Hemi Ple Gie

5/22/2018 hemiplegie continut - slidepdf.
com
Argument
Hemiplegia ridică mari probleme prin gravitatea, frecvenţa şi urmările ce au puternice

implicaţii atât medicale datorită perioadei mari de timp necesar refacerii stării de sănătate cât şi
sociale datorită sechelelor care diminuează somatic şi psihic bolnavul, acesta fiind uneori
incapabil de a-şi relua ocupaţia anterioara. Hemiplegia ridică aspecte cu totul particulare datorită
implicaţiilor pe care le antrenează după sine. Specializarea hemisferică în care tulburările de
vorbire ce sunt atribuite hemisferei dominante le sunt opuse tulburările vizio-spaţiale ce aparţin
hemisferei opuse. Sub aspect neuromotor, bilanţul este todeauna mai bun dacă suferinţa cerebrală
nu interesează hemisfera dominanta. Hemiplegicul, constituie o greutate pentru familie şi societate.
rin frecvenţa sa hemiplegia constituie o autentică problemă socială. !lături de
tratamentul de reanimare care se aplică în stadiul acut de boală, de primă importanţă este
tratamentul de reabilitare motorie, vizând într-o primă etapă recuperarea funcţională a membrelor
paralizate, iar într-o a doua etapă reintegrarea bolnavilor în familie şi societate. !plicarea
sistematică, mai ales perseverenţa arsenalului de reeducare, chiar dacă nu implică vindecarea
integrală, asigură cel puţin autonomia bolnavului. "ai mult, tratamentul hemiplegiei tinde astăzi
să adauge, la simpla refacere a forţei musculare, restabilirea plenară a programului motor#
• $laborarea psihică%
• &omandă cetrală%
• 'nfluenţe corectoare automatico-refle(e si senzitivo-senzoriale%
)e aceea, în conditiile actuale , alegerea temei apare pe deplin *ustificat+.
!sistentei medicale îi revine sarcina să-l a*ute pe bolnav cu tact, înţelegere, delicateţe şi
atenţie. &ine nu înţelege bolnavul, nu-i cunoaşte psihologia, manifestând intoleranţă faţă de
ciudăţeniile, reproşurile, criticile uneori ne*ustificate ale acestuia dovedeşte ca este strain de
profesiunea medicală. ngri*ind pacienţii, le-am oferit cunoştinţe în privinţa bolii şi am încercat
să le redau încrederea în forţele proprii.
Să a*uţi individul fie acesta bolnav sau sănătos să-si afle calea spre sănătate sau
recuperare, să a*uţi individul pentru a promova sănătatea sau recuperarea cu condiţia ca acesta
să-şi poarte de gri*ă singur cât mai curând posibil scria irginia Henderson.
/ motivaţie a acestei lucrări este incidenţa crescută a bolii, din dorinţa de a-mi însuşi
problemele de nursing pe care la ridică, educaţia sanitară şi profila(ia pe care le implică
bolnavii cu hemiplegie.
bolnavi, Scopul acestei lucrari este de a evidenţia câteva din particularitatile de îngri*ire a
acestor deoarece acestia necesita măsuri de terapie timp îndelungat, investigaţii comple(e şi
moderne din partea echipei 0neurolog, neurochirurg1 cât şi atenţia şi activitatea integrală a
1
http://slidepdf.com/reader/full/hemiplegie-continut 1/70
5/22/2018 hemiplegie continut - slidepdf.com
asistentei medicale pentru satisfacerea tuturor nevoilor, fiind totodată dependent de aceasta.
ISTORIC
Hemiplegia este un important simptom al accidentului vascular cerebral 0!&1. $ste

cunoscut din cele mai vechi timpuri. n scrierile grecilor antici 22apople(ia22, termenul vechi
pentru !&, era considerată ca o condiţie cauzată de un dezechilibru al umorilor vitale# sange,
flegma, bila neagră şi bila galbenă.
Hipocrate 0345-677 î.e.n.1 a făcut prima descriere comple(ă a simptomatologiei,
observând că apople(ia afectează în general persoanele mai în vârstă.&auza acestei boli a fost
considerată de !retaeus din &apadocia ca fiind congestia vaselor şi sângelui, iar de 8alen din
ergamus 09:;-9;;1 ca întreruperea activităţii spiritelor vitale ale creierului.

Secolele care au urmat au lăsat o umbră în istoricul hemiplegiei. !bia în perioada
renaşterii, desenele lui <eonardo da inci 093=:-9=9;1 şi ale lui !ndreas asalius 09=93-9=431
au reinviat interesul pentru bolile vasculare cerebrale. n secolul >'', descrierile şi ilustratiile
anatomice ale creierului şi vascularizaţiei sale făcute de ?homas @illis 094:9-947=1 şi
cercetarile lui Aohan @epfer 094:5-94;=1 au constituit paşi hotărâtori. !stfel A.@epfer remarcă
ca orice eveniment capabil să împiedice influ(ul sângelui în arterele cerebrale, sau
reîntoarcerea sa în venele *ugulare poate produce hemiplegie.
Studiile clinice ulterioare, datele anatomopatologice şi în special dezvoltarea tehnicii
neuroimagistice moderne ca# tomografie computerizata, rezonanţa magnetică
nucleară, tomografie cu emisie de pozitroni, spectroscopia în rezonanţă magnetică, au permis
evidenţierea fiziopatologiei hemiplegiei, oferind premisele înţelegerii procesului biologic normal şi
patologic în scopul acordării unei terapii cât mai eficiente.
CAPITOLUL I
DATE GENERALE DESPRE BOALĂ
11 N!"iuni #e anat!mie $i %i&i!l!gie a 'i'temului ner(!'
Buncţionarea organismului depinde de funcţiile izolate ale diferitelor organe,

coordonate, controlate şi conduse de sistemul nervos. !cesta coordonează activitatea tuturor
organelor, precum şi relaţiile organismului, ca întreg, cu mediul e(tern. )atorită coordonării şi
reglării nervoase menţionate, organismul se comportă ca o unitate funcţională. roprietatea
sistemului nervos de a realiza această coordonare se numeşte funcţie integrativă.
'ntegrarea este o proprietate a tuturor eta*elor sistemului nervos, dar organul de
integrare propriu-zisă, care subordonează şi funcţiile celorlalte eta*e, este scoarţa cerebrală. Se
un sistem nervos vegetativ şi un sistem nervos al vieţii de relaţie, alcătuit din

deosebescnervos
sistemul central şi sistemul nervos periferic.
111 Si'temul ner(!' (egetati( nu este - cum se credea în trecut - un sistem autonom,
independent. $ste o componentă a sistemului nervos, care işi poate desfăşura activitatea şi
independent de voinţă. !ctivitatea sa este reglată de segmentele superioare ale sistemului nervos
central şi in mod special de scoarţă. Sistemul nervos vegetativ coordonează activitatea
organelor interne# bătăile inimii şi presiunea sanguină distribuţia sangelui, frecvenţa mişcărilor
respiratorii, secreţia etc. &ele două componente ale sistemului nervos vegetativ - simpaticul şi
parasimpaticul
- e(ercită asupra fiecărui organ acţiuni antagoniste# unul stimulează, celălalt inhibă. $(citaţia
simpatică, măreşte catabolismul, deci creşte căldura, glicemia, accelerează bătăile inimii,
diminua circulaţia periferică şi creşte circulaţia centrală. arasimpaticul are acţiune antagonistă#
el creşte anabolismul.
112 )e'utul ner(!' este constituit din două elemente esenţiale# neuronul
0celulă nervoasă propriu-zisă1 şi nevroglia 0ţesutul de susţinere1. Ceuronul - unitatea anatomo-
funcţională a sistemului nervos - este alcătuit din corpul celular şi prelungirile sale. !cestea
sunt# axonul - prelungire de obicei unică şi lungă, prin care influ(ul nervos pleacă de la celulă -
şi dendritele - prelunigri scurte, prin care influ(ul vine la celulă. Fibra nervoasă este
continuarea a(onului şi este constituită dintr-un fascicul de neurofibrile, numit cilindrax, invelit
sau nu de o teacă de mielină. rin intermediul fibrelor nervoase se realizează legătura intre
doi neuroni, legătură care poartă denumirea de sinapsă. &irculaţia influ(ului nervos la nivelul
sinapsei se face intr-o singură direcţie, de la cilindra(, spre dendrite şi corpul celular. $nergia
care circulă de-a lungul fibrei nervoase se numeşte influx nervos. )upă sensul impulsului nervos
se deosebesc un neuron aferent - care conduce impulsul de la periferie către centru (calea
senzitivă) - şi un neuron eferent - care conduce impulsul de la centru spre periferie (calea
motorie).
11* Si'temul ner(!' peri%eri+ , alcătuit din fibre nervoase şi organe

terminale, deserveşte informaţia. <a modificări corespunzătoare de mediu e(tern sau intern, deci
la stimuli
diferiţi, se produc e(citaţii 0in organele terminale senzitive1, transmise prin fibre nervoase spre
centru. $(citaţiile mediului e(tern şi e(citaţiile pornite de la muşchi, tendoane, articulaţii,
periost
se transmit prin intermediul sistemului nervos al vieţii de relaţie, iar e(citaţiile plecate de la
viscere se transmit pe calea sistemului nervos vegetativ. !ceste senzaţii sunt recepţionate de
organe specializate, numite receptori, care pot fi# exteroceptori, care culeg e(citaţiile pornite de
la mediul e(tern, proprioceptori, care culeg e(citaţiile de la muşchi, tendoane, articulaţii etc.
şi interoceptori, care culeg e(citaţiile viscerale.
Cervii periferici pot fi senzitivi sau senzoriali, motori şi vegetativi. e calea lor vin
informaţiile de la periferia corpului sau din organismele interne, care vor merge - prin
intermediul neuronului senzitiv - spre centru, influ(ul nervos retransmiţandu-se spre organele
efectoare pe calea neuronului motor, a nervilor motori. in general, nervii periferici sunt micşti,
leziunea lor provocand tulburări clinice motorii şi senzitive. )in nervii periferici fac parte nervii
cranieni, in număr de 9: perechi, şi nervii rahidieni.
11, Si'temul ner(!' +entral este alcătuit din encefal, care este format din cele două
emisfere cerebrale, formaţiunile de pe baza creierului, trunchiului cerebral, cerebel şi din măduva
spinării.
$misferele cerebrale prezintă partea cea mai dezvoltată a sistemului nervos. Biecare
dintre ele cuprinde cate patru lobi# frontal, parietal, temporal şi occipital 0fig. 7=1. !ceştia sunt
impărţiţi prin şanţuri in circumvoluţii. $ncefalul este format din substanţa cenuşie
şi substanţa albă. Substanţa cenuşie prezintă numeroase celule de diferite forme şi
dimensiuni, alcătuind la suprafaţă scoarţa cerebrală, iar in profunzime nucleii centrali. 'n
scoarţă se găsesc 93 milioane de celule. Substanţa albă a emisferelor cerebrale este formată din
fibre nervoase care realizează legătura intre difeirte zone corticale (fibre de asociaţie), legătura
intre cele două emisfere (fibre comisurale - corpul calos), şi legătura intre diferite eta*e ale
sistemului nervos central (fibre de
,
proiecţie). &oordonand funcţionarea sistemului nervos, scoarţa cerebrală controlează intreaga

activitate a organismului. $a deţine in primul rand funcţia de reprezentare şi selecţionare, de
elaborare a ideilor - gandirea 0raţionamentul1, denumită de avlov activitate nervoasă
superioară.
Spre deosebire de refle(ele necondiţionate, care sunt înnăscute, refle(ele condiţionate

sunt dobândite, apărând în cursul e(istenţei individului, determinate de condiţii diferite şi
variate
ale mediului e(tern. <a nivelul scoarţei se realizează, integrarea superioară, cu alte cuvinte,
adaptarea organismului la schimbările mediului e(tern, înregistrate cu fineţe şi precizie, precum şi
legătura dintre diferite părţi ale organismului. obul frontal, care corespunde circumvoluţiei
frontale ascendente, este sediul neuronului motor central, deci sediul mişcărilor voluntare.
<eziunile lobului frontal se însoţesc de tulburări motorii 0paralizii1, tulburări în articulaţia
vorbirii (disartrie sau anartrie), tulburări de comportament. obul parietal este sediul
cortical al analizorului sensibilităţii generale. <a acest nivel se realizează sinteza tuturor
tipurilor de
sensibilitate. <eziunile lobului parietal se vor însoţi deci de tulburări privind aprecierea volumului
şi a formei obiectelor (stereognozie), a greutăţilor 0barestezie1, privind discriminarea tactilă
0aprecierea distanţei dintre două atingeri ale pielii1 etc. )istrugerea totală duce la agnozie
tactilă, adică la nerecunoaşterea prin pipăit a obiectului respectiv. obul temporal cuprinde
sediul cortical al analizorului auditiv. <eziunea se poate însoţi de surditate verbală 0bolnavul
aude, dar nu înţelege1, halucinaţii auditive, tulburări de echilibru, imposibilitatea de a înţelege
scrisul (cecitate verbală), incapacitate de utilizare uzuală a obiectelor şi de efectuare a
gesturilor obişnuite (apraxie)! uneori este pierdută inţelegerea semnificaţiei cuvantului vorbit sau
scris (afazie senzorială). obul occipital este sediul capătului cortical al analizorului vizual.
Bormaţiunile de la baza creierului sunt diencefalul şi corpii striaţi. "iencefalul este
alcătuit în principal din# talamus, staţia cea mai importantă de releu pentru toate fibrele senzitive
care merg spre scoarţa cerebrală 0leziunile talamusului producand grave tulburări de
sensibilitate1, şi #ipotalamus, coordonatorul sistemului vegetativ şi al sistemului endocrin.
$orpii striaţi, formaţi dintr-un număr de nuclei de substanţă cenuşie, au un rol deosebit în
realizarea mişcărilor automate şi a tonusului muscular, fiind segmentul cel mai important al
sistemului e(trapiramidal. <eziunile acestora duc la apariţia unor tulburări incadrate în noţiunea
generică de sindrom extrapiramidal.
?runchiul cerebral este prima porţiune cuprinsă în cutia craniană, în prelungirea
măduvei spinării. !re un rol deosebit de important, aflandu-se la răspantia dintre emisferele
cerebrale şi cerebel. $ste alcătuit de sus în *os din pedunculii cerebrali, protuberanţă inelară şi
bulbul rahidian, care face legătura cu măduva spinării. Dinând seama de importanţa centrilor nervoşi
0respiratorii, circulatorii, deglutiţie1 a căilor şi a cone(iunilor de la nivelul trunchiului
cerebral, leziunile acestora produc manifestări comple(e, grave şi adesea mortale. )e la acest
nivel pornesc cele 9: perechi de nervi cranieni care îndeplinesc importante funcţii motorii şi
senzitive. n afara nucleilor nervilor cranieni şi ai centrilor refle(elor vegetative, în trunchiul
cerebral se găsesc o serie de nuclei nespecifici, care alcătuiesc formaţiunea reticulară, care
*oacă
rol în transmiterea spre scoarţa cerebrală a diferitelor stimulări e(tero- şi interoreceptive,
contribuind la edificarea stării de veghe 0de conştientă1.
&erebelu l, aşezat în fosa posterioară a cutiei craniene, a alcătuit din două emisfere
laterale, cu rol în coordonarea motorie, şi o regiune mediană, care contribuie în mod deosebit la
menţinerea echilibrului, numită vermis. $ste legat de nevra( prin pedunculii cere-beloşi. Buncţia
sa principală constă in reglarea tonusului muscular şi in coordonarea mişcărilor.
"ăduva spinării# ultima porţiune a sistemului nervos central este adăpostită în canalul
rahidian şi se prezintă sub forma unui cilindru de substanţă nervoasă, care începe de la bulb
şi se întinde până la <:. $ste împărţită în două *umătăţi simetrice, fiind formată din
substanţa albă şi
substanţa cenuşie. Substanţa cenuşie este situată central şi îmbracă aspectul literei H. &oarnele
anterioare ale substanţei cenuşii sunt motorii, cele posterioare senzitive, iar cele laterale au funcţii
vegetative. Substanţa albă este alcătuită din# căi motorii descendente şi căi senzitive ascendente,
în fiecare *umătate de măduvă se disting trei cordoane de substanţă albă, separate de emergentele
rădăcinilor anterioare 0motorii1 şi posterioare 0senzitive1.
&ordonul aterior conţine fasciculul piramidal direct. &ordonul posterior conţine
fascicule 8oli şi Eurdach, care conduc spre centrii superiori sensibilitatea tactilă şi profundă
conştientă. &ordonul lateral conţine o serie de fascicule ascendente care conduc spre centrii
superiori informaţii legate de sensibilitatea termică, dureroasă şi profundă inconştientă. ?ot la
nivelul cordonului lateral coboară fasciculul piramidal încrucişat şi căile e(trapiramidale, spre
celula neuronului periferic, aflată în coarnele anterioare, de unde porneşte calea motorie
finală.
<eziunile măduvei provoacă grave tulburări senzitive, motorii şi vegetative. <a nivelul măduvei, din
cele două rădăcini - anterioară 0motorii1 şi posterioară 0senzitivă1 - se formează nervii
rahidieni. e traiectul rădăcinii posterioare e(istă o umflătură, ganglionul spinal, care conţine
corpul celular al primului neuron senzitiv periferic. Cervii rahidieni dau naştere nervilor
periferici. Sistemul nervos central 0encefalul şi măduva spinării1 este acoperit şi prote*at de cele
trei foiţe meningiene# dura mater, o membrană fibroasă în contact cu osul, ara#noidă, o foiţă
subţire care căptuşeşte faţa internă, a durei mater, şi pia mater, un ţesut celular bogat
vascularizat care acoperă ţesutul nervos.
Spaţiul subarahnoidian cuprins între pia mater şi arahnoidă conţine lichidul
cefalorahidian. !cesta este secretat în ventriculi de către ple(urile coroide şi pătrunde in spaţiile
sub-arahnoidiene prin orificiile lui "agendie şi <uschFa. n interiorul encefalului se află un
sistem de cavităţi - sistemul ventricular, în care se formează şi circulă <.&.G. n emisfere se află
ventriculii laterali şi ventriculul ''', iar între protuberantă şi cerebel se află ventriculul '.
entriculul ''' este legat de ventriculul ' prin apeductul slvian. entriculul ' comunică cu
spaţiul arahnoidian prin orificiul <uschFa şi "agendie. <.&.G. se resoarbe din
spaţiul
subarahnoidian, prin vilozităţile arahnoidiene. entru înţelegerea simptomelor care apar în
leziunea sistemului nervos, este necesară o sumară recapitulare a căilor motorii, senzitive şi a
refle(elor.
$ăile motorii. Sistemul motor cuprinde trei elemente# neuronul motor central, neuronul
e(trapiramidal şi neuronul periferic. Ceuronul motor central şi cel e(trapiramidal reprezintă
cele două căi motorii care merg de la encefal la măduvă. <a nivelul acesteia, calea motorie este
unică, fiind reprezentată de neuronul motor periferic, numit de aceea şi cale motorie finală
comună.
rin intermediul acesteia se transmit atât impulsurile venite pe calea neuronului motor central
0calea piramidală1, cât şi cele venite pe căile e(tra-piramidale. %euronul motor central formează
calea piramidală. Basciculul piramidal are somele celulare 0corpurile celulare1 situate în
scoarţa circumvoluţiei frontale ascendente. !(onii lor alcătuiesc calea piramidală şi se
termină în coarnele anterioare ale măduvei, unde fac sinapsa cu neuronul motor periferic, cu
e(cepţia unor fibre scurte 0fasciculul geniculat1 care se termină în nucleii de origine ai nervilor
cranieni, la nivelul trunchiului cerebral. Basciculul piramidal este format din fibre care au deci
o lungime şi un traiect diferit#
- fasciculul geniculat 0cortico-nuclear1 care se termină în nucleii motori ai nervilor cranieni
din trunchiul cerebral%
- fasciculul piramidal &ncrucişat, care reprezintă cea mai mare parte a fasciculului
piramidal şi ale cărui fibre se încrucişează în partea inferioară a bulbului 0decusaţie1, pentru
a a*unge apoi în cordoanele medulare laterale şi coarnele anterioare. )atorită incrucişării bulbare
a acestor fibre, se inţelege de ce o leziune encefalică antrenează o paralizie de partea opusă a
corpului%
- fasciculul piramidal direct, un fascicul foarte subţire, constituit din cateva fibre,
care nu se incrucişează la nivelul bulbului, ci mult mai *os, la nivelul măduvei, cu câteva segmente
înainte de a se termina tot în coarnele anterioare ale măduvei. Basciculul piramidal este de
origine filogenetică mai nouă. rin intermediul lui se transmit impulsurile motorii active 0pentru
mişcările voluntare1 şi impulsurile moderatoare ale scoarţei pentru activitatea automat-refle(ă a
măduvei.
%euronii extrapiramidali formează calea e(trapiramidală care este o cale motorie
indirectă. &orpurile celulare îşi au originea în nucleii cenuşii centrali 0lenticular, caudat1,
nucleu roşu, locus niger. ?oţi aceşti nuclei sunt legaţi între ei prin fascicule scurte. &ăile
descendente se
/
termină în coarnele anterioare ale măduvei prin diferite fascicule# rubo-spinal, olivo-spinal,
tecto-spinal, vestibulo-spinal. )e reţinut că scoarţa cerebrală la nivelul lobului frontal are
neuroni cu funcţie e(trapiramidală. Sistemul e(trapiramidal, de origine filogenetică mai veche,
*aocă un rol în mişcările automate şi în coordonarea şi reglarea tonusului muscular.
%euronul motor periferic este porţiunea terminală a căii motorii. &orpurile celulare
se găsesc în coarnele anterioare ale măduvei, iar a(onii trec prin rădăcina anterioară în
nervii
periferici, terminandu-se în muşchi. <egătura între nerv şi muşchi se face la nivelul unei
formaţiuni de tip sinaptic, numită placa motorie. ?ransmiterea influ(ului la acest nivel, se face
cu a*utorul unui mediator chimic, numit acetilcolină. Ceuronul motor periferic primeşte
e(citaţii atat pe calea neuronului motor central, cât şi a neuronului e(trapiramidal şi a arcului
refle( medular. )e aceea se mai numeşte şi calea finală comună.
$ăile sensibilităţii. 'nformarea sistemului nervos asupra variaţiilor mediului e(tern şi

intern se realizează prin e(istenţa la periferie a unor receptori specializaţi pentru toate tipurile de
sensibilitate. n mare se disting o sensibilitate elementară şi una sintetică. Sensibilitatea
elementară cuprinde#
- sensibilitatea superficială sau cutanată, pentru tact, căldură şi durere 0termică, tactilă şi
dureroasă1%
- sensibilitatea profundă sau propriceptivă, care provine din muşchi, tendoane,
ligamente, oase şi articulaţii%
- sensibilitatea viscerală 0interoceptivă1, sub controlul sistemului nervos vegetativ.
Sensibilitatea sintetică cuprinde# senzaţii comple(e, rezultate din diferenţierea şi
îmbinarea senzaţiilor elementare. &ăile sensibilităţii printr-o inlănţuire de trei neuroni, alcătuiesc
calea sensibilităţii termo-algice, a sensibilităţii tactile, profundă conştientă 0mio-artroFinetioă,
vibratorie şi barestezică1, profundă inconştientă 0relaţii despre tonus şi echilibru1.
&ăile senzitive cuprind trei neuroni. rimul neuron se găseşte pe traiectul rădăcinii
posterioare a nervului rahidian, în ganglionul spinal şi în ganglionii ane(aţi nervilor cra-nieni. $l
are o prelungire cu rol de dendrită, care alcătuieşte fibra senzitivă a nervului periferic, şi o
prelungire cu rol de a(on care pătrunde în măduvă. !ceastă prelungire poate fi scurtă, pentru
sensibilitatea superficială 0care se termină în celulele coarnelor posterioare ale măduvei1,
mi*locie, pentru sensibilitatea profundă inconştientă 0care se termină :-6 segmente medulare mai
sus1 şi lungă, pentru sensibilitatea profundă conştientă 0care se termină in nucleii 8oli şi
Eurdach din bulb1. !l doilea neuron transmite e(citaţia senzitivă la talamus - pentru
sensibilitatea superficială# prin fasciculul spinotalamic anterior, pentru sensibilitatea tactilă,
prin fasciculul spino-talamic posterior, pentru sensibilitatea termoalgică, iar pentru
sensibilitatea profundă, fibrele care pornesc din nucleii 8oli şi Eurdach - se încrucişează în
bulb, pe linia mediană şi se
termină în talamus. !l treilea neuron este porţiunea căilor senzitive cuprinse între talamus şi
circumvoluţia parietală ascendentă.
'eflectivitatea. Se înţelege prin refle( un răspuns motor, secretor sau vasomotor, obţinut
prin intermediul sistemului nervos. entru ca să se producă un refle( este necesară continuitatea
arcului refle( între nervul aferent şi cel eferent, cu alte cuvinte, o suprafaţă receptoare 0piele,
muşchi, tendoane1, un nerv senzitiv, care constituie fibra aferentă, o celulă intermediară
situată in
ganglionul spinal posterior, o celulă motorie 0in cornul anterior al măduvei1 şi o terminaţie
motorie în muşchi. Se cunosc mai multe tipuri de refle(e. Gefle(ele osteotendinoase sunt refle(e
spinale, formate din doi neuroni - unul senzitiv, care recepţionează e(citaţia de la nivelul tendo-
nului, e(citat prin întindere, şi unul motor 0neuronul motor periferic1, care e(ecută răspunsul
motor. 'mpulsurile corticale prin calea piramidală au acţiune inhibitorie asupra acestor refle(e.
Gefle(ele superficiale 0cutanate şi mucoase1 sunt formate din înlănţuirea mai multor neuroni.
$(citaţia unor zone cutanate mucoase determină contracţia muşchilor corespunzători. $le devin
patologice prin e(agerarea lor, care apare în leziunea fasciculului piramidal. Gefle(ele de
postură au tot un arc refle( alcătuit din doi neuroni, dar sunt reglate în special de sistemul
e(trapiramidal, care e(ercită asupra lor o influenţă moderatoare.
12 Pre&entarea te!reti+ a !lii
121 De%ini"ie
Hemiplegia sau deficitul senzorial la nivelul unui hemicorp sunt rezultatul unor
leziuni care pot fi situate în diferite eta*e ale sistemului nervos central# de la nivelul neuronului
motor central până la *umătatea superioară a măduvei spinale cervicale.
122 Eti!l!gie
 !tacul ischemic tranzitor 0durata sub :3h1 - prin mecanism embolic sau trombotic
 !ccidentul vascular cerebral ischemic 0durata peste :3h1- reprezentând I5J din
totalul accidentelor vasculare cerebrale0 !& 1
 ?romboza 0ateroscleroza, disecţie, displazie fibro -musculară, vasoconstrictie1
 $mbolia cerebrală 0cu punct de plecare cardiac sau aortic1
 Bibrilaţie atrială
 $ndocardita bacteriană
 !teromatoza aortei ascendente
 Hipoperfuzia sistemică
 Stopul cardiacK aritmia
 !ccidentul vascular cerebral hemoragic- reprezentand :5J din !&.
 Hemoragia intracerebrală
 Hipertensiunea arterială
 ?raumatism
 )roguri 0amfetamine sau cocaine1
 )iateza hemoragică, hemoragia în tumori
 Hemoragia subarahnoidiană
 !nevrisme arteriale
 "alformaţii vasculare
 Hematomul subdural acutK hematomul subdural cronic
 'nfecţiiK inflamaţii 0abces cerebral, scleroza multiplă1
 ?umori 0primare, metastatice, benigne1
12* Pat!genie
Hemiplegia este provocată de leziunile fasciculului piramidal pe traiectul său encefalic
sau medular.
Basciculul piramidal este porţiunea iniţială a căii motorii şi este format de a(onii
neuronilor motori centrali, care îşi au corpurile celulare localizate în circumvoluţia frontală
ascendentă. Basciculul piramidal leagă scoarţa motorie cu neuronul motor periferic.
12, Diagn!'ti+ +lini+
)ebutul hemiplegiei este de obicei brusc, cu sau fără stare de comă. &u cat
leziuneacerebrală este mai intinsă şi atacul a fost mai brutal, cu atat mai puternică şi mai intinsă
este paralizia. n primă fază se instalează flascitatea, manifestată prin lipsa totală a tonusului
muscular şi a mişcarilor active. &linic se identifică 6 tipuri de hemiplegie#
a Hemiplegia +u +!m4
)iagnosticarea unui deficit hemiplegic este cu atLt mai dificil, cu cât tulburarea de
constienta este mai profundă. Mn prim indiciu asupra hemiplegiei este prezenta unei pareze
faciale de tip central. oate fi pus+ în evident+ prin ap+sare pe marginea posterioar+ a ramurii
ascendente a ma(ilarului sau pe globul ocular , aceste manevre provocLnd o contractie facial+
limitat+ la partea s+n+toas+. &apul si ochii prezint+ deviatie con*ugată, obişnuit în sensul rotării
capului spre partea opus+ hemiplegiei şi o deviere a globilor oculari tot de partea opusă#
bolnavul
îşi priveşte emisfera lezata. n leziunile pontine, bolnavul îşi priveşte membrele paralizate.
&Lnd bolnavul prezintă crize convulsive ale unei *um+t+ti de corp sau o contractur+ precoce şi
intensă, devierea capului şi a ochilor se face astfel încât îşi priveşte membrele
convulsivate.
oziţia membrelor dă unele indicii, în sensul că membrul inferior pe partea paralizată este rotaţie
e(ternă, cel superior în fle(ie şi pronaţie.
n come mai puţin profunde, hemiplegia poate fi pusă în evidenţă urmărind mişcarile
15
membrelor provocate de stimuli dureroşi. n come profunde în care aceste mişcări lipsesc, se
caută hipotonia membrelor paralizate.
Gefle(ele cutanate abdominale sunt diminuate sau abolite de partea hemiplegie.
&omportarea refle(elor osteo-tendinoase este variabilă, ele putând fi abolite bilateral în comele
profunde. Mneori sunt diminuate de partea hemiplegiei, dar alteori pot fi e(agerate. rezenţa unui
semn EabinsFi de o singur+ parte arată leziunea piramidală.
 Hemiplegia %la'+6
Se caracterizeaz+ prin sc+derea tonusului muscular şi scăderea sau abolirea refle(elor osteo-
tendinoase. )urata perioadei de flasciditate este variabilă, de la câteva ore la câteva zile
sau săptămâni. &u e(cepţia parezei facialului inferior şi a deviaţiei linguale, musculatura
enervată de nervii cranieni nu este semnificativ afectată. )eficitul motor al membrelor este total
sau în orice caz important. ?onusul muscular este scăzut. Gefle(ul cutanat se face în e(tensie.
&iupirea sau înţeparea tegumentelor piciorului produce un refle( de triplă fle(ie.
erioada de recuperare coincide cu instalarea spasticit+tii.
+ Hemiplegia 'pa'ti+
rimul semn al trecerii spre spasticitate este reprezentat de accentuarea refle(elor osteo-
tendinoase. /dată constituită, hemiplegia spastică se caracterizează prin hipertonie musculară,
e(agerarea refle(elor osteo-tendinoase, prezenţa de sinFinezii.
Geapariţia mişcărilor voluntare este facilitată de e(agerarea refle(ului miotatic. <a
membrul superior contractura este mai precoce în fle(orii degetelor şi ai pumnului, apoi la
antebraţ şi umăr, dând poziţia caracteristică, schiţată încă din perioada de hemiplegie flască.
<a membrul inferior se e(agerează contractura în e(tensie. &ontractura cvadricepsului, fi(ând
gamba în e(tensie pe coapsă, este deosebit de favorabilă pentru recuperarea
mersului% contractura cu poziţia piciorului în varus eNuin, atunci când apare, constituie un
impediment serios pentru mers necesitând câteodată intervenţii ortopedice sau
chirurgicale. "ai rar spasticitatea predomină pe fle(ori la membrul inferior, provocând postura de
triplă fle(ie.
Spasticitatea, care este evidentă şi la bolnavul hemiplegic în decubit, se e(agerează în
poziţia ridicată. &ând bolnavul a*unge să meargă, contractura în e(tensie a membrului
inferior îl obligă să e(ecute o mişcare de circumducţie# mers cosit. <a fiecare pas al
piciorului bolnav,
pentru a putea desprinde vârful piciorului de pe sol, pacientul e obligat să ridice bazinul de partea
hemiplegică.
Gefle(ele osteo-tendinoase sunt e(agerate, acest fenomen precedând apariţia
hipertoniei. Se constată o serie de răspunsuri refle(e anormale #
- <a nivelul e(tremităţii cefalitice refle(ul palmo-mentonier a lui "!
G'C$S&M- G!)/'&'%
11
- <a membrul superior se constată semnele lui H/BB"!C, ?G/"C$G şi

refle(ul fle(orilor %
- <a membrul inferior semnul EabinsFi etse cel mai valoros indicator% se pot
întâlni semnele Gossolimo şi "endel-EechtereO.
&aracteristicile pentru hemiplegia spastic+ sunt sinergiile sau sinFineziile. )e obicei,
primele mişcări care apar de partea paralizată sunt cele sinFinetice# miscări care nu pot să fie
e(ecutate voluntar, pot să fie efectuate concomitent cu alte mişcări, efectuate de partea opusă
sau de aceeaşi parte în cursul unor sinergii. <a membrul superior se produce o sinergie de
fle(ie 0 ridicarea umărului, abducţia bratului, fle(ia antebraţului, pronaţie, fle(ia degetelor1 şi o
sinergie de e(tensie 0 adducţia bratului, e(tensia antebraţului, pronaţie şi e(tensie sau fle(ia
degetelor1.
<a membrul inferior sinergia de e(tensie constă în e(tensia şi adducţia coapsei, e(tensia
gambei şi fle(ia plantară a piciorului şi degetelor. Sinergia de fle(ie constă în fle(ia şi abducţia
coapsei, fle(ia genunchiului, fle(ia dorsală şi suspinaţia piciorului, fle(ia dorsală a halucelui şi
a
celorlalte degete.
&unoaşterea sinergiilor şi a evoluţiei lor are implicaţii în terapeutică hemiplegiilor,
sinergiile putând fi utilizate pentru iniţierea sau întărirea unor mişcări voluntare.
Hemiplegia spastică este însoţita şi de alte simptome, printre care mai importante sunt
artropatiile. <a membrul superior interesează mai mult umărul, articulaţia pumnului şi
articulaţiile degetelor. Sunt mai rare la genunchi şi la picior. Se însoţesc de căldura locală şi un
indice oscilometric crescut 0 sindromul vasomotor erisson 1.
"iagnosticul topografic al sindromului #emiplegic
. emiplegia corticală
Gecunoasterea semiologică este usoară, când este însoţită de fenomene corticale sigure
cum sunt crizele de epilepsie Aachsoniană. !lte tulburări care pot sugera topografia corticală
sunt# afazia, agniziile, hemianopsia, apra(ia, tulburări de sensibilitate de tip cortical, refle(ul de
apucare forţata. Spasticitatea este mai puţin marcată.
. emiplegia capsulară
$ste masivă şi distribuită egal la membru superior şi inferior. Spasticitatea este de obicei
precoce si mai intensă decât în leziunile corticale.
. emiplegia prin leziunea trunc#iului cerebral
Sunt caracteristice hemiplegiilor alterne 0 hemiplegie de partea opusă leziunii,

paralizia unui nerv cranian de aceeaşi parte 1 la care se pot asocia diverse tulburări de
sensibilitate, cereleboase, vestibulare, etc.
*. emiplegia spinală
$ste ipsilaterala şi interesează numai membrele când leziunea este deasupra umflăturii
12
cervicale% leziunea sub umflatura cervicală cruţă membrul superior .

*. emiplegia cruciată
$ste caracterizat+ prin monoplegia bratului asociat+ cu monoplegia membrului

inferior opus. $ste datorită leziunii la nivelul decusaţiei piramidale.
12- Diagn!'ti+ para+lini+
'nvestigarea paraclinica a bolnavului hemiplegic trebuie făcută eşalonat, ţinându-se
seama de gradul de invazivitate a metodei pe o parte şi beneficiul terapeutic ce rezultă pe de alta.
'nvestigaţiile sunt importante pentru diagnosticarea corectă a hemiplegiei#
-recoltarea lichidului cefalorahidian0<&G1 prin puncţie. uncţia lombară este în
principiu contraindicată totusi ea poate fi e(ecutată pentru diagnosticare recoltându-se doar 9-:
cm <&G. !cesta este hipertensiv, ţâşneste prin ac când conţine sânge are un aspect hemoragic.
-e(amenul sângelui evidentiaza# SH usor crescut, leucocitoză variabilă,

cresc transaminazele şi bilirubina, apare o hiperglicemie cu caracter tranzitoriu%
-e(amenul urinei se poate evidenţia o albuminurie şi o glicozurie rezultat al
unor fenomene de iritaţie centrală%
-$$80electroencefalograma1 prezintă modificări cu caracter difuz sau prezenţa
unor focare cerebrale%
-arteriografia cerebrală are indicaţii limitate şi evidenţiază locul de producere şi
precizează e(istenţa hemoragiei. )eplasarea vaselor este evidenţiata în general numai în
hematoamele intracerebrale mari.
-scintigrafia cerebrală arată prezenţa focarelor hemoragice situate superficial%
-tomografia computerizată 0&?1 descrie localizarea corectă a hemoragiei cerebrale%
-rezonanţa magnetică nucleară 0G"C1 procedură e(trem de folositoare în vizualizarea
zonelor creierului ce nu se vizualizează uşor, de e(emplu trunchiul cerebral.
12. Tratament
Tratament igien!7#ieteti+
)eplasarea bolnavului este interzisă, iar ingri*irile igienice vor fi practicate cu ma(imă
atenţie. Se vor asigura drena*ul vezical şi cel rectal.
Se va menţine o perfectă igienă bucală şi a pielii, pentru evitarea e(carelor. ărţile
e(puse contactului prelungit cu patul vor fi deosebit de atent curăţate cu alcool, pudrate cu talc
şi
prote*ate prin colaci de cauciuc 0banda*aţi1. !şternutul şi len*eria vor fi mereu schimbate şi
intinse, pentru a evita cutele care pot duce la escare.
Hidratarea bolnavului este principala gri*ă in această perioadă, ea asigurandu-se prin
perfuzii cu soluţie glucozată izotonică sau soluţie clorurosodică izotonică. Gepausul la pat este
obligatoriu, cel puţin două săptămani.
1*
Tratamentul me#i+ament!' urmăreşte scăderea ?.!. cu Burosemid 0fiole de :5

mg, administrate i.v., repetat la I ore1 şi Gaunervil 0fiole de :,= mg, i.m. sau i.v. repetat la : - 3
ore, in funcţie de răspuns1. $demul cerebral se combate prin administrarea de sulfat de
magneziu :=J 095 - 65 ml, i.v. lent1 sau de soluţii hipertonice de glucoza :5J 0955 - :55 ml
in perfuzie1. in
cazul in care bolnavul este agitat, se administrează legomazin 0i.v. sau i.m.1 sau Benobarbital
05,95 - 5,:5 g i.m.1.
Se mai administrează sedative, vasodilatatoare 0apaverină, "iofilin, vitamina 1,
anticoagulante 0Heparină, ?rombostop1, antibiotice profilactice, pentru evitarea infecţiilor,
0apaverină, :-3 fiole, i.m.1.
&ombaterea edemului cerebral cu sulfat de magneziu :=J 0i.v. lent1 sau
soluţie glucozată 66J 0=5 -955 ml1, uneori hemisuccinat de hidrocortizon 0=5 P 955 mgK:3 de
ore, în
perfuzie i.v.1 şi tratament anticoagulant cu Heparină 0:55 - 655 mgKzi1, in 3 prize. ?ot în vederea
efectului anticoagulant recent se adaugă ersantin.
Se reduce contractura cu &lorzo(azonă 06 tableteKzi1.
Tratamentul +8irurgi+al se impune dacă hemiplegia reprezintă o cauza declanşată de
angioame sau anevrisme cerebrale.
1,
CAPITOLUL II
9NGRI:IRI GENERALE
21 Internarea pa+ientului +u 8emiplegie ;n 'pital

'nternarea în spital constituie un eveniment important în viaţa bolnavului hemiplegic% el
se desparte de mediul său obişnuit şi este nevoit să recurgă la a*utorul unor oameni străini pentru
a îl a*uta să recupereze mobilitatea hemocorpului afectat.
'nternarea se face pe baza biletelor de trimitere de la medicul de familie.
Eolnavii internaţi sunt înscrişi la Eiroul serviciului de primire în registrul de internări,
unde se completează şi foaia de observaţie clinică cu datele de identitate ale bolnavului.
Eolnavii vor fi e(aminaţi la internare de medicul de gardă, care va culege datele
anamnetice de la bolnav sau însoţitor şi le va nota în foaia de observaţie, stabilind diagnosticul
prezumtiv de hemiplegie. n vederea e(aminării clinice, efectuată de medicul de gardă, asistenta
medicală a*ută bolnavul să se dezbrace.
)upă stabilirea diagnosticului de către medicul neurolog şi repartizarea bolnavului în
secţie de neurologie, asistenta medicală însoţeşte bolnavul la baie, îl a*ută să se dezbrace,
observă tegumentele şi fanerele 0la nevoie deparazitează bolnavul1, îl a*ută să-şi facă baie
0dacă
acesta nu poate1, apoi îl conduce în camera de îmbrăcare unde îl a*ută să se îmbrace cu hainele
de spital 0pi*ama, ciorapi, papuci, halat1.
Hainele şi efectele bolnavului vor fi preluate şi înregistrate cu gri*ă în vederea
înmagazinării, eliberându-se bolnavului sau însoţitorului un bon de preluări 0la nevoie şi hainele
vor fi supuse deparazitării1.
!stfel pregătit, asistenta conduce bolnavul la salon unde îl prezintă celorlalţi pacienţi, îl
informează asupra regulamentului de ordine interioară a spitalului şi îl a*ută să se aşeze în patul
pregătit cu len*erie curată.

)upă ce a fost culcat bolnavul în pat, asistenta medicală întocmeşte foaia de
5
temperatură, determină greutatea bolnavului, măsoară ? , pulsul, ?.!., iar datele obţinute le
notează în foaie de observaţie.
!sistenta medicală va linişti şi membrii familiei pacientului, asigurându-i
asupra îngri*irii de calitate de care bolnavul va beneficia în spital, comunicându-le numărul
salonului în care a fost internat bolnavul şi orarul vizitelor.
22 A'igurarea +!n#i"iil!r #e me#iu pa+ientului +u 8emiplegie
Saloanele din cadrul secţiei de neurologie trebuie să fie luminoase şi cu o ventilaţie
ireproşabilă, curate şi dotate cu mobilierul strict necesar pentru a nu împiedica mobilizarea
1-
bolnavilor. Se vor înlătura toţi e(citanţii# auditivi, vizuali, olfactivi sau gustativi cu efecte
negative asupra sistemului nervos. !sistenta medicală verifică şi e(plică pacientului cea mai
bună poziţie pe care trebuie să o adopte în pat, va asigura len*erie de pat şi corp uscată şi
curată de câte ori este nevoie şi va urmări pacientul să nu apară complicaţii.
2* A'igurarea +!n#i"iil!r igieni+e pa+ien"il!r +u 8emiplegie
interna"i 2*1 Pregtirea patului $i a a++e'!riil!r lui
aturile pacienţilor cu afecţiuni neurologice vor fi cât mai comode pentru a evita
poziţiile forţate şi pentru a asigura confortul necesar pe o durată mai lungă de spitalizare.
$ste important ca paturile să fie cu somieră mobilă,transformabile în fotolii şi prevăzute
cu rezemătoare de spate pentru a se putea aduce pacienţii în poziţii corespunzătoare necesităţilor lor
de respiraţie în cursul dispneei.
n acelaşi scop saloanele trebuie să fie prevăzute şi cu mese adaptabile de pat.

atul pacientului trebuie să aibă o saltea confecţionată dintr-o singură,din două sau trei
bucăţi,din burete sau material plastic care se curăţă şi se dezinfectează mai uşor.
ernele trebuie să fie în număr de două, una umplută cu păr de cal sau iarbă de mare,
alta cu burete sau puf, iar pătura să fie confecţionată din lînă moale.
<en*eria patului trebuie să conţină două cearceafuri, unul simplu şi celălalt plic, două
feţe de pernă, o aleză sau traversă, muşama.
2*2 S+8imarea len<eriei #e pat
Se va efectua la :-6 zile sau ori de cîte ori este nevoie. !vem nevoie de len*erie curată
completă şi schimbarea se va face în funcţie de gravitatea stării pacientului.
Starea pacientului cu hemiplegie nu permite o mobilizare autonomă, iar schimbarea
len*eriei se va face cu pacientul în pat. n acest caz, schimbarea len*eriei se face în lungimea
patului şi necesită totdeauna două asistente# cele două asistente se aşează de o parte şi de alta a
patului% pacientul rămâne acoperit până la schimbarea cearşafului de sub pătură% marginile
cearşafului se desfac de sub saltea de *ur împre*ur.
Se aşează pacientul în decubit lateral spre marginea patului% asistenta din partea dreapta
prinde pacientul cu mâna dreapta în a(ila dreaptă, îl ridică uşor, iar mâna stângă o introduce sub
umerii lui, spri*inându-i capul pe antebraţ, apoi cu mâna dreapta trage uşor perna spre
marginea
patului% pacientul fiind de asemenea deplasat uşor în aceeaşi direcţie% se aşează apoi în dreptul
genunchilor pacientului, introduce mâna stângă sub genunchii acestuia flectandu-i puţin, iar
cu mâna dreaptă îi flectează uşor gambele pe coapse. )in aceasta poziţie, se întorce pacientul
în decubit lateral drept, spri*inindu-l în regiunea omoplaţilor şi a genunchilor.
!sistenta din partea stângă rulează cearşaful împreună cu muşamaua şi aleza murdară
până la spatele pacientului% sulul de len*erie murdară se afla în acel moment alături de sulul
1.
len*eriei curate pe *umătatea libera a patului, se derulează cearşaful curat, muşamaua şi aleza
pregatite mai înainte. Se întinde bine cearşaful curat pe *umatatea liberă a patului şi se aşează o
pernă îmbracată în faţa de pernă curată, apoi se aduce pacientul în decubit dorsal cu multă
blandeţe, spri*inindu-l în regiunea omoplaţilor şi sub genunchi.
entru a aduce pacientul în decubit lateral stîng, asistenta din partea stînga procedează
la fel ca şi în cazul întoarcerii în decubit lateral drept.
2** A'igurarea igienei per'!nale= +!rp!rale $i (e'timentare a pa+ientului
+u 8emiplegie
acienţii care se pot mobiliza vor fi instruiţi să folosească duşul şi să se spele pe mîini
după fiecare folosire a toaletei. )acă medicul permite îmbăierea pacientului, atunci acesta se va
face la o temperatură indiferentă, plăcută pentru pacient care se situează de obicei între 63-64°&.
<a această temperatură se evită reacţiile vasomotorii şi creşterea masei circulante,cea
ce la pacienţii cardiovasculari nu este de dorit.
Eăile să nu depăşească 95-:= cel mult :5 de minute. ?oracele în timpul băii să rămînă
liber, deasupra nivelului apei.
Eaia este importantă pentru menţinerea tegumentelor într-o stare perfectă de curăţenie
în vederea prevenirii unor complicaţii cutanate, pentru stimularea funcţiilor pielii care au un rol
important în apărarea organismului şi pentru a asigura starea de confort necesară pacientului.
!sistenta are misiunea delicată de a controla în mod discret şi de a îndruma cînd este
cazul ca pacientul neimobilizat să-şi facă zilnic toaleta de dimineaţă şi de seară ce constă în
spălarea feţei, a urechilor, a gîtului, a membrelor superioare, regiunii a(ilare, toaleta cavităţii
bucale şi îngri*irea părului.
)upă terminarea băii, pacientului i se va face o frecţie cu alcool pentru închiderea
porilor şi stimularea circulaţiei,
$ste a*utat să se îmbrace cu len*erie de corp curată, halat şi papuci.
'ntervenţiile asistentei medicale în alegerea len*eriei în funcţie de#
-se(%
- temperatura mediului ambiant%
- vârstă%
- talie şi statură 0să asigure le*eritatea mişcării1%
- de integritatea fizică şi psihică a pacientului.
!sistenta medicală va pregăti len*eria să fie la îndemâna pacientului
n cazul afecţiunilor la nivelul membrelor superioare, se începe cu dezbrăcarea
membrului sănătos, îmbracarea începând cu membrul afectat de pareză.
n cazul bolnavilor cu afecţiuni neurologice ce trebuie a*utaţi se procedează astfel#
1/
- se aşează bolnavul în poziţie şezândă

- se deschid nasturii bluzei de pi*ama, se scoate braţul sănătos apoi celalălt
- se îmbracă *acheta curată de pi*ama
- se desfac nasturii pantalonilor şi apoi ridicând bolnavul se trag în *os şi se
îndepartează%
- pantalonii de pi*ama curaţi se adună cu mâna, un picior de pi*ama prin care se trece
membrul inferior afectat al pacientului şi apoi se procedează la fel cu celalalt picior%
- se ridica bolnavul şi se trag pantalonii până la brâu.
2*, E%e+tuarea t!aletei generale $i pe regiuni a pa+ientului +u 8emiplegie
?oaleta zilnică trebuie e(ecutată în aşa fel încât să pretindă cât mai puţine eforturi din
partea pacientului hemiplegic, dar acest lucru nu poate fi un prete(t de a negli*a spălarea lui
parţială. Se va face prin ştergerea tuturor regiunilor corpului cu mănuşă de baie umezită în apă
călduţă. ?rebuie să avem trei mănuşi de baie, una pentru faţă, una pentru corp iar una pentru
e(tremităţi.
Se vor prote*a regiunile lezate sau escarele de decubit. ?oaleta cavităţii bucale este
obligatorie. <a pacienţii conştienţi cu a*utorul asistentei iar la pacienţii inconştienţi efectuată de
asistentă cu tampon îmbibat în glicerină bora(ată ştergându-se limba, bolta palatină, suprafaţa
internă şi e(ternă a arcadelor dentare cu mişcări dinăuntru în afară. Se şterg dinţii cu un alt
tampon, iar la sfîrşit se ung buzele.
?oaleta pacientului face parte din îngri*irile de bază, adică din îngri*irile acordate de
asistenta medicală cu scopul de a asigura confortul şi igiena bolnavului.
?oaleta pacientului hemiplegic poate fi #
- zilnică pe regiuni %
- săptămânală sau baia generală%
n funcţie de tipul îngri*irii pacientului, acesta#
- nu are nevoie de a*utor %
- are nevoie de spri*in fizic şi psihic %
- are nevoie de a*utor parţial %
- necesită a*utor complet.
/biective #
Q îndepartarea de pe suprafaţa pielii a stratului cornos descuamat şi împregnat cu
secreţiile glandelor sebacee şi sudoripare, amestecată cu praf, alimente, resturi de de*ecţie şi alte
substanţe străine, care aderă pe tegumente%
Q deschiderea orificiilor de escreţie ale glandelor pielii%
Q înviorarea circulaţiei cutanate şi a întregului organism
%
10
Q producerea unei hiperemii active a pieli, care favorizează mobilizarea anticorpilor % Q

liniştirea bolnavului, crearea unei stări placute de confort%
?ehnică#
Q se verifică temperatura ambiantă, pentru a evită răcirea bolnavului %
Q se evită curenţi de aer prin închiderea geamurilor şi a uşilor%
Q se izolează bolnavul de antura*ul său%
Q se pregătesc în apropriere materialele necesare toaletei, schimbării len*eriei a patului şi
a bolnavului pentru a preveni escarele%
Q bolnavul va fi dezbrăcat complet şi se va acoperi cu cearşaf şi pătură%
Q se descoperă progresiv numai partea care se va spăla%
Q se stoarce corect buretele sau mănuşa de baie, pentru a nu se scurge apă în pat sau pe
bolnav%
Q se săpuneşte şi se clăteşte cu o mână fermă, fără brutalitate pentru a favoriza circulaţia
sanguină%
Q apa caldă trebuie să fie din abundenţă, schimbată ori de câte ori este nevoie, fără a se lăsa
săpunul în apă%
Q se insistă la pliuri, sub sâni, la mâini şi în spaţiile interdigitale, la coate şi a(ile
Q se imobilizează articulaţiile în toată amplitudinea lor şi se masează zonele predispuse
escarelor%
Q ordinea în care se face toaleta pe regiuni# spălat, clătit, uscat%
Q se mută muşamaua şi aleza de protecţie în funcţie de regiunea pe care o spălăm.
$tapele toaletei #
Se va respecta următoarea succesiune# se începe cu faţa, gâtul şi urechile% apoi braţele şi
mâinile, partea anterioară a toracelui, abdomen, faţa anterioară a coapselor% se întoarce bolnavul
în decubit lateral şi se spală spatele, fesele şi faţa posterioară a coapselor, din nou în decubit
dorsal, se spală gambele şi picioarele, organele genitale e(terne, toaleta cavităţii bucale.
2*- O'er(area p!&i"iei pa+ientului +u 8emiplegie ;n pat
!sistenta medicală trebuie să ţină sub supraveghere toţi pacienţii din salon. Cumai
astfel poate sesiza orice schimbare în starea pacienţilor şi să facă o apreciere corectă în ceea ce
priveşte evoluţia bolii.
oziţia bolnavului cu afecţiuni neurologice nu poate fi standardizată, aceasta fiind
dictată de deficitul motor. Eolnavul neurologic cu hemiplegie dreaptă sau stângă prezintă
membrul inferior afectat rotat în e(terior, laba piciorului în e(tensie, braţul paralizat în adducţie,
mâna rotată spre e(terior.
e partea hemiplegică e(tremităţile sunt inerte, pacientul nu le poate folosi pentru a se
13
mobiliza, poziţia adoptată fiind în decubit dorsal.

2*. S+8imarea p!&i"iei $i m!ili&area pa+ientului +u 8emiplegie
'ndiferent care este poziţia preferată de bolnavul hemiplegic, el trebuie schimbat din
poziţie în poziţie 0decubit dorsal, lateral drept, lateral stâng1, însă pe partea lezată trebuie lăsat
mai puţin decât pe partea sănătoasă.
/E'$&?'$<$ G/&$)MG''#
- revenirea complicaţiilor 0escare, tromboze, încetinirea tranzitului1
- romovarea stării de confort
G$8R?'G$! "!?$G'!<$</G#
- erne
- ătura făcută sul, suluri din materiale te(tile
- Spri*initor pentru picioare sau sac de nisip
G$8R?'G$! !&'$C?M<M'#
- acientul este informat asupra necesităţii schimbării poziţiei
- acientului i se e(plică importanţa schimbării poziţiei la anumite intervale de timp%
$B$&?M!G$! G/&$)MG''#
articipa 9 sau : persoane, una având rol de coordonator.
9. Schimbarea poziţiei din decubit dorsal în decubit
lateral#
- Se identifică pacientul şi se evaluează resursele acestuia%
- Se aduc materialele au(iliare lângă pat
- !sistenta se aşează pe partea patului spre care trebuie întoars pacientul
- Se ridică patura şi se pliază spre partea opusă
- Se prinde cu mâna dinspre cap umărul pacientului, se ridică cu blândeţe şi se introduce
patura sub spate 0sau un sul1 pentru a-l spri*ini
- Se susţine toracele pacientului pentru a-i asigura stabilitate şi cu mâna dinspre picioare
se rotesc bazinul şi membrele inferioare
- Se spri*ină spatele pacientului cu un sul de cearşaf
- Se flectează membrul inferior de deasupra şi se introduce sub el o pernă
- Se acoperă pacientul cu patura şi se anunţă când va fi o nouă schimbare
:. Schimbarea poziţiei din decubit lateral în decubit dorsal#
- !sistenta medicală se aşează pe partea patului spre care este orientat spatele
pacientului şi este rugata o persoană să o a*ute%
- Se prinde pacientul de sub a(ilă şi i se spri*ină capul pe antebraţ
- !*utorul este rugat să introducă o mâna sub bazinul pacientului%
25
- Sincronizînd mişcările se e(ecută o mişcare de rotaţie aducând pacientul în decubit

dorsal
- Se introduce sub regiunea lombara şi sub genunchi pernuţe subţiri sau materiale te(tile
împăturite pentru a respecta curbura fiziologică a coloanei şi pentru a evita hipere(tensia
membrelor
- Se întinde len*eria de corp şi de pat
- Se acoperă pacientul
- Se anunţă ora urmatoarei schimbări.
6. Schimbarea pozitiei din decubit dorsal în pozitie
sezând a1 de către o singură persoană#
- Se îndoaieKpliaza patura şi se dezveleşte pacientul până la mi*loc
parte% - !sistenta se aşează faţă în faţă cu pacientul, rugându-l să întoarca puţin capul într-o
- Se prinde cu o mână regiunea a(ilară

- Se îmbraţisează cu cealaltă mână spatele pacientului spi*inindu-i capul pe antebraţ
- acientul care are resurse fizice este rugat să ne prindă de umeri, să-şi flecteze
genunchii şi să se spri*ine pe talpi
- Se comandă mişcarea de ridicare folosind un cuvânt de îndemn 0de. $(. sus1
- acientul este a*utat să se ridice în timp ce se spri*ină şi este deplasat uşor spre capul
patului
- Se spri*ină spatele pacientului cu perna sau cu rezematorul mobil al patului
- Se asigură menţinerea poziţiei introducând un sul sub genunchi şi punând la talpi un
spri*initor sau un sac de nisip.
b1 de către două persoane#
- !cestea se aşează de o parte şi de alta a patului
- Se încrucişeaza antebraţele pe spatele pacientului
- Se introduce cealaltă mână în a(ila
- Se comandă mişcarea de ridicare şi se e(ecută în acelaşi timp
- Se fi(ează poziţia cu perne sau cu rezematorul mobil
:. Geaşezarea pacientului în decubit dorsal din poziţia sezând#
- Se îndepartează pernele şi sulurile
- Se prinde pacientul ca şi în cazul ridicării
- Se lasa pacientul uşor pe spate
- Se reaşeaza patul, se întinde len*eria
- Se fi(ează sulurile sub regiunea lombara şi genunchi
21
&. Geaducerea pacienţilor alunecati din poziţie semişezând sau şezând#

- acientul este rugat să întoarcă faţa spre partea opusă
- acientul este rugat să se spri*ine pe talpi şi să se ridice puţin la comandă
- Se introduce mâna sub a(ile şi se conduce mişcarea de ridicare, a*utând pacientul
să se deplaseze uşor spre capătul patului.
C8G'A'G$! !&'$C?M<M'
- Ce asiguram că pacientul este rela(at, se simte bine.
- Se verifică len*eria şi materialele au(iliare folosite ca să nu *eneze pacientul
- acientul este vizitat între două schimbari pentru a vedea dacă acuză durere
- "ăsuram daca este cazul# pulsul, ?!, respiraţia G$/G8!
C'!G$! </&M<M' )$ "MC&R
- Se îndepartează materialele inutile

C/?!G$! G/&$)MG''
- Cotăm orarul schimbarii pozitiei si comportamentul pacientului în timpul procedurii
- Cotăm aspectul tegumentelor la nivelul punctelor de spri*in
2*/ Captarea eliminril!r
!sistenta medicală trebuie să ţină evidenţa e(actă a lichidelor consumate şi eliminate.
)iureza trebuie determinată zilnic prin măsurarea volumetrică şi nu prin apreciere.
Gestul pierderilor de lichide ca transpiraţia, scaunul în special după purgative, vor fi de asemenea
ţinute în evidenţă. entru a putea furniza datele necesare stabilirii diagnosticului şi conducerii
tratamentului asistenta medicală va urmări#
9.?ulburările de emisie urinară
:.&antitatea de urină emisă în :3 de ore
6.&aracterele calitative ale urinii
1$misia urinii este declanşată de senzaţia de micţiune,în mod normal în decurs de :3
de ore este de =-4 micţiuni la bărbaţi şi 3-= micţiuni la femei.
!sistenta urmăreşte următoarele tulburări de micţiune# polachiuria, nicturia, disuria,
incontinenţa urinară, retenţia de urină.
2entru determinarea cantităţii de urină emisă în :3 de ore se va instrui pacientul să
urineze numai în urinar timp de :3 de ore..asele cilindrice gradate vor fi bine acoperite şi ţinute
la răcoare pentru a împiedica procesele de fermentaţie.
?ot în acest scop se va adăuga la urina colectată cîteva cristale de timol care nu modifică
reacţiile chimice ale urinii.
!lături de înregistrarea valorii diurezei se va nota şi cantitatea de lichide
ingerate.Gaportul dintre cantitatea de lichide ingerate şi cele eliminate reflectă bilanţul circulaţiei
22
apei în organism.
aloarea normală este circa 9=55 mlK:3 de ore,la bărbaţi este ceva mai mare 9:55-9I55
mlK:3 de ore,la femei 9555-9355 mlK:3 de ore.
*!sistenta trebuie să cunoască caracterele calitative ale urinei#
- culoare-urină normală are o culoare galben deschis ca paiul pînă la brun închis.
- aspect-urină normală la emisie este clară,transparentă,după un timp poate deveni
tulbure.
- miros-acizii bolatili din urină îi conferă un miros asemănător cu cel al bulionului.
- reacţie-în stare normală are o reacţie acidă HT4,=
- densitate-trebuie determinată imediat după emisie cu urodensiometrul.aloarea
normală 959=-95:5 în funcţie de cantitatea substanţei dizolvate.
Se va nota atent cantitatea de lichide ingerate, primite prin perfuzii şi cantitatea de

urină emisă, făcîndu-se bilanţul pe fiecare :3 de ore. !cest bilanţ fiind foarte important
deoarece de
cele mai multe ori aceşti pacienţi prezintă edeme datorită reţinerilor de apă şi sare în organism.
Gepausul la pat datorat imobilizării predispune pacientul hemiplegic la constipaţie. n
cazuri de constipaţie usoară se va efectua clisme, iar în cazuri mai grave se vor administra
purgative ca sulfatul de magneziu 065g1 care prin crearea unui mediu hipertonic în lumenul
intestinal realizează un aflu( abundent de apă din vase spre intestine. Se va acorda o atenţie
deosebită şi nu se va abuza de administrarea lor, e(istând riscul de deshidratare. Cumeroşi
bolnavi cu deficit motor prezintă o constipaţie habituală formată, cea ce nu trebuie combătută
prin administrarea de purgative.
2, Supra(eg8erea %un+"iil!r (itale $i (egetati(e
2,1 >'urarea $i n!tarea temperaturii
Scop# evaluarea funcţiei de termoreglare şi termogeneză.
<ocuri de măsurat#
-cavităţi semi-închise# a(ilă, plica inghinală, cavitatea bucală%
-cavităţi închise# rect, vagin.
?emperatura T rezultatul proceselor o(idative din organism, generatoare de căldura prin
dezintegrarea alimentelor energetice.
?ermoreglare T funcţia organismului care menţine echilibrul între producerea căldurii
0termogeneza1 şi pierderea căldurii 0tremoliza1 pentru păstrarea valorilor constante.
"ateriale necesare#
- termometru digital%
- casoletă cu tampoane de vată şi comprese sterile%
- recipient cu soluţie dezinfectantă 0alcool sanitar, alcool iodat, 1
- tăviţă renală%
2*
- ceas%
- foaie de observaţie%
- pi( de culoare albastră%
- carneţel individual.
'ntervenţiile asistentei medicale#
- pregătirea materialelor lângă bolnav%
- pregătirea psihică a bolnavului%
- spălarea pe mâini%
- se scoate termometrul din cutie şi îl deschide prin apasarea unicului buton,
- se verifică ca acesta să afişeze pe ecranul digital gradaţia o.
!1. entru măsurarea în a(ilă#
- se aşează pacientul în poziţie de decubit dorsal sau în poziţie sezândă%
- se ridică braţul bolnavului%
- se şterge a(ila prin tamponare cu prosopul pacientului%
- se aşează termometrul cu senzorul 0 vârful metalic1 în centrul a(ilei, paralel cu
toracele%
- se apropie braţul de trunchi,cu antebraţul flectat pe suprafaţa anterioară a toracelui%
- la pacienţii slăbiţi, agitaţi, precum şi la copii, braţul va fi menţinut în această poziţie de
către asistenta medicală%
- termometrul se menţine până la semnalul sonor.
E1. entru măsurarea în cavitatea bucală
- se introduce termometrul în cavitatea bucală, sub limbă sau pe latura e(ternă a arcadei
dentare%
- pacientul este rugat să închidă gura şi să respire pe nas%
- se menţine termometrul timp de = min.
&1. entru măsurarea rectală#
- se lubrefiază termometrul%
- se aşează pacientul în decubit lateral,cu membrele inferioare în semi-fle(ie,
asigurându-i intimitatea%
- se introduce tubul termometrului în rect, prin mişcări de rotaţie şi înainte%
- termometrul va fi ţinut cu mâna tot timpul măsurării%
- se menţine termometrul timp de trei minute%
- după terminarea timpului de menţinere, se scoate şi se şterge cu o compresă%%
- se dezinfetează partea de plastic cu soluţia dezinfectantă%
- se notează valoarea obţinută pe foaia de temperatură%
- notarea unui punct pe verticală,corespunzătoare datei şi timpului zilei, scoţând pentru
2,
fiecare linie orizontală, două diviziuni de grad%

- se uneşte valoarea prezentă cu cea anterioară, pentru obţinerea curbei termice%
- în alte documente medicale se notează cifric.
'nterpretarea rezultatelor
?emperatura normală 0fiziologică1 T 64-67U &
alori patologice#
a? 'tarea #e 8ipertermie4
- subfebrilitate 67-6IU &
- febră moderată 6I-6;U &
- febră ridicată 6;-35U &
- hiperpire(ie 35-39U &
? 'tarea #e 8ip!termie @ *.

C Re+!man#ri4
- măsurarea temperaturii dimineaţa între orele7-I şi seara între orele 9I-9;
- susţinerea termometrului la copii, bătrâni, inconştienţi, agitaţi şi măsurarea în
cavităţile semi-închise%
- în situaţia unor valori prea ridicate sau scăzute, neprăvăzute, repetaţi măsurarea
temperaturii sub supraveghere.
2,2 O'er(area $i m'urarea re'pira"iei
Scop# evaluarea funcţiei respiratorii a pacientului, fiind un indiciu al evoluţiei bolii, al
apariţiei unor complicaţii şi al prognosticului.
$lemente de apreciat#
- tipul respiraţiei%
- amplitudinea mişcărilor respiratorii%
- ritmul%
- frecvenţa.
"ateriale necesare#
- ceas cu secundar%
- pi( cu pastă verde%
- foaie de
temperatură. 'ntervenţiile
asistentului#
- aşează bolnavul în decubit dorsal, fără a e(plica tehnica ce urmează a fi efectuată%
- plasarea mâinii cu faţa palmară pe suprafaţa toracelui%
- numărarea inspiraţiilor timp de un minut%
2-
- consemnarea valorii obţinute printr-un punct pe foaia de temperatură 0 fiecare

linie orizontală a foii reprezintă două respiraţii1%
- unirea cu o linie a valorii prezente cu cea anterioară, pentru obţinerea curbei%
- în alte documente medicale se poate nota cifric valoarea obţinută, cât şi
caracteristicile respiraţiei 0 $(.# G T 9I respKmin, amplitudine medie1%
- aprecierea celorlalte elemente ale funcţiei respiratorii se face prin simpla
observare a mişcărilor respiratorii.
&alităţile respiraţiei#
1 re+(en"a4 reprezintă numărul respiraţiilor pe minut
- nou-născut # 65-=5 GKmin%
- : ani# :=-6= GKmin%
- 9: ani# 9=-:= GKmin%
- adult# 94-9I GKmin%
- vârstnic# 9=-:= GKmin.
2 Amplitu#inea4 este dată de volumul de aer ce pătrunde şi se elimină din plămâni la
fiecare respiraţie. oate fi#
- profundă%
- superficială.
* Ritmul4 reprezintă pauzele dintre respiraţii.
, Simetria4 ambele hemitorace prezintă aceeaşi mişcare de ridicare şi coborâre în
timpul inspiraţiei şi e(piraţiei.
2,* >'urarea $i n!tarea pul'ului arterial
Scop# evaluarea funcţiei cardio-vasculare.
$lemente de apreciat#
- ritmicitatea%
- frecvenţa%
- amplitudine.
<ocuri de măsurat#
- orice arteră accesibilă palpării şi care poate fi comprimată pe un plan osos#
- artera radială,
- artera carotidă,
- artera temporală,
- artera humerală,
- artera femurală,
- artera poplitee.
2.
"ateriale necesare#
- ceas cu secundar%
- pi( cu pastă roşie%
- foaia de temperatură.
'ntervenţiile asistentului#
- pregătirea psihică a pacientului%
- asigurarea repausului fizic şi psihic 95-9= min%
- reperarea arterei%
- fi(area degetelor palpatoare pe traiectul arterei%
- e(ercitarea unei presiuni asupra peretelui arterial cu vârful degetelor%
- numărarea pulsaţiilor timp de un minut%
- consemnarea valorii obţinute printr-un punct pe foia de temperatură, ţinând cont
că fiecare linie orizontală a foii reprezintă patru pulsaţii%
- unirea valorii prezente cu cea anterioară cu o linie, pentru obţinerea curbei%
- consemnarea în alte documente medicale a valorii obţinute şi a caracteristicilor
pulsului 0 ! T I: bKmin, puls regulat1%
2,, >'urarea $i n!tarea ten'iunii arteriale
Scop+ evaluarea funcţiilor cardio-vasculare 0 forţa de contracţie a inimii, rezistenţă
determinată de elasticitatea şi calibrul vaselor1.
lemente de evaluat+
- tensiunea arterială sistolică 0 ma(imă1%

- tensiunea arterială diastolică 0 minimă1.
ateriale necesare+
- aparat pentru măsurarea tensiunii arteriale 0tensiometru1%

- stetoscop biauricular%
- tampon de vată cu alcool%
- pi( cu pastă roşie.
etode de determinare+
- palpatorie%
- ascultătorie.
ntervenţiile asistententei medicale+
- pregătirea psihică a pacientului%
- asigurarea repausului fizic şi psihic timp de 9= minute%
2/
- se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului, spri*init şi în e(tensie%

- se fi(ează membrana stetoscopului pe artera humerală, sub marginea inferioară a
manşetei%
- se introduc olivele stetoscopului în urechi 0 care în prealabil au fost dezinfectate1%
- se pompează aer în manşeta pneumatică, cu a*utorul parei de cauciuc, până la
dispariţia zgomotelor palsatile%
- se decomprimă progresiv aerul din manşetă prin deschiderea supapei, până când
se percepe primul zgomot arterial 0 care prezintă valoarea tensiunii arteriale ma(ime1%
- se reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau acul manometrului, pentru a

fi consemnată%
- se continuă decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice%

- se reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau de acul manometrului, în
momentul în care zgomotele dispar, aceasta reprezentând tensiunea arterială minimă%

- se notează pe foaia de temperatură valorile obţinute cu o linie orizontală de
culoare roşie, socotindu-se pentru fiecare linie a foii o unitate coloană de mercur%
- se unesc liniile orizontale cu liniile verticale şi se haşurează spaţiul rezultat%
- se dezinfectează olivele.
alori normale#
al!rile %i&i!l!gi+e ale ten'iunii arteriale
r'ta Ten'iunea maim Fmm Hg? Ten'iunea minim Fmm Hg?
20
9-6 ani 7=-;5 =5-45

3-99 ani ;5-995 45-4=
9:-9= ani 955-9:5 45-7=
adult 99=-935 7=-;5
vârstnic V9=5 V;5
2- Alimenta"ia pa+ientului +u 8emiplegie

Eolnavul de la secţia de neurologie nu necesită un regim dietetic special. !limentaţia
trebuie să fie mi(tă, echilibrată, bogată în proteine, vitamine şi săruri minerale, hipolipidică şi
normocalorică. !portul de clorură de sodiu îl va hotărâ medicul neurolog de la caz la
caz. 'ntroducerea cantităţilor de alimente în organismul bolnavului întâmpină greutăţi de
multe ori.
Cumeroşi bolnavi au tulburări de deglutiţie parţială, cea ce la insistenţele personalului medical

de a înghiţi bolul alimentar poate da naştere la fenomene de asfi(ie, prin pătrunderea bolului
alimentar în căile respiratorii. !limentele la aceşti bolnavi trebuie să fie de consistenţă pastoasă,
iar consumul alimentelor să-l facă numai în prezenţa asistentei medicale.
'n funcţie de starea bolnavului hemiplegic, alimentarea lui se face#
- activ - pacientul mănâncă singur în salon
- pasiv - pacientul i se introduc alimente în gură
!limentaţia pasivă
- se aşează pacientul în poziţie semişezând cu a*utorul rezematorului de pat sau în
decubit dorsal cu capul uşor ridicat şi aplecat înainte pentru a uşura deglutiţia%
- i se prote*ează len*eria cu un prosop curat%
- se aran*ează un prosop în *urul gâtului%
- se adaptează masuţa la pat şi i se aşeaza mâncarea astfel încat să vadă ce i se
introduce în gură%
- asistenta se aşează în dreapta pacientului şi îi ridică uşor capul cu perna%
- se verifică temperatura alimentelor%
- se serveşte supa cu lingura sau din cana cu cioc, taie alimentele solide%
- se supraveghează debitul lichidului pentru a evita încărcarea peste puterile de
deglutiţie ale pacientului%
- pacientul este şters la gură, i se aran*ează patul%
- se îndepartează eventualele resturi alimetare care a*unse sub bolnav pot contribui la
eventualele escare%
- se schimbă len*eria dacă s-a murdărit%
- se acoperă pacientul şi aeriseşte salonul%
23
- se strânge vesela şi o transportă la oficiu.

2. A#mini'trarea me#i+amentel!r $i 8i#ratarea !rgani'mului
!dministrarea medicamentelor trebuie făcută cu mare punctualitate căci orice întîrziere
cît de mică provoacă emoţii inutile acestor pacienţi.
&u toate că medicamentele se administrează la indicaţia medicului asistenta va trebui să
intervină de urgenţă în unele cazuri e(treme pînă la sosirea medicului.
!dministrarea medicamentelor la bolnavii hemiplegici se va efectua cu prudenţă. &ei cu
tulburări de deglutiţie vor fi supravegheaţi strict de către asistenta medicală. "edicamentele
vor fi sfărmate. Geacţiile adverse sesizate de către bolnnav, cum ar fi uscăciunea gurii, lipsa
de secreţie salivară, tulburări vizuale vor fi reportate medicului neurolog imediat.
entru hidratarea organismului se va lua în seamă bilanţul pe :3 de ore prin ingerarea şi
eliminarea lichidelor.
$liminarea apei din organism se face prin mai multa căi# 9555-9=55 ml se elimină prin
urină, =55-9555 ml prin transpiraţie, 6=5-=55 ml sub formă de vapori prin plămîni şi 955-:55 ml
prin scaun, nevoia de apă a adultului fiind de :555-:=55 mlK:3 de ore.
Hidratarea organismului se poate face pe cale orală, cale duodenală, cale rectală, cale
subcutanată, cale intravenoasă prin numeroase soluţii ca# ser fiziologic, soluţie izotonică
bicarbonat de sodiu 9,3J, soluţie izotonică lactat de sodiu 9,;J, glucoză soluţie izotonică 3,7J,
soluţie hipertonă =-95-:5-66-35J, soluţie Wrebs, soluţie )e(tran, soluţia <ocFe.
Gestabilirea echilibrului hidro-electrolitic şi acido-bazic este o urgenţă ma*oră de
îngri*ire a pacientului.
2/ Re+!ltarea pr!#u'el!r i!l!gi+e $i pat!l!gi+e
n stabilirea diagnosticului precis într-un timp cât mai scurt posibil, ne vin în a*utor
probele de laborator care e(primă în mod obiectiv modificările survenite în morfologia,
funcţiunea şi biochimia organismului şi evidenţiază agenţii agresivi, factori etiologici ai
îmbolnăvirilor.
Gecoltările trebuie să fie corect e(ecutate, e(aminările de laborator stabilesc factorul
etiologic, clarifică diagnosticul diferenţial, confirmă sau infirmă diagnosticul clinic,
informează asupra gravităţii cazului, contribuie la aprecierea eficacităţii tratamentului,
prevesteşte complicaţiile, confirmă vindecarea, contribuie la profila(ia bolilor infecto-
contagioase.
Gecoltările hematologice şi de urină se vor face zilnic sau la indicaţia medicului.
Se va efectua hemocultură în caz de febră, în timpul frisonului cînd numărul de germeni
este mai mare.
entru recoltări pacienţii trebuie pregătiţi fizic şi psihic, instrumentele şi materialele
necesare trebuie pregătite din timp, recipientele de recoltare vor fi etichetate înainte de începerea
*5
recoltării. $ste important îngri*irea pacientului după tehnică, i se asigură repaus la pat pe o
perioadă prescrisă de medic, se supraveghează funcţiile vitale, culoarea tegumentelor, se
informează medicul în cazul apariţiei cianozei, dispneei, tahicardiei, se controlează locul puncţiei
şi aspectul pansamentului la nevoie 0 hemoragie, hematom, roşeaţă 1.
Gecoltarea sîngelui pentru#
- Eamen i!+8imi+ - puncţie venoasă pe nemâncate, =-95 ml sânge în seringă
heparinizată.
X ureea sangvină# valorea normala :5-35 mgJ%
X acidul uric# .C.6-= mgJ%
X creatinină# .C.5,4-9,6 mgJ
X CaY T96=-9=5 m$NK9 sau 9=-:9 mgJ%
X WY T 6,= m$NK9 sau 9=-:9 mgJ%
X &aY T 3,=K=,= m$NK9 sau ;-99 mgJ%
- Gli+emie4 prin puncţie venoasă, se recoltează : ml sânge pe 3 mg florură de natriu.

alorile normale sunt# I5-9:5 mgKl.
- SH4 prin puncţie venoasă, se recoltează 9,4 ml de sînge pe 5,3 ml citrat de
sodiu 6,IJ. alorile normale sunt9 oră 3-4 mm,: ore 7-9= mm.
- Hemat!+rit# prin puncţie venoasă, se recoltează : ml de sânge pe cristale $.).?.!.
5,= ml soluţie uscată prin evaporare.alorile normale sunt# la bărbaţi 34Z4J, la femei 39Z=J.
Hem!leu+!gram4 prin puncţie venoasă, se recoltează : ml de sânge pe $.).?.!.
-
alorile normale sunt# eritrocite la bărbaţi 3,=-=,=milKmm[ iar la femei 3,:-3,I milKmm[,
hemoglobină la bărbaţi 9=Z: gK955ml iar la femei 96Z:gK955ml, leucocite 3555-I555Kmm[
20 Pregtirea pa+ientului +u 8emiplegie $i e%e+tuarea te8ni+il!r 'pe+iale
impu'e #e a%e+"iune
201 Eamenul +lini+
$(amenul unui bolnav cu afecţiune neurologică cuprinde interogatoriul şi e(amenul fizic.
'nterogatoriul trebuie să cerceteze sistematic simptomele de care se plange bolnavul 0durere,
tulburări de mers1, tulburări sfincteriene, de limba* şi psihice 0afectivitate, atenţie, raţionament,
voinţă, memorie, orientare in timp şi spaţiu, comportament1. $(amenul fizic al
bolnavului cu hemiplegie constă în#
a1 xamenul motilităţii voluntare urmăreşte depistarea deficitului motor prin
studiul mişcărilor active şi al forţei musculare segmentare. Se incepe e(amenul cerand bolnavului
să e(ecute mişcări de fle(ie, e(tensie, abductie, rotaţie şi se observă dacă acestea se e(ecută cu
uşurinţă sau nu. Borţa musculară segmentară se cercetează cerand bolnavului să e(ecute mişcări,
in timp ce e(aminatorul se opune în efectuarea lor. "odificările patologice poartă următoarele
*1
denumiri# pareză 0slăbire a forţei musculare1, paralizie 0absenţă completă a forţei musculare1%
hemiplegie 0paralizie a unei *umătăţi de corp1, paraplegie 0paralizie a părţii inferioare a
corpului1, monoplegie 0paralizie a unui singur membru1, tetraplegie 0paralizie a celor patru
membre1.
araliziile se datoresc lezării căii piramidale sau a neuronului motor periferic.
b1 xamenul tonusului muscular se realizează cerand bolnavului să-şi rela(eze
complet membrul e(aminat, în timp ce e(aminatorul mobilizează pasiv fiecare membra,
cercetand
rezistenţa musculară şi amplitudinea mişcării. ?onusul normal este caracterizat print-o slabă
rezistenţă. Se înţelege prin hipertonie sau contractură musculară creşterea rezistenţei, deci
e(agerarea tonusului, iar prin hipotonie musculară, diminuarea acestuia. Hipertoniile
musculare se intalnesc în leziuni piramidale sau e(trapiramidale, iar hipotonia, în leziunile
neuronului motor periferic şi în leziunile cerebelului.
c1 xamenul staţiunii şi al mersului implică nu numai coordonarea mişcărilor, dar

şi echilibrarea acestora. Se e(aminează observand bolnavul în ortostatism, pe varful picioarelor sau
pe călcaie, precum şi caracterul mersului. "ersul are unele caractere care precizează adesea
diagnosticul. n tabes, mersul este necoordonat, bolnavul aruncând picioarele şi lovind pămantul
cu călcaiele 0mers talonat1% în leziunile cerebeloase mersul este de om beat, oscilant, instabil% în
hemiplegie, la stadiul de recuperare gamba este rigidă, membrul inferior este întins, aspectul fiind de
mers cosind% in leziunile neuronului motor periferic, bolnavul stepează, gamba fiind ridicată sus,
pentru a nu lovi pământul cu vârful piciorului.
d1 xamenul reflexelor comportă cercetarea refle(elor osteotendinoase cutanate, de
postură şi patologie. Gefle(ele osteotendinoase se e(aminează prin percuţia cu ciocanul de
refle(e a tendonului, muşchiului care provoacă la omul normal contracţia muşchiului respectiv.
&ele mai importante refle(e osteotendinoase sunt următoarele# refle(e ahilian -care constă in
fle(ia plantară a piciorului prin percuţia tendonului ahilian% refle(ul rotulian care constă in
e(tensia gambei pe coapsă prin percuţia tendonului cvadricepsului% refle(ul bicipital
se e(aminează percutand tendonul bicepsului la plica cotului şi provoacă fle(ia uşoară a
antebraţului% refle(ul tricipital în care prin percuţia tricepsului în vecinătatea olecranului se
produce e(tensia uşoară a antebraţului etc.
n timpul cercetării refle(elor, bolnavul trebuie să fie in rela(are musculară completă.
Gefle(ele osteotendinoase în situaţii patologice pot fi e(agerate, ceea ce traduce o lezare a căii
piramidale, diminuate sau abolite 0comă, leziuni de neuron motor periferic, atrofii mari, tabes1.
)intre refle(ele patologice care apar in leziunile căii piramidale, cel mai cunoscut este semnul
abins/i - e(tensia degetului mare de la picior, cu fle(ie plantară a celorlalte degete, la zgârierea
uşoară a marginii e(terne a plantei.
202 Re+!ltarea li+8i#ului +e%al!7ra8i#ian
*2
Gecoltarea lichidului cefalo-rahidian se efectuiază prin puncţie rahidiană

)efiniţie#
uncţia rahidiană reprezintă pătrunderea cu un ac în spaţiul subarahnoidian, printre
vertebre.
Scop#
\e(plorator#
- recoltarea lichidului in vederea e(amenului macroscopic si de laborator%
- in*ectarea de substanţe radioopace pentru e(amen radiologic al măduvei 0aer sau
substanţe pe bază de iod1.
\terapeutic#
- prin puncţie se face decomprimarea în cazul sindromului de hipertensiune
intracraniană%
- introducerea medicamentelor citostatice, antibioticelor sau serurilor imune în
spaţiul subarahnoidian.
\anestezic#
- introducerea substanţelor anestezice# rahianestezia.
<ocul puncţiei#
- puncţia lombară- )9:-<9 sau <3-<=%
- puncţia dorsală P )4-)7%
- puncţia suboccipitala.
regătirea materialelor pentru puncţie#
- materiale de protecţie a mesei sau a patului%
- materiale de dezinfecţie tip 6%
- instrumente şi materiale sterile# ace lungi cu diametrul de 9-9,=mm cu
mandren, seringi, ace si seringi pentru anestezie, câmpuri chirurgicale, comprese şi tampoane,
mănuşi de cauciuc, pense hemostatice, anatomice%
- eprubete, lampă de spirt, taviţa renală,
- medicamente# anestezice locale pentru rahianestezie, antibiotice, citostatice, seruri
imune, preparate cortizonice.
"aterialele se aleg în functie de scopul punctiei.
regatirea pacientului#
\psihică
\fizică#
- poziţia este data în funcţie de locul puncţiei şi starea pacientului%
- poziţia decubit lateral, în pat cu spatele la marginea patului, coapsele flectate pe
**
abdomen, barbia atinge pieptul 0pozitia ]spate de pisică^1%

$fectuarea puncţiei# se face de către medic, a*utat de asistente. Se desfasoară în sala de
tratamente, salon sau sala de operaţie.
ngri*irea ulterioară#
- pacientul stă în decubit dorsal fără pernă :3ore%
- dupa 4 ore se poate alimenta şi hidrata la pat%
- se supraveghează funcţiile vitale 0puls, tensiune, respiraţie1%
- se informează medicul în cazul apariţiei unor manifestari cum ar fi# vărsături, greţuri,
cefalee.
regătirea produsului pentru e(aminare#
- e(aminarea macroscopica se face imediat pentru a aprecia culoarea, aspectul 0 este clar
şi se scurge picatura cu picatura1%
- în stări patologice <&G poate fi hemoragic purulent.
!ccidente#
- sindrom post-puncţional 0ameţeli, cefalee, vărsături1%
- hemoragii ce apar în timpul puncţiei prin ac%
- dureri violente în membrele inferioare determinate de atingerea ramificatiilor cozii
de cal sau măduvei spinării, cu vârful acului%
- contractura feţei, gâtului, a unui membru prin atingerea măduvei cervicale%
- şocul refle( care poate duce la sincope mortale 0accidentul este foarte rar1.
20 * E%e+tuarea ele+tr!en+e%al!gramei
Ele+tr!en+e%al!grama reprezintă metoda paraclinică de investigare a
bolilor neurologice, care culege, înregistrează şi analizeaza activitatea bioelectrica
transcraniană genetatorilor cerebrali. Geprezintă e(presia variaţiilor lente de potenţial de la nivelul
neuronilor
piramidali corticali.
G$8R?'G$! !&'$C?M<M'#
&u 6 zile înaintea e(amenului paraclinic, bolnavul nu va primi nici un medicament
care ar putea influenţa rezultatele. Eolnavul trebuie să fie odihnit si linistit în dimineata
e(amenului.
a fi informat asupra caracterului inofensiv al e(aminarii respective si i se va face
pregatirea psihica adecvata. Eolnavul sa sta într-un fotoliu, comod, cu capul fi(at pe un
rezemator sau în decubit dorsal pe un pat tare, cu capul la marginea patului fi(at pe o perna.
$B$&?M!G$! G/&$)MG''#
!sistenta medicală va aplica pe pielea craniului electrozii 0mici placute de metal
argintate1 cu a*utorul unei benzi de cauciuc. &ontactul electric se realizeaza prin degresarea
*,
parului si a pielii paroase a capului cu un amestec de alcool- eter- acetona sau prin utilizarea unei
paste de contact, buna conducatoare de electricitate.
&ontactul electric dintre electrozi si piele trebuie safie perfect.
$lectrozii se fi(ează în derivaţii bipolare pe toată suprafaţa craniului, la distanţe
apro(imativ egale, în mod simetric de la stânga la dreapta liniei mediane, după cum urmează# :
electrozi în regiunea frontala, : electrozi la mi*locul distanţei dintre tragus şi sutura craniană
0zona motorie1, : electrozi deasupra regiunii parietale, : electrozi deasupra regiunii occipitale.
)upă înregistrarea acestor derivaţii clasice, electrozii vor fi grupaţi după indicaţia
medicului, în zonele în care înregistrarea anterioară a ridicat suspuciunea unor focare cu reacţii
patologice.
?ulburările latente pot fi puse în evidenţă pe $$8 prin înregistrari efectuate în conditii
speciale# înregistrarea în cursul hiperpneei 0:5- := respiratii K minut1,înregistrarea în cursul

somnului natural sau medicamentos, înregistrarea cu a*utorul stimularii luminoase intermitente.
'C?$GG$?!G$! G$M<?!?$</G#
$$8 a omului sanatos în repaus fizic şi psihic comporta urmarirea sistemului alfa,
beta, delta, teta.
a1 Gitmul alfa prezinta unde regulate cu fregvenţe de I-9: cicliKs, are amplitudinea
medie de :5- =5mv, are topografia parieto-occipitala, simetrică.
b1 Gitmul beta prezinta unde cu fregvenţa de :=-65 cicli Ks , are amplitudinea medie de
=-:5 mv, topografie rolandica, simetrica.
c1 Gitmul delta prezinta o fregvenţă de 5,=-6,= cicli Ks, are o amplitudine variabila, apare
în stare de veghe în cazuri patologice, în stare normala apare numai în anumite faze ale somnului
0somn profund1.
d1 Gitmul teta prezintă o fracvenţă de 5,=- 6,= cicli Ks, are o amplitudine medie de 65-75
mv, are topografie temporală, este mai accentuat în somnul profund.
C8G'A'G$! !&'$C?M<M' )M! $$8
Eolnavul nu necesita îngri*iri speciale dupa acest e(amen peraclinic. !sistenta medicala
va avea gri*ă ca ridicarea bolnavului de pe scaun , după e(aminare, să nu se facă brusc, pentru
că în cazul contrar, bolnavul poate prezenta ameţeli.
!sistenta medicala va conduce personal bolnavul la salon pentru a evita posibilele
accidente.
20, T!m!gra%ia +!mputeri&at
)$B'C'D'$
?omografia computerizată este o tehnică perfecţionala care oferă imagini despre
creier, ea permiţând clinicianului să efectueze o autopsie a creierului în timpul vieţii.
*-
$ste o metoda radiologică comple(ă prin care se înregistreaza pe un film imaginea

creierului la diferite nivele.
?omografia computerizată, depaşind în acurateţe celelalte tehnici de diagnosticare
neurologică, poate furniza date e(trem de utile în apariţia unor complicaţii, fiind tehnica de
elecţie care dă posibilitatea aplicarii unui tratament corect si eficace.
?ehnica se poate efectua cu sau fară substanţă de contrast Mltravist.
G$8R?'G$! !&'$C?M<M'#
' se e(plică pacientului necesitatea efectuarii e(amenului. n dimineaţa respectivă
pacientul nu mănâncă, nu bea. acientul este condus la serviciul radiologic.
$B$&?M!G$! G/&$)MG''#
entru computer tomograf cu substanţa se in*ectează lent substanţa de contrast 0în
prealabil se face testul de toleranţă1. rin computer tomograf se pun în evidenţă leziunile şi
modificarile patologice
23 E#u+a"ia pentru 'ntate
$ducarea pacientului hemiplegic se desfăşoară greoi şi presupune multă răbdare şi
persistenţă. "ai *os sunt câteva recomandări esenţiale pe care orice bolnav hemiplegic trebuie să
le respecte#
- Cu vă lasaţi niciodată ridicaţi, manevraţi şi 'u'tinu"i #e ra"ul !lna( , sau nu
lăsaţi mâna să a*ungă prea mult deasupra capului_ agubele ce pot fi facute în acest fel prin
pensarea
pahetului vasculo-nervos 0a ple(ului brahial1 şi articulaţiei umarului aton, de*a sublu(at
neurologic vor fi ulterior e(trem de greu sau câteodata imposibil de remediat complet.
- Cu vă grabiţi să e(ersaţi fle(ia degetelor, înainte de a obţine progresul unei minime
e(tensii a lor, pentru că este e(act modul în care favorizaţi apariţia spasticităţii, o încordare
care duce la blocarea în fle(ie a pumnului, îngreunând serios recuperarea deschiderii
degetelor.
- Cu faceţi e(erciţii de forţă 0e(. cu greutate sau intensităţi mari1 pentru că
veţi dezavanta*a grav precizia şi coordonarea fină, care se influenţează invers proporţional şi care,
fiind cele mai afectate de boală.
- Cu e(ersaţi mâna în rol de bâtă. Bolosirea mâinii fără o sarcină utilă dată
degetelor strică programul mental al coordonării mişcărilor. Mtilitatea mâinii este manevrarea
obiectelor iar
programul mental este şi trebuie să fie condus distal. !dica ne gadim în primul rând ce vor face
obiectului degetele şi palma, partea 0distală1 cea mai departată de corp, iar celelalte mişcări
0pro(imale1 - cot, umăr vor fi în consecinţă subordanate scopului util al mişcării. Cu ne
recuperam pentru a deveni bo(eri ci pentru a putea desfaşura firesc activităţile vieţii zilnice.
- Cu considerati electroterapia ca tratament în sine ci legaţi-o strâns de e(ersarea activă
pe direcţiile stimulate pentru ca doar asa o putem face eficientă.
http://slidepdf.com/reader/full/hemiplegie-continut *. 36/70
- Cu staţi. Cu aveţi de asteptat să vă faceţi bine, pentru ca nu s-a întamplat niciodata ca

aşteptarea în aceasta afectiune să ne aducă ceva bun. "iscati, asa cum puteti,
partea
bolnava folosind forţele ei proprii= şi investind cât mai multă atenţie la detaliile acestor mişcări.
- Cu vă pierdeţi timpul făcând mişcări pasive_ "işcările pasive au în tratamentul
neurologic o valoare în termeni de eficienţă apropiată de raportul de 9555 mişcări pasive
pentru 9 mişcare activă_
215 Eternarea pa+ientului +u 8emiplegie
entru asistentul medical specialist, e(ternarea bolnavului din spital, trebuie să fie o
preocupare, aşa cum s-a arătat că trebuie să fie şi primirea acestuia.
Mn segment mare al bolnavilor nu ridică probleme la e(ternare, ei cunosc data e(ternării,
se pot deplasa singuri însă cu dificultate din cauza sechelelor hemiplegice, nu au
nevoie de a continua tratamentul medicamentos la domiciliu, însă vor continua e(erciţiile de

recuperare.
n aceste situaţii, asistentul medical specialist trebuie să se ocupe ca formele de
e(ternare efectuate de medic 0 bilet de e(ternare, reţetă, scrisoare medicală1 să a*ungă la bolnavi la
timp, să dea unele lămuriri suplimentare, dacă bolnavul nu a înţeles perfect lămuririle date şi
scrise de medic şi, prin atitudinea sa, să arate bolnavului preocuparea pe care o are faţă de el
până în momentul când acesta părăseşte spitalul.
/ atenţie deosebită va trebui să se acorde bolnavilor - fără familie sau care nu se pot
deplasa singuri. n aceste situaţii, asistentul medical specialist, va avea gri*ă ca bolnavul să fie
trimis cu salvarea la domiciliu.
*/
CAPITOLUL III
9NGRI:IRI
SPECIICE
*1 CAUL NR1

Date %ie4
Cume# ".
renume# &.
Caţionalitatea# Gomână
Se(# "asculin
Geligia# &atolic
ârsta# =9 ani
8reutate# =6 Fg
nălţime# 944 cm
8rupa sanguină# E'''. Gh pozitiv
Date (ariaile4
)omiciliu# *ud. aslui loc. "icleşti
)ata internării# 59.53.:596
)ata e(ternării# 54.53.:596
Diagn!'ti+ me#i+al la internare4
/bs. Sindrom de neuron motor central, Hemiplegie
Ante+e#ente 8ere#!+!laterale4
-mama hipertensivă
-tatăl#cardiopatie ischemică
Ante+e#ente per'!nale4
acient fără antecedente personale patologice cunoscute
I't!ri+ul !lii4
acient în vârstă de =9 de ani, fără antecedente patologice, prezintă cefalee, hemiplegie,
afazie. Se internează pentru investigaţii şi tratament de specialitate.
>ani%e'tri #e #epen#en"4 afaziei, lipsa de cunoştinţe, incapacitatea de a se deplasa, cefalee,
scăderea stimei de sine, paralizia membrelor stangi, tulburări de masticaţie şi deglutiţie
imobilizarea la pat.
Pr!lemele pa+ientului4 incapacitatea de a comunica, alterarea mobilităţii fizice, perturbarea
somnului, an(ietate, deficit de mobilitate fizica, incapacitatea de a se spăla, dificultate în a se
alimenta, risc de alterare a integrităţii tegumentelor.
*0
Plan #e ;ngri<ire +a&ul 1
NEOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIE INTEREN)IILE EALUARE

UNDA>ENTAL 9NGRI:IRE ASISTENTEI
Ă DEICITARĂ >EDICALE
Cevoia de a se mişca şi !lterarea mobilităţii fizice acientul să atingă o - aşez membrele pacientului în poziţie - se evaluează reluarea
din
a avea o bună postură anatomie ma(imală funcţională. progresivă a mobilităţii
în funcţie de - mobilizez pasiv pacientul de ` 4^ cu spri*n şi continuarea
cauza dificultăţii motorice şi gravitatea
senzoriale manifestată prin ori
e(erciţiilor de
hemiplegiei. pe zi%
incapacitatea de a se deplasa. recuperare.
- încura*ez pacientul să se
mobilizeze la pat
- învăţ pacientul cum să se aşeze la
marginea patului.
- educ pacientul care este poziţia
adecvată şi cum să efectueze e(erciţiile
musculare active
- suplinesc pacientul în satisfacerea
nevoilor sale , îl servesc la pat cu cele
Cevoia de a dormi şi a necesare. acientul prezintă un
se odihni acientul să prezinte un - asigur un mediu favorizant
erturbarea somnului din somn odihnitor,
somn odihnitor somnului,
cauza cefaleei rela(ant,
reduc zgomotele, asigur len*erie
curată, aerisesc salonul, )upă efectuarea
- anunţ medicul currant,
*3
- repaus absolut la pat, tratamentului cu

-asigur condiţii de linişte !lgocalmin,, durerea s-a diminuat, stare
- stabilesc intensitatea durerii generală bună
- încura*ez pacientul
- la indicaţia medicului administrez#
legomazin 9f. im.
!lgocalmin 9 f im.ile vitale

Cevoia de a evita !n(ietate determinată de acientul să nu fie -monitorizez funcţi acientul are încredere
pericolele starea de boală manifestată an(ios -încura*ez pacientul în echipa de îngri*ire.
prin scăderea stimei de sine !n(ietate
- e(plic pacientului tehnicile si tratamentul efectuat pentru a nu-i fidiminuată
teamă
- îl pun în legătură cu pacienţi cu aceeaşi boală cu evoluţie favorabilă
- am purtat discuţii pe tema
problemelor sale
- am încura*at pacientul să facă faţă stresului creat de boală
- am încura*at pacientul să discute liber despregri*ile sale
-i-am oferit posibilitatea de a pune întrebări
- am încercat să-i ofer răspunsuri cât
,5
mai precise
Cevoia de a se mişca şi )eficit de mobilitate fizica acientul să se poată - educ pacientul să efecteze acientul respectă din
a avea o bună postură legata de imposibilitatea mobilize parţial şi să mobilizarea pasivă şi activă programul mobilizarii
functionala manifestata prin efectueze singur toaleta - mobilizarea pasivă# masăm şi poseda capacitatea
paralizia membrelor drepte, e(tremităţile pentru prevenirea de mobilizare parţial
complicaţiilor tromboembolice redobândită.
- efectuăm mişcări ale segmentelor
paralizate în ambele sensuri%
- evităm manevrele energice sau
brutale pentru a nu provoca întinderi şi
rupturi ale muşchilor, ligamentelor,
fracturi, lu(aţii
- menţinem supleţea articulara
- evităm poziţiile anormale, deficitare.
Cevoia de a fi curat, 'ncapacitatea de a se spala acientul să îşi dezvolte - pacientul arată interes
- pacientul se va îmbaia zilnic
îngri*it, de a prote*a legata de lipsa de capacitatea de a se crescut pentru
asigurand astfel toaleta acestuia
tegumentele şi coordonare a miscarilor spăla singur îngri*irile personale
- asistenta va favoriza circulaţia
mucoasele manifestate prin deficit de - pacientul este
între zonele comprimate prin
autongri*ire optimist chiar dacă
mobilizarea activă sau pasivă, sau
obţine rezultate
masa*,
limitate%
- vom manifesta multă înţelegere si
- pacientul accepta să
rabdare cu pacientul asigurându-i
ceara a*utor cuiva
intimitatea pentru efectuarea toaletei
,1
şi a nevoilor fiziologice%
- încura*ez şi felicit pacientul pentru pentru a fi condus la

ceea ce a îndeplinit toaletă.
Cevoia de a bea şi )ificultate în a se alimenta acienta să primească - evaluez capacitatea de deglutitie - bolnavul a reusit sa
mânca din cauza afecţiunii alimente care să înainte de a începe alimentaţia per-os se hidrateze natural
neurologice manifestată prin corespundă din punct - ridic capul pacientului şi asigur - bolnavul a reuşit să
tulburări de masticaţie şi de vedere calitativ şi rotaţia de partea sanatoasă în timp se alimenteze cu
ce
deglutiţie cantitativ lichide şi alimente
acesta încearcă să înghită fracţionat cu păstoase
linguriţa numai lichide.
- stabilesc timpul necesar pentru
mese.
- măr cu atenţie lichidele îngerate şi
cele eliminate%
Cevoia de a fi curat, Gisc de alterare a - pacientul să prezinte - i-am e(plicat pacientului necesitatea
- pacientul avea pielea
îngri*it, de a prote*a integrităţii tegumentelor tegumentele intacte pe consumului de lichide pentru a evita
intact%
tegumentele şi lezate de imobilizarea la toata perioada deshidratarea. - nu a prezentat escare
mucoasele pat. imobilizarii. - m-am îngri*it să-i fie asigurate
intervenţiile de la diagnosticile sau roşeată în zonele
e(puse.
anterioare 0igiena personala,
schimbarea poziţiei1
- am masat regiunile e(puse la escare
de 6 ori pe zi, le-am prote*at cu colaci
de vată%
- am schimbat len*eria de pat si de corp
de câte ori a fost nevoie%
Cevoia de a comunica 'ncapacitatea de a comunica, - pacientul să-şi poată - am formulat întrebari simple, la care acientul a utilizat
,2
legate de prezenţa afaziei. e(prima nevoile poate să-mi raspundă afirmativ sau mi*loace eficiente de
utilizând comunicarea negative prin mişcări ale capului, ale comunicare non verbal
non verbal prin mâinii sanatoase% prin mişcări ale
gesturi, scris cu mâna - am vorbit cu pacientul ţinându-l de capului, prin scris cu
stângă. mână, încercând să obţin din partea lui mâna stângă, prin
un gest, o strângere de mână% gesturi.
- am stabilit cu pacientul un cod al
semnelor, în prezenţa sotiei#
- pentru )!- o aprobare a capului%
- pentru CM- negare cu capul%
- doresc bazinetul- o mişcare a mâinii
stângi spre zona genital%
- mi-e seteK foame- o mişcare a mâinii
spre gura%
- aş dori să mi se citeasca ziarul, o
mişcare cu mâna stângă spre ochi%
- aş dori să ascult radioul, o miscare
cu
mâna stângă spre ureche%
- am stabilit, împreuna cu pacientul,
un
p r o g r a m z il n i c d e
- a m e d u c a t f a m i li
e ( e r c iţ i i d v orbire%
a s ă m a n i fe s te
aceeasi întelegere, să-l mangaie, să
îi vorbească.
Cevoia de a învăţa cum )eficit de cunoştinţe despre acientul să - informez pacientul despre boală acientul este
să îşi păstreze boală determinată de cunoasca şi receptivă la
date despre boală tratament. informaţiile primite
sănătatea educaţia
- e(plic pacientului importanţa
precară manifestat prin lipsa
,*
de c unoştinte d epre b oală respectării tratamentului
SUPRAEGHEREA UNC)IILOR ITALE
Data TA Pul' Re'pira"ie Temperatur Diure&a S+aun

°
59.53.:596 965KI= m 7= b 94Kmin 64,; & 9455 normal
mhg Kmin mlK:3h
5:.53.:596 96=KI5 m 7: b 94Kmin 64,7° & 9I55 normal
mhg Kmin mlK:3h
56.53.:596 96=K7= m 7= b 94Kmin 64,I° & 9755 normal
mhg Kmin mlK:3h
53.53.:596 96=KI5 m 73 b 94Kmin 64,4° & 9455 normal
mhg Kmin mlK:3h
5=.53.:596 96=K7= m 7I b 94Kmin 64,7° & 9455 normal
mhg Kmin mlK:3h
54.53.:596 96=KI5 m 76 b 94Kmin 64,;° & 9755 normal
mhg Kmin mlK:3h
ALI>ENTA)IA BOLNAULUI
Peri!a#a Alimente pe rmi'e Alimente in ter&i'e
15,7.5,251* - lapte smîntănit, carne de pasăre slabă fără piele, vacăKviţel slab, şuncăKpeşte slab, la ouă - grăsimile animale
lapte smîntănit, carne de pasăre slabă fără piele, vacăKviţel slab, şuncăKpeşte slab, la ouă - apă minerală,
- cafea
doar albuşul, uleiuri vegetale ma(imum :=gKzi, pîine intermediară de o zi, griş, orez, - băuturi alcoolice
porumb, supe de legume, ciorbe,bulion de carne, sosuri, legume, fructe, ceaiuri, sucuri de - băuturi energizante
legume şi fructe., uleiuri vegetale ma(imum :=gKzi, pîine intermediară de o zi, griş, orez,
porumb, supe de legume, ciorbe, bulion de carne, sosuri, legume, fructe, ceaiuri, sucuri de
legume şi fructe.
,,
EA>ENUL DE LABORATOR

Eamen + >!# # e r e+!ltare Re&ultate al!ri n !rmale
erut : ml sînge venos pe 3 mg florură 77mgJ. I5-995mgJ.
glicemie de
sodiu.
!cid u ric =-95 m l s înge v enos 7,=9mgJ. :-4mgJ.
uree =-95 m l sînge v enos =:,7:mgJ. :5-35mgJ.

&reatinină# =-95 m l s înge v enos. 9,93mgJ. 5,4-9,:mgJ.
Ca# =-95 ml sînge venos. 96=m$NKl. 967-9=:m$NKl.
W# =-95 m l sînge v enos. 3,=m$NKl 6,I-=,3m$NKl
.S.H.# 9,4 ml sînge venos pe 5,3 ml citrat 96 m m. 9h#3-4 m m,:h#7-9= m m.
de sodiu 6,IJ.
Htc sînge venos pe $.).?.!.5,= ml 33J. E#34Z4J,B#39Z=J.
soluţie prin evaporare.
Hgb puncţie capilară sau puncţie 9=%7gK955ml. E#9=Z:gK955ml,B#96Z:gK955ml
venoasă : ml sînge pe $.).?.!.
<eucocite puncţie capilară sau venoasă :ml 4=55Kmm[. 3555-I555Kmm[.
sînge pe $.).?.!.
INESTIGA)II PARACLINICE
,-
Data Eamene + urente Pregatirea p entru eamen 9ngri<iri # up e amen

9.53.:596 CT acientul este pregătit psihic, se e(plică în ce contă tehnica. &are Eolnavul este condus în salon şi
sunt efectele, să nu îi fie frică de zgomotele produse de aparat% sa instalat comod în pat.
nu se mişte în timpul tehnicii%
acientul este aşezat pe patul rulant, în decubit dorsal, se
administrează substanţa de contrast, sau după caz un an(ioloitic%
dacă este necesar, şi se introduce în aparat.
6.53.:596 EEG &u 6 zile înaintea e(amenului paraclinic, bolnavul nu va primi Eolnavul nu necesita îngri*iri
nici un medicament care ar putea influenţa rezultatele. Eolnavul speciale dupa acest e(amen
trebuie să fie odihnit si linistit în dimineata e(amenului. peraclinic. !sistenta medicala va
a fi informat asupra caracterului inofensiv al avea gri*ă ca ridicarea bolnavului
e(aminarii respective si i se va face pregatirea psihica adecvata. de
Eolnavul sa sta într-un fotoliu, comod, cu capul fi(at pe un pe scaun , după e(aminare, să nu se
rezemator sau în decubit dorsal pe un pat tare, cu capul la facă brusc, pentru că în cazul
marginea patului fi(at pe o perna. contrar,
bolnavul poate prezenta ameţeli.
TRATA>ENT >EDICA>ENTOS
Data >e#i+amente >!# # e a #mini'trare

15,251* !lgocalmin 9fKzi iv. 9fKzi im.
legomazin "iofilin 9 f în perfuzie iv.
apaverină 9f Kzi
,.
&lorzo(azonă 6 tb Kzi
sulfat de magneziu :=J
=5 mg K:3 de ore în perfuzie iv.
hemisuccinat de hidrocortizon
=5 mgK:3 ore în perfizie
8lucoză 95J
=55 ml perfuzie iv.
25,251* !lgocalmin
9fKzi iv.
legomazin
9fKzi im.
"iofilin
apaverină 9 f în perfuzie iv.
9f Kzi
&lorzo(azonă
sulfat de magneziu :=J 6 tb Kzi
hemisuccinat de hidrocortizon =5 mg K:3 de ore în perfuzie iv.
8lucoză 95J =5 mgK:3 ore în perfizie
*5,251* !lgocalmin =55 ml perfuzie iv.
legomazin 9fKzi iv.
"iofilin 9fKzi im.
&lorzo(azonă 9 f în perfuzie iv.
sulfat de magneziu :=J 6 tb Kzi
8lucoză 95J
,5,251* "iofilin
&lorzo(azonă =55 ml perfuzie iv.
9 f în perfuzie iv.
6 tb Kzi
hemisuccinat de
hidrocortizon
,/
8lucoză 9 5J =55 m l p erfuzie iv .

-5,251* "iofilin 9 f în perfuzie iv.
sulfat de magneziu :=J =5 mg K:3 de ore în perfuzie iv.
hemisuccinat de hidrocortizon =5 mgK:3 ore în perfizie
8lucoză 95J
=55 ml perfuzie iv.
.5,251* &lorzo(azonă
6 tb Kzi
8lucoză 95J
=55 ml perfuzie iv.
,0
*2 CAUL NR2
Date %ie4
Cume# ?.
renume# 8.
Se(# Beminin
Geligia# &reştin-ortodo(
ârsta# 4I ani
8reutate# 76 Fg
8rupa sanguină# !''. Gh negativ

Date (ariaile4
)omiciliu# *ud. aslui loc.Huşi
)ata e(ternării# 5=.5:.:596
/bs. !tac ischemic in teritoriul carotidian drept, Hemiplegie
-mama# necunoscute
-tatăl# ciroză hepatică
Ante+e#ente per'!nale4 cardiopatie ischemică
I't!ri+ul !lii4 acienta ?.8. in varsta de 4I de ani afirmă că de apro(imativ o săptămână
prezentă asimetria feţei şi parestezii, paralizie la nivelul membrelor stângi pentru care se internea
>ani%e'tri #e #epen#en"4 afazie , surditate, tulburari confuzionale, paralizia membrelor
stângi, deficit de autoingri*ire, tulburări de masticaţie şi deglutiţie.
Pr!lemele pa+ientului4
- &omunicare ineficace
)eficit de mobilitate fizica
-
- 'ncapacitatea de a se spala
)ificultate în a se alimenta
-
- Giscul alterării dinamicii familiale
- Giscul de accident 0cadere, ranire1
,3
Plan #e ;ngri<ire +a&ul 2

Cevoia de a se mişca şi )eficit de mobilitate fizica acienta să se poata - mobilizarea pasiva # masăm acienta poseda
a avea o bună postură legata de imposibilitatea mobiliza parţial şi să e(tremitatile pentru prevenirea capacitatea de
functionala manifestată prin îşi efectueze singura complicaţiilor tromboembolice mobilizare pasivă.
toaleta
paralizia membrelor stângi. - efectuăm mişcări ale segmentelor
paralizate în ambele sensuri
- evităm manevrele energice sau
brutale pentru a nu provoca intinderi
şi rupturi ale muşchilor , ligamentelor,
- administram medicaţia recomandată
de medic
Cevoia de a fi curat, 'ncapacitatea de a se spala - pacienta arată interes
acienta să îşi dezvolte - voi îmbaia zilnic pacienta asigurând
îngri*it, de a prote*a legata de lipsa de coordonare crescut pentru
capacitatea de a se astfel toaleta acesteia
tegumentele şi a miscarilor manofestate prin îngri*irile personale
spăla singură - voi favoriza circulaţia între zonele
mucoasele deficit de autoingri*ire - pacienta accepta să
comprimate prin mobilizarea activă
ceara a*utor cuiva
sau
pentru a o conduce la
pasivă,
toaleta.
- voi manifesta multa întelegere şi
rabdare cu pacienta asigurandu-i
intimitatea pentru toaleta
-5
- incura*ez şi felicita pacienta

pentru ceea ce a indeplinit
- însoţesc pacienta la baie numai daca
starea acesteia o permite şi numai la
indicaţia medicului
)ificultate în a se alimenta acienta să primeasca - evaluez capacitatea de deglutitie - bolnava a reusit sa se
Cevoia de a bea şi
din cauza afecţiunii alimente care să inainte de a incepe alimentatia peros alimenteze cu lichide
mânca neurologice manifestată prin corespunda din punct - ridic capul pacientei şi asigur rotaţia şi alimente păstoase
de
tulburări de masticaţie şi de partea sănătoasa în timp ce acesta
vedere cantitativ şi
deglutiţie încearcă să înghită fracţionat cu
calitativ.
linguriţa numai alimente lichide.
- stabilesc timpul necesar pentru
mese.
- efectuez bilanţul ingesta-excreta
- alimentez bonava prin perfuzii în
funcţie de prescriptii medicale
- administrez bolnavei un surplus
alimentar bogat în calorii, proteine

şi vitamine, la indicaţia medicului.
Cevoia de a comunica &omunicare ineficace din Eolnava sa comunice - bolnava se face
- evaluez capacitatea bolnavei de a
cauza dificultatii de a vorbii, cu echipa de ingri*ire înţeleasa non-verbal şi
vorbi, citi si scrie,
manifestatata prin afazie , si cu familia pentru a- foarte greu verbal
- vorbesc lent cu pacienta
surditate si tulburari si e(prima nevoile - bolnava se simte mai
- familiarizez pacienta cu mediul
confuzionale. esenţiale. puţin frustata, şi- a
sau ambiant, si asigura un mediu
de
-1
securitate. recaptat i ncrederea
Cevoia de a acţiona Giscul alterării dinamicii acienta şi familia sa -i-am e(plicat pacientei consecinţele Bamilia este alături de
conform propiilor familiale din cauza trebuie să se posibile imobilizarii si masurile de pacientă şi o spri*ină.
convingeri şi valori de a modificarilor fizice, psihice si adapteze situaţiei prevenire luate%
practica religia sociologice legate de boala. nou create legate de -am prevenit aparitia escarelor prin
boala.
folosirea colacului de cauciuc si
prin schimbarea pozitiei d-lui 8 din
: in :
ore%
-i-am masat tegumentele, l-am antrenat
la schimbarile de poziţie pe cât posibil%
-am asigurat în permanenţă len*eria de
corp şi de pat să fie curate şi uscate%
- am educat pacienta privind
Cevoia de a evita Giscul de accident 0cadere, importanta unei alimentatii şi a acienta afirmă că
pericolele ranire1 din cauza pacienta să înţeleagă unei hidratari de buna calitate. a înţeles ceea ce i-
deficitului motor şi măsurile de - i-am e(plicat pacientei riscurile unor
am e(plicat%
sensorial% securitate luate accidente şi măsurile luate pentru a o
pacienta nu a avut
pentru a prote*a%
accidente pe perioada
- am amena*at mediul încon*urător
preîntampina căderea în care a sa internat in
din pat, rănirea. pentru evitarea căderilor 0am prote*at
secţia noastră.
patul cu bare1%
- i-am e(plicat ca poate, şi chiar trebuie
să o faca, cere a*utor ptr. ridicarea din
-2
pat%

69.56.:596 935KI= m I5 b 94Kmin 64,;° & 9455 normal
mhg Kmin mlK:3h
59.53.:596 96=KI5 m 75 b 9IKmin 64,7° & 9I55 normal
mhg Kmin mlK:3h
5:.53.:596 965K75 m 7= b 94Kmin 64,I° & 9755 normal
mhg Kmin mlK:3h
56.53.:596 96=KI5 m I5 b 97Kmin 64,4° & 9455 normal
mhg Kmin mlK:3h
53.53.:596 96=K7= m 7I b 94Kmin 64,7° & 9455 normal
mhg Kmin mlK:3h
5=.53.:596 96=KI5 m I5 b 94Kmin 64,;° & 9755 normal
mhg Kmin mlK:3h
ALI>ENTA)IA BOLNAEI
-*

*15*7-5,251* - lapte smîntănit, carne de pasăre slabă fără piele, vacăKviţel slab, şuncăKpeşte slab, la ouă - grăsimile animale
doar albuşul, uleiuri vegetale ma(imum :=gKzi, pîine intermediară de o zi, griş, orez, - cafea
- băuturi alcoolice
- băuturi energizante
legume şi fructe., uleiuri vegetale ma(imum :=gKzi, pîine intermediară de o zi, griş, orez, - băuturi carbogazoase
porumb, supe de legume, ciorbe,bulion de carne, sosuri, legume, fructe, ceaiuri, sucuri de
legume şi fructe.

Eamen + erut >!# # e r e+!ltare Re&ultate al!ri n!rmale
glicemie : ml sînge venos pe 3 mg florură de sodiu. 7= m gJ. I5-995mgJ.
!cid u ric =-95 m l s înge v enos
4,=9mgJ. :-4mgJ.
uree =-95 m l s înge v enos 6:,7:mgJ. :5-35mgJ.

&reatinină# =-95 m l s înge v enos. 9,9 m gJ. 5,4-9,:mgJ.
Ca# W# =-95 ml sînge venos. 967 m$NKl. 967-9=:m$NKl.

.S.H.# =-95 m l s înge v enos. 3, = m$NKl 6,I-=,3m$NKl
9,4 ml sînge venos pe 5,3 ml citrat de sodiu 6,IJ. 96 m m. 9h#3-4 m m,:h#7-9= m m.
puncţie capilară sau puncţie
Hgb 96 gK955ml. E#9=Z:gK955ml,B#96Z:gK955ml
venoasă : ml sînge pe $.).?.!. puncţie c apilară sau venoasă :ml
sînge pe $.).?.!.
<eucocite 4=55Kmm[. 3555-I555Kmm[.
-,
Data Eamene + urente Pregatirea p entru eamen 9ngri<iri # up e amen

9.53.:596 Eamene 'ang(ine - se pregatesc materialele necesare punctiei venoase% - se aplica tamponul de vata imbibat
in solutie dezinfectanta la locul
#e - se anunta pacientul si i se e(plica tehnica si necesitatea ei
la!rat!r %
- se aseaza pacientul intr-o pozitie comoda, decubit dorsal%

- se leaga garoul la o distanta de 7-I cm deasupra locului punctiei si se retrage brusc acul%
punctiei, - se comprima locul punctiei 9-6
strangandu-l astfel incat sa opreasca circulatia venoasa fara a minute, bratul fiind in e(tensie.
comprima artera% - bolnavul este condus în salon şi
instalat comod în pat.
6.53.:596 CT acientul este pregătit psihic, se e(plică în ce contă tehnica. &are Eolnavul este condus în salon şi
sunt efectele, să nu îi fie frică de zgomotele produse de aparat% sa instalat comod în pat.
nu se mişte în timpul tehnicii%

*15*251* legomazin "iofilin 9fKzi im.
apaverină 9 f în perfuzie iv.
9f Kzi
--
8lucoză 95J =55 ml perfuzie iv.
15,251* legomazin 9fKzi im.
"iofilin 9 f în perfuzie iv.
25,251* legomazin 9fKzi im.
"iofilin 9 f în perfuzie iv.
5*5,251* &lorzo(azonă 6 tb Kzi
5,5,251* &lorzo(azonă 6 tb Kzi
-.

5-5,251* &lorzo(azonă
6 tb Kzi
8lucoză 95J
=55 ml perfuzie iv.
-/
** CAUL NR*
Date %ie4
Cume# G.
renume# <.
Se(# Beminin
Geligia# &reştin-ortodo(
ârsta# 36 ani
8reutate# 9:5 Fg
8rupa sanguină# !E'. Gh negativ

Date (ariaile4
)omiciliu# *ud. aslui loc.Cegreşti
)ata e(ternării# 5=.56.:596
/bs. Hemiplegie dreaptă
-mama# necunoscute
-tatăl# ciroză hepatică
Ante+e#ente per'!nale4 cardiopatie ischemică
I't!ri+ul !lii4 acientul H. !. în vârstă de 4I de ani afirmă că brusc în dimineața 0în *ur de
ora 95.oo1 zilei de9 martie :596, când pacientul s-a trezit 0cu o seară înainte adormise în *ur de
ora
:.oo noaptea1, a observant că acesta nu poate să vorbească, nu-şi poate mişca brațul drept si
membrul inferior drept. Se internează în cadrul secţiei de neurologie a spitalului *udetean
pentru investigaţii şi tratament.
>ani%e'tri #e #epen#en"4 hemicorp drept, lipsa coordonării mişcărilor, emisie involuntară de
urină, imobilizarea la pat, afaziei, nelinişte, an(ietate.
Pr!lemele pa+ientului4 alterarea mobilitatii fizice, incontinenţă urinară, deficit
de autoingri*ire, risc de alterare a integrităţii tegumentelor, risc de alterare a nutriţiei, alterarea
imaginii de sine.
-0
Plan #e ;ngri<ire +a&ul *

Cevoia de a se mişca şi !lterarea mobilităţii fizice acientul# - am asigurat o poziţie a - a e fectuat
legata de deficitul motor şi - să efectueze mişcări corpului mişcări active uşoare
a avea o bună postură
sensorial, manifestată prin# active cu membrul ale membrelor drepte
- hemicorp drep 0nu poate c u braţe l e p e lâ n g ă - sa ridicat în
inferior şi superior drept% - am a şe z a t m
e(ecuta mişcări involuntare1% c o rp , d a r n u l ip i te % poziţie semişezândă cu
- să se deplaseze cu e m b r el e i n f e r io a r e
- amplitudinea mişcării este mi*loacele au(iliare%
a*utor, câţiva pasi, în departe unul de celalalt, cu colaci de
- pacientul a
limitată% termen de 3-= zile, apoi vata sub picioare% făcut caţiva paşi%
-lipsa coordonării mişcărilor% - am mobilizat pasiv pacientul%
până la toaleta in 95 zile%
- solicit cooperarea pacientului în - s-a deplasat la
- diminuarea forţei - în două săptămâni să toaleta, nea*utat de
schimbările de poziţie%
musculare. atingă un grad de - am efectuat masa* al spatelui, mine.
autonomie ma(ima. bratelor la fiecare schimbare de pozitie%
- am efectuat mişcări pasive ale
membrelor prin fle(ie, e(tensie şi rotire
de trei ori pe zi, câte = minute%
- am a*utat pacientul să se
ridice la marginea patului cu a*utorul
obiectelor au(iliare, apoi după câteva
zile îl spri*in sa mearga la toaleta%
Cevoia de a elimina 'ncontinenţă urinară legată acientul să# - i-am e(plicat motivul - i-am f acut
de - prezintă incontinentei urinare si faptul ca este sonda*ul vezical
perturbarea sfincteriană, diminuarea suportat foarte bine de
o
manifestată prin emisie episoadelor de problema reversibila%
-3
involuntară de urina. incontinent% - îi e(plic necesitatea către pacient%

- să redobândească sonda*ului vezical şi instituirea - episoadele de
parţial continenţa sondei pentru o incontinenţă s-au
urinara în decurs de 95 perioadă de timp% diminuat, după
zile ma(im. - după scoaterea sondei scoaterea sondei%
stabilim - pacientul a
de acord comun un program de folosit urinarul
eliminare din 6 în 6 ore, urmând a*utându-se de mîna
ca stângă.
intervalele să creasca progresiv

0urmăresc diureza zilnic1.
Cevoia de a fi curat, )eficit de autoingri*ire, din - pacientul sa-si - incura*ez pacientul in - pacientul a fost
îngri*it, de a prote*a cauza deficitului motor, satisfaca efectuarea autoingri*irilor% alimentat pasiv în
tegumentele şi manifestat prin# singur nevoile. - evaluez impreuna cu d-l ).<. prima zi%
mucoasele - nu se poate spala% ceea ce poate sa faca si nu de unul - a folosit mâna
singur 0sa se spele pe fata cu mana stânga pentru a se
- nu se poate imbraca%
dreapta, sa se spele pe dinti, nu-si alimenta, îmbraca,
- nu se poate alimenta%
poate face toaleta intima1% spală pe mâini, pe faţă%
- nu poate merge la - mă asigur să-i fie asigurate - a încercat să
toaleta. îngri*irile de igiena personală ale e(erseze mişcări cu
pacientului şi o igiena riguroasă a mâna dreaptă.
cavitaţii bucale 0implic şi pe mama sa1%
- am făcut fricţiuni pe spate,
torace şi membre după fiecare toaleta%
- îl încura*ez să se alimenteze cu
mâna stânga şi să e(erseze cu mâna
dreapta, a*utându-l%
.5
- l-am a*utat să se îmbrace, să

se dezbrace%
- îl învăţ pe pacient şi mama
acestuia cum trebuie să se îmbrace
respective dezbrace, începând cu
membrul lezat la îmbracat şi invers la
d ezbrac a t %
- i - a m pus la îndemână
bazinetul si urinarul, a*utându-l de
fiecare dată când acesta mi-a cerut
Cevoia de a fi curat, Gisc de alterare a - pacientul să prezinte - pacientul are
a*utorul.
îngri*it, de a integrităţii tegumentelor tegumente intact pe toata - i-am asigurat o igiena pielea intact%
prote*a tegumentele legat de imobilizarea la pat. perioada spitalizării. personala - nu prezinta nici
şi mucoasele corespunzatoare% o escare sau roseata pe
- i-am facut schimburile de zonele implicate.
pozitii in pat%
- i-am facut masa* in regiunile
e(puse la escare de 6 ori pe zi, si le-am
prote*at cu colaci de vata%
- i-am schimbat len*eria de corp
si de pat ori de cate ori a fost nevoie%
Cevoia de a bea şi Gisc de alterare a nutriţiei - pacientul să-şi - i-am e(plicat d-lui ).<. - bea din cana
mânca prin deficit legat de menţină starea de importanţa consumului de lichide cu cioc si cu paiul% se
tulburările de deglutiţie nutriţie, să fie alimentat pentru a evita deshidratarea. administreaza pe cale
şi şi hidratat - am evaluat in permanenta
capacitatea de deglutitie%
- am administrat oral alimente
.1
refuzul de a mânca. corespunzător cantitativ lichide şi semi solide- cantităţi mici la orala 9=55-:555 mlKzi
şi calitativ pe toată interval mici% şi semilichide%
perioada spitalizării, := - la solicitarea medicului i-am
calKFg corpKzi 0995 Fg- instituit $ iv, e(plicandu-i că este
:7=5 calKzi- necesar din cauza aportului mic de
:5JT::55calKzi1% alimente%
- educ mama pacientului cu
- să se hidrateze
privire la regimul ce trebuie urmat de
utilizand cana cu cioc.
pacient 0fără carne de porc, tutun1 şi
poziţia bolnavului%
- îl învăţ să folosească mâna
stângă pentru susţinerea celei drepte%
- realizam meniul, împreună cu
mama pacientului, în funcţie de
preferinţele pacientului#
- cereale cu lapte- la micul
de*un%
- supa de pui, cu legume pasate,
piure de cartofi, la pranz%
Cevoia de a acţiona !lterarea imaginii de sine -pacientul să-şi accepte - tionctearnvăe ndteii leg - pacientul şi-a
din
eu(meceu lta tcein păe tot
conform propiilor cauza hemiplegiei, afaziei, modificarea imaginii parcursul internarii au folosit tocmai la mai revenit din agitaţie
convingeri şi valori de a nelinişte, an(ietate. corporale, având în acest lucru% şi an(ietate datorită
vedere vârsta - l-am a*utat printr-o
practica religia progreselor făcute.
comunicare
pacientului.
permanenta să se adapteze la noua
situaţie, convingându-l ca este
.2
tranzitorie%
- e(plic pacientului că voinţa lui
e foarte importantă pentru a depaşi
această fază grea.

69.59.:596 965KI= m 7= b 94Kmin 64,;° & 9455 normal
mhg Kmin mlK:3h
59.5:.:596 96=KI5 m 7: b 94Kmin 64,7° & 9I55 normal
mhg Kmin mlK:3h
5:.5:.:596 96=K7= m 7= b 94Kmin 64,I° & 9755 normal
mhg Kmin mlK:3h
56.5:.:596 96=KI5 m 73 b 94Kmin 64,4° & 9455 normal
mhg Kmin mlK:3h
53.5:.:596 96=K7= m 7I b 94Kmin 64,7° & 9455 normal
mhg Kmin mlK:3h
5=.5:.:596 96=KI5 m 76 b 94Kmin 64,;° & 9755 normal
mhg Kmin mlK:3h
ALI>ENTA)IA BOLNAULUI
.*

*1517-52251* - lapte smîntănit, carne de pasăre slabă fără piele, vacăKviţel slab, şuncăKpeşte slab, la ouă - grăsimile animale
doar albuşul, uleiuri vegetale ma(imum :=gKzi, pîine intermediară de o zi, griş, orez, - cafea
- băuturi alcoolice
porumb, supe de legume, ciorbe,bulion de carne, sosuri, legume, fructe, ceaiuri, sucuri de
- băuturi energizante
legume şi fructe., uleiuri vegetale ma(imum :=gKzi, pîine intermediară de o zi, griş, orez,
legume şi fructe.

Eamen + >!# # e r e+!ltare Re&ultate al!ri n !rmale
erut : ml sînge venos pe 3 mg florură 77mgJ. I5-995mgJ.
glicemie de
sodiu.
!cid u ric =-95 m l s înge v enos 7,=9mgJ. :-4mgJ.
uree =-95 m l sînge v enos =:,7:mgJ. :5-35mgJ.
&reatinină# =-95 m l s înge v enos. 9,93mgJ. 5,4-9,:mgJ.
Ca# =-95 ml sînge venos. 96=m$NKl. 967-9=:m$NKl.
W# =-95 m l sî nge v enos. 3,=m$NKl 6,I-=,3m$NKl
.S.H.# 9,4 ml sînge venos pe 5,3 ml citrat 96 m 9h#3-4 m m,:h#7-9= m m.
de sodiu 6,IJ. m.
Htc sînge venos pe $.).?.!.5,= 33J. E#34Z4J,B#39Z=J.
ml soluţie prin
Hgb evaporare. 9=%7gK955ml. E#9=Z:gK955ml,B#96Z:gK955ml
puncţie capilară sau puncţie
venoasă : ml sînge pe $.).?.!.
.,
<eucocite puncţie capilară sau venoasă :ml 4=55Kmm[. 3555-I555Kmm[.

sînge pe $.).?.!.
Data Pregatirea p entru eamen 9ngri<iri # up e amen

E amene
urente CT+
9.5:.:596 acientul este pregătit psihic, se e(plică în ce contă tehnica. Eolnavul este condus în salon şi
&are instalat comod în pat.
sunt efectele, să nu îi fie frică de zgomotele produse de aparat%
sa nu se mişte în timpul tehnicii%
:.5:.:596 EEG &u 6 zile înaintea e(amenului paraclinic, bolnavul nu va primi Eolnavul nu necesita îngri*iri
nici un medicament care ar putea influenţa rezultatele. Eolnavul speciale dupa acest e(amen
trebuie să fie odihnit si linistit în dimineata e(amenului. peraclinic. !sistenta medicala va
a fi informat asupra caracterului inofensiv al avea gri*ă ca ridicarea bolnavului
e(aminarii de
respective si i se va face pregatirea psihica adecvata. Eolnavul sa pe scaun , după e(aminare, să nu se
sta într-un fotoliu, comod, cu capul fi(at pe un rezemator sau în facă brusc, pentru că în cazul
decubit dorsal pe un pat tare, cu capul la marginea patului fi(at contrar,
pe o perna. bolnavul poate prezenta ameţeli.
.-

*151251* "iofilin 9 f în perfuzie iv.
5152251* "iofilin 9 f în perfuzie iv.
5252251* "iofilin 9 f în perfuzie iv.
5*52251* "iofilin 9 f în perfuzie iv.
..

5,75-52251* "iofilin 9 f în perfuzie iv.
8lucoză 95J
=55 ml perfuzie iv.
./
CAPITOLUL I
C!n+lu&ii
,1 E(aluare
entru aplicarea procesului de îngri*ire în cele trei cazuri studiate, am recurs la
culegerea datelor despre pacient şi clasificarea lor în functie de cele paisprezece nevoi
fundamentale. &ulegerea datelor a constat din culegerea informaţiilor privind starea de sanatate
trecută şi actuală, reacţia la tratament şi îngri*irile acordate precum şi riscul potenţialelor modificări.
Sursele utilizate pentru culegerea datelor au fost#
- foaia de observaţie
- ceilalţi membrii ai echipei de îngri*ire
- aparţinătorii pacientului
)atele culese şi clasificate în functie de nevoi le-am pus în evidenţă în problemele de
dependenţă.
)upă identificarea problemelor de îngri*ire am facut planificarea ingri*irilorce
presupune doua etape#
- determinarea obiectivelor de atins
- stabilirea mi*loacelor pentru rezolvare
n urma aplicării planului de îngri*ire 0în care au fost intervenţiile şi îngri*irile adecvate
în ceea ce priveste prevenirea, reducerea sau eliminarea complicaţiilor1 am trecut la evaluarea
rezultatelor. $valuarea a constat din aprecierea rezultatelor,ingri*irilor acordate pacientului în
funcţie de obiectivele stabilite.
zurilor studiate, apreciez că# hemiplegia reprezinta un capitol important şi
în pregătirea asistentei medicale, iar prin implicaţiile şi dificultatile diagnosticului si tratamentului o gravă problem
,2 C!n+lu&ii
Sănătatea, acest echilibru de bunastare bio-psiho-socială, poate fi oricând perturbată de
anumiţi factori negative, care-l aduc pe individ într-o stare critică ce trebuie rezolvată de
personalul medical cu promtitudine şi competenţă.
Hemiplegia constituie, prin incidenţă şi gravitate, o problemă deosebită de sănătate şi
reprezintă peste I5J din internările din cadrul unei secţii de neurologie.
!vând în vedere faptul că după hemiplegie rămân o serie de pacienţi cu sechele
neurologice importante, parţial sau total dependenţi, la fel de importantă ca şi profila(ia primară
.0
este şi cea secundară, ce conta în tratamentul corect după producerea hemiplegiei, prevenirea
recidivelor, tratamentul de recuperare motorie în vederea reintegrarii sociale a acestor pacienţi.
9
Buncţiile !" sunt universale şi rămân constante, indiferent de locul, de timpul în care
îngri*irea de nursing este acordată, de statutul de sănătate a individului sau a grupului ce este
îngri*it, ori de resursele disponibile.
!ceste funcţii sunt#
9. evaluarea necesităţilor individului, ale familiei sau ale comunităţii pentru
îngri*irea de nursing şi identificarea şi coordonarea resurselor disponibile pentru a
preîntâmpina aceste nevoi.
:. clasificarea necesitaţilor pe priorităţi% planificarea şi acordarea îngri*irilor de
nursing necesare.
6. evaluarea rezultatelor intervenţiilor de nursing din punctual de vedere al
clientului, al personalului de nursing implicat şi al sistemului în cadrul căruia este acordată
îngri*irea.
3. documentarea referitoare la toate aspectele privind interacţiunea client- nursă şi
folosirea informatiei astfel furnizate.
=. acordarea de a*utoare în definirea standardelor etice si profesionale care ghidează
educarea personalului de nursing, practicarea nursingului, administrarea serviciilor de nursing şi
cercetare în nursing.
4. implicarea persoanei şi a familiei în toate aspectele de îngri*ire, încura*ând
participar e a com u i t ă ţ ii .
7 . id en t i fi c a rea domeniilor pentru cercetare sau studii special, pentru
îmbogăţirea cunoştinţelor.
I. educarea personalului de nursing şi contributia la instruirea altor persoane pentru
probleme de sănătate, cât şi a personalului au(iliar.
;. educaţia pentru sănătate a populaţiei.
95. administrarea serviciilor de nursing ca o componentă integrala a serviciilor de
sănătate.
99. delegarea activităţilor de nursing şi a sarcinilor personalului au(iliar şi spri*inirea
acesteia în munca sa.
9:. supravegherea şi controlul mediului ambient pentru a asigura un cadru de munca
sigur, armonios, productiv şi terapeutic.
Bili!gra%ie
9. Eiologia Panatomia si fiziologia omului P prog. Mniv. )r. '. ?eodorescu $(arcu,
$ditura didactica si pedagocica G-!, Eucuresti 9;;=
9
!"- asistent medical
.3
:. &onstantin opa-]Ceurologie^,$ditura Cational 9;;7

6. &hiru Blorian- Ceurologie - 8hid ractc P% $d. &ison 9;;I
3. &hiru Blorian% <etitia "oraru , &hiru 8abriela% ngri*irea omului
bolnav şi sănătos P $ditura &ison, :559
=. $mil &ampeanu, "ircea Serban, $ugenia )umitru- ]
Ceurologie &linica^,volumul '', $ditura )acia &lu*-Capoca 9;I5
4. <acramioara er*u-)umbrava P]Strategii ?erapeutice "oderne 'n !&^,
$ditura "edicala Mniversitara ]'uliu Hatieganu^, &lu*-Capoca 9;;I
7. <iliana Gogozea,?atiana /glinda-]'ngri*irea pacientilor ''^,$ditura
Gomprint, Erasov ,:553
I. <iliana Gogozea, ?atiana /glinda- ]?ehnici si manopere pentru asistentii
medicali^, $ditura Gomprint, Erasov ,:55=.
;. <iliana Gogozea si colaboratori- ]?ehnica îngri*irii omului sanatos şi bolnav^,
$ditura Gomprint, Erasov, :55:
95. <ucreţia ?itirca- ]8hid de Cursing^, $ditura ]iata "edicala Gomaneasca^
9;;=
99. <ucreţia ?itircă- ]Mrgente medico-chirurgicale^, $ditura "edicala^,
9;;
4 Eucuresti, 9:. "inea )an,'oana arga, Balup ecurariu
&ristian-]Ceurologie.&urs pentru
studenti^, $ditura Mniversitatii ]?ransilvania^ Erasov ,:556
96. "inea )an, 'oana arga, Balup-ecurariu &ristian- ] Ceurologie. "anual
pentru colegiu^ $ditura Mniversitatii ]?ransilvania^ Eraşov :55:
93. irginia 'on şi colab. - ]Ceurologie &linica^ - $ditura !ll 9;;;
/5

Hemi Ple Gie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hemi Ple Gie

Încărcat de

Informații document

Descriere originală:

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Hemi Ple Gie

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

5/22/2018 hemiplegie continut - slidepdf.

Hemiplegia ridică mari probleme prin gravitatea, frecvenţa şi urmările ce au puternice

asistentei medicale pentru satisfacerea tuturor nevoilor, fiind totodată dependent de aceasta.

Hemiplegia este un important simptom al accidentului vascular cerebral 0!&1. $ste

ergamus 09:;-9;;1 ca întreruperea activităţii spiritelor vitale ale creierului.

11 N!"iuni #e anat!mie $i %i&i!l!gie a 'i'temului ner(!'

Buncţionarea organismului depinde de funcţiile izolate ale diferitelor organe,

un sistem nervos vegetativ şi un sistem nervos al vieţii de relaţie, alcătuit din

11* Si'temul ner(!' peri%eri+ , alcătuit din fibre nervoase şi organe

proiecţie). &oordonand funcţionarea sistemului nervos, scoarţa cerebrală controlează intreaga

Spre deosebire de refle(ele necondiţionate, care sunt înnăscute, refle(ele condiţionate

$ăile sensibilităţii. 'nformarea sistemului nervos asupra variaţiilor mediului e(tern şi

- <a membrul superior se constată semnele lui H/BB"!C, ?G/"C$G şi

Sunt caracteristice hemiplegiilor alterne 0 hemiplegie de partea opusă leziunii,

cervicale% leziunea sub umflatura cervicală cruţă membrul superior .

$ste caracterizat+ prin monoplegia bratului asociat+ cu monoplegia membrului

-e(amenul sângelui evidentiaza# SH usor crescut, leucocitoză variabilă,

Tratamentul me#i+ament!' urmăreşte scăderea ?.!. cu Burosemid 0fiole de :5

21 Internarea pa+ientului +u 8emiplegie ;n 'pital

pregătit cu len*erie curată.

n acelaşi scop saloanele trebuie să fie prevăzute şi cu mese adaptabile de pat.

- se aşează bolnavul în poziţie şezândă

Q producerea unei hiperemii active a pieli, care favorizează mobilizarea anticorpilor % Q

mobiliza, poziţia adoptată fiind în decubit dorsal.

- Sincronizînd mişcările se e(ecută o mişcare de rotaţie aducând pacientul în decubit

- Se prinde cu o mână regiunea a(ilară

&. Geaducerea pacienţilor alunecati din poziţie semişezând sau şezând#

- Se îndepartează materialele inutile

Se va nota atent cantitatea de lichide ingerate, primite prin perfuzii şi cantitatea de

fiecare linie orizontală, două diviziuni de grad%

? 'tarea #e 8ip!termie @ *.

- consemnarea valorii obţinute printr-un punct pe foaia de temperatură 0 fiecare

- tensiunea arterială sistolică 0 ma(imă1%

- aparat pentru măsurarea tensiunii arteriale 0tensiometru1%

- se aplică manşeta pneumatică pe braţul pacientului, spri*init şi în e(tensie%

- se reţine valoarea indicată de coloana de mercur sau acul manometrului, pentru a

- se continuă decomprimarea, zgomotele arteriale devenind tot mai puternice%

momentul în care zgomotele dispar, aceasta reprezentând tensiunea arterială minimă%

r'ta Ten'iunea maim Fmm Hg? Ten'iunea minim Fmm Hg?

9-6 ani 7=-;5 =5-45

2- Alimenta"ia pa+ientului +u 8emiplegie

Cumeroşi bolnavi au tulburări de deglutiţie parţială, cea ce la insistenţele personalului medical

- se strânge vesela şi o transportă la oficiu.

- Gli+emie4 prin puncţie venoasă, se recoltează : ml sânge pe 3 mg florură de natriu.

c1 xamenul staţiunii şi al mersului implică nu numai coordonarea mişcărilor, dar

Gecoltarea lichidului cefalo-rahidian se efectuiază prin puncţie rahidiană

abdomen, barbia atinge pieptul 0pozitia ]spate de pisică^1%

speciale# înregistrarea în cursul hiperpneei 0:5- := respiratii K minut1,înregistrarea în cursul

$ste o metoda radiologică comple(ă prin care se înregistreaza pe un film imaginea

- Cu staţi. Cu aveţi de asteptat să vă faceţi bine, pentru ca nu s-a întamplat niciodata ca

nevoie de a continua tratamentul medicamentos la domiciliu, însă vor continua e(erciţiile de

*1 CAUL NR1

Plan #e ;ngri<ire +a&ul 1

NEOIA DIAGNOSTIC DE OBIECTIE INTEREN)IILE EALUARE

- anunţ medicul currant,

- repaus absolut la pat, tratamentului cu

!lgocalmin 9 f im.ile vitale

- încura*ez şi felicit pacientul pentru pentru a fi condus la

de c unoştinte d epre b oală respectării tratamentului

 CAUL NR*