Prezenta pe santier a unui stoc de materiale de interventie:
lazi cu nisip, materiale tip Spillsorb
Instruirea corespunzatoare a muncitorilor
Unde este posibil, minimizarea suprafetelor afectate de
excavare sau de depozitarea pamantului
Limitarea inaltimii gramezilor de pamant excavat la aprox. 2 m
Transportarea pamantului excavat in basculante acoperite de
prelate
Materialul excavat va fi stocat in locuri adecvate, departe de
cursurile de ape
Acoperirea pamantului excavat cu prelate
Limitarea activitatii in perioadele cu vant puternic
Replantarea ariilor descoperite cat mai curand posibil
Curatarea imediata a pierderilor de beton
Pastrarea sacilor de ciment in stive acoperite, pe paleti de
lemn
Colectarea si evacuarea adecvata a sacilor de ciment goi
Materialele antiderapante utilizate doar strictul necesar
Folosirea de materiale antiderapante ecologice (pietris, nisip)
Tab. 4-5 Apa masuri de prevenire/micsorare impact

4.2.
46/120
Aerul
4.2.1. Date generale

-
Conditii de clima si meteorologice pe amplasament/zona; informatii despre

temperatura, precipitatii, vant dominant, radiatie solara, conditii de transport si
difuzie a poluantilor;
Clima judetului Constanta evolueaza pe fondul general al climatului temperat continental,

prezentand anumite particularitati legate de pozitia geografica si de componentele
geomorfologice ale teritoriului.
Circulatia atmosferica are o influenta puternica asupra climei in special in dreptul zonei
maritime. Regimul se caracterizeaza prin veri calduroase, uneori toride si secetoase, si ierni
putin friguroase, marcate adeseori de viscole puternice in arealul continental si prin veri mai
putin fierbinti - datorita brizei marine si ierni blande in zona litoralului Marii Negre.
Circulatia maselor de aer este influentata iarna de anticiclonul siberian care determina
reducerea cantitatilor de precipitatii, iar vara anticiclonul Azorelor provoaca temperaturi
ridicate si secete.
Nebulozitatea are valori ce variaza in functie de diferitele zone ale judetului. Astfel, in
regiunile cu o deschidere la mare, pot fi 170-190 zile senine pe timpul unui an. In timpul
verii mai ales, nebulozitatea inregistreaza valori scazute si, astfel, soarele poate straluci
uneori mai mult de 10-12 ore/zi.
J
F
M
A
Frecventa zile insorite (%)
29
31
35
42
M
62
69
74
64
49
46
38
31
22
20
17
25
31
33
34
39
16
11
11
20
21
28
30
Frecventa zile cer intermediar (%)

43
35
36
33
Frecventa zile cer innorat (%)

28
34
29
25
Source : date statistice METEOSAT (perioada 2000-2005)

Principalele caracteristici ale amplasamentului parcului eolian sunt:7
Temperatura medie anuala: 11,40 C;
Temperatura medie anuala la nivelului anului 2008: 12,30C;
Temperatura minima anuala la nivelul anului 2008: -15,70C;
Temperatura maxima anuala la nivelul anului 2008; 31,60C;
Precipitatii medii multianuale: 451 l/m.p.;
Estimare bazata pe datele furnizate de la statia meteorologica Cernavoda

47/120
Cantitatea totala de precipitatii in anul 2008: 380,4 l/mp;

Temperatura medie a lunii iulie: 220 C- 230 C;
Temperatura medie a lunii ianuarie 1o C
Vantul dominant bate pe directia N NNV. In ianuarie predomina vanturile de nord si de vest.
In iulie sunt frecvente vanturile de sud-est pe langa cele de nord care sunt de regula
predominante.
In ceea ce priveste repartitia cantitatilor de precipitatii intre intervalul cald si rece al anului se
constata o mare disproportie si anume:
- in intervalul cald 298,6 mm
- in intervalul rece 152,4 mm
In ceea ce priveste anotimpul rece, in evolutia precipitatiilor se fac vizibile doua perioade si
anume:
- una mai umeda (noiembrie- ianuarie)
- una mai uscata (februarie- martie)
Fig. 4.2-1 Viteza medie a vantului pe directii
4.2.2. Surse si poluanti generati

-
scurta caracterizare a surselor de poluare stationare si mobile existente in zona, surse

de poluare dirijate si nedirijate; informatii privind nivelul de poluare a aerului
ambiental din zona amplasamentului obiectivului; identificarea si caracterizarea
surselor de poluanti atmosferici aferente obiectivului
Sursele locale de poluare a atmosferei, aflate in zona amplasamentului sunt:

48/120
Surse caracteristice sistemului de incalzire al caselor din mediul rural (sobe cu

combustibil solid);
Surse caracteristice sistemului de pregatirea mancarii in casele din mediul rural (sobe cu
gaz ce functioneaza drept plite metalice de bucatarie sau plite cu combustibil solid);
Surse caracteristice sistemului de cresterea animalelor;
Surse caracteristice culturilor vegetale.
Substantele de poluare caracteristice surselor de mai sus sunt:
oxizi de azot (NO, NO2, N2O), oxizi de carbon (CO, CO2), compusi organici volatili (VOC),
pulberi in suspensie (PM), compui organici de condesare, particule (pentru sursele de
ardere fixe)
metan si amoniac rezultate din fermentarea anaeroba si descompunerea reziduurilor
provenite din cresterea animalelor si a pasarilor de curte.
compusi organici volatili, protoxid de nitrogen, particule de origine naturala (praf si
particule vegetale):
Principalii receptori din zona sunt populatia si ecosistemele.
Sintetic, sursele potentiale de poluare ce pot afecta calitatea aerului in timpul construirii
parcului eolian din zona Crucea Nord sunt:
Pulberi rezultate din activitatile de sapare, transport si descarcare a materialelor;
Emisiile de substante poluante generate de sursele mobile si de suprafata
echipamentele si utilajele folosite la turnarea fundatiei, transportul materialelor si
turbinei eoliene, etc.;
Eroziunea eoliana - reprezinta o sursa de praf suplimentara. Aceasta apare din cauza
prezentei ariilor neacoperite, care sunt expuse actiunii vantului pentru o anumita
perioada de timp.
Evaluarea emisiei de praf este destul de dificila, tinand cont de natura temporara a lucrarilor de
constructii.
Emisiile nocive pentru calitatea atmosferei vor fi generate de catre utilajele existente pe
amplasament (basculante, betoniere, excavatoare, macarale etc). Deoarece toate aceste
vehicule depasesc greutatea de 3,5 t si folosesc motorina, se considera urmatorii factori de
emisie (metodologia CORINAIR).
NOx CH4 VOC CO N2O CO2
Control moderat, consum carburant de 30.8/100
km
Total g/km 10.9 0.06 2.08 8.71 0.03 800
g/kg comb. 42.7 0.25 8.16 34.2 0.12 3138
g/MJ
1.01 0.006 0.19 0.80 0.003 73.9
Tab. 4-6 Factori de emisie pentru autovehicule Diesel grele (>3,5 t)

Utilaje cu motor NOx

Diesel (g/kg comb.)
Industrie
48.8
NMVOC
7.08
49/120
CH4
CO
NH3
N2O
PM
0.17
15.8
0.007
1.30
5.73
Tab. 4-7- Alte surse mobile si utilaje, motoare Diesel, factori de emisie
Emisia = factor de emisie * consum de carburant
4.2.3. Prognozarea poluarii aerului

-
Scurta descriere a modelului/modelelor utilizate pentru calculul dispersiei poluantilor

in atmosfera; informatii despre poluarea de fond a aerului
Modul de abordare privind estimarea emisiilor de la lucrarile de executie a constructiilor utilizat

si recomandat in tarile dezvoltate (Agentia Europeana de Mediu - EEA, Agentia de Protectie a
Mediului a SUA - US - EPA), se bazeaza pe luarea in consideratie a lucrarilor care se executa pe
intreaga arie implicata sau, dupa caz, pe portiuni ale acestei arii, fara urmarirea in detaliu a
planului de lucrari sau a proiectelor individuale.
Cantitatile de substante poluante eliberate in atmosfera de catre autovehicule si echipamente
depind de tehnologia de fabricatie a motorului, puterea, consumul de combustibil pe unitatea
de putere, capacitatea motorului, dotarea cu dispozitive de reducere a poluarii si de varsta
motorului/echipamentului.
Este evident faptul ca emisiile de poluanti scad cu cat performantele motorului sunt mai
avansate, tendinta in lume fiind fabricarea de motoare cu consumuri cat mai mici pe unitatea
de putere si cu un control cat mai restrictiv al emisiilor. De altfel, aceste doua elemente sunt
reflectate de dinamica atat a legislatiei UE, cat si a legislatiei SUA in domeniu.
Tehnologiile folosite pentru realizarea obiectivului implica utilaje de montaj performante, cu
emisii de poluanti scazute.
Evaluarea emisiilor de substante poluante s-a facut dupa metoda Corinair, metodologia simpla.
Constructie
Emisiile poluante generate in etapa de constructie a parcului eolian dureaza o perioada de
timp egala cu cea a programului de lucru respectiv cu perioada de constructie, fiind dependente
de marimea locatiei santierului, complexitatea activitatilor efectuate, numarul mediu de utilaje
si echipamente folosite, respectiv de conditiile atmosferice existente pe santier.
Principalele activitati cu impact potential asupra calitatii aerului sunt:
Construirea drumurilor si a cailor de acces;

50/120
Excavarea si construirea fundatiilor;

Traficul autovehiculelor de transport si a utilajelor de constructii genereaza emisii de
substante poluante
Instalarea cablurilor electrice;
Etapa
Echipament/Utilaj
Cantitate
Betoniera
90
Trailer 20 t
2
Utilaj de sapat
2
Grup electrogen
1
Sapare si turnare fundatii
Utilaje de sudura
4
Macara 12 t
1
Macara 40 t
1
Basculanta
2
Excavator 1.25 mc
1
Trailer- 20 t
10
Transport si montaj turbine
Macara 600 t
1
Macara 200 t
1
Autogreder
1
Construirea drumurilor de acces Excavator
1
Cilindru vibro-compactor
2
Instalare cabluri electrice
Excavator
1
Instalatie pozare cabluri subterane
1
Tab. 4-8 Numarul mediu de masini/echipamente utilizate pentru construirea unei singure
turbine eoliene
Poluarea specifica circulatiei vehiculelor se apreciaza dupa consumul de carburanti (substante
poluante - NOx, CO, VOC, particule materiale din arderea carburantilor etc.) si distantele
parcurse (substante poluante - particule materiale ridicate in aer de pe suprafata drumurilor).
Turnarea fundatiilor
Pentru saparea si turnarea fundatiilor turbinelor se vor folosi 2 utilaje sapat, 1 excavator, 2
basculante, 2 trailere pentru transportul armaturilor si doua macarale. Turnarea unei fundatii
se face in 2 3 zile.
Fiecare utilaj va lucra aprox. 4 ore/zi.
Consumul estimat zilnic de motorina al utilajelor este de 778 l (700 kg).
Calculul emisiilor, folosind tab. 4.2.2- alte surse mobile si utilaje, motoare Diesel
emisia = factor emisie * consumul de carburant
Natura poluantului NOx
Emisii zilnice (g/zi)
Emisii zilnice
(g/mc)
34.160
34,16
NMVOC
4956
4,95
CH4
CO
119
11.060
119mg/mc 11,06
NH3
NO2
PM
4,9
0,0049
910
0,91
4011
4,01
Tab. 4-9- Emisiile zilnice (estimative) la turnarea fundatiilor

51/120
Montarea turbinelor eoliene

Pentru montajul turbinelor eoliene se vor folosi 2 macarale de tonaj mare. Consumul zilnic
estimat de motorina al utilajelor este de 1.100 l ( 990 kg).
Montajul unei turbine se face in 4 zile.
Calculul emisiilor, folosind tab. 4.2.2- alte surse mobile si utilaje, motoare Diesel
emisia = factor emisie * consumul de carburant
NMVOC
7009
7,009
CH4
CO
NH3
NO2
Emisii zilnice (g/kg) 48.312

168,3
15.642
6,93
1287
Emisii zilnice
48,31
168,3
15,64
0,007
1,28
(g/mc)
mg/mc
Tab. 4-10- Emisiile zilnice (estimative) la montarea turbinelor
PM
5672
5,67
Este evident faptul ca emisiile de poluanti scad cu cat performantele motorului sunt mai
avansate, tendinte in lume fiind fabricarea de motoare cu consumuri cat mai mici pe unitatea
de putere si cu un control cat mai restrictiv al emisiilor. Tehnologiile folosite pentru realizarea
obiectivului implica utilaje de montaj performante, cu emisii de poluanti scazute.
In conditii normale de functionare, toate emisiile de noxe se vor incadra sub limitele maxime
prevazute de Ordinul 592/2002 si STAS 12574/87.
Poluant
NOx
NM-VOC
CH4
CO
NH3
NO2
PM
Concentratia maxima
C (max)
Prag alerta
g/mc
g/mc
100
102
200mg/mc
600
300
100
400
500
-
Valoare limita
zilnica g/mc
100
100
150
200
100
50
150
Tab. 4-11 Concentratii medii admisibile pentru principalii poluanti

52/120
Transport materiale
In metodologia Corinair, pentru autovehiculele Diesel grele (>3,5t) se estimeaza un consum
mediu de 30,8 l/ 100 km (tab.4.5.1).
Emisii zilnice
NOx
CH4
VOC
CO
NO2
CO2
23,16
0.13mg/mc
4,59
19,21
0,07
1764
(g/mc/zi)
Tab. 4-12 Debitele masice ale poluantilor emisi in atmosfera transport materiale si
echipamente
Constructie drumuri
Construirea drumurilor de acces se estimeaza sa se faca in 30 zile. Se va folosi un autogreder,
un excavator si 2 cilindru vibrocompactor.
Consumul estimat zilnic de motorina al acestor utilajele este de 290 l (261 kg).
Emisia= factor de emisie x consum de carburant
NMVOC
1,85
CH4
CO
NH3
NO2
PM
Emisii zilnice
12,74
44,37
4,12
1,83
339
1,50
(g/mc)
Tab. 4-13 Debitele masice ale poluantilor emisi in atmosfera rezultat din arderea
carburantilor la constructia drumurilor
Emisia de metale grele pentru utilaje Diesel (cf. tabel factori de emisie grupa SNAP: 08metodologia Corinair:
Natura
poluantului
Emisia
mg/zi
Cd
Cu
Cr
Ni
Se
Zn
2,61
443,7
13,05
18,27
2,61
261
Cea mai mare cantitate de praf este generata in timpul excavarii fundatiilor turbinelor. Emisia
de particule din timpul lucrarilor de manevrare a pamantului este direct proportionala cu
continutul de particule mici (d<75 m), respectiv cu viteza si greutatea echipamentelor folosite
si invers proportionala cu umiditatea solului.
Eroziunea eoliana reprezinta desprinderea particulelor fine de sol de catre vant. Eroziunea
naturala a solurilor este un proces lent, de lunga durata, care nu poate fi oprit. Dar
administrarea incorecta a terenurilor poate accelera acest proces, rezultand o degradare
accentuata.

53/120
Functionare
Functionarea parcului are un impact pozitiv asupra calitatii atmosferei, datorita faptului ca se
genereaza energie electrica fara a produce in schimb emisii poluante.
Dezafectare
In timpul dezafectarii, cantitatea de substante poluante generata va fi mai mica decat in etapa
de constructie, deoarece nu se mai pune problema excavarii fundatiilor.
In aceasta etapa, calitatea aerului este influentata in mod negativ de traficul autovehiculelor de
transport si intr-o mai mica masura de activitatea de refacere a locatiei parcului eolian.
Deoarece durata dezafectarii parcului eolian este limitata in timp, putem considera ca impactul
negativ datorat dezafectarii este reversibil si de mica amploare.

Impact
Gaze de esapament
Asigurarea unui service pentru parcul auto

Oprirea motoarelor in timpul stationarii indelungate
Utilajele de santier si mecanismele trebuie sa fie bine intretinute
pentru a reduce la la minim emisiile de gaze
Praf
provenit
din
activitatea de constructii
Unde este posibil, minimizarea suprafetelor afectate de excavare

sau de depozitarea pamantului
Udarea permanenta a suprafetelor nepavate
prelate
Reabilitarea terenurilor folosite dupa terminarea lucrarilor
Adoptarea unui plan de control al eroziunii solului
Evitarea decopertarii suprafetelor mari de pamant
Eroziunea eoliana
Tab. 4-14 Aerul masuri de prevenire/micsorare impact

4.3.
54/120
Solul
4.3.1. Date generale

-
Caracteristicile
solurilor
dominante
(tipul,
compozitia
granulometrica,
permeabilitatea, densitatea); conditii chimice din sol (pH, cantitatea de material
organic-humus); vulnerabilitatea si rezistenta solurilor din zona; tipuri de culturi pe
solul din zona respectiva; poluarea existenta, tipuri si concentratii de poluanti;
Clima arida si o vegetatie spontana predominant ierboasa este la originea formarii principalelor
tipuri de sol din Dobrogea. Ponderea diferitelor tipuri de sol la nivelul judetului Constanta este
urmatoarea:
69.60%
70.00%
60.00%
45.40%
50.00%
40.00%
30.00%
27.70%
20.00%
10.00% 1.90%
6.80%
0.80%
12.80%
8.60%
8.00%
7.30%6.50%
3.20%1.40%
0.00%
Arabil
Pasune
Fig. 4.3-1 - Tipuri de sol in judetul Constanta8

Din punct de vedere geomorfologic, teritoriul pe care este amplasat parcul eolian face parte din
Podisul Dorobantului. Fundamentul acestui podis este compus din sisturi verzi, peste care sunt
formatiuni mai tinere: jurasice, cretacice, eocene, tortoniene si sarmatiene. Depozitele de loess,
la sud de zona de tranzitie, sunt mai groase decat la nord, in Podisul Casimcei.
Relieful Podisului Dorobantului scade in altitudine de la nord (120 m) la sud (9-10 m) si de la est
(54 m ) la vest (12 m). Este podisul cu altitudinea cea mai redusa din ansamblul celor care
constituie teritoriul judetului Constanta.
Relieful caracteristic acestei trepte s-a format si dezvoltat in conditiile miscarilor epirogenice
negative holocene, a oscilatiilor de nivel ale apelor Marii Negre, si a actiunii de transport si
depunere a curentului de litoral. Caracteristic este faptul ca acest nivel geomorfologic este
Sursa: Raport privind starea factorilor de mediu din Jud. Constanta -2008
Sursa: Studiu Geotehnic pentru Parc Eolian Crucea

55/120
acoperit de depozite de loess mai gros pe complexele inferioare, in timp ce versantii sunt
inecati in depozite derivate din acestea9.
Terenurile pe care se va amplasa parcul eolian si statia de transformare Crucea Nord sunt
inregistrate la categoria de terenuri agricole. Caracteristicile solurilor dominante din zona
amplasamentului sunt prezentate in tabelul urmator:
Indicatori
Valoare
Temperatura medie anuala
10,50C
Precipitatii medii anual
0350 mm
Grosimea solului vegetal
40 cm
Gleizare
0
Salinizare
00
Textura
40
Poluare
02
Panta
2%
Alunecari
00
Adancime apa freatica
15,0
Inundabilitate
0
Porozitate
+05
Carbonati de calciu
10
Reactia solului
8,2
Volum edafic util
175
Rezerva de humus
180
Nota medie de bonitare
54
Clasa de calitate
III
Tab. 4-15 - Caracteristicile solurilor dominante Parc eolian Crucea Nord9
Principalele tipuri de culturi observate in zona parcului eolian sunt: grau, porumb si floarea
soarelui.
Nu s-au facut analize pentru determinarea concentratiilor de poluanti din sol.
4.3.2. Surse de poluare a solurilor
-
Surse de poluare a solului, fixe sau mobile, ale activitatii economice propuse, tipuri si
cantitati/concentratii estimate de poluanti;
Zona proiectului nu este inregistrata ca fiind contaminata cu substante chimice sau cu
deseuri periculoase;
10
Sursa: OSPA - Constanta

56/120
Constructie/Dezafectare
Principalele surse de poluare a solurilor, deja existente pe amplasament sau specifice lucrarilor
de constructie sunt:
Pesticidele si ingrasamintele chimice folosite in agricultura;
Depozitarea necontrolata a deseurilor provenite din localitatile invecinate;
Scurgerile de combustibil sau lubrifianti generate de functionarea defectuoasa a
echipamentelor;
Pulberile rezultate din activitatile de sapare, transport si descarcare;
Emisiile de substante poluante generate de traficul utilajelor si echipamentelor folosite
in perioada de constructie.
Functionare
In timpul functionarii parcului eolian, principalele surse potentiale de poluare a solului sunt:
Pesticidele si ingrasamintele chimice folosite in agricultura;
Depozitarea necontrolata a deseurilor provenite din localitatile invecinate;
Scurgeri accidentale de substante sau compusi folositi la operatiile de intretinere ale
parcului eolian si statiei de transformare (uleiuri, lubrifianti, etc.)
4.3.3. Prognozarea impactului
-
Suprafata, grosimea si volumul stratului de sol fertil care este decopertat; locul
depozitarii temporare a acestui strat, perioada de depozitare, impactul prognozat al
acestei decopertari asupra elementelor de mediu; impactul prognozat cauzat de
poluare; impactul fizic (mecanic) asupra solului provocat de activitatea propusa;
modificarea factorilor care favorizeaza aparitia eroziunilor; compactarea solurilor;
modificari in activitatea biologica a solurilor, impactul transfrontiera
Evaluarea suprafetei, grosimii si a impactului fizic asupra solului s-a bazat pe urmatoarea
premisa:
Toate drumurile de acces s-au considerat ca fiind drumuri noi, in interiorul parcelelor;
Constructie
Formele de impact identificate in perioada de constructie sunt:
Pierderea caracteristicilor naturale ale stratului de sol fertil, prin depozitarea
neadecvata a acestuia;
Izolarea unor suprafete de sol fata de circuitele ecologice naturale;
Deversari accidentale de substante poluante pe sol;
Depozitari necontrolate a deseurilor si a materialelor de constructie;

57/120
Modificari calitative ale solului sub influenta poluantilor generati de traficul utilajelor si
echipamentelor folosite in perioada de constructie.
- Suprafata, grosimea si volumul stratului de sol fertil decopertat:
Suprafata terenului la saparea fundatiei unei turbine este de 19 m2 , grosimea stratului de sol
fertil decopertat este cuprinsa intre 40-60 cm si volumul stratului de sol fertil decopertat pentru
o turbina este de aprox. 114 mc. Saparea si turnarea fundatiei unei turbine se face in 2-3 zile.
Pamantul va fi depozitat temporar langa platforma de montaj, pana la reutilizarea lui, dupa
turnarea cimentului in fundatia turbinei.
In ceea ce priveste volumul total de sol decopertat, se estimeaza urmatoarele cantitati
generate in etapa de constructie a proiectului:
Componenta
Volumul maxim de
Volum total de sol
Reutilizat
sol fertil decopertat
decopertat
(mc)
(mc)
(mc)
Fundatii
4075
172800
140400
Drumuri acces
37500
44000
44000
Statie de transformare
450
3000
3000
Cabluri subterane
19400
48000
48000
Platforme de montaj
14400
16900
16900
Tab. 4-16 Volumul de sol decopertat in perioada de constructie
In privinta elementelor de mediu estimate a fi afectate, se anticipeaza perturbarea faunei, florei
si habitatelor prezente pe amplasament. Deoarece utilizarea in scopuri agricole a zonei
presupune activitati de distrugere a faunei locale (prin imprastieri de insecticide, ierbicide etc),
se poate afirma ca decopertarea stratului fertil nu va afecta biodiversitatea zonei.
Pe durata montarii turbinelor eoliene sunt posibile scurgeri accidentale de substante poluante
(combustibili si lubrifianti) datorita unor eventuale manipulari defectuoase ale acestora. Pentru
evitarea producerii de accidente se impun norme interne de organizare a activitatii firmelor
subcontractoare, in care sa fie prevazute masuri de evitare/contracarare a unor posibile poluari
ale solului.
In timpul asamblarii turbinelor eoliene, nu se folosesc materii prime brute sau auxiliare, care ar
putea afecta solul;
Functionare
Formele de impact identificate in perioada de functionare sunt:
Scoaterea definitiva din circuitul agricol a terenurilor arabile;
Poluarea unor suprafete de sol datorita deversarilor accidentale de substante folosite
pentru intretinerea parcului eolian si statiei de transformare;
Suprafata totala afectata de lucrari este de aproximativ 86.26 ha, in aceasta estimare fiind
incluse zonele ocupate de turbine, statia de transformare, platformele de montaj si dupa caz
drumurile de acces in interiorul parcelelor agricole. Suprafata scoasa efectiv din circuitul agricol
este de cca. 7.58 ha.

58/120
Componentele
Suprafata ocupata
proiectului
(mp)
Fundatii
10260
Cabluri subterane
48500 m
Statie de transformare
1200
Platforme de montaj
36000
Drumuri de acces
51500
Tab. 4-17 Suprafata ocupata de componentele proiectului
Dezafectare
-
Propuneri de refolosire a stratului decopertat; masuri de diminuare a poluarii si

impactului; masuri de diminuari a impactului fizic asupra solului; alte masuri
O parte importanta din volumul de sol decopertat va fi folosit pentru acoperirea fundatiilor
turbinelor eoliene si a santurilor cablurilor electrice, conform specificatiilor tehnice. Stratul de
sol fertil decopertat (orizontul A) va fi folosit pentru refacerea ecologica a terenului pe care va fi
amplasat parcul eolian, surplusul fiind depozitat pe terenuri neproductive din apropiere sau pe
terenuri ce necesita ameliorari, indicate de catre institutiile abilitate.
Impact
Contaminare cu produse
petroliere sau ulei
Eroziunea, compactarea si
sedimentarea solului
Praf
provenit
din
activitatea de constructii
Stocarea si evacuarea deseurilor in mod adecvat

Intretinerea utilajelor se va face in locuri special amenajate, in
afara santierului (platforme de ciment cu decantori care sa retina
pierderile)
Monitorizarea echipamentelor si utilajelor
Prezenta pe santier a unui stoc de materiale de interventie: lazi
cu nisip, materiale tip Spillsorb
Instruirea corespunzatoare a muncitorilor
Evitarea decopertarii suprafetelor mari de pamant
Reutilizarea pamantului decopertat
Reabilitarea terenurilor folosite dupa terminarea lucrarilor
Adoptarea unui plan de control al eroziunii solului
Folosirea spatiilor special amenajate pentru depozitarea
materialelor
Unde este posibil, minimizarea suprafetelor afectate de excavare
sau de depozitarea pamantului
Udarea permanenta a suprafetelor nepavate
prelate
Tab. 4-18 - Solul masuri de prevenire/micsorare impact

59/120
Masuri pentru controlul emisiilor pe sol:

- Containere metalice amplasate pe platforma betonata, pentru colectarea temporara a
deseurilor menajere si asimilabile, in vederea eliminitarii lor finale la rampa de deseuri;
- Este necesara colectarea selectiva a deseurilor generate in recipienti speciali, si
evacuarea acestora, fie prin intermediul unor firme specializate, fie prin mijloace proprii,
conform legislatiei in vigoare.
4.3.5. Harti la capitolul Sol
Fig. 4.3-2 Harta solurilor din Romania scara 1:1.000.00010
Raport proiect MENER Etapa I - ICPA Dezvoltarea unui sistem de indicatori pentru monitorizarea si
evaluarea actiunilor bazate pe politica agricola si de gestiune a apei in mediul rural
10

60/120
Fig. 4.3-3 - Capacitatea de productie a solurilor in functie de notele de bonitare11
4.4.
Geologia subsolului
4.4.1. Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus

-
Caracterizarea subsolului pe amplasamentul propus: compozitie, origini, conditii de

formare; structura tectonica, activitatea neotectonica, activitate seismologica;
protectia subsolului; calitatea si resursele subsolului; conditii de extragere a resurselor
naturale; relatia dintre resursele subsolului si zone protejate; procese geologice;
obiective geologice valoroase protejate;
Din punct de vedere geologic zona in care se va amplasa parcul eolian este alcatuita din sisturi
verzi, ce constituie fundamentul, fiind acoperite de depozite mai noi de loess si loessoide.
Sisturile verzi au jucat un rol important in formarea reliefului in aceasta parte a judetului. Aici
au aparut dealuri cu aspect colinar cu pante foarte line, care dau regiunii un caracter de
panelplena. La sudul zonei sisturilor verzi, pana la linia tectonica Capidava- Ovidiu, calcarele
jurasice, prinse intre sisturile verzi din fundament, cu orientare vest-nord-vest est-sud-est, au
dat nastere la inaltimi mai mari, cu aspect semet.
Raport proiect MENER Etapa I - ICPA Dezvoltarea unui sistem de indicatori pentru monitorizarea si
evaluarea actiunilor bazate pe politica agricola si de gestiune a apei in mediul rural
11

61/120
Zona podisului Dorobantului apartine zonelor de platforma. Peste formatiunile geologice vechi,
ce constituie fundamentul podisului, s-a depus cuvertura de loess si de materiale loessoide
derivate, de diferite grosimi, care fosilizeaza ( acopera) un relief mai vechi, preloessian.
Pe amplasamentul fiecarei fundatii se efectueaza foraje (de catre o firma specializata) in
vederea stabilirii caracteristicilor subsolului. Conform acestor foraje, pamantul din cuprinsul
terenului de fundare are urmatoarea structura geotehnica:
Cota teren
0,00 m (-0,40) m
(-0,40) m - (-12,80...14,60) m
Caracteristici subsol
Sol vegetal
Pamanturi loessoide alcatuite din prafuri argiloase,
prafuri nisipoase, argile prafoase, prafuri nisipoase
argiloase
(-12,80...14,60) m - (-15,00) m Sol coeziv alcatuit din prafuri, prafuri argiloase,
prafuri nisipoase cu concretiuni calcaroase, argila
profoasa
Tab. 4-19 Structura geotehnica a subsolului din arealul proiectului
Dobrogea Centrala este separata de Dobrogea de Sud prin Falia Capidava-Ovidiu si are o
miscare generala de scufundare, cu viteze cuprinse intre 1-4 mm/an (Fig. 4.4-1 - Harta
miscarilor crustale verticale recente din Romania).
Activitatea seismica este influentata de prezenta focarului vrancean, fapt care incadreaza intreg
teritoriul dobrogean in zona 7 (intensitate MSK), cu o perioada de revenire de aproximativ 50
de ani. Pentru scopuri generale de apreciere a seismicitatiii teritoriului, exista o zonare seismica
conform SR 11100 - 1:1993 (Zonarea seismica. Macrozonarea teritoriului Romaniei). Pe aceasta
harta de intensitati, cifrele intre 6 si 9 exprima intensitati pe scara MSK, indicele de la baza lor
exprima o perioada medie de revenire (de ex. indice 1 pentru minimum 50 de ani, respectiv
indice 2 pentru o perioada medie de revenire de minimum 100 de ani a intensitatilor
respective. Harta din SR 111000 - 1:93 poate fi utilizata pentru aprecieri generale pe baza unui
singur parametru intensitatea (Fig. 4.4-2 - Romania Zonare seismica).
Perioada de control (colt) Tc a spectrului de raspuns reprezinta granita dintre zona (palierul) de
valori maxime in spectrul de acceleratii absolute si zona (palierul) de valori maxime in spectrul
de viteze relative. Tc se exprima in secunde. In conditiile seismice si de teren din Romania,
pentru cutremure avand IMR = 100 ani, codul reda zonarea pentru proiectare a teritoriului
Romaniei in termeni de perioada de control (colt), Tc, a spectrului de raspuns obtinuta pe baza
datelor instrumentale existente pentru componentele orizontale ale miscarii seismice (Fig.
4.4-3 - Zonarea Romaniei din punct de vedere seismic in functie de perioada de control).
In concluzie, zona in care vor fi amplasate turbinele are un risc seismic mediu.
Prezenta substratului geologic format din sisturi verzi face imposibila dezvoltarea pe
amplasament a fenomenelor carstice. De asemenea, grosimea redusa a stratului de loess face
improbabila aparitia tasarii sau sufoziunii (procese geomorfologice ce se declanseaza
preponderent pe acest tip de roci).

62/120
In privinta alunecarilor de teren, este binecunoscut faptul ca panta versantului este o conditie
esentiala pentru declansarea acestor fenomene. In conditiile unor pante reduse, chiar si
existenta unor factori favorabili (lipsa vegetatiei de tip arboricol, eventuale ploi torentiale) nu
este suficienta pentru a produce asemenea fenomene.
In concluzie, riscul aparitiei alunecarilor de teren sau a prabusirilor este redus.
In zona destinata amplasarii turbinelor eoliene nu sunt prezente rezervatii geologice.
4.4.2. Prognozarea impactului si masuri de diminuare
Poluarea subsolului poate fi cauzata si prin scurgeri de beton din autospeciale, in momentul in
care se pleaca de pe amplasamentul fundatiei. Datorita caracterului inert al betonului, poluarea
rezultata poate fi considerata nesemnificativa.
Nu se estimeaza producerea unor modificari in caracteristicile celorlalte elemente de mediu.
Reducerea efectelor negative asupra mediului va consta in stabilirea unui regulament de
prevenire a scurgerilor accidentale, pentru a minimiza probabilitatea unei poluari a
substratului. Pentru eventualitatea producerii unei scurgeri, se recomanda ca firma/firmele
subcontractoare sa aiba planuri de interventie precum si materiale absorbante de tip Spilsorb
etc.
4.4.3. Harti la capitolul Subsol
Fig. 4.4-1 - Harta miscarilor crustale verticale recente din Romania12

12
D. Zugravescu, G. Polonic, M. Horomnea, V. Dragomir, 2000

63/120
Fig. 4.4-2 - Romania Zonare seismica
Fig. 4.4-3 - Zonarea Romaniei din punct de vedere seismic in functie de perioada de control

4.5.
64/120
Biodiversitatea
Studiul asupra biodiversitatii din zona a fost realizat in totalitate de catre dl. Calin Hodor - firma
S.C WILDLIFE MANAGEMENT CONSULTING - si de catre dl. biol. Cosmin Manci.
Din acest motiv studiul este anexat prezentului document.
Concluziile studiului sunt mentionate mai jos:
Nu exista habitate naturale cu valoare conservativa medie, mare sau foarte mare i nici
habitate endemice recunoscute de directiva habitate in zona de studiu.
Singurele habitate gasite in aria de studiu sunt doar habitate puternic afectate de
activitatea umana, foarte instabile i deranjate tot timpul anului de lucrari agricole.
Acestea reprezinta totui habitatele unor specii de animale astfel ca au fost descrise i
cartografiate amintindu-se i speciile pentru care aceste habitate sunt importante.
Toate habitatele sunt fara valoare de conservare din punct de vedere al manualelor de
interpretare a habitatelor naturale dar prezinta importana conservativa prin speciile
care le populeaza.
4.6.
Peisajul
4.6.1. Informatii despre peisaj

-
informatii despre peisaj, incadrarea in regiune, diversitatea acestuia, caracteristicile si

geomorfologia reliefului pe amplasament, caracteristicile retelei hidrologice, zone
impadurite in arealul amplasamentului;
Analizand peisajul din zona comunei Crucea, se pot observa 2 zone distincte:
1) Zona agricola definita de terenurile agricole. Peisajul din aceste zone nu prezinta valori
estetice semnificative.
2) Zona rurala cuprinde ansamblul locuintelor din resedinta de comuna si satele
adiacente, precum si infrastructura industriala si comerciala.

65/120
Fig. 4.6-1 Peisajul din zona parcului eolian

4.6.2. Impactul prognozat si masuri de diminuare a impactului
-
tipuri de peisaj, utilizarea terenului, modificari in utilizarea terenului, impactul acestor

schimbari asupra stabilitatii peisajului; explicarea utilizarii terenului pe
amplasamentul propus;
Conditiile geomorfologice si tipul de utilizare al terenului sunt principalii factori care determina
peisajul general al unui teritoriu. In cazul localitatii din imediata vecinatate a proiectului, tipul
general de peisaj poate fi definit ca peisaj de terenuri cultivate intensiv, la care se adauga, pe
mici portiuni, suprafete destinate pasunatului.

66/120
Terenurile pe care se vor amplasa turbinele eoliene si statia de transformare sunt terenuri
agricole. Aceste parcele se vor scoate din circuitul agricol. Suprafata de teren estimata pentru
scoaterea din circuitul agricol este de cca. 7.58 ha.
Utilizare teren
Suprafata
(ha)
Inainte de
Dupa
punerea in punerea in
Recultivata
aplicare a aplicare a
proiectului proiectului
In agricultura:
- teren arabil
86.26
78.68
78.68
- gradini
- pasuni
Paduri
Drumuri
13.80
23.18
Zone construite (inclusiv
16.96
drumuri)
Ape
Alte terenuri:
- vegetatie plantata
- zone umede
- teren deteriorat
- teren nefolosit
Tab. 4-20- Utilizarea terenului pe amplasamentul parcului eolian13
- In zona parcului eolian Crucea Nord nu sunt zone naturale folosite in scopuri recreative.
13
Sursa : calcul efectuat pe baza informatiilor din planuri cadastrale si a datelor de proiectare

67/120
4.6.3. Impactul vizual

-
Impactul proiectului asupra cadrului natural, fragmentarii biotopului, valoarea

estetica a peisajului, inclusiv cel transfrontiera;
Romania este al treilea stat care a ratificat, prin Legea nr. 451 din 8 iulie 2002, Conventia
Europeana a peisajului, adoptata la Florenta la 20 octombrie 2000. In intelesul Conventiei,
peisajul si diversitatea formelor sale sunt rezultatul actiunii combinate a urmatorilor factori:
Factorii naturali (topografie, geologie, geomorfologie si clima) a caror actiune la scara
geologica precum si la scara recenta reprezinta amprenta sau altfel spus principalii
factori de modelare a peisajului;
Factorii antropici (tipul si modul de raspandire a localitatilor rurale, activitatile
preponderente desfasurate in interiorul si in vecinatatea asezarilor, infrastructura
existenta) care contribuie direct, in mai mica sau mai mare masura la modelarea
peisajului natural.
Diversitatea conditiilor naturale face ca in spatiul rural romanesc sa existe o paleta larga
de forme de peisaj, de la cele naturale nealterate de activitatile umane pana la cele
puternic antropizate ca rezultat al activitatilor economice intensive si/sau destructive.
Principalele trasaturi care dau valoare peisajului sunt:
Valoarea estetica (particularitatea, diversitatea, coeziunea elementelor peisagistice);
Valoarea traditionala (elemente endemice naturale, elemente distinctive de natura
culturala).
Vulnerabilitatea peisajului este data de capacitatea sa de a integra sau asimila elementele
antropice. Elemente cheie ale vulnerabilitatii sunt:
Tipul si gradul de acoperire cu vegetatie (cat de extinsa si variata este vegetatia de la
terenuri lipsite de vegetatie sau cu monoculturi pana la paduri naturale extinse);
Topografia terenului (poate favoriza sau estompa elementele ce confera un impact
negativ peisajului);
Gradul de expunere / vizibilitate (cat de expuse sunt elementele antropice si modul in
care acestea au fost sau nu realizate la o scara care sa le permita integrarea armonioasa
in peisaj).
Informatiile disponibile privind evaluarea peisajelor rurale din Romania sunt reduse si cel mai
adesea se bazeaza pe aprecieri generale.
Principalii factori distructivi ai peisajului existenti in spatiul rural romanesc sunt:
a) Activitatile economice cu caracter intensiv precum exploatarile forestiere sau
exploatarile miniere de suprafata;
b) Managementul defectuos al deseurilor care permite aparitia depozitelor neautorizate;

68/120
c) Abandonarea terenurilor agricole (in unele cazuri asociata cu depozitarea de deseuri) si

a unitatilor economice neproductive (la nivelul tarii exista un numar considerabil de
ferme zootehnice abandonate proces urmat adesea de dezafectarea partiala a
constructiilor);
d) Constructiile (rezidentiale, comerciale sau industriale) cu un grad scazut de integrare in
peisajul natural datorita regimului de inaltime, arhitecturii sau culorilor utilizate;
e) Degradarea identitatii si a caracteristicilor locale prin abandonarea si inlocuirea
constructiilor traditionale cu constructii caracteristice zonei urbane.
1) Estimarea impactului asupra peisajului
Analizand mai multe metodologii folosite/recomandate de diferite firme sau institutii ce
activeaza in domeniul planificarii teritoriului, au fost selectionate opt criterii in respectiva
estimare. Dificultatea stabilirii cu obiectivitate a valorii estetice a peisajului din zona de
amplasare a turbinelor eoliene a fost unul din factorii ce au influentat redactarea acestui
subcapitol.
Aspectele de care s-a tinut seama in determinarea calitatii peisajului din zona proiectului sunt:
a) Diversitatea vizuala
Un principiu fundamental in estetica peisajului considera valoarea acestuia ca fiind direct
proportionala cu varietatea formelor de relief si a vegetatiei din respectiva regiune; cu alte
cuvinte, un peisaj al carui relief este caracterizat printr-o energie mare, si in care sunt prezente
elemente precum paduri, ape curgatoare sau mlastini, sau in care exista un contrast intre
anumite elemente (ex: alternanta intre paduri si terenuri cultivate, etc), va fi considerat ca
avand o valoare mai mare decat un peisaj monoton, cu vegetatie uniforma.
In privinta viitoarei locatii a parcului eolian Crucea Nord se poate porni din start de la premisa
ca diversitatea vizuala a peisajului este relativ redusa, acesta fiind caracterizat in principal prin
prezenta unui relief monoton in cea mai mare parte si prin predominarea culturilor agricole.
b) Unitate si ordine
Peisajele in care dispunerea elementelor (atat naturale cat si antropice) are o anumita logica si
respecta o oarecare unitate sunt considerate a avea o valoare estetica mai mare. O asertiune
care ne-a atras atentia* a fost aceea ca, dintr-o anumita perspectiva, un proiect eolian
genereaza un anumit sens al ordinii in peisajul in care este amplasat, datorita legaturii logice
care exista intre acesta si o locatie cu vant favorabil.
Environmental Impacts of Wind-Energy Projects (Anexa D - A Visual Impact
Assessment Process for Evaluating Wind-Energy Projects, pag 254)
Respectivul aspect va avea o importanta crescuta abia dupa instalarea turbinelor eoliene. Un
factor hotarator va fi distanta de la care vor fi vizualizate turbinele eoliene. Se poate presupune
ca folosirea unui singur model de turbina (fie cel de 2,5 MW, fie cel de 3 MW), impreuna cu
dispunerea spatiala de tip organic vor genera un aspect unitar al parcului.

69/120
c) Puncte de interes
Sunt elementele din peisaj care ies in evidenta printr-un anumit contrast (forma, culoare). In
general sunt parte componenta a mediului fizic (rauri, varfuri de munte, lacuri), insa de multe
ori pot fi de natura culturala, precum anumite cladiri cu valoare arhitectonica deosebita.
Aceste puncte de interes se considera ca maresc valoarea estetica a peisajului, mai ales daca
sunt vizibile din mai multe directii. Totusi, anumite interventii ale omului in peisaj sunt
percepute negativ si datorita faptului ca prezenta lor atrage privirea (cariere, centrale termice).
Zona in care vor fi amplasate turbinele eoliene este lipsita de puncte de interes in peisaj care sa
interfereze in mod negativ cu acestea. De asemenea, in cursul deplasarilor pe teren nu au fost
remarcate obiective culturale cu valoare arhitecturala deosebita. In cazul de fata putem
considera ca abia dupa instalarea turbinelor se va putea vorbi despre elemente care sa
constituie puncte de interes (turbinele eoliene).
Ca o prima concluzie, valoarea peisagistica a zonei in care se propune a fi instalat parcul eolian
Crucea Nord nu este deosebita fata de conditiile general intalnite in partea central-nordica a
judetului Constanta.
Alte variabile recomandate a fi luate in considerare sunt:
d) Distanta pana la proiect
e) Durata in timp a vizualizarii
In aceasta privinta se poate face diferenta intre persoanele care isi desfasoara activitatea
curenta in zona parcului eolian in general locuitorii din Crucea si Vulturu - si cele care doar
tranziteaza regiunea. Modul in care prima categorie va considera prezenta in peisaj a turbinelor
este dificil de prognozat.
f) Unghiul din care are loc vizualizarea
g) Numarul observatorilor
h) Conditiile climatice
Se recomanda in general analiza proiectelor din punctul de vedere al situatiei cele mai
dezavantajoase, respectiv zile cu cer senin. Unii autori (Anca del Carmen Torres Sibille si al.) au
introdus acest criteriu in componenta unui indicator al impactului estetic generat de turbine, ca
pe un factor de corectie al valorilor vizibilitatii si culorii turbinelor. Ca idee generala, se porneste
de la premisa ca un parc eolian amplasat intr-o zona cu numar mare de zile fara nori, ceata sau
precipitatii va avea un impact mai mare decat unul localizat intr-o regiune cu climat mai umed.
Comparand datele publicate in respectivul studiu, valabile pentru doua regiuni din Spania, cu
datele meteorologice disponibile din baza de date METEOSAT pentru Dobrogea Centrala,
consideram ca specificul climatic al acesteia din urma va favoriza o vizibilitate ridicata a
turbinelor eoliene.

70/120
2) Evaluarea caracteristicilor proiectului

In afara specificului peisajului in sine, caracterizat prin variabilele enumerate mai sus, orice
proiect eolian va interveni asupra acestuia prin intermediul mai multor aspecte referitoare la
tipul turbinelor (inaltimea, numarul de pale si viteza de rotatie a lor, tipul pilonului, culoarea),
modul in care sunt grupate (geometric, organic, unitar sau cu elemente dispersate fata de
grup), precum si prezenta unor elemente aditionale precum statia de transformare, fire de
inalta tensiune etc.
Caracteristicile unui proiect ce pot afecta valoarea estetica a peisajului sunt:
a) Dimensiunea
Se considera in general ca dimensiunea in sine a unei turbine eoliene este mai putin relevanta
comparativ cu dimensiunea sa raportata la elementele din peisajul inconjurator (inaltimea
aparenta).
b) Numarul de turbine vizibile la un moment dat
c) Reflexia luminii
Lumina este cauzata de reflexia razelor soarelui pe palele turbinelor eoliene si pot fi observate
de la o distanta de 10 pana la 15 km. In cazul turbinei, acest lucru depinde de urmatorii factori,
presupunand ca suprafata turbinei este reflectanta: unghiul soarelui de deasupra orizontului,
orientarea rotorului fata de Soare si fata de privitor, inclinarea palei, reflectivitatea suprafetelor
palelor si a nacelelor, viteza de rotatie a palelor;
d) Culoarea
Recomandarile pentru alegerea culorii turbinelor se bazeaza pe un numar de factori, cum ar fi
culoarea peisagistica existenta, culoarea predominanta a cerului si perceptiile asociate cu
culoarea.
Studii facute in Danemarca (Asociatia Daneza a Energiei Eoliene 2000) si in Scotia au
concluzionat: experimentele de colorare a palelor au aratat ca culorile albastru pal, maro si gri
par a fi mai regresive decat albul, in timp ce o suprafata mata reduce reflexia luminii.
Unii specialisti sustin ideea ca culoarea turbinelor ar trebui mai degraba sa fie alba, asociata cu
puritate si neutralitate, decat gri, ce semnifica material tehnologic in stransa legatura cu
industrializarea.
Facand un rezumat al concluziilor unor studii de evaluare a impactului vizual, se recomanda ca,
culoarea aleasa sa fie un alb sters (aproape de tonuri de gri sau crem). Alegerea tonurilor de gri
clar sau acoperirea cu un strat galvanizat nu este recomandata. In final, acoperirea trebuie sa ia
in calcul si indepartarea posibilei reflexii. Este indicat ca palele, nacela si turnul sa fie
semnalizate*.

71/120
*Pentru obtinerea unor autorizatii specifice (Autoritatea Aeronautica Civila Romana si

Ministerul Apararii) trebuie indeplinite cateva solicitari. Astfel, pentru toate proiectele de pe
teritoriul Romaniei, AACR solicita ca turbinele de la marginea parcului eolian sa fie semnalizate
prin lumina intermitenta de culoare alba pe timpul zilei si de culoare rosie pe timpul noptii si a
zilelor cu vizibilitate redusa (ceata, ploaie).
In anumite tari se recomanda ca pentru unele zone, folosite ca trasee de zbor pentru pasarile
migratoare, turnurile turbinelor sa fie vopsite cu linii rosii in anumite locuri (sub nacela si la
varful palei), ducand la reducerea numarului de coliziuni in timpul noptii si a zilelor cu vreme
nefavorabila.
In lipsa unor studii ornitologice multianuale nu putem face deocamdata nici o recomandare
referitoare la acest aspect.
Concluzii: In interpretarea tipului de impact generat vor exista dificultati, datorita subiectivitatii
inerente pe care fiecare persoana o poate avea fata de aspectul unei turbine eoliene sau al unei
grupari de turbine. Din acest motiv nu va fi facuta nici un fel de afirmatie referitoare la aspectul
estetic. In tabelul de mai jos vor fi aratate totusi tipurile de restrictii existente in mai multe tari
din UE in privinta impactului turbinelor asupra peisajului, pentru a sublinia faptul ca majoritatea
lor sunt respectate si in cadrul proiectului Parc Eolian Crucea Nord.
Tara
Restrictii ce trebuiesc respectate (extras)

Existenta unei proportii intre inaltimea turnului si diametrul
Danemarca
rotorului (sa nu fie diferente mai mari de 10%)
Se recomanda amplasarea turbinelor in grupuri, de preferat
incadrate in anumite forme geometrice
E recomandata amplasarea turbinelor in arii industriale, in grupuri,
Olanda
de preferat de-a lungul elementelor din peisaj create de om
(autostrazi, cai ferate, retele de curent)
E interzisa amplasarea turbinelor izolate langa ferme
Amplasare de tip organic in zonele rurale si de tip geometric in
Belgia
cele urbane sau industriale
Sunt de preferat parcurile cu turbine din acelasi model sau, daca nu
e posibil, cu proportii asemanatoare, ale caror pale sa se roteasca in
acelasi sens
Interzisa amplasarea in zone cu peisaj deosebit (ca estetica,
obiective culturale)
Se prefera gruparea turbinelor
Pastrarea unei anumite distante intre turbine, pe directia vantului
predominant si perpendicular pe aceasta
Tab. 4-21 Conditii impuse parcurilor eoliene din punct de vedere al impactului vizual14
14
Sursa : Spatial Planning of Wind Tturbines (PREDAC)

Fig. 4.6-2 Impactul vizual din zona parcului eolian
72/120

73/120

74/120

4.7.
75/120
Mediul social si economic
4.7.1. Informatii despre mediul social si economic din zona

Localitatile cele mai apropiate de parcul eolian Crucea Nord sunt: Crucea si Vulturu.
Conform datelor statistice, majoritatea populatiei ce locuieste in apropierea parcului eolian se
ocupa cu agricultura. In general, activitatile agricole ale regiunii se inscriu in caracteristicile
nationale, dominate de exploatarea redusa, la nivel familial (un numar mic de angajati in
agricultura) si de dependenta productivitatii anuale de factorii climatici.
Crucea
Vulturu
POPULATIA
Numar total (cu domiciliu in localitate)
3267
747
Populatia- femei
1548
361
Imigranti
3
3
Emigranti
1
1
AGRICULTURA
Terenuri arabile (ha)
19705
6350
Pasuni (ha)
1068
156
Livezi (ha)
351
78
Vii (ha)
89
7
FORTA DE MUNCA (nr. angajati)
Angajati in agricultura
68
16
Industrie locala
5
4
Comert local
31
6
Administratie locala
14
10
Altele (sanatate, educatie, etc)
60
27
Sursa date : statistici realizate de primariile locale (disponibile pe www.cjc.ro)
Odata cu aderarea Romaniei la UE a crescut posibilitatea de dezvoltare a agriculturii prin
ajutorul financiar oferit de programele SAPARD si LIFE. Din diferite motive, la nivel national,
capacitatea de absorbtie a fondurilor este inca foarte scazuta.
Beneficii socio-economice:
o Cresterea veniturilor autoritatilor locale.
o Crearea de locuri de munca pe termen scurt (in faza de constructie si
dezafectare a proiectului) si pe termen lung (faza de mentenanta).
o Venituri suplimentare pentru proprietarii de terenuri din zona, rezultate din
cedarea dreptului de folosinta asupra terenului pe care se va construi
turbina eoliana.
o Beneficii economice indirecte cresterea cererii de servicii suport pentru
constructia parcului eolian (echipamente si utilaje, servicii de transport, etc.)
o Imbunatatirea conditiilor de trafic din zona prin consolidarea drumurilor
de exploatare existente si construirea de drumuri noi

76/120
In faza de constructie si in faza de operare a Parcului eolian vor fi create noi locuri de munca.
Aceasta va avea un impact pozitiv asupra locuitorilor din zonele invecinate.
De aceea, exploatarea parcului eolian ar putea imbunatati fluxul de capital din zona, sub forma
platilor efectuate catre proprietarii parcelelor unde vor fi instalate turbinele si a taxelor platite
catre primariile locale, si de asemenea pentru cresterea economiei locale prin posibilitatea
crearii unor locuri de munca in domeniul exploatarii parcului eolian.
4.7.2. Impactul umbrei turbinelor asupra zonelor locuite
Cu toate ca in Romania nu exista insa o legislatie care sa prevada limitele impactului generat de
umbra turbinelor, s-a efectuat o simulare in programul WindPro (modulul Shadow).
Modulul permite simularea impactului tinand cont fie de anumiti parametri de intrare
(probabilitatea ca rotorul unei turbine sa aiba o anumita pozitie fata de o zona sensibila, durata
de stralucire a Soarelui si unghiul acestuia pe bolta care variaza in functie de anotimp), fie de
varianta cea mai dezavantajoasa pentru respectiva locatie.
Variabilele permanente luate in considerare la efectuarea simularii sunt:
- dimensiunile turbinei (inaltime totala, diametru rotor), existente in format electronic in
baza de date a programului
- caracteristicile amplasamentului (latitudine, longitudine, altitudine, orientare versanti)
fiecarei turbine
In simularea impactului umbrei a fost aleasa initial situatia cea mai dezavantajoasa (Worst
case):
a) durata de stralucire a Soarelui e continua
b) turbina este permanent in functiune
c) rotorul va fi tot timpul perpendicular fata de pozitia Soarelui, iar acesta este acoperit in
proportie de 20% de catre rotor
d) unghiul de influenta incepe de la valoarea de 3 deasupra orizontului (la valori mai mici se
considera un impact nul).
Aflarea impactului real al umbrei presupune introducerea unor alte variabile precum:
durata de stralucire a Soarelui variaza in functie de luna din an
se tine cont de roza vantului pe amplasament, cu alte cuvinte rotorul nu va urmari in
permanenta Soarele (ca in worst case), ci pozitia sa va depinde de directia vantului.
Se observa astfel ca la marginea localitatii umbra generata de turbine se va incadra in
intervalurile 0-10 ore/an. Pentru o comparatie, in tabelul de mai jos sunt specificate limitele
(ore/an) admise in cazul obiectivelor considerate sensibile, respectiv locuinte, in diferite tari din
Uniunea Europeana.

Tara
Belgia & Germania
Danemarca
77/120
Impact considerat negativ

30 de ore/an, mai mult de 30 minute/zi
Maximum 10 ore pe an, la un grad mediu de acoperire al
cerului
Olanda
Mai mult de 20 minute/ zi, sau 17 zile/an (~ 5 ore 40
minute/an calculate), cu cerul senin
Franta
Nu este specificata o limita anume, numai obligatia de a se
efectua in studiile de impact calcularea umbrei.
Sursa: Spatial planning of wind turbines, European actions for renewable energies
(PREDAC)
Impactul umbrei asupra localitatilor din zona este prezentata in anexa 4.7-1

Anexa 4.7-1 Impactul umbrei asupra localitatiilor
78/120

79/120

80/120
4.7.3. Impactul potential al proiectului si masurile de diminuare a impactului

In cazul impactului potential pentru sectorul agricol, se estimeaza intreruperea / perturbarea
activitatilor uzuale (lucrari agricole, pasunat) pe terenurile unde se va desfasura montarea
turbinelor eoliene. Acest impact va fi temporar, limitat in timp la perioada de santier.
In plus, se poate adauga impactul produs de scoaterea din circuitul agricol a suprafetelor pe
care vor fi instalate turbinele, statia de transformare si platformele de montaj. Acest impact va
fi definitiv.
Modificari reduse vor exista si in cazul transportului, datorita caracteristicilor subansamblelor
turbinelor (dimensiuni mari); din acest motiv se estimeaza ca traficul in zona va fi afectat in
perioadele in care turbinele vor fi aduse din zona portului pe amplasament. Perturbarile din
trafic vor fi cele specifice deplasarii oricarui vehicul cu gabarit depasit, si vor depinde de graficul
lucrarilor pe amplasament.
In literatura de specialitate nu exista (inca) referiri privitoare la existenta unei corelatii intre
prezenta turbinelor eoliene intr-un teritoriu si rata imbolnavirii locuitorilor respectivei regiuni.
In cadrul parcului eolian Crucea Nord se va construi si o statie de transformare (110/33 kV)
pentru livrarea energiei electrice in sistemul energetic national. Impactul acestei statii asupra
mediului este generat, pe de o parte, de caracteristicile inerente oricarei etape de constructie
(decopertarea solului, saparea fundatiilor, deplasarea utilajelor, amenajari de santier) a unei
cladiri, iar pe de alta parte, de functionarea acesteia.
Functionarea oricarei statii de transformare presupune un dublu impact. In primul rand are loc
o poluare electromagnetica a zonei din imediata proximitate (valorile medii ale inductiei sunt
prezentate in tabelul anexat); al doilea impact este produs de zgomotul generat de
transformatoare, datorat vibratiilor mediului magnetic si infasurarilor care se transmit prin
uleiul electroizolant si cuva. Zgomotele sunt compuse dintr-un ton fundamental de 100 Hz si
armonice ale acestuia, repartizate in functie de tipul si caracteristicile echipamentului.
Tab. 4-22 Valori medii ale inductiei magnetice in medii profesionale15
15
Morega Mihaela - Bioelectromagnetism, Ed. Matrix Rom, Bucuresti, 1999

81/120
De mentionat faptul ca statia de transformare are o zona de protectie de 35 m in jurul ariei

ocupate. Amplasarea acesteia va fi facuta pe terenuri proprietate personala a beneficiarului.
Analizand informatiile prezentate mai sus rezulta ca impactul asupra populatiei si mediului
inconjurator este nesemnificativ.
4.8.
-
Conditii culturale si etnice, patrimoniul cultural
Impactul potential al proiectului asupra conditiilor etnice si culturale; Impactul

potential al proiectului asupra obiectivelor de patrimoniu cultural, arheologic sau
asupra monumentelor istorice.
Pentru localitatile Crucea si Vulturu s-a stabilit zona de protectie de 50 m in jurul cimitirelor,
zone in care se prevad interdictii definitive de construire pentru locuinte.
Deoarece nu exista Plan de Urbanism General al comunelor, obiectivele culturale din
comuna Crucea si zonele de protectie le-am indentificat din sit-ul Ministerului Culturii si
Patrimoniului National.
Conform listei monumentelor istorice din judetul Constanta, pe teritoriul localitatilor din
apropierea parcului eolian Crucea Nord se afla urmatoarele puncte de interes arheologic (Tab.
4-17).
Aceste obiective nu se afla in zona viitorului parc eolian, proiectul nu are influenta asupra
acestor obiective.
Cod LMI
2004
CT-I-s-B-02588
Denumire
Localitate
Asezare
rurala
sat BALTAGESTI;
comuna
CRUCEA
CT-I-s-B-02589
Necropola
CT-I-s-B-02643
Asezare
rurala
sat BALTAGESTI;
comuna
CRUCEA
sat CRUCEA ; comuna
CT-I-s-A-02644
Tumuli
CT-II-m-B02919
Biserica Sf.
Voievozi
CRUCEA
sat CRUCEA ; comuna
CRUCEA
Sat VULTURU
Adresa
La marginea
satelor
In vatra satului
Datare
sec. II-III Epoca
romana
sec. IV-III
a. Chr.
Sec. I-III p.Crh. Epoca
romana
Epoca
antica
1888
Tab. 4-23 Monumente istorice amplasate pe teritoriul localitatilor din imediata vecinatate a
proiectului (Crucea, Vulturu)16
Sursa: Ministerul Culturii si Patrimoniului National Institutul National al Monumentelor Istorice Lista
monumentelor istorice din judetul Constanta an 2004
16

82/120
Conform datelor din Sistemul de Administrare a Cercetarilor Arheologice din Romania, in anul
2010 nu sunt in derulare cercetari arheologice in vecinatatea parcului eolian.17
5. Analiza alternativelor
-
Descrierea principalelor alternative studiate de titularul proiectului si indicarea

motivelor alegerii uneia dintre ele; analiza marimii impactului, durata,
reversibilitatea, etc.
Vor fi evaluate urmatoarele alternative:

alternativa zero proiectul nu este implementat;
alternativa 1 proiectul este implementat conform detaliilor prezentate pana acum;
alternativa 2 proiectul este implementat folosind alta solutie tehnologica.
5.1.
Alternativa zero proiectul nu este implementat
In acest caz, terenul vizat pentru amplasarea parcului eolian Crucea Nord ar fi folosit in
continuare ca teren agricol. Aceasta alternativa nu va afecta caracteristicile actuale ale
componentelor de mediu.
Principalele efecte negative in cazul aplicarii alternativei zero sunt:
Pierderea unor oportunitati de locuri de munca;
Nerealizarea de investitii in infrastructura din zona;
Pierderea beneficiilor economice indirecte nu vor mai exista solicitari de servicii
adiacente constructiei parcului eolian (transport, materiale, etc);
Mentinerea dependentei de combustibili fosili, ce contribuie la generarea de emisii cu
efect de sera.
5.2.
Alternativa 1 proiectul este implementat
Anterior proiectarii generale a parcului eolian, au fost luate in considerare cateva probleme
pentru a minimiza impactul asupra mediului. Acestea implica atat aspecte de ordin natural cat
si social, cum ar fi:
17
Sursa: http://arh.cimec.ro/

83/120
a) Topografie (vai, altitudini, orientarea versantilor), corelata cu parametrii locali ai vantului;

b) Contractul de cesiune semnat de proprietar pentru instalarea turbinei pe proprietatea
acestuia;
c) Distanta minima dintre turbine, ce trebuie respectata pentru a minimiza pierderile
generate prin efectul de siaj;
d) Drumurile existente si disponibilitatea acestora;
e) Liniile electrice existente;
f) Zonele protejate existente (Natura 2000);
g) Amplasamentele arheologice confirmate;
h) Locatia cursurilor de apa;
S-a urmarit maximizarea beneficiilor derivate din obtinerea de energie electrica cu ajutorul
resurselor regenerabile si micsorarea efectelor asupra componentelor de mediu.
Impactul asupra mediului determinat de construirea parcului eolian, a fost cuantificat pe baza
urmatoarei formule:
S = [(F&D + SEV + EXT + SENS) X Leg] X Prob

Frecventa scazuta (lunara / mai
mare)
Durata scazuta (minute)
mare)
Durata moderata (ore)
mare)
Durata mare (zile / mai mare)
F&D - Frecventa si durata impactului

1
Frecventa
moderata 1.5
(saptamanal)
1.5 Frecventa
moderata
2
(saptamanal)
2
Frecventa
moderata 2.5
(saptamanal)
Durata mare (zile / mai
mare)
SEV Severitatea impactului

Schimbari in mediu reversibile rapid
Schimbari reversibile pe termen mediu sau lung
Schimbari in mediu ireversibile
EXT Extinderea impactului
Local
1
Regional
2
Global
3
Sens Sensibilitatea locatiei
Sensibilitate slaba
1
Sensibilitate moderata
2
Sensibilitate mare
3
LEG Respectarea legislatiei
Frecventa mare (zile /

putin)
putin)
putin)
Durata mare (zile /
mare)
1
2
3
mai
mai
2.5
mai
mai

84/120
Legislatie respectata
1
Cerinte legale neindeplinite 7
Probabilitatea aparitiei impactului
Imposibil (sanse de 0 % )
0
Sanse foarte mici (sanse de 1 - 25 %) 0.25
Posibil (sanse de 26 50 %)
0.50
Foarte posibil (sanse de 51 75 %)
0.75
Sigur (sanse de 75 100 %)
0.95
Aceasta formula a fost aplicata la elementele mediului ce pot fi influentate in timpul etapelor
de constructie functionare dezafectare.
Pentru anumiti factori de mediu au fost folosite doua numerotari pentru a determina valoarea
aspectelor luate in calcul. Astfel, au fost descrise doua perioade importante (constructie si
dezafectare) ambele din punct de vedere al impactului normal primul numar, si al
impactului cel mai puternic cel de al doilea numar. Putem afirma ca si perioada de
functionare poate varia in importanta impactului asupra mediului, deoarece in momentul de
fata nu putem preciza impactul asupra speciilor locale si migratoare.
Anexa 5.2-1 Cuantificarea impactului proiect-mediu
Construire drumuri de acces si fundatii, amplasare turbine si cabluri electrice, construire

platforme de montaj, alte activitati de constructii
ACTIVIIMPACTUL
F&
SEV EXT SENS LEG PROB
TOTAL
TATE
DETERMINAT
D
PERIOADA DE CONSTRUCTIE (operare normala 48, cea mai rea situatie 133)
Decopertare
3
3
1
1
1
0.95
7.6
Zgomot
2.5
0.50
3.25
Poluarea
solului
1/1.5
1/2
0.25
1.25/1.63
Emisii
in
atmosfera
2.5
0.95
5.2
MASURI DE REMEDIERE
Nu exista masuri de
remediere. Impactul este
permanent pentru zonele
ocupate de turbine si
platforme.
Datorita distantei fata de
localitatile
invecinate,
zgomotul va fi intens numai
in zona de santier.
Solul
poluat
va
fi
transportat la un deposit
pentru materiale inerte.
Sansele de a se produce
impactul sunt minime daca
se respecta regimul de
lucru.
Este
necesara
implementarea
unor
masuri de prevedere.
Poluarea
atmosferica
generata de echipamente si
utilaje se incadreaza in
limite
admisibile,
cu
conditia
respectarii
masurilor de diminuare a
impactului;
In privinta poluarii cu praf,
se recomanda adoptarea
unor
proceduri
de
diminuare
(pamantul
decopertat
sa
fie

ACTIVITATE
IMPACTUL
DETERMINAT
F&
D
SEV
EXT
SENS
LEG
85/120
PROB
TOTAL
Colectare
deseuri
1/7
0.95
6.65/46.5
Specii locale
1/7
0.95
6.65/46.5
Activitatea
umana
1/2
0.50
/
0.75
3/5.25
Probleme de
trafic
2.5
0.95
0.25
0.25
Transport
turbine /
macarale
OPERARE TURBINE
PERIOADA DE OPERARE A PARCULUI EOLIAN (20)

Umbra
si 1
1
1
stroboscopie
Zgomot
MASURI DE REMEDIERE
transportat in camioane
acoperite,
udarea
drumurilor de pamant in
perioadele secetoase etc.)
Fara impact negativ daca se
respecta regimul de lucru.
Se recomanda ca firmele
subcontractoare sa aiba
implementat un program
de
management
al
deseurilor.
Datorita
specificului
ocuparii
terenului
(agricultura), locatia a fost
considerata
ca
avand
importanta redusa din
punct
de vedere al
biodiversitatii.
(vezi
si
Anexa 18)
Au fost alese doua valori
pentru
cuantificarea
impactului. Cele reduse
sunt
pentru
impactul
generat in timpul sezonului
rece, cand probabilitatea
de a interfera cu activitatile
curente ale populatiei din
zona este mult mai mica. In
cazul
transportarii
turbinelor pe drumurile
intens
circulate,
se
recomanda efectuarea lor
in perioadele cu trafic
limitat.
Se
recomanda
transportarea
componentelor cu gabarit
deposit in perioadele cu
traffic redus pe drumurile
intens circulate. In acest
caz, sunt necesare aproape
400
transporturi,
considerand 10 platforme
pentru o turbina.
In
general,
este
recomandat a se evita
operarea turbinelor in
timpul perioadelor cand
fenomenul
umbrastroboscopie afecteaza . In
acest caz (Parc Eolian
Crucea), nu sunt necesare
masuri speciale. In cazul
unei viitoare extinderi, mai
ales catre localitatile cele
mai
apropiate,
se
recomanda efectuarea unor
noi studii.
In acest caz nu sunt

ACTIVITATE
IMPACTUL
DETERMINAT
F&
D
SEV
EXT
SENS
LEG
86/120
PROB
TOTAL
MASURI DE REMEDIERE
DEZAFECTAREA TURBINELOR
necesare masuri speciale.

Valoarea de 0.25 a fost
aleasa pentru a acoperi o
eventuala eroare de soft. In
analiza impactului a fost
considerat numai zgomotul
ce ar putea afecta asezarile
umane.
Impact vizual 3
3
2
1
1
0.75
6.75
Acest tip de impact este
dependent de mai multi
factori: locatia, perceptia
subiectului, etc. Din acest
motiv,
masurile
de
remediere fie nu sunt
necesare, fie sunt imposibil
de realizat.
Specii locale SUNT NECESARE MAI MULTE DATE
Este
recomandata
si migratoare (studii multianuale)
studierea in-situ timp de
mai multi ani a impactului
asupra speciilor de pasari si
lilieci.
A se cuantifica impactul
generat si, in functie de
specificul acestuia si de
cerintele legislative, a se
remedia efectele.
Poluare sol 1.5
1
1
2
1
0.25
1.38
Frecventa impactului a fost
cu uleiuri
considerata per turbina, nu
pentru intregul parc eolian.
Este recomandat ca firmele
ce se vor ocupa cu
Intretinere
inlocuirea uleiului uzat sa
curenta
aiba
programe
de
interventie in caz de
poluare. Legislatia romana
de
mediu
considera
uleiurile ca fiind deseuri
periculoase.
Incendii,
In cazul incendiilor, datorita
scurgeri
dificultatii de a se interveni
accidentale
la inaltimea nacelei, nu
Situatii de
exista masuri de remediere
risc
a
impactului.
Pentru
scurgerile accidentale se
pot
lua
masuri
de
preventie/remediere.
PERIOADA DEZAFECTARII PARCULUI EOLIAN (operare normala 15, cea mai rea situatie 19)
Zgomot
2.5
1
1
2
1
0.50
3.25
Datorita distantei fata de
localitatile
invecinate,
zgomotul va fi intens numai
in zona de santier.
Poluarea
1
1/2 1
2
1
0.25
1.25/1.63 Aceleasi ca cele din timpul
solului
perioadei de constructie
Aceleasi ca cele din timpul
Activitatea
3
1
1
1/2
1
0.50
3/5.25
perioadei de constructie
umana
/
0.75

5.3.
87/120
Alternativa 2 proiectul este implementat folosind alta

tehnologie
S-a luat in considerarea alternativa producerii de energie electrica cu ajutorul panourilor fotovoltaice.
Rezultatul analizei va fi determinat de conditiile locale (distributia Weibull vs. Radiatia solara),
detalii solicitate in cazul compararii unor sisteme de conversie a energiei regenerabile. Acesta
este unul dintre motivele pentru care, de exemplu, nu au fost incluse in Studiul prezent de
impact asupra mediului, alternative precum concentrarea puterii solare (CPS) sau micro
hidrocentrale, deoarece peisajul local nu este potrivit pentru exploatarea acestor tehnologii.
Subliniem faptul ca principala parte a informatiei folosite in acest capitol este furnizata de catre
articole stiintifice si studii. Variabilele analizate sunt:
a) Gradul de ocupare al terenului
b) Analiza ciclului de viata
c) Analiza financiara
Modul in care turbinele eoliene afecteaza terenul are un impact mai mic fata de cel produs de
panourile fotovoltaice.18
GRADUL DE OCUPARE AL TERENULUI
TURBINE EOLIENE 2,5 - 3 MW
FUNDATIE
~ 217 m
PLATFORMA DE MONTAJ
~ 1000 m
Nr. HA / MW instalat
PANOURI FOTOVOLTAICE FIXE
~ 0.05 ha (turbine de 2 MW )
(platform de montaj + fundatie)
~ 1.2 ha / MW pentru zona Dobrogei Centrale

~ 0.04 ha ( turbine de 3 MW)
Exceptand aceast avantaj al amprentei turbinelor eoliene, un alt avantaj este dat de
posibilitatea de a continua activitatile umane in jurul acestora, in special agricultura. In
exploatarea unui parc fotovoltaic este nevoie de cele mai multe ori de scoaterea intregului
teren din circuitul agricol sau, in anumite situatii, permiterea pasunatului.19
pentru turbinele terestre.
20
6.6 luni
Comparand cu o iradiere medie de 1700 kWh/m /an (in cazul
2
18
Au fost luate in consideratie doar panourile fotovoltaice fixe (fara dispozitiv de urmarire a miscarii
soarelui), montate intr-un unghi optim latitudinilor regiunii Dobrogea
19 Doar pentru panourile solare cu dispozitive de urmarire a miscarii soarelui ce au nevoie de o anumita
distanta pentru a evita umbra.
Pentru conditiile de de vant din Europa de vest. Tinand cont de viteza mai scazuta a vantului de pe
teritoriul Romaniei, amortizarea se face pe o perioada mai lunga.
20

88/120
Dobrogei) si utilizarea modulului policristalin, este acceptata o perioada de amortizare de 3

pana la 4 ani si se asteapta sa scada din 2010 (1.5 pana la 2.5 ani). Din punct de vedere al
resurselor consumate, sunt evidente avantajele conversiei puterii vantului.
Prin compararea impactului produs la generarea electricitatii in diferite tari ale UE, avantajele
folosirii sistemelor de conversie a puterii vantului sunt evidentiate din nou.
Fig. 5.3-1 Costuri externe asociate producerii de energie electrica

In privinta aspectului economic, au fost analizate foarte pe scurt doua variabile, respectiv
analiza financiara a riscului tehnologic si costul intretinerii turbinelor. In privinta primeia, un
studiu intocmit de P. Linden si W. Mostert a demonstrat ca majoritatea riscurilor ce pot aparea
in producerea energiei regenerabile (mentionand aici etapa de constructie, probleme
mecanice, intarzieri, etc) sunt cele mai reduse in productia de energie eoliana.
Pentru a doua variabila, diferite studii confirma faptul ca intre numarul turbinelor dintr-un parc
eolian si costurile de intretinere per turbina este o relatie invers proportionala (cu cat este mai
mare parcul eolian, cu atat scad preturile pentru intretinerea turbinelor).

89/120
6. Monitorizarea
Monitorizarea proiectului va fi realizata de catre reprezentantii proiectantului, beneficiarului si
dirigintele de santier si supervizata de catre reprezentantii Agentiei de Protectie a Mediului.
Raportul trimestrial cu rezultatele monitorizarii, ce va preciza si eventualele masuri de
remediere identificate, va fi trimis la Agentia de Protectia Mediului Constanta.
Planul de monitorizare a mediului are in vedere indeplinirea urmatoarelor obiective:
Activitatile de constructii sunt efectuate conform reglementarilor in vigoare si se
desfasora conform normelor Cele mai Bune Practici (BPM) in vigoare;
Documentele contractuale si tehnologia aplicata respecta toate conditiile impuse de
avizele si acordurile obtinute pentru proiect;
Desfasurarea lucrarilor conform prevederilor proiectului tehnic;
Identificarea si aplicarea masurilor de remediere sau micsorare impact;
Faza
Efect
Excavare
si
turnare fundatii,
construire statie
de transformare
Poluari accidentale
cu produse petroliere
sau beton
Zgomot
Nivel crescut de praf
Perturbarea faunei,
florei si habitatelor
prezente
pe
amplasament.
Emisii
poluante
generate de utilaje si
mijloace de transport
Depozitare
necontralata
a
deseurilor
Transport
materiale
Emisii
poluante
Masuri de reducere
CONSTRUCTIE
Verificarea lunara a utilajelor si mijloacelor de
transport folosite
Utilizarea echipamentelor mecanice de transport
si preparare a betonului
Asigurarea unui stoc de materiale de interventie:
lazi cu nisip, materiale tip Spillsorb
Organizarea managementului traficului;
Programul de constructii va respecta anumite ore
Masurarea nivelului de zgomot in vederea stabilirii
masurilor adecvate de reducere
Transportarea pamantului excavat in basculante
acoperite de prelate
Asigurarea igenizarii autovehiculelor si utilajelor la
iesirea din santier pe drumurile publice
Respctarea vitezei de deplasare a mijloacelor auto
in incinta santierului
Verificarea lunara a pulberilor sedimentabile
Evitarea deschiderii mai multor fronturi de lucru
decat este necesar

transport folosite
Amplasarea in cadrul organizarii de santier a
containerelor pentru colectarea selectiva a
deseurilor
Transportarea deseurilor la societatile specializate
in valorificare lor, rampa de gunoi sau in locurile
indicate de primariile din zona proiectului
transport folosite
Responsabilit
ate
Diriginte
de
santier,
beneficiarul
lucrarii

Faza
Efect
Masuri de reducere
90/120
Responsabilit
ate
CONSTRUCTIE
Montare turbine
eoliene
Restaurarea
amplasamentului
Functionarea
turbinelor
Zgomot
Emisii
poluante
Poluarea cu pesticide
neadecvate
Zgomot
Perturbarea faunei,
florei si habitatelor
prezente
pe
amplasament.
Intretinerea
vegetatiei existente
pe amplasament
Demontare
componente
Transport
componente
dezafectate
Zgomot
Emisii
poluante
Emisii
poluante
Zgomot
Depozitare
necontralata
deseurilor
Restaurarea
amplasamentului
Poluarea cu pesticide
neadecvate

Programul de constructii va respecta anumite ore
transport folosite
Testarea solului folosit pentru restaurarea
amplasamentului, pentru a nu contine pesticide,
metale grele, etc.
Evitarea utilizarii de pamant vegetal din alte zone
Infiintarea unor lizere formate din specii de talie
mica, de o parte si de alta a drumurilor de acces la
fiecare turbina
OPERARE
Masurarea trimestriala a nivelului de zgomot la
limita zonelor rezidentiale
Monitorizarea impactului asupra componentelor
de mediu in perioada operarii parcului eolian
Continuarea studiului de impact asupra mediului
timp de un an
Folosirea numai de substante acceptate pentru
acest tip de actvitate
DEZAFECTARE
transport folosite
transport folosite
Amplasarea in cadrul organizarii de santier a
containerelor pentru colectarea selectiva a
deseurilor
Transportarea deseurilor la societatile specializate
in valorificare lor sau la rampa de gunoi
Testarea solului folosit pentru restaurarea
amplasamentului, pentru a nu contine pesticide,
metale grele, etc.
Urmarirea calitatii si evolutiei solurilor, vegetatiei
si a plantarilor din zona restaurata
Tab. 6-1 Model plan de monitorizare a mediului
Beneficiarul
lucrarii
Diriginte
de
santier,
beneficiarul
lucrarii
Diriginte
de
santier,
beneficiarul
lucrarii
beneficiarul
lucrarii

91/120
7. Situatii de risc
Din punctul de vedere al sigurantei oferite, energia eoliana este mult mai avantajoasa fata de
metodele traditionale de producere a energiei electrice ( fata de centralele termo-electrice, de
exemplu, centralele eoliene nu au nevoie de surse si spatii de stocare a combustibililor, iar
generarea/utilizarea de substante toxice/poluante este minima). Totusi, turbinele eoliene sunt
usor accesibile publicului, astfel incat este necesar sa evidentiem riscurile naturale sau
tehnologice asociate cu acestea.
7.1.
Riscuri naturale
a) Inghetul ce poate avea ca efect, in functie de conditiile meteo, depunerea de gheata

pe palele turbinelor. Riscul in acest moment este cel de desprindere a unor bucati de gheata (in
cazul palelor aflate in miscare), si proiectarea lor cu viteza la distanta mare. Conform unui
studiu efectut in Marea Britanie de catre C. Morgan 21, probabilitatea de a fi lovit de bucatile de
gheata desprinse de pe suprafata palelor este de 1:10.000/an la 230 m fata de turbine respectiv
1: 1.000.000/an la 350 m fata de turbine. Estimarea tine cont de urmatoarele date initiale:
conditii de inghet moderate (5 zile/an) si diametrul rotorului turbinei de 50 m. Studiile
europene recomanda stabilirea unei zone de siguranta de 200-250 m in jurul turbinelor, astfel
incat riscul de a fi lovit de bucati de gheata sa fie minim. Pe langa stabilirea zonei de siguranta,
se pot aduce modificari in regimul de functionare al turbinelor (oprirea turbinelor respectiv
pornirea acestora la o turatie scazuta, in acest caz gheata cazand la baza turbinei), micsorand
astfel riscurile asociate cu fenomenul de inghet.
In urma monitorizarii unor accidente22 s-a observat ca bucatile de gheata pot fi propulsate pe
distante de pana la 130 m, uneori chiar mai mari (in functie de inaltimea turbinei si de viteza
rotorului, dimensiunea bucatilor de gheata etc).
b) vijelii, rafale pot cauza rupturi de pale sau chiar prabusirea turbinei. Distanta la care
poate cadea o pala a turbinei depinde de:
masa si forma acesteia;
viteza vantului in momentul respectiv;
viteza pe care o avea pala in momentul prabusirii;
orientarea palei.
Cele mai multe cazuri de ruptura/prabusirea a palei/turbinelor au fost raportate in primii ani ai
dezvoltarii industriei eoliene. In prezent, datorita progresului tehnologic inregistrat si a
impunerii standardelor de siguranta in timpul proiectarii, construirii si instalarii turbinelor
eoliene s-a eliminat in mare masura aceasta posibilitate.
21
Morgan, C., E. Bossanyi, et. al. (1998) Assessment of Safety Risks Arising From Wind Turbine Icing.
BOREAS IV Conference Paper, Finland.
22
Forumul de informare asupra asupra Parcurilor Eoliene Caithness

92/120
Prin extrapolarea rezultatelor unui studiu (Ghid asupra situatiilor de risc ale turbinelor eoliene
din Olanda), putem considera distanta de siguranta a unei turbine de 3 MW ca incepand de la
154 m de la baza acesteia, in special pentru cazurile de desprindere totala a unei pale.
Tipul turbinei
Date
extrapolate
500 1000 1500 2000 2500 3000
Putere instalata (KW)

Distanta maxima (in metri) de proiectare a unei
pale la viteza maxima a rotorului
111
124
134
144
154
164
Tab. 7-1 Extrapolare distanta maxima de proiectare a palei turbinei eoliene, in cazul unui
accident
c) fenomene electrice atmosferice (fulgere, trasnete) pot provoca socuri electrice,
deteriorarea suprafetelor si defectarea echipamentelor electrice sau electronice
datorita supratensiunii. Datorita inaltimii si a componentelor metalice, probabilitatea ca
turbinele eoliene sa fie afectate de fenomene electrice atmosferice este mare. Concret,
mijloacele de protectie impotriva trasnetului pentru turbinele eoliene sunt oferite de:
instalatia de conducere a curentului trasnetului (receptorii de trasnet montati pe nacela
si pale, perii de carbon aflate pe axul generatorului), instalatia de legare la pamant si
instalatia de egalizare a potentialului.
7.2.
Riscuri tehnologice
a) avariere frana rotor poate cauza desprinderea unei pale, daca defectiunea are loc in
timpul operarii, iar legatura cu reteaua este intrerupta. In cel mai rau caz, desprinderea
palei poate provoca torsionarea turnului turbinei (datorita dezechilibrului generat), si
prabusirea sa.
b) incendii provocate de defectiuni tehnice. Turbinele eoliene ce vor fi instalate in parcul
Crucea Nord sunt de ultima generatie ( se produc in prezent) si au incorporate cele mai
inalte standarde de calitate si siguranta, insa riscul de incendiu este prezent si va fi
prezent in orice instalatie unde regasim la un loc componente electronice, uleiuri
inflamabile si fluide hidraulice.
Turbinele eoliene detin sisteme de colectare a scurgerilor de ulei, astfel orice scurgere
de ulei fiind colectata in partea de jos a inchiderii nacelei. De asemenea turbina eoliana
este dotata cu sisteme mai mici de colectare a uleiurilor pentru componentele
individuale ale acesteia. Una din tintele producatorului este aceea de a minimiza riscul
aparitiei unor incendii dar si de minimizare a cantitatii materialelor combustibile din
interiorul turbinei ce ar permite mentinerea si extinderea focului.
Pentru incendiile ce pot fi depistate la timp au fost prevazute in interiorul turbinei
stingatoare de incendiu. Ca masuri de siguranta, in interiorul centralei este interzisa
utilizarea focului, introducerea de materiale inflamabile si fumatul.
c) Riscuri rezultate din nerespectarea masurilor pentru asigurarea sanatatii si securitatii
muncii in perioadele de constructie, operare si dezafectare a proiectului principalii
factori potentiali de risc identificati sunt: electrocutari sau arsuri prin atingere directa

93/120
sau indirecta, manipulare utilaje, lucrari de sapatura, lucrari executate la inaltime,

distante de protectie si de lucru nerespectate, neutilizarea sau utilizarea incorecta a
mijloacelor individuale de protectie, echipamente si utilaje defecte, neracordarea
echipamentelor la instalatia de legare la pamant sau la nulul de protectie, neatentia,
oboseala, consum de alcool.
Distantele de siguranta fata de drumuri si fata de cladiri locuite
Cea mai apropiata turbina este situata la distanta de 1.6 km de DN 2A (Anexa 7.2.1).
Distanta de siguranta fata de drumurile judetene sau nationale, determinata conform normei
ANRE este de 151.6 m (Ordinul ANRE nr. 4/2007), cu modificarile si completarile ulterioare (
Ordinul nr. 49/2007- Anexa 1).
Distantele de siguranta fata de cladiri locuite- cladirile locuite din zona amplasamentului
Parcului eolian Crucea Nord sunt reprezentate de casele din satele invecinate: Crucea si
Vulturu. Distanta de siguranta reglementata prin Norma tehnica ANRE fata de acestea este de
282 m. In cazul parcului eolian distanta cea mai mica, pana la cea mai apropiata locuinta este de
2.1 km, deci nu vor exista probleme din acest punct de vedere.
Se vor lua urmatoarele masuri de prevenire pentru reducerea sau eliminarea riscurilor asociate
principalilor factori identificati mai sus:
Intocmirea, afisarea si respectarea instructiunilor de lucru la fiecare loc de munca;
Montarea de tablite avertizoare;
Montarea de ingradiri de protectie;
Delimitarea clara a zonelor de lucru;
Echiparea corespunzatoare a personalului;
Instruirea corespunzatoare a muncitorilor, intial, si pe timpul derularii lucrarilor;
Respectarea programului de revizie tehnica pentru utilajele de transport si manipulare;
Executarea lucrarilor numai cu utilaje corespunzatoare si cu adoptarea masurilor de
protectie a muncii adecvate;
Pentru incendiile ce pot fi depistate la timp au fost prevazute in interiorul turbinei stingatoare
de incendiu. Ca masuri de siguranta in interiorul centralei este interzisa utilizarea focului,
introducerea de materiale inflamabile si fumatul.
Regulile de interventie se bazeaza in principal pe:
Anuntarea unitatii de pompieri (apel de urgenta);
Informarea intregului personal prezent;
Oprirea generatorului turbinei (daca acesta este in functiune);
Evacuarea intregii zone folosind iesirile in caz de urgenta.

Anexa 7.2-1 Amplasarea parcului eolian Crucea Nord fata de drumuri
8. Descrierea dificultatilor
94/120

95/120
Nu am intampinat dificultati in elaborarea studiului de impact asupra mediului.
9. Rezumat fara caracter tehnic

-
descrierea activitatii, metodologiile utilizate in evaluarea impactului asupra mediului,

impactul prognozat asupra mediului, identificarea si descrierea zonei in care se
resimte impactul, masurile de diminuare a impactului pe componentele de mediu,
concluzii majore care au rezultat din evaluarea impactului asupra mediului.
Proiectul ce face obiectul acestui raport consta in instalarea si exploatarea unui numar de 36
turbine eoliene cu puterea instalata de 3 MW/unitate, puterea totala instalata fiind de 108
MW. Puterea generata de parcul eolian va fi preluata de o statie de transformare.
Parcul eolian Crucea Nord si statia de transformare vor fi amplasate in extravilanul comunelor
Crucea si Vulturu, in zona de terenuri agricole. Terenurile respective au ca vecinatati:
Nord:
Nord-Est:
Sud, Sud-Vest:
Vest, Nord-Vest:
proprietati private, DJ 225, comuna Vulturu;

proprietati private; sat Runcu;
proprietati private; DN 2A, DJ 224, Comuna Crucea, sat
Stupina;
proprietati private; sat Crisan, Siriu
Din punct de vedere constructiv, o turbina eoliana este alcatuita din 4 componente principale:
rotor, pale, nacela si pilon. Inaltimea maxima a turbinei eoliene este de 150 de m. Turbinele
eoliene se vor fixa la sol prin fundatii cu diametrul de cca. 19 m, avand mai mult de 5 m
adancime.
Reteaua electrica colectoare a parcului eolian va urmari pe cat posibil drumurile de acces catre
fiecare locatie.
Conectarea parcului eolian la S.E.N. se va face prin intermediul retelei colectoare subterane
care ajunge la statia de transformare Stupina. Statia se va racorda la instalatia ENEL prin
intermediul unei linii electrice aeriene.
Accesul spre locatia parcului eolian si statia de transformare se va face din drumul judetean DJ
226B.
Proiectul va avea 3 etape, si anume constructie, functionare-operare si dezafectare. Durata
estimata pentru construirea parcului eolian si a statiei de transformare este de 1 an si 6 luni.
Evaluarea impactului asupra mediului s-a facut in conformitate cu Ordinul nr. 863 din
26.09.2002 privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii- cadru de
evaluare a impactului asupra mediului si Ordinul nr. 135/2010, privind aprobarea Metodologiei
de aplicare a evaluarii impactului asupra mediului pentru proiecte publice si private.

96/120
Pentru evaluarea emisiilor poluante provenite de la masinile de transport si utilajele ce vor

lucra pe santier s-a folosit metodologia EEA/EMEP/CORINAIR, pentru grupa 7 trafic rutier si
grupa 8- alte surse mobile.
Evaluarea impactului asupra mediului s-a facut pentru cele 3 etape ale proiectului si anume
constructie, functionare-operare si dezafectare, pe baza urmatoarelor criterii:
1. Identificarea limitelor spatiale si temporale ale proiectului (suprafata ocupata si durata de
exploatare);
2. Culegerea informatiilor despre mediu i efectuarea unor analize de baza pentru obtinerea
unor informatii cu privire la caracteristicile naturale i socio-economice ale zonei studiate;
3. Identificarea posibilelor efecte asupra componentelor mediului, ca urmare a implementarii
Proiectului, bazate pe estimarea preliminara a interactiunii dintre anumite caracteristici ale
acestuia si conditiile de mediu existente, in diferitele etape ale realizarii parcului eolian;
4. Determinarea efectelor probabile asupra mediului rezultate in urma defectiunilor sau
accidentelor;
5. Dezvoltarea unor masuri pentru a elimina sau reduce efectele adverse;
6. Identificarea avantajelor si dezavantajelor proiectului ce reies din informatiile mentionate
anterior.
Principalele efecte potentiale identificate asupra componentelor de mediu in etapa de
constructie sunt:
Apele de suprafata si subterane degradarea calitatii apelor;
Atmosfera degradarea calitatii aerului si emisii de praf;
Sol/Subsol - modificari morfologice, degradarea calitatii, izolarea unor suprafete de sol
fata de circuitele ecologice naturale;
Biodiversitatea distrugerea vegetatiei datorita emisiilor de praf, perturbarea faunei si
habitatelor din zona proiectului;
Zgomot zgomot determinat de traficul din zona proiectului si de functionarea utilajelor
de capacitate mare;
Mediul socio-economic perturbarea activitatilor uzuale (lucrari agricole, pasunat),
cresterea cererii de servicii conexe;
Principalele efecte asupra componentele de mediu in timpul functionarii sunt:
Atmosfera - impact pozitiv asupra calitatii atmosferei, datorita faptului ca se genereaza
energie electrica fara a produce in schimb emisii poluante;
Sol/Subsol - scoaterea definitiva din circuitul agricol a terenurilor arabile;
Mediul socio-economic - cresterea veniturilor autoritatilor locale, venituri suplimentare
pentru proprietarii de terenuri din zona;
Peisaj modificarea peisajului din zona.
Principalele efecte asupra componentele de mediu in timpul dezafectarii sunt:
Atmosfera degradarea calitatii aerului;

97/120
Zgomot zgomot determinat de traficul din zona proiectului si de functionarea utilajelor

de capacitate mare;
Masuri de diminuare a impactului pe componente de mediu:

Aerul :
- asigurarea unui service pentru parcul auto;
- oprirea motoarelor in timpul stationarii indelungate;
- udarea suprafetelor nepavate;
- limitarea activitatii in perioada cu vant puternic;
- transportarea pamantului excavat in basculante acoperite de prelate;
Solul:
- stocarea si evacuarea deseurilor in mod adecvat;
- intretinerea utilajelor se va face in locuri special amenajate;
- reabilitarea terenurilor folosite dupa terminarea lucrarilor;
- folosirea spatiilor special amenajate pentru depozitarea materialelor;
Subsolul :
- stabilirea unui regulament de prevenire a scurgerilor accidentale.
In baza analizei facute asupra impactului constructiei, montarii si functionarii unui parc de
turbine eoliene in extravilanul localitatii Crucea, se pot releva urmatoarele concluzii:
1. Solul si subsolul amplasamentului sunt afectate numai in perioada de constructii montaj.
2. Sursele de apa de suprafata si subterane nu sunt afectate in nici un fel, pe de o parte
datorita distantei la care se gasesc si pe de alta parte datorita specificului de generare a
energiei electrice din potential eolian.
3. Impactul economic dat de functionarea parcului eolian in zona mentionata este total
benefic. Beneficiul este dat de obtinerea energiei electrice din energie curata, (fara efect
de poluare a aerului), de costurile de exploatare, intretinere si reparatie mult mai mici
decat in cazul obtinerii energiei prin tehnologii conventionale, in termocentrale
electrice.
4. Factorul de sanatate a populatiei este de asemenea pozitiv influentat, pentru ca
producerea energiei nu se face prin generare de noxe in aerul atmosferic. In plus,
estimarile privind impactul zgomotului si umbrei asupra populatiei arata un impact
potential redus.
5. In urma analizelor facute s-a constatat ca vegetatia naturala din zona este caracteristica
zonelor aride de stepa si nu este intr-un fel sau altul afectata de functionarea turbinelor
eoliene. De asemenea, parcul eolian este amplasat in afara ariilor protejate.
6. In ceea ce priveste influenta pe care functionarea turbinelor eoliene in zona o va avea
asupra avifaunei, sunt necesare studii de specialitate de durata.

98/120
Raport asupra biodiversitatii
STUDIU DE IMPACT ASUPRA BIODIVERSITATII

PENTRU ZONA PARCULUI EOLIAN CRUCEA NORD
Intocmit pentru:
SC CRUCEA WIND FARM SRL
Constana, Romania
De catre:
Autori
biol. Calin Hodor, biol. Cosmin Manci, Msc.
Expert in domeniul biodiversitaii atestat la Ministerul Mediului din Romania
Wildlife Management Consulting
&
dr. biol. Mircea Gogu-Bogdan
Cercetator principal
Expert in domeniul biodiversitaii atestat la Ministerul Mediului din Romania
Centrala Ornitologica Romana
aprilie 2010
Wildlife Management Consulting I CENTRALA ORNITOLOGICA ROMANA - SCURTA

PREZENTARE
Wildlife Management Consulting este o companie specializata in cercetarea biodiversitaii.

99/120
Angajaii i colaboratorii sunt experi de top in diferite domenii ale biodiversitaii, cum ar fi:
habitate, flora i vegetaie, nevertebrate terestre (gandaci, fluturi, molii, greieri i cosai etc.) i
acvatice, peti, amfibieni, reptile, pasari, mamifere mici i mari, inclusiv lilieci.
Contractele importante ale companiei au fost conduse de dl. Calin Hodor, el fiind expert
atestat, autorizat de Ministerul mediului din Romania sa desfaoare studii legate de impactul
asupra biodiversitaii pentru toate domeniile economice din Romania, inclusiv domeniul
numarul 3 energie.
Centrala Ornitologica Romana, infiinata in 1936, este o instituie guvernamentala a Academiei
de tiine Agricole i Silvice, fiind una dintre primele de acest gen din lume. Obiectivul acesteia
este biologia, ecologia i dinamica populaiilor de pasari la nivel naional i internaional.
Datorita activitaii sale cu caracter internaional, COR este afiliata la EURING (Asociaia
Europeana a Studiului Dinamicii Populaiilor de Pasari). Activitatea COR este coordonata de dl.
Mircea Gogu-Bogdan, doctor in tiine biologice i protecia mediului, totodata expert atestat,
autorizat de Ministerul Mediului din Romania, in dinamica populaiilor de pasari pe caile de
migraie Europa-Asia-Africa i pentru efectuarea de studii legate de impactul asupra
biodiversitaii pentru toate domeniile economice din Romania, inclusiv domeniul numarul 3
energie.
ISTORIC
Studiile de pana acum au aratat ca fermele eoliene moderne cu amplasare sensibila nu au un
efect advers semnificativ asupra populaiilor de pasari.
SC CRUCEA WIND FARM SRL investete in monitorizarea atenta a acestui aspect important i
continua sa-i desfaoare activitatea, asumandu-i toate precauiile pentru evitarea producerii
oricarui impact semnificativ.
Energia eoliana este nepoluanta i poate sa contribuie la eliminarea efectelor produse de
schimbarile climatice. Fermele eoliene pot fi dezvoltate cu respectarea proteciei habitatelor,
prezentand totui un pericol insemnat in doua direcii: a pasarilor i liliecilor i a altor forme de
viaa.
Dei amplasamentele pentru fermele eoliene sunt in general considerate ca neagresive pentru
mediul inconjurator s-a constatat un impact neateptat asociat energiei eoliene, in special in
California. Acesta s-a materializat prin moartea unui numar de pasari intrate in coliziune cu
turbinele i cu alte componente ale acestor instalaii. Totui, in comparaie cu alte structuri cum
ar fi turnurile de televiziune i radio, incidena globala a mortalitaii in randul pasarilor produsa
de generatoarele de energie eoliana este mica.
Rezultatele studiilor de monitorizare efectuate in Europa i California indica faptul ca
rapitoarele (pasarile de prada), paseriformele (pasarile cantatoare), limicolele i pasarile
acvatice sunt cele mai expuse la coliziunea cu turbinele acestor instalaii. Caiva factori, printre
care abundena i componena aviara, zona geografica, abundena hranei i caracteristicile
instalaiilor eoliene, determina potenialul de mortalitate in randul pasarilor..
In Europa s-a inceput investigarea problemelor aparute in relaia dintre morile de vant i lilieci
dupa descoperirea unei mortalitai semnificative in randul liliecilor in S.U.A. i descrierea unor
efecte posibile ale turbinelor de la instalaiile eoliene asupra populaiilor acestor specii.
Un impact negativ semnificativ asupra liliecilor s-a constatat mai ales atunci cand proiectele de
energie eoliana au instalaii amplasate in zone cu vegetaie lemnoasa.
Lecia a fost invaata de la unul din primele proiecte importante de ferme eoliene a carui
implementare s-a efectuat in America de Nord. Infiinata in anii 1970, ferma de la Altamont

100/120
Pass a reprezentat o mare problema pentru pasari. In momentul in care turbinele au fost
inlocuite de altele mai noi, mai puine i mai mari ca dimensiune, zona a devenit mai sigura
pentru pasari.
Astazi, industria energiei eoliene a elaborat proceduri menite sa faciliteze inelegerea pasarilor
i a modului in care acestea inter-relaioneaza cu turbinele eoliene.
Fermele eoliene moderne au nevoie astazi de o serie de rapoarte de mediu inainte ca
amplasarea lor sa fie aprobata. In cadrul acestui proces, locaia propusa pentru amplasare va fi
monitorizata i biodiversitatea, in special habitatele, populaiile de pasari i lilieci, evaluata.
Ce fel de habitate, pasari i lilieci se afla la locul de amplasare? Care sunt obiceiurile pasarilor i
liliecilor, care sunt traseele tipice de zbor? Aceste pasari i lilieci cuibaresc sau se odihnesc acolo,
sau sunt doar in trecere?
La intrebari de acest fel trebuie sa se dea un raspuns in efortul de a inelege mai bine
biodiversitatea de la faa locului i de a diminua potenialele interaciuni cu turbinele eoliene i
cu elementele adiionale. Odata terminata instalarea, acestea sunt monitorizate in continuare
pentru a inelege mai bine relaia pe termen lung dintre biodiversitate i fermele eoliene.
A aparut de ceva timp o preocupare legata de impactul pe care unele ferme eoliene l-ar putea
avea asupra populaiilor de lilieci. Pana astazi, liliecii i interaciunea lor cu turbinele eoliene
sunt doua subiecte pe departe mai puin inelese decat in cazul pasarilor, dar dovezi noi susin
ca impactul asupra populaiilor de lilieci este mai mare decat in cazul pasarilor.
Prima i cea mai importanta aciune de diminuare este aceea de a realiza un studiu asupra
biodiversitaii, deoarece trebuiesc cunoscute cu exactitate speciile care vor fi afectate i in ce
fel.
INTRODUCERE
SC CRUCEA WIND FARM SRL dezvolta o ferma eoliana in Dobrogea, in apropierea satelor
Crucea, Vulturu i Pantelimon.
In timpul procesului de obinere a aprobarilor pentru dezvoltare, vor aparea ingrijorari in
legatura cu impactul potenial asupra biodiversitaii, mai ales asupra habitatelor, pasarilor
migratoare i liliecilor.
Au fost inute sub observaie i alte specii protejate de legislaia europeana i romaneasca, cum
ar fi popandaul (Spermophilus citellus)
Este bine cunoscut faptul ca multe zone din Dobrogea funcioneaza ca trasee de migraie i
edere temporara pentru pasari i probabil pentru lilieci.
Observaiile facute asupra pasarilor migratoare, ziua i noaptea, au furnizat informaii valoroase
care pot fi folosite in evaluarea riscului asupra speciilor de pasari din locul propus pentru
amplasarea unui parc de instalaii eoliene. Daca sunt proiectate in mod adecvat, studiile din
timpul nopii pot furniza informaii asupra activitaii i caracteristicilor migraiei i pot genera o
estimare asupra numarului relativ de pasari migratoare care se deplaseaza peste un
amplasament potenial de instalaie eoliana, cand se compara cu alte locaii.
Studiile facute in timpul zilei permit identificarea speciilor, o estimare mai corecta a utilizarii de
catre pasari a unei anumite zone i numararea pasarilor care folosesc aria de studiu atunci cand
se presupune ca acestea apar mai frecvent in zona de risc a turbinelor eoliene.
De asemenea studiile facute in timpul zilei mai permit i identificarea zonelor cu concentraie
mare de pasari i unde dezvoltarea poate avea un impact asupra unui habitat important.
In afara pasarilor migratoare, locaia propusa i zonele invecinate pot sa includa habitate
adecvate pentru cateva specii de pasari cuibaritoare de interes conservativ, incluzand ciocarlia

101/120
de baragan (Melanocorypha calandra), dumbraveanca (Coracias garrulus), sfranciocul mic

(Lanius minor), sfranciocul roietic (Lanius colurio) etc.
Prezena posibila a gatelor care ierneaza, in special a gatelor cu gat rou (Branta ruficollis) i a
garlielor, dar i a ereilor care ierneaza, ridica probleme i preocupari din partea celor care se
ocupa de conservarea speciilor protejate din Romania.
Prezena unei SPA (zona de protecie a pasarilor) in vecinatatea locaiei de proiect, chiar daca
cea mai apropiata este la mai puin de 100 m de perimetrul Crucea, sporete ingrijorarea celor
care se ocupa de conservarea speciilor protejate pe plan local cu privire la speciile de pasari
cuibaritoare sau in pasaj, cat si a celor de lilieci, de interes conservativ.
Obiectivele studiului de baza asupra biodiversitatii
Principalele scopuri ale studiilor au fost acelea:
1. de a furniza informaii de baza privind diferitele aspecte ale biodiversitaii, in special
referitoare la activitatea speciilor de interes conservative din zona propusa pentru
dezvoltarea proiectului, i care sunt utile in evaluarea impactului asupra pasarilor i
liliecilor din aria de dezvoltare a parcului de instalaii eoliene;
2. de a furniza informaii care ar putea ajuta in proiectarea unui parc cu instalaii eoliene
astfel incat expunerea speciilor de pasari i lilieci la posibilele coliziuni cu turbinele sa fie
cat mai puin.
Obiectivele specifice ale studiilor au fost:
de a identifica tipurile de habitat;
de a identifica speciile de pasari care folosesc aria de studiu pe tot parcursul
anului, cu precadere in timpul migraiilor i in perioadele de cuibarit;
studiul din timpul iernii este important deoarece Dobrogea este o zona de
hranire foarte importanta pentru gatele migratoare din nordul Europei i
Siberia, care se aglomereaza in numar mare pe campurile agricole;
de a descrie cantitativ i calitativ abundena relativa i folosirea temporala i
spaiala, de catre speciile de pasari, a ariei de studiu in timpul zilei;
de a identifica zonele din cadrul ariei de studiu folosite intens de pasari i lilieci i
care ar putea prezenta un risc mai ridicat pentru aceste specii prin dezvoltarea
amplasamentelor;
de a stabili daca in zona cuibarete vreo specie de pasari rapitoare i daca da, de
a determina distribuia spaiala a cuiburilor in zona de studiu;
de a stabili distribuia i densitatea cuiburilor ciocarliilor, presurilor i a altor
specii importante in aria de studiu;
de a determina compatibilitatea i folosirea habitatului de catre speciile de
ciocarlie;
de a determina speciile i locaiile gatelor care ierneaza, cat i a pasarilor
rapitoare, in aria de studiu.
Scopurilor i obiectivelor acestui studiu li se adreseaza o combinaie de date colectate la
punctul de locaie a proiectului propus, la start, cu datele din monitorizarea din timpul
construirii i dupa construire, colectate de la alte locaii cu astfel de proiecte i din literatura de
specialitate.

102/120
Planul de studiu a fost conceput astfel incat sa ridice probleme despre folosirea locaiei de catre
pasari i care sa poata fi apoi utilizate in raportul de impact i sa ajute la proiectarea staiei in
ceea mai mare masura posibila.
Studiile de impact pot fi efectuate pe baza utilizarii de catre pasari i lilieci, a expunerii relative,
a vegetaiei, a habitatelor i a altor factori de la faa locului, dar i prin compararea cu utilizarea
de catre pasari, expunerea i mortalitatea constatate la fermele eoliene deja existente.
Informaiile extrase din evaluarea utilizarii terenului de catre pasari pot fi folosite pentru a
argumenta deciziile ce trebuie luate in legatura cu poziionarea turbinelor i proiectarea fermei
eoliene pentru a reduce riscul pentru speciile de pasari.
Raportul studiului de baza furnizeaza de asemenea i informaii care pot fi utilizate in
proiectarea studiilor de monitorizare dupa construire.
Aria de studiu
Proiectul este localizat in Dobrogea, judeul Constana, intr-o zona unde se practica o
agricultura intensiva.
Aria de studiu propusa ocupa aproximativ 1950 hectare i cuprinde i zona de impact a
turbinelor eoliene, drumurile de acces, infrastructura electrica viitoare etc.
Localitai invecinate: la nord Crucea, la nord-est satul Runcu, la sud sud-vest Crucea si
Stupiana, la vest-nord-vest satele Crian si Siriu.
Aria de proiect este localizata la distana mare de litoralul Marii Negre, la aproximativ 40 km, i
la mai mult de 20 km de Dunare.
Zona propusa pentru proiectul fermei nu se suprapune peste nici un tip de zona naturala
protejata, adica rezervaie naturala, parc naional, parc natural, rezerva a biosferei sau reea
Natura 2000.
Cea mai apropiata poriune de o zona Natura 2000, ROSPA0019 Cheile Dobrogei, este in colul
de nord-est, la mai puin de 100 m. Aceasta poriune a fost desemnata pentru 39 specii de
pasari, 28 cuibarind acolo. Acesta este i un loc important pentru pasarile rapitoare fiind
semnate 18 specii. Formatul standard confirma importana acestui sit pentru migraia pasarilor
rapitoare.
Aproape 95% din suprafaa este acoperita de campuri agricole, cultivate cu diferite soiuri de
cereale, rapia, foarte mici poriuni cu floarea soarelui i lucerna. Aproximativ 4% este acoperita
de alte tipuri de vegetaie, cum ar fi vegetaia ruderala (ruderala = o planta, de obicei de origine
straina, care apare in zone de evacuare a deeurilor, de-a lungul drumurilor i in alte locuri
poluate de om; tot ce ine de o astfel de planta), iruri de copaci, liziere etc.
Descriere sumara a metodelor utilizate
Studiile de baza legate de pasari au constat in observari, ale activitaii din timpul zilei, ale
acestora pe perioada iernii, verii, primaverii i migraiei de toamna.
Pentru momentul cuibaritului s-a utilizat metoda transectelor.
Observaiile asupra liliecilor s-au desfaurat prin metoda transectelor folosind detectoarele de
lilieci pentru a identifica i inregistra indivizii diferitelor specii de lilieci.
Pentru speciile de ciocarlie in perioada de cuibarit s-au folosit metode de estimare speciale cum
ar fi alcatuirea harilor de teritoriu.
Primele luni ale programului de studiu au reprezentat un proces de investigare care a folosit
trasee aleatorii in vederea alcatuirii unui inventar calitativ i pentru a gasi eventualele locuri de
odihna ale gatelor.

103/120
Prezentul raport este rezultatul a 8 luni de observare (octombrie 2009 aprilie 2010). In fiecare
luna un numar mediu de patru zile a fost petrecut in teren i alte 5 zile pe luna au fost
consumate pentru a cauta eventualele resturi de animale la 3 mici ferme eolienei.
Toate speciile de pasari care au fost observate pe ambele pari ale transecturilor intre puncte
fixe au fost inregistrate pe un formular de observaie.
De asemenea, au fost inregistrate i informaiile despre dimensiunea stolurilor, inalimea la
care zboara i habitate.
Pe parcursul studiului, la speciile de reptile i mamifere mici s-au folosit numai observaiile
incidentale asupra animalelor i a diferitelor semne lasate de acestea (excremente, urme, urme
de hranire).
Rezultate
Habitatele, flora i vegetatia
Habitatele sunt eseniale pentru a explica datele legate de prezena/absena, abundena i
distribuia speciilor de animale.
Datele referitoare la flora, vegetaie i habitate au rezultat din studiile efectuate in timpul
primaverii i verii.
Deoarece Dobrogea este o zona foarte arida, pentru determinarea corecta a speciilor de plante,
studiile trebuie facute pe parcursul primaverii i la inceputul verii, atunci cand acestea sunt
inflorite.
Pentru a realiza harta principalelor habitate principalele metode folosite au fost analizarea
imaginilor satelitare i fotografiile aeriene.
Zonele neidentificate in cadrul studiilor efectuate la birou, au fost cautate in teren pentru a
determina i a realiza harta tipului de habitat.
ase tipuri principale de habitat au fost gasite in zona cercetata.
Acestea sunt:
1. zone cu agricultura intensiva
2. comunitai de plante ruderate
3. petice cu vegetaie de stepa modificata
4. tufariuri
5. iruri de copaci
Arborii i tufiurile distribuite pe marginea campurilor i in asocierile ruderale pot fi considerate

cu greu drept habitat, dar sunt foarte importante pentru lilieci i pasari.
Zonele cu agricultura intensiva
Acestea reprezinta principalul tip de habitat din zona cercetata, 95% din intreaga suprafaa a
ariei parcului eolian Crucea Nord.
Parcelele sunt cultivate in principal cu cereale i rapia. Suprafeele de mici dimensiuni sunt
cultivate cu floarea soarelui i lucerna.
Distribuia acestor culturi se poate modifica anual, la alegerea administratorului.

104/120
Acest tip de habitate este considerat in mod eronat ca fiind unul steril pentru speciile de pasari
i mamifere salbatice (importante din punct de vedere al conservarii) care populeaza ariile de
cultura intensiva pe tot parcursul anului.
Cele mai importante specii de pasari protejate care se regasesc in acest tip de habitat de la
perimetrul proiectului Crucea Nord, care cuibaresc, ierneaza sau se afla acolo pe tot parcursul
anului, sunt: ciocarlia de camp, ciocarlia de stol, fasa de camp, ciocarlanul moat, presura cu cap
negru, potarnichea, prepelia, vanturelul rou, eretele vanat i orecarul mare.
Speciile mai puin importante care se regasesc in acest tip de habitat, in special toamna, iarna i
la inceputul primaverii, sunt ciorile de semanatura, graurii, stancuele i ciorile grive.
In timpul aratului, ariile cultivate sunt locuri de hrana importante pentru berzele albe, mai ales
primavara.
Dintre amfibieni o singura specie (ca adult) a fost observata pe ariile cultivate i la marginea
campului din perimetrul studiat.
Cel mai frecvent mamifer diurn care a putut fi observat pe marginea ariilor cultivate este
popandaul.
Alte rozatoare, cum ar fi oarecii i alte rozatoare sunt i ele prezente frecvent, reprezentand
principala sursa de hrana pentru carnivore, cum ar fi vulpile.
Iepurii au fost observai in numar mic in aria cultivata.
Singura specie de mamifer mare observata aici este caprioara (Capreolus capreolus).
Am folosit acest exemplu amplu de specii de animale regasite in zonele intens cultivate pentru
a arata ca aceste tipuri de habitate nu sunt cu nimic mai puin importante pentru conservarea
animalelor salbatice i ca aceste zone pot susine populaii de specii importante din punctul de
vedere al conservarii.
Comunitai de plante ruderale

Aceste comunitai sunt localizate pe marginile drumurilor, cararilor, canalelor de irigaii i
terenurilor cultivate.
Aceste tipuri de habitat pot fi importante ca habitate de cuibarit i hranire pentru unele specii
de pasari, cum ar fi: sfrancioci, ciocarlanul moat i alte specii, in special cand in acest habitat
exista tufiuri i copaci.
De asemenea acesta este i cel mai folosit habitat de catre popandaii din zonele cultivate
intens.
Principalele specii gasite in acest tip de habitat sunt:
Agropiron repens
Artemisia absinthium
Artemisia vulgaris
Bassia hirsute
Canabis sp.
Capsella bursa-pastoris
Chondrilla juncea
Cichorium intybus
Cirsium arvense
Consolida regalis
Coronilla varia
Daucus carota
Dichanthium ischaemum

105/120
Dipsacus fullonum
Echinops sphaerocephalus
Echium vulgare
Eryngium campestre
Hordeum sp.
Linaria vulgaris
Malva neglecta
Matricaria recutita
Melilotus sp.
Onopordum acanthium
Plantago media
Papaver sp.
Arbuti i tufe izolate
Arbutii sunt, in general, rari in aria de proiect.
De obicei s-au gasit doar grupuri izolate i mici de tufiuri.
Este un habitat important care furnizeaza hrana (fructe de padure), adapost i loc de cuibarit
pentru pasari i adapost pentru mamifere
Cea mai importanta specie din punct de vedere al conservarii i care populeaza acest tip de
habitat este sfranciocul roietic Lanius collurio.
Alte specii cum ar fi presurile, presura cu cap negru, presura sura, presura de gradina, folosesc
aceti arbuti ca locuri de cantat sau pentru etalarea nupiala a masculilor.
Speciile de arbuti observate in zona sunt:
Crataegus monogyna
Prunus spinosa
Rosa sp.
Chiar daca aceste tipuri de habitat sunt considerate ca sarace din punct de vedere al
biodiversitaii i neimportante pentru pasari i alte animale salbatice, cercetarea in teritoriu a
relevant importana acestor zone cultivate, a marginilor de camp i a arbutilor rasfirai pentru
specii cum ar fi:
pasari (pentru hranire i loc de cuibarit)
Alauda arvensis
Melanocorypha calandra
Calandrella brachydactyla
Motacilla flava feldegg
Anthus campestris
Sylvia communis
Passer hispaniolensis
Miliaria calandra
Emberiza citrinella
Lanius collurio
Lanius minor
Corvus frugilegus
Corvus monedula
Falco tinnunculus
Circus cyaneus
Coturnix coturnix

106/120
Perdix perdix
mamifere
Spermophilus citellus
Microtus arvalis
Apodemus agrarius
Lepus europaeus
Vulpes vulpes
irurile de copaci
Singurii copaci care cresc in aceste arii sunt cei plantai pe marginea drumurilor. Ali pomi, in
special cei fructiferi, se gasesc in interiorul satelor.
Petice cu vegetaie de stepa modificata
Singurele habitate de stepa sunt reprezentate de cateva sectoare profund modificate localizate
pe tumuli. Modificarea este cauzata de utilizarea timp de decenii a fertilizatorilor la culturile din
jurul tumulilor.
Concluzii
In aria de proiect se gasesc de obicei habitate antropice/agricole sau puternic influenate de
activitatea umana.
Toate habitatele au o importana scazuta din punct de vedere al conservarii.
Chiar daca aceste tipuri de habitat nu prezinta o importana directa din punct de vedere al
conservarii, unele specii importante de pasari i mamifere folosesc aceste habitate pentru
hranire sau cuibarit.
Nevertebrate
Un mare numar de lacuste Oedipoda sp., probabil caerulescens, poate fi gasit in aria
necultivata, cum ar fi canalele de irigaie.
In perioada de inflorire a plantelor, un numar mare de fluturi i molii se pot observa pe florile
asociaiilor menionate mai sus.
Au mai fost observate in zona cercetata i alte insecte din ordinele Odonata, Dermaptera,
Diptera, Hemiptera, Hymenoptera, Coleoptera precum i alte nevertebrate cum sunt paianjenii.
In zona cercetata nu au fost gasite specii de nevertebrate protejate.
Amfibieni
O specie de amfibian, broasca raioasa verde, Epidalea (Bufo) viridis (un singur individ) a fost
gasit in suprafaa de studiu.
Nu au fost gasite locuri de reproducere pentru amfibieni in suprafaa proiectului.
Reptile
Doar doua specii de reptile au fost gasite oparla de stepa Podarcis taurica i oparla de camp
Lacerta agilis.
Populaia estimata pentru oparla de stepa este 50-70 indivizi aduli.
Pentru soparla de camp numarul de exemplare estimate este mai mic de 100, mai ales in
canalele de irigaii i pe marginea drumurilor.
Este posibila i prezena unei mici populaii de arpe de casa Natrix natrix in zona de studiu.
Pasari
Studiul asupra pasarilor a fost desfaurat in perioada de iarna.

107/120
Datele cantitative cu privire la speciile cuibaritoare au fost calculate in mod special pentru
speciile cu valoare conservativa.
Pasari care ierneaza
S-a inregistrat existena a douazeci de specii de pasari in aria de studiu pe timpul iernii.
Speciile i numarul maxim/zi observate pe parcursul unei luni sunt prezentate in tabelul de mai
jos:
Nr
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
14
15
16
17
Specia
Alauda arvensis
Buteo buteo buteo
Buteo rufinus
Carduelis carduelis
Carduelis canabina
Circus cyaneus
Corvus c. cornix
Corvus frugilegus
Corvus monedula
Galerida cristata
Miliaria calandra
Perdix perdix
Phasianus colchicus
Pica pica
Sturnus vulgaris
Turdus pilaris
Noi.
70
4
5
40
5
3
0
700
100
7
150
10
10
6
24
900
600
Dec.
36
1
1
25
3
2
10
1879
500
4
200
12
0
2
30
730
800
Ian.
20
2
0
115
0
1
0
600
178
7
300
7
0
2
33
0
80
Feb.
57
3
3
80
0
3
10
650
125
6
350
21
21
4
28
1250
350
Nu au fost detectat nici un card de gate in aria de studiu. Locurile de innoptat mai apropiate au
fost observate in apropierea Complexului Lagunar Razelm Sinoie.
Un numar extrem de redus de specii i indivizi, cu excepia ciocarliei de Baragan, ciorii de
semanatura, cocoarului i graurului.
Lipsa unor habitate adecvate este probabil motivul numarului scazut de pasari.
Locurile adecvate pentru innoptat, cum ar fi plaurii, padurile, tufiurile sunt absente in aria de
studiu.
Migratia de primavara
Migraia de primavara a pasarilor a fost studiata intre 15 martie i sfaritul lunii mai 2009.
Am folosit un singur punct de observaie localizat in apropierea sitului Natura 2000.
Interesul principal l-a reprezentat migraia rapitoarelor i a berzelor care ar putea suferi un
posibil impact din direcia dezvoltarii unui parc eolian in viitor.
Specia
Gaia neagra
Acvila mica
orecarul comun
Vanturelul rou
Acvila
Denumirea tiinifica
Milvus migrans
Aquila pennata
Buteo buteo buteo
Falco tinnunculus
Aquila sp.
numar
1
7
6
10
2

oimul randunelelor
Falco subbuteo
oim
Falco sp.
Erete
Circus sp.
Erete vanat
Circus cyaneus
Viespar
Pernis apivorus
Acvila ipatoare mica
Aquila pomarina
Uliul cu picioare scurte
Accipiter brevipes
orecarul mare
Buteo rufinus
Eretele de stuf
Circus aeruginosus
Erete sur
Circus pygargus
Erete alb
Circus macrourus
Vanturelul de seara
Falco vespertinus
erparul
Circaetus gallicus
Uliul pasarar
Accipiter nisus
orecar de stepa
Buteo buteo vulpinus
Barza alba
Ciconia ciconia
Barza neagra
Ciconia nigra
Numar total de pasari rapitoare i berze
108/120
8
1
5
17
230
21
1
6
20
4
2
120
6
1
220
950
2
1640
In timpul migraiei de primavara s-a inregistrat in zona un numar total de 1640 indivizi
aparinand la 19 specii de pasari rapitoare i doua specii de barza.
Cel mai mare numar de indivizi inregistrai de la o singura specie de pasari rapitoare aparine
orecarului de stepa cu 220 exemplare, urmat de viespar cu 230 exemplare.
Cel mai mare numar de indivizi (950) observai in migraie aparineau speciei berza albe,
Ciconia ciconia.
Direcia dominanta de zbor a fost SE-NV. Cea mai mare intensitate a migraiei a fost inregistrata
in luna aprilie.
Aspecte legate de cuibarit
Au fost observate 19 specii cuibaritoare in decursul studiului speciilor cuibaritoare, in perioada
mai-iulie.
apte dintre specii au fost listate intr-una din anexele la Directiva Pasari 79/409/EEC.
Metodologia utilizata pentru studierea populaiilor cuibaritoare a fost cea a observaiilor din
punct fix pe transect.
Transectul folosit a fost unul scurt (de 1 km) i a acoperit toate habitatele: zonele cu agricultura
intensiva, tufiurile, terenurile stepice, canalele de irigaie etc. Punctele de observaie sunt
situate in habitatul cercetat la distana de 150 m unele de altele, de-a lungul unui transect
linear.
Aceasta metoda este utilizata pentru monitorizarea pasarilor mici (in principal a
paseriformelor). Punctele de observaie sunt situate la 150 unele de celelalte, de-a lungul unui
transect linear prin habitatul cercetat. Transectul este parcurs dimineaa devreme, intre orele
6-9 (cand pasarile sunt foarte active). In fiecare punct cei doi observatori stau timp de 5 minute
pentru a asculta i a privi pasarile i pentru a nota fiecare specimen detectat. Pasarile sunt
notate separat pentru observaii in interiorul unui cerc cu raza de 30 m i in afara acestuia
Densitatea populaiilor de pasari pentru fiecare specie in parte este calculata dupa formula
D=ln(n/n2)*n/mr2, unde n este numarul total de pasari observate, n2 este numarul total de
pasari din afara cercului, m este numarul de puncte de numarare i r raza cercului (30 m).

109/120
Pasarile care cuibaresc in aria de proiect:

Numarul de Populaia
perechi
totala
din
cuibaritoare Romania (bp)
460000Alauda arvensis
Ciocarlia de camp
1500-2000 850000
150000Anthus campestris
Fasa de camp
10-12
220000
Calandrella brachydactyla
Ciocarlia de stol
10-15
10000-12000
Coracias garrulus
Dumbraveanca
1-2
4600-6500
160000Coturnix coturnix
Prepelia
53-88
220000
125000Emberiza hortulana
Presura de gradina
7-8
255000
Emberiza melanocephala
Presura cu cap negru
7
Falco tinnunculus
Vanturelul rou
1
10000-14000
220000Galerida cristata
Ciocarlanul
4
312000
1380000Lanius collurio
Sfranciocul roietic
7
2600000
364000Lanius minor
Sfraciocul cu frunte neagra 1
857000
Ciocarlia de Baragan
500-600
85000-105000
940000Miliaria calandra
Presura sura
10-15
1200000
216000Motacilla flava feldegg
Codobatura galbena
80-90
340000
120000Perdix perdix
Potarniche
20-30
180000
200000Phasianus colchicus
Fazan
5-9
300000
624000Pica pica
Coofana
1
780000
840000Sturnus vulgaris
Graur
20-30
1224000
Upupa epops
Pupaza
1-2
24000-42000
Cele cu caractere boldate sunt speciile listate in Directiva Pasarilor - Annex 1.
Scurte note cu privire la speciile listate in Anexa 1 din Directiva Pasarilor i care cuibaresc in aria
de proiect.
Anthus campestris estimam ca 10-12 perechi din aceasta specie cuibaresc pe marginea
campurilor i pe canalele de irigaie.
Calandrella brachydactyla 10-15 perechi cuibaresc cu preponderena pe parcelele abandonate
sau pe acele parcele unde cultura agricola a fost ratata.
Coracias garrulus e posibil ca 1-2 perechi sa cuibareasca in aria de proiect.
Denumirea tiinifica
Denumirea comuna

110/120
Emberiza hortulana 7-8 perechi in interiorul ariei de proiect care cuibaresc in terenurile cu
iarba, in special pe canalele de irigaii. Tufiurile i stalpe electrice au fost folosii ca locaii
pentru cantat.
Lanius collurio 5-7 perechi cuibaresc in aceste zone care au tufiuri rare in toate tipurile de
habitat.
Lanius minor one breeding pair, nesting in the tree lines.
Melanocoripha calandra este foarte frecventi in zona cercetata. Estimam un numar de pana la
500 de perechi in zonele cultivate.
Cea mai important specie cuibaritoare, in apropierea zonei cercetate, posibil impactata de acest
proiect este vanturelul de seara Falco vespertinus i acvila mica Aquila pennata.
Cuibul de vanturel de seara este situat intr-o colonie de ciori de semanatura (circa 5 perechi)
langa satul Pantelimon intr-un ir de plopi.
Pasarile folosesc o parte din aria de proiect ca teren de vanatoare, mai ales pe marginile
campului i fostele canale de irigaii.
Alt rapitor care cuibarete in apropierea zonei Crucea Nord, la cheile Cheia, este acvila mica
Aquila pennata.
Un exemplar a fost observat de mai multe ori in interiorul zonei proiectului.
Alte specii importante cuibaritoare in apropierea ariei de proiect sunt barza alba i orecarul
mare.
Impactul posibil asupra pasarilor cuibaritoare
Cel mai mare impact asupra pasarilor cuibaritoare este reprezentat de deranjul puternic i
pierderea unor pari din habitat in timpul fazei de construcie.
In faza operaionala impactul va afecta in primul rand migraia rapitoarelor i a berzelor.
Speciile care cuibaresc pe terenurile agricole nu vor fi afectate in mod sever. Ipoteza noastra
este aceea ca un oarecare impact negativ este posibil sa afecteze comportamentul nupial in
perioada cuibaritului la speciile de ciocarlie. Masculii acestei specii se ridica i incep sa cante in
zona invartirii elicelor.
Migratia de toamna
Deoarece la momentul intocmirii acestui raport migraia de toamna inca nu a inceput, vom
utiliza rezultatele studiului asupra migraiei dintr-o zona localizata la mai puin de 10 km de
Crucea.
Migratia de toamna in zona fermei eoliene, 10 km sud-est de zona fermei eoliene de la Crucea
In aria de proiect lipsesc elementele generatoare de cureni ascendeni, aa numii termali,
din cauza lipsei zonelor stancoase.
Zonele principale cu generatori de cureni termali se intind la mai mult de 8 km in direcia nordvest in zona dealului Alah Bair i la 14 km nord-est de cheile Cheia.
Pasarile profita de atmosfera naturala i de beneficiile curenilor ascendeni pentru a lua
inalime cu un consum de energie minim.
Am studiat migraia de toamna din doua puncte fixe localizate pe colul de nord-est al ariei de
proiect, dealul epe cu o inalime de 120,2 m i sud-vest, dealul Silitea, inalt de 116,4 m.
In timpul migraiei s-au efectuat pana la 10 zile/luna in teren.
Numarul maxim de pasari migratoare in trecere au fost observate in partea de nord a ariei de
proiect.
Direcia dominanta de zbor in aria de proiect a fost NNV-SE.
Inalimea medie de zbor a fost de mai mult de 200 m deoarece pasarile profita de zonele
stancoase din nord unde se ridica pana la altitudini mai mari i planeaza apoi catre sud.
Altitudinea este variabila in funcie de momentul cand se fac observarile i direcia vantului.

111/120
Migraia de toamna in 2008 are trei momente de varf: unul pentru berze pe 19 august; unul
pentru viespari pe 28 august i unul caracterizat printr-un numar mare de orecari de stepa pe
7 octombrie.
Numai pasarile care au o altitudine i direcie constante sunt considerate ca migratoare. Am
incercat sa separam indivizi rezideni de indivizii migratori prin folosirea tiparelor
comportamentale.
Rezultate
Migraia pasarilor rapitoare i a berzelor este prezentata in tabelul 2.
Tabel 2 - Rezultatele studiului privitor la migraia berzelor i rapitoarelor in timpul migraiei de
toamna din 2008
Specia
15-20
25-30
10-15 Sept 25-30 Sept 5-15 Oct Total
Aug
Aug
Ciconia ciconia
2356
148
13
0
0
2517
Pernis apivorus
3
325
19
1
0
348
Circaetus gallicus
0
2
3
0
0
5
Accipiter nisus
1
0
5
7
1
14
Accipiter brevipes 0
2
0
0
0
2
Circus aeruginosus 5
9
16
11
7
48
Circus cyaneus
0
0
0
0
6
6
Circus macrouros
0
2
0
0
1
3
Circus pygargus
2
5
1
1
0
9
Circus pyg./mac
0
1
0
0
0
1
Buteo buteo
0
0
0
9
2
11
B. b. vulpinus
0
3
42
271
426
742
Buteo rufinus
0
0
0
3
1
4
Aquila pomarina
0
0
6
5
0
11
Aquila sp.
0
0
2
0
0
2
Aquila pennata
0
1
3
0
0
4
Falco tinnunculus 0
0
2
8
1
11
Falco vespertinus
0
0
0
6
0
6
Falco subbuteo
0
0
1
3
0
4
Unidentified
1
3
0
1
6
11
raptor
TOTAL
2368
501
113
326
451
3759
Zona nu este atractiva pentru pasarile care migreaza prin planare datorita lipsei curenilor
ascendeni produi de zonele stancoase, cladirele mari sau chiar de catre copaci.
Toate pasarile migratoare zboara in zona la inalime foarte mare, la mai mult de 200 m,
deoarece folosesc curenii ascendeni generai de zonele stancoase din nord.
Cel mai mare numar de pasari migratoare aparine berzelor albe, urmat de cel al orecarilor de
stepa i viesparilor.
Singurele specii care zboara la o inalime mai joasa i care vor suferi un posibil impact din cauza
morilor de vant sunt ereii.

112/120
Concluzii
Un numar de 44 de specii de pasari au fost observate in aria de studiu.
In timpul observaiilor din lunile de iarna n-au fost semnalate nici un fel de gate care sa se
hraneasca sau sa traverseze zona.
Datele colectate in perioada migraiilor au semnalat in primavara 19 specii de pasari, 17 fiind
specii de pasari rapitoare i 2 de barza cu un total de 1640 de indivizi care au traversat zona.
Cea mai abundenta specie pe perioada migraiei observata in zona a fost barza alba.
Zborul se face de obicei la o inalime mai mare de 200 m pentru mai mult de 80% din indivizii
migratori.
Nu exista zone atractive pentru pasari pe durata migraiei, cum ar fi zonele generatoare de
cureni ascendeni in cadrul ariei de proiect.
In cadrul ariei de proiect i in imediata apropiere a fost gasita o colonie mica de vanturel de
seara.
Nu exista nici un fel de locuri de innoptat sau pentru hranire pentru speciile de pasari, cu
excepia pasarilor care cuibpresc in campurile agricole care nu sunt sensibile la un astfel de tip
de activitate.
Un potenial impact se refera la pasarile rapitoare care folosesc zona ca teren de hranire i la
cele migratoare cum sunt pasarile rapitoare i berzele.
Rezultatele observatiilor asupra mamiferelor

Fauna de mamifere prezenta in zona este caracteristica pentru mediul in care se practica o
agricultura intensiva.
Cel mai mare numar este reprezentat de rozatoare, cum ar fi Microtus arvalis i Apodemus
agrarius. Aceste specii nu au valoare din punct de vedere al conservarii.
De asemenea popandaii Spermophilus citellus sunt abundeni in zona proiectului. Apreciem ca
exista pana la 100 indivizi pe aria de proiect. Acest numar mic poate fi explicat prin absena
unor zone extinse cu iarba. Coloniile sunt localizate la marginea campurilor, drumurilor i a
zonelor cu tumuli. Aceasta specie este protejata de Directiva Europeana asupra habitatului i de
legislaia romaneasca in domeniu.
Impactul va fi important numai in faza de construcie cand unele suprafee de habitat vor fi
distruse.
Facilitaile pentru ferma eoliena vor crete calitatea habitatului pentru aceasta specie i
drumurile de acces care vor fi puin circulate nu vor aciona ca o bariera pentru aceste animale
foarte mobile.
Alte mamifere neprotejate observate in zona sunt:
Lepus europaeus , Vulpes vulpes si Capreolus capreolus
Lilieci
In Dobrogea sunt in prezent cunoscute douazeci i ase de specii de liliac.
Acestea sunt: Rhinolophus hipposideros, Rhinolophus ferrumequinum, Rhinolophus euryale,
Rhinolophus mehelyi, Myotis daubentoni, Myotis capaccini, Myotis brandtii, Myotis mystacinus,
Myotis nattereri, Myotis emarginatus, Myotis bechsteinii ,Myotis myotis, Myotis oxygnathus,

113/120
Nyctalus noctula, Nyctalus lasiopterus, Nyctalus leisleri, Pipistrellus pipistrellus, Pipistrellus

pygmaeus, Pipistrellus nathusii, Pipistrellus kuhlii, Hypsugo savii, Vespertilio murinus, Eptesicus
serotinus, Plecotus auritus, Plecotus austriacus si Miniopterus schreibersii.
Liliecii sunt prezeni in zona chiar daca habitatele nu sunt foarte bune ca terenuri pentru
hranire.
Speciile gasite in zona cercetata sunt:
Denumirea tiinifica
Eptesicus
serotinus
(SCHREBER, 1774)
Nyctalus leisleri (KUHL,
1870)
Pipistrellus kuhlii (KUHL,
1817)
Pipistrellus
nathusii
(KEYSERLING & BLASIUS, 1839)
Denumirea
populara
Legislaia europeana i Lista roie

romaneasca
Romania
Directiva
92/43/EEC
Liliacul cu aripi Anexa IV
late
Liliacul mic de Anexa IV
amurg
Pipistrelul
cu Anexa IV
banda alara alba
Pipistrelul
cu Anexa IV
banda alara aspra
Legea
462/2001
Anexa IV vulnerabil
Anexa IV
periclitat
Anexa IV
Anexa IV
periclitat
Studiile viitoare vor releva importana zonei pentru lilieci i migraia lor.
Impact posibil
Habitate
Impactul asupra habitatelor din agricultura este mai puin important din punctul de vedere al
conservarii.
In aria de proiect nu exista habitate prioritare sau importante din punctul de vedere al
conservarii.
Vegetaia i flora
In interiorul ariei de proiect nu exista plante endemice, rare sau vulnerabile.
Unele dintre plante sau aglomerari de vegetaie vor avea de suferit in timpul fazei de
construcie.
Este posibil ca plante invazive de origine straina sa invadeze zona de-a lungul drumurilor noi.
Insectele i alte nevertebrate
Principalul impact il constituie pierderea habitatului in cursul fazei de construcie.
Impactul legat de fragmentarea habitatului se va manifesta la nevertebratele mai puin mobile,
cum ar fi molutele, din cauza drumurilor noi.
Vor aparea unele probleme cu privire la insectele zburatoare de noapte daca iluminatul
artificial va fi folosit in exces.
Reptile i amfibieni
Problemele referitoare la victimele din trafic sau fragmentarea habitatului vor aparea in faza de
construcie.

114/120
Pasari
In urma verificarii literaturii sunt identificate principalele pericole asupra pasarilor datorita
fermelor eoliene, in concordana cu :
1. Deranjamente care duc catre mutarea sau excluderea, inclusiv bariere in micarea
acestora
2. Mortalitatea cauzata de coliziuni
3. Pierderea sau deteriorarea habitatelor ca urmare a turbinelor eoliene i a infrastructurii
asociate
Cel mai mare impact asupra pasarilor cuibaritoare este reprezentat de deranjul mare i
pierderea de habitat din timpul fazei de construcie.
In timpul fazei operaionale impactul va fi mai ales asupra pasarilor migratoare (pasari rapitoare
i berze).
Pasarile care cuibaresc in culturile agricole nu vor fi afectate decat intr-o masura foarte mica.
Ipoteza noastra este ca un posibil impact negative este probabil asupra populaiilor ciocarliilor
din cauza comportamentului acestora. Masculii acestora incep sa cante in zona elicelor.
Studiile arata ca fermele eoliene modern cu localizare sensibila nu au un effect negative
semnificativ asupra populaiilor de pasari.
Mamifere
Mamiferele, cu excepia liliecilor, vor fi afectate numai in faza de construcie din cauza
zgomotului, distrugerii habitatului i a problemelor referitoare la poluarea produsa de
echipamentele de construcie.
Popandaii vor fi afectai din cauza distrugerii habitatului i de marile schimbari din faza de
construcie. In faza operaionala populaiile de popandau este posibil sa se extinda din cauza
apariiei noilor sectoare de habitat prielnice existenei lor din jurul bazei turbinelor i de pe
marginea noilor drumuri.
Liliecii vor avea de suferit in faza operaionala, dar numarul scazut de specii de lilieci i numarul
mic de indivizi care folosesc zona pentru a vana nu vor afecta in mod semnificativ populaiile
locale sau regionale.
Concluzii generale
Riscul de coliziune la pasari din punctul de vedere al conservarii nu are un impact negativ
semnificativ deoarece:
1. Ferma eoliana este localizata in afara ariilor declarate de protecie speciala pentru
pasari (SPA), a zonelor importante pentru pasari i departe de marile colonii de cuibarit.
2. Nu exista zone de hranire sau de innoptat pentru gate in interiorul ariei de studiu sau in
imediata ei vecinatate.
3. Nu exista locuri de innoptat pentru pasarile migratoare, cum ar fi plaurii de trestie,
lacurile, padurile etc., in interiorul ariei de proiect.
4. Nu exista in zona generatoare de termale (cureni ascendeni) folosite de speciile care
planeaza, cum ar fi stancile sau chiar arborii.

115/120
5. Nu exista zone de aglomerare (bottleneck) pentru pasarile migratoare cunoscute sau

observate in interiorul ariei proiectului.
Riscul de coliziune la speciile de lilieci este probabil scazut deoarece:
1. Peterile sau alte locuri de odihna nu sunt prezente in interiorul ariei de proiect.
2. Nu exista rute cunoscute de migraie pentru lilieci in interiorul perimetrului viitoarei
ferme eoliene.
3. Numarul inregistrat de lilieci i de specii de lilieci din zona este scazut.
4. Habitatele existente in interiorul ariei de proiect nu pot susine existena unor populaii
semnificative de lilieci.
Impactul negativ produs de activitaile viitoare nu va atinge cote ridicate pentru amfibieni,
reptile i mamifere, cu excepia liliecilor.
Distrugerea habitatului va afecta numai o mica suprafaa din habitatul natural. Acest habitat nu
este important din punctul de vedere al conservarii.
Recomandari:
principalele lucrari de construcie trebuie efectuate in afara perioadei de cuibarit;
toate habitatele naturale i semi-naturale distruse trebuie sa faca obiectul unor
activitai de restaurare;
monitorizarea habitatelor, florei i faunei trebuie efectuata in faza de construcie i
pentru inca cel puin doi ani dupa terminarea construciei;
In teren trebuie sa se aplice concluziile monitorizarii, adica depozitarea neadecvata a
deeurilor care trebuie indepartate, coliziunea cu turbinele specifice care trebuie oprite
in anumite zile/anotimpuri etc.

116/120
Bibliografie
INFORMATII GENERALE
Carti
Relieful Romaniei
Grigore Posea, Nicolae Popescu, Mihai Ielenicz
Ed. Stiintifica, Buc. 1974
Rapoarte si studii
Guide de l'etude d'impact sur lenvironnement des parcs eoliens
Ministre de l'Ecologie et du Dveloppement Durable
Agence de l'Environnement et de la Maitrise de l'Energie
Wind farm development and nature conservation
English nature RSPB WWF-UK BWEA March 2001
Spatial planning of wind turbines (PREDAC)
Coordinator: Emmanuel Poussard (CLER, France)
Environmental Due Diligence of Renewable Energy Projects Guidelines for Wind Energy
Systems
United Nations Environment Program
Wind turbine Environmental Assessment pt TREC and Toronto Hydro (2006)
Strategia energetica a Romaniei in perioada 2007-2020
Site-uri Internet:
www.infp.ro (Institutul National de Fizica a Pamantului)
Draft Environmental Impact Statement for the
http://www.dec.ny.gov/permits/6061.html#windfarm Alte informatii
Harta geologica foaia L-35-129
ZGOMOT
Articole stiintifice
Hounsfield
Wind
Farm

117/120
Wind Turbine Noise, Infrasound and Noise Perception

Anthony L. Rogers - Renewable Energy Research Laboratory, University of Massachusetts at
Amherst
January 18, 2006
Masking of Wind Turbine Sound by Ambient Noise
Karl Bolin - Stockholm 2006; Kungliga Tekniska
The sound of high winds - the effect of atmospheric stability on wind turbine sound and
microphone noise teza de doctorat
G.P. van den Berg
Univ. Groningen (2006)
Manualul Wind Pro 2.5 capitolul NOISE
EMD International 2006
MEDIUL SOCIAL SI ECONOMIC
Rapoarte si studii
Manualul Wind Pro 2.5 capitolul SHADOW-FLICKER
External Costs - Research results on socio-environmental damages due to electricity and
transport
Studiu al Comisiei Europene
Delivering Community Benefits from Wind Energy Development: A Toolkit
A report for the Renewables Advisory Board and DTI
Centre for Sustainable Energy with Garrad Hassan & Partners Ltd, Peter Capener & Bond Pearce
LLP
Long Term Considerations on Wind Powers Environmental Impact
Per Dannemand and Mads Borup
Prezentare Ris International Energy Conference, 19-21 Mai 2003
Lista Monumentelor Istorice 2004 Judetul Constanta
Ministerul Culturii si Cultelor
Institutul National al Monumentelor Istorice
Guidelines on the Environmental Risk of Wind Turbines in the Netherlands
H. Braam and L.W.M.M. Rademakers
ECN - February 2004
Financing instruments for renewable energy
P. Lindlein & W. Mostert, 2005

118/120
Improved Return on Investment due to larger wind turbines

F.J. Brughuis, Mecal Applied Mechanics BV
Life cycle assessment of offshore and onshore sited wind power plants based on Vestas V90
3.0 MW turbines (Studiu Vestas din 2006, disponibil pe site-ul www.vestas.com)
Site-uri Internet:
www.cjc.ro (Consiliul Judetean Constanta) Date despre localitatile Crucea si Vulturu
IMPACTUL VIZUAL SI PEISAGISTIC
Carti
Guidelines for Landscape and Visual Impact Assessment Second edition (2005)
The landscape Institute with the Institute of Environmental management and Assessment
Environmental Impacts of Wind-Energy Projects
Paul Risser, Ingrid Burke, Cristopher Clark si al
The National Academies Press, Washington D.C (2007)
Anexa D A Visual Impact Assessment Process for Evaluating Wind-Energy Projects
Manualul Wind Pro 2.5 capitolele VISUAL si ZVI
Rapoarte si studii
Wind farms and landscape values
Australian Wind Energy Association and Australian Council of National Trusts
Mai 2004
The Visual Issue an investigation into the techniques and methodology used in winfarm
computer visualization
Alan Macdonald
Architech Animation Studios (UK)
Articole stiintifice
Development and validation of a multicriteria indicator for the assessment of objective
aesthetic impact of wind farms
Ana del Carmen Torres Sibille si al.
Renewable and Sustainable Energy Reviews (Nr. 13 2009)
LEGISLATIE ROMANA
Lege 90 din 10/05/2000

119/120
pentru aderarea Romaniei la Acordul privind conservarea liliecilor in Europa, adoptat la Londra
la 4 decembrie 1991
Legea 265 din 29/06/2006
Pentru aprobarea OUG 195/2005 privind protectia mediului
Legea 13 din 09/01/2007
Legea Energiei Electrice
Legea 107 din 1996
Legea Apelor
Legea 426 din 2001
Privind regimul deseurilor
Legea 316 din 28/06/2004
Pentru modificarea si completarea Legii 98/1994 privind stabilirea si sanctionarea
contraventiilor la normele legale de igiena si sanatate publica
Legea 360 din 02/09/2003
Privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase
Lege 645 din 7/12/2002
Pentru aprobarea OU 34/2002 privind prevenirea, reducerea si controlul integrat al poluarii
Legea nr. 13 pentru aderarea Romaniei la Conventia privind conservarea speciilor migratoare
de animale salbatice, adoptata la Bonn la 23 iunie 1979.
Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 24 (din 26 ianuarie 1998), paginile 2 13. Bucuresti.
Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 236/2000 privind regimul ariilor naturale protejate,
conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei salbatice.
Monitorul Oficial al Romaniei, nr. 625 din 4 decembrie 2000, Bucuresti
HOTARARI DE GUVERN
HG 443 din 10/04/2003

Privind promovarea productiei de energie electrica din surse regenerabile de energie
HG 856 din 16/08/2002
Privind evidenta gestiunii deseurilor si pentru aprobarea listei cuprinzand deseurile, inclusiv
deseurile periculoase
HG 1892 din 2004
Pentru stabilirea sistemului de promovare a productiei din surse regenerabile de energie
HG 349 din 21/04/2005

120/120
Privind depozitarea deseurilor

HG 621 din 23/06/2005
Privind gestionarea ambalajelor si deseurilor de ambalaje
HG 1057 din 18/10/2001
Privind regimul bateriilor si acumulatorilor care contin substante periculoase
HG 1143 din 18/09/2007
Privind instituirea de noi arii naturale protejate
HG 1284 din 24/10/2007
Privind declararea ariilor de protectie speciala avifaunistica, ca parte integranta a retelei
ecologice Natura 2000 in Romania
ORDONANTE DE URGENTA
OU 16 din 26/01/2001
Privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile
OU 78 din 16/06/2000
Privind regimul deseurilor
OU 57 din 20/06/2007
Privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei si faunei
salbatice
ORDINE
O 863 din 26/09/2002
Privind aprobarea ghidurilor metodologice aplicabile etapelor procedurii cadru de evaluare a
impactului asupra mediului
O 22 din 18/10/2006
Privind aprobarea Regulamentului de organizare si functionare a pietei de certificate verzi
Ordin nr. 1028/2004
pentru modificarea i completarea Ordinului ministrului sanatatii nr. 536/1997 pentru
aprobarea Normelor de igiena i a recomandarilor privind mediul de viata al populatiei

Studiu de Mediu Ferma Eoliene

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de Mediu Ferma Eoliene

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Studiu de Mediu Ferma Eoliene

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STUDIU DE EVALUARE A

Parc Eolian Crucea Nord

Extravilan com. Crucea si

S.C. Crucea Wind Farm S.R.L.

Prof.Dr.Ing. Tudor Darie

Ing. Aldea Luminita

Studiu de evaluare a impactului asupra mediului

Studiu de evaluare a impactului asupra mediului

4.6.3. Impactul vizual .........................................................................................................67

Studiu de evaluare a impactului asupra mediului

Lista figuri si tabele

Studiu de evaluare a impactului asupra mediului

Tab. 4-9- Emisiile zilnice (estimative) la turnarea fundatiilor .......................................................50

Studiu de evaluare a impactului asupra mediului

Informatii despre titularul proiectului: numele si adresa companiei titularului, numele,

Pavel Emil Robert

Informatii despre autorul atestat al studiului de evaluare a impactului asupra mediului

Studiu de evaluare a impactului asupra mediului

Parc Eolian Crucea Nord, putere instalata maxima 108 MW

Necesitatea si avantajele proiectului

Proiectul parcului eolian Crucea Nord isi propune urmatoarele obiective:

Descrierea proiectului si a etapelor acestuia

Descrierea proiectului si descrierea etapelor acestuia (constructie, functionare,

Proiectul consta in instalarea si exploatarea unui numar de 36 turbine eoliene cu puterea

Studiu de evaluare a impactului asupra mediului

Transformare Stupina 400/110 kV si apoi va fi livrata in reteaua operatorului de sistem

proprietati private, DJ 225, comuna Vulturu;

Terenul nu se afla in interiorul zonelor naturale protejate.

exploatarea cat mai adecvata a formei terenului;

Studiu de evaluare a impactului asupra mediului

Reteaua electrica colectoare a parcului eolian va fi realizata conform normativelor in vigoare si

Informatii privind productia realizata si durata etapei de

Durata etapei de functionare;

Studiu de evaluare a impactului asupra mediului

Informatii privind productia care se va realiza si resursele folosite in scopul producerii

Informatii despre poluantii fizici si biologici generati de

Informatii despre poluantii fizici si biologici care afecteaza mediul, generati de

Nivel zgomot dB(A)

Tehnologiile energiei nr.5/2005 C. MOLDOVEANU, C. RADU: Experienta romneasca privind riscul

Studiu de evaluare a impactului asupra mediului

In timpul functionarii turbinelor eoliene zgomotul este generat de:

Studiu de evaluare a impactului asupra mediului

Ca urmare, a fost luata in considerare ca emisie maxim admisa valoarea de 40 dB (A).

Rezultatul simularii se poate observa in Anexa 1-1

Studiu de evaluare a impactului asupra mediului

Anexa 1-1 - Impactul zgomotului generat de turbine asupra zonelor locuite

Studiu de evaluare a impactului asupra mediului

Studiu de evaluare a impactului asupra mediului

Informatii despre documentele/ reglementarile existente privind planificarea/

Cerintele urbanistice ce urmeaza a fi indeplinite sunt stabilite de Planul Urbanistic Zonal

Ee (zona producere energie

Orice fel de activitati, in afara de

Studiu de evaluare a impactului asupra mediului

Studiu de evaluare a impactului asupra mediului

Anexa 1-1 - Amplasarea parcului eolian Crucea Nord si a statiei de transformare

Studiu de evaluare a impactului asupra mediului

Procese tehnologice de productie

Descrierea proceselor tehnologice propuse, a tehnicilor si echipamentelor necesare;

Studiu de evaluare a impactului asupra mediului

Studiu de evaluare a impactului asupra mediului