UNIVERSITATEA DE PETROL ȘI GAZE

FACULTATEA DE TEHNOLOGIA PETROLULUI ȘI PETROCHIMIE

SPECIALIZARE: CONTROLUL CALITĂȚII PRODUSULUI ȘI FACTORII DE MEDIU

CURS
MANAGEMENTUL, MONITORIZAREA
ȘI LEGISLAȚIA SUBSTANȚELOR UTILIZATE
ÎN PROCESELEINDUSTRIALE

Coordonator științific:
Sef lucr.dr.ing. Cameniţă Alexandru

Studentă masterandă :
Boștină Dalia
 CUPRINS

Introducere 1

CURSUL 1 :Sinteză de legislație – Româ nia țară comunitară 2

CURSUL 2: Introducere în directiva SEVESO 9

CURSUL 3: Directiva SEVESO II – ghid pentru calcularea accidentelor 15

majore (șcenarii)

CURSUL 4 :Depozitarea și manipularea substanțelor 21

CURSUL 5 : Fișa cu date de securitate 24

CURSUL 6: Criterii generale de clasificare și etichetare 35

Anexa 1. Criterii generale de clasificare și etichetare a substanțelor și 35

preparatelor periculoase. Elemente de etichetare
Anexa 2. Lista substanțelor periculoase 52
Anexa 3 Partea A: Prevederi referitoare la sistemele de închidere 57
rezistente la deschidere de că tre copii
Partea B: Prevederi referitoare la dispozitivele care permit 58
detectarea tactilă a pericolului
Anexa 4 Simboluri și indicații de pericol pentru substanțele și 58
preparatele periculoase
Anexa 5 Natura riscurilor specifice atribuite substanțelor si 60
preparatelor periculoase
Anexa 6 Recomandă ri de prudență privind substanțele și preparatele 63
Periculoase

CURSUL 7: Regulamentul comunită ții europene privind etichetarea, 67

ambalarea și clasificarea substanțelor periculoase – regulamentrul
C.E.E. 1272/2008

Anexa I Cerințe privind clasificarea și etichetarea substanțelor și a 66

amestecurilor periculoase
Anexa II Reguli speciale privind etichetarea și ambalarea anumitor 82
substanțe si amestecuri
Anexa III Lista frazelor de pericol, informații suplimentare privind 88
pericolul și elemente suplimentare privind etichetarea
Anexa IV Lista frazelor de precauție 96
Anexa V Pictograme de pericol 99
Anexa VI Clasificarea și etichetarea armonizate ale anumitor substanțe 103
Periculoase
Anexa VII Tabel de corespondență între clasificarea în temeiul 107
directivei 67/548/C.E.E. și clasificarea în temeiul prezentului
Regulament

BIBLIOGRAFIE 108
ANEXE
 CURSUL 2: Introducere în directiva SEVESO

• Seveso este numele unei localităţi din Italia, situată la nord de Milano, unde, pe data
de 10 iulie 1976,a avut loc un accident chimic la fabrica de pesticide ICMESA.
• La producerea de triclorfenol prin supraîncălzire s-a eliminat în atmosferă forma
extrem de otrăvitoare a tetraclorodibenzodioxinei. (dioxina policlorată reprezintă simbolic
materiile extrem de toxice).
• Accidentul a produs eliberarea în atmosferă a circa 6 tone substanţe toxice, cu grave
consecinţe: aproximativ
37.000 persoane expuse; 736 persoane relocate dintr-o zonă de 110 ha (astăzi pădurea de
stejari Seveso); aproximativ 4% dintre animalele de la fermele din vecinătate au murit, iar
celelalte, în jur de 80.000, au fost sacrificate pentru a preveni contaminarea prin lanţul trofic;
instalaţiile şi solul din jurul fabricii au fost îndepărtate şi depozitate într-o zonă de depozitare
special amenajată şi asigurată.

• Cu toate acestea firma a mai lucrat încă o săptămână. Nimeni nu era în fabrică când s-
a întâmplat evenimentul şi conducerea ICMESA a eşuat în alarmarea timpurie. Autorităţile au
început investigarea la cinci zile după accident când animalele, cum ar fi iepurii au început să
moară în masa. Acest accident a fost un semnal de alarmă care a determinat Comisia
Europeană să ia măsurile necesare pentru prevenirea situaţiilor similare. Cu toate acestea,
accidentele din industria chimică au continuat.

Bhopal(India), 1984
Unul dintre cele mai grave accidente tehnologice s-a produs la 3 decembrie 1984 la
Bhopal(India), prin scăparea accidentală a 41 de tone de gaz toxic (izocianat de metil) de la o
uzină de pesticide aparţinând concernului Union Caraibe. Accidentul a lăsat în urmă 3598 de
morţi, 100.000 de intoxicaţi şi 200.000 de evacuaţi. Numărul ridicat de victime a fost datorat
lipsei datelor toxicologice despre agentul în cauză(nu existau fişe toxicologice cu efectele
clinice, tratament şi posibile efecte pe termen lung); lipsa măsurilor de mediu pentru
determinarea agentului toxic; ceea ce a condus doar la un tratament simptomatic; nu exista un
plan pentru evenimente neprevăzute la serviciile de urgenţă; nu existau date meteorologice
detaliate pentru a se putea modela mişcarea norului toxic.

Cel mai grav accident petrecut în Europa în ultimii 50 de ani este considerat cel din oraşul
Enschede, Olanda, unde în data de 13 mai 2000 la S.E. Fireworks, o companie care depozita
articole pirotehnice (artificii)s-au produs două explozii foarte puternice (echivalentul a 100
tone de TNT).
Suflul exploziei s-a simţit până la o distanţă de 30 de kilometri.Aproximativ 400 de
apartamente, 294 de case, 50 de clădiri industriale şi de birouri au fost distruse complet, 22 de
persoane au murit, din care 4 pompieri, 947 răniţi şi 10.000 de
persoane evacuate. Raportul pompierilor privind cauza accidentului susţine ipoteza unui
scurt- circuit, dar poliţia a presupus o incendiere intenţionată, efectuând arestări.

În dimineţa zilei de 17 iulie 2003 în Constanţa s-a produs o explozie la un rezervor de

substanţe petroliere al firmei Oil Terminal S.A. Cauza incendiului a fost eroarea umană, o
echipă de 6 muncitori fiind implicată în curăţirea rezervorului, acesta conţinând o cantitate de
300 de tone de produse petroliere, rezervorul având o capacitate de stocare de 5000 de tone.
Cea mai probabilă cauză care a condus la deflagraţie şi la incendiul care a urmat a fost o
scânteie sau flacără provocată de echipa de muncitori care lucra la rezervor.
În urma accidentului, un lucrător a decedat, iar alţi patru au fost răniţi. Pagubele materiale s-
au
ridicat la 1372 miliarde ROL. La intervenţie au participat toate echipajele de pompieri din
Constanţa.
Pericolul pe amplasament îl reprezenta extinderea incendiului la celelalte rezervoare pline cu
produse petroliere.

BAZA LEGALĂ LA NIVELUL UE

• Directiva Consiliului nr. 82/501/CEE privind hazardele de accidente majore la

anumite activităţi industriale Seveso I (O.J. No L 230 OF 5.8.82);
• Directiva nr. 96/82/CE privind controlul accidentelor majore produse de substanţe
periculoase Seveso II (OJ No L 10 of 14 January 1997);
• Decizia Comisiei 98/433/CE privind stabilirea unor criterii armonizate pentru
acordarea de exceptări în conformitate cu articolul 9 din Directiva 96/82/ CE (OJ No L
192/1998)
• Directiva nr. 2003/105/CE de amendare a Directivei nr. 96/82/CE (OJ of 31
December 2003);
• Directiva 2012/18/UE (SEVESO III) a Parlamentului European și a Consiliului

TRANSPUNEREA DIRECTIVEI SEVESO ÎN ROMÂNIA

HG 95/2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care
sunt implicate substanţe periculoase (abrogată);

• HG nr. 804/2007 cu modificările ulterioare (HG nr. 79/2009) privind controlul asupra
pericolelor de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase;
Completare esentiala cu HG nr. 1033/11.12.2013 – urmare a aparitiei Directivei SEVESO III,
prin aceasta hotarare de guvern se completeaza anexa 1 la HGR 804/2007 incluzandu-se la
ultima pozitie din coloana 1, dupa litera “c”, o noua substanta nominalizata si anume pacura.

• Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 1084/ 22.12. 2003
privind aprobarea procedurilor de notificare a activităţilor care prezintă pericole de producere
a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase şi, respectiv, a accidentelor
majore produse;
• Ordinul ministrului agriculturii, pădurilor, apelor şi mediului nr. 142/25.02. 2004
pentru aprobarea procedurii de evaluare a raportului de securitate privind activităţile care
prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe
periculoase;
  Ordinul ministrului mediului şi gospodăriri apelor nr. 251/26. 03.2005 pentru
organizarea şi funcţionarea secretariatelor de risc privind controlul activităţilor care
prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt implicate substanţe
periculoase;

AUTORITĂŢI COMPETENTE

• Nivel naţional
MINISTERUL MEDIULUI,APELOR SI PADURILOR- Secretariatul
de Risc (SRMM)
• Agenţia Naţională pentru Protecţia Mediului – (SRANPM)
• Garda Naţională de Mediu;
MINISTERUL AFACERILOR INTERNE – Departamentul pentru Situatii de Urgenta
• Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă
• Nivel regional
Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului (SRARPM);
Comisariatul Regional al Gărzii Naţionale de Mediu;
• Nivel judeţean
AgenţiaJudeţeană pentru Protecţia Mediului (SRAPM)
Inspectoratul Judeţean pentru Situaţii de Urgenţă
Comisariatul Judeţean al Gărzii Naţionale de Mediu

PRINCIPIILE DE BAZĂ

1. Justificarea: Acţiunea de protecţie trebuie să producă un beneficiu net pozitiv.

Intervenţia propusă trebuie să facă mai mult bine decât rău, de ex. reducerea detrimentului
rezultată din reducerea expunerii la substanţa toxică trebuie să fie suficientă pentru a justifica
vătămările şi costurile intervenţiei, inclusiv costurile sociale.
2. Optimizarea: Forma, dimensiunea şi durata intervenţiei trebuie optimizate astfel ca
beneficiul net al reducerii expunerii la substanţa toxică minus detrimentul asociat cu
intervenţia să fie maximizat.

EVENIMENTE CONSIDERAT

• Eliberare de substanţe periculoase în aer, apă, sol

• Incendiu
• Explozie

FACTORI PRINCIPALI DE CARE DEPIND EFECTELE UNUI ACCIDENT MAJOR

• Proprietăţile şi cantitatea substanţelor eliberate

• Tipul şi durata emisiei
• Terenul, tipul de clădiri şi densitatea de construcţii
• Ora din zi
• Condiţiile meteo
• Managementul de siguranţă pe amplasament
• Distanţa faţă de locul accidentului

CÂTEVA DATE STATISTICE

• 30% din teritoriul României se află sub incidenţa dezastrelor tehnologice

• 8.000.000 de persoane trăiesc în zone de risc
• Cele mai prezente substanţe toxice sunt:
Amoniac
Clor
Acid clorhidric
Hidrogen sulfurat
Sulfura de carbon
• Din punct de vedere al tipului de risc al amplasamentelor Seveso II:
Risc toxic – 57%
Risc de incendiu / explozie – 86%

ASPECTE REZULTATE DIN PROCESUL DE IMPLEMENTARE AL DIRECTIVELOR

SEVESO

• Îmbunătăţirea cooperării şi colaborării între autorităţile responsabile de

implementarea directivelor;
• Clarificarea competenţelor fiecărei autorităţi şi a modului de aplicare a sancţiunilor
contravenţionale, în cadrul inspecţiilor organizate în comun;
• Desfăşurarea inspecţiilor la operatorii economici de tip Seveso, în baza unui plan
comun aprobat la nivelul tuturor autorităţilor locale competente;
• Identificarea şi inventarierea problemelor întâmpinate de către structurile teritoriale
privind punerea în practică a legislaţiei, în scopul îmbunătăţirii cadrului legal;

• Iniţierea unor demersuri la nivelul autorităţilor competente şi operatorilor economici

pentru creşterea nivelului de informare a publicului privind expunerea la risc, în zonele de
planificare la urgenţă prin campanii de informare, distribuirea de pliante, broşuri, organizarea
de conferinţe şi seminarii de informare, „ziua porţilor deschise”, paginii web, etc cu
implicarea mass-media;
• Necesitatea elaborării unui program de înzestrare cu echipamente, aparatură şi tehnică
specifice pentru prevenirea şi intervenţia în caz de accidente majore în care sunt implicate
substanţe periculoase, precum şi identificarea modalităţilor de finanţare a acestuia;
• Necesitatea dotării cu soft-uri de evaluare a rapoartelor de securitate, planurilor de
urgenţă internă şi efectelor accidentelor majore.
La 9 decembrie 1996, Directiva Seveso a fost înlocuită de Directiva 96/82/CE a Consiliului,
aşa-numita Directivă Seveso II. Aceasta directivă a fost extinsă prin Directiva 2003/105/CE.
Directiva Seveso II se aplică la câteva mii de unităţi industriale în care sunt prezente
substanţe periculoase în cantităţi care depăşesc pragurile din directivă.

Scopul Directivei Seveso II este dublu. În primul rând, directiva are drept scop prevenirea
riscurilor de accidente majore care implică substanţe periculoase. În al doilea rând, deoarece
accidentele continuă să se producă, directiva are ca scop limitarea consecinţelor unor astfel de
accidente nu numai pentru om (aspectele de securitate şi sănătate), dar şi pentru mediu
(aspectul de mediu). Ambele obiective trebuie urmate în vederea asigurării unor niveluri
înalte de protecţie pe întreg teritoriul Comunităţii, într-o manieră consecventă şi eficientă.

Scop
Scopul Directivei Seveso II este dublu. În primul rând, directiva are drept scop prevenirea
riscurilor de accidente majore care implică substanţe periculoase. În al doilea rând, deoarece
accidentele continuă să se producă, directiva are ca scop limitarea consecinţelor unor astfel de
accidente nu numai pentru om (aspectele de securitate şi sănătate), dar şi pentru mediu
(aspectul de mediu). Ambele obiective trebuiesc urmate în vederea asigurării unor niveluri
înalte de protecţie pe întreg teritoriul Comunităţii, într-o manieră consecventă şi eficientă.

Raportarea privind punerea în aplicare a Directivei Seveso II

La fiecare trei ani, Comisia, publică un rezumat al informaţiilor furnizate de către statele
membre privind punerea în aplicare a directivei. Statele membre furnizează Comisiei un
raport pe trei ani pentru unităţile „cu risc major” reglementate de articolele 6 şi 9, în
conformitate cu procedura prevăzută în Directiva 91/692/CEE a Consiliului din 23 decembrie
1991 pe baza unui chestionar. Chestionarul pentru perioada 2006-2008 completat de Romania
a fost transmis Comisiei de către IGSU in conformitate cu prevedrile legislative naţionale.
Autorităţile responsabile cu punerea în aplicare a Directivei Seveso II sunt:
 la nivel naţional: Ministerul Mediului şi Pădurilor, Agenţia Naţională pentru Protecţia
Mediului, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă şi Garda Naţională de
Mediu;
 la nivel regional: Agenţiile Regionale pentru Protecţia Mediului şi Comisariatele
Regionale ale Gărzii Naţionale de Mediu;
 la nivel local: Agenţiile pentru Protecţia Mediului, Inspectoratele Judeţene pentru
Situaţii de Urgenţă şi Comisariatele Judeţene ale Gărzii Naţionale de Mediu.

2.Inventarul amplasamentelor aflate sub incidenţa Directivei SEVESO II 96/82/EC în judetul Cluj
Nr. Numele Adresa Domeniu de activitate Clasificarea
Crt agentului amplasament operatorului          
economic SEVESO   (RM, rm)
1 SC SOMEŞ SA Dej, str. producere celuloză şi RM
Bistritei nr. 63 hârtie
2 SC OMV Cluj-Napoca, depozitare şi rm
PETROM SA str. Cantonului comercializare produse
f.n petroliere
3 SC SADACHIT Turda, str. N. fabricare produse RM
PRODCOM SRL Teclu nr. 3 chimice anorganice de
bază
4 SC LUKOIL Cluj- depozitare şi rm
ROMÂNIA SRL Napoca,str. comercializare produse
 Beiuşului nr. 74 petroliere
5 SC Maxam Localitatea extracţie nisipuri cuarţo- RM
Romania Cornesti, caolinoase, depozitare
SRL( fost SC comuna Garbau materiale explozive
Bega Minerale
Industriale SA)
6 SC Localitatea extracţia pietrei pentru rm
GRANDEMAR Poieni construcţii -depozitare
SA materiale explozive
7 SC HOLCIM SA Cariera -extracţia calcarului; rm
Săndulesti depozitare materiale
explozive

3. Inventarul amplasamentelor aflate sub incidenţa Directivei SEVESO II 96/82/EC în

Regiunea 6 Nord VEST
Regiunea  6 Nord  VEST
ARPM Cluj Napoca Rm (art. 8) RM (art.10)
APM Bihor 14 2
APM Bistrita Nasaud 1
APM Cluj 4 3
APM Maramures 1 3
APM Satu Mare 3
APM Salaj 2 1
Total ARPM Cluj Napoca 25 9

4 Legislaţie SEVESO
 DIRECTIVA CONSILIULUI 96/82/CE din 9 decembrie 1996 privind controlul
asupra riscului de accidente majore care implică substanţe periculoase
 DIRECTIVA PARLAMENTULUI EUROPEAN ŞI A CONSILIULUI 2003/105/CE
din 16 decembrie 2003 de modificare a Directivei Consiliului 96/82/CE privind
controlul asupra riscului de accidente majore care implică substanţe periculoase
 Ordin nr. 1026 din 27 iulie 2009 privind aprobarea condiţiilor de elaborare a
raportului de mediu, raportului privind impactul asupra mediului, bilanţului de mediu,
raportului de amplasament, raportului de securitate şi studiului de evaluare adecvată
 Hotǎrârea nr. 79 din 11 februarie 2009 pentru modificarea Hotărârii Guvernului nr.
804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major în care sunt implicate
substanţe periculoase
 HOTĂRÂREA DE GUVERN nr. 804 din 2007 privind controlul asupra pericolelor
de accident major în care sunt implicate substanţe periculoase
 ORDIN nr. 520 din 29 mai 2006 privind aprobarea Procedurii de investigare a
accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase
 ORDIN nr. 647 din 16 mai 2005 pentru aprobarea Normelor metodologice privind
elaborarea planurilor de urgenţă în caz de accidente în care sunt implicate substanţe
periculoase
 ORDIN nr. 251 din 26 martie 2005 pentru organizarea şi funcţionarea secretariatelor
de risc privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în care
sunt implicate substanţe periculoase
 ORDIN nr. 142 din 25 februarie 2004 pentru aprobarea Procedurii de evaluare a
raportului de securitate privind activităţile care prezintă pericole de producere a
accidentelor majore în care sunt implicate substanţe periculoase
 ORDIN nr. 1084 din 22 decembrie 2003 privind aprobarea procedurilor de notificare
a activităţilor care prezintă pericole de producere a accidentelor majore în care sunt
implicate substanţe periculoase şi, respectiv, a accidentelor majore produse
 Strategia de implementare a obligaţiilor Directivei 96/82/EC, transpusă prin HG nr.
95/2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în
care sunt implicate substanţe periculoase -Seveso II, pentru perioada 2005-2006
 CURSUL 3: Directiva SEVESO II – ghid pentru calcularea accidentelor

1. INTRODUCERE

Accidentele majore care implică substanțe periculoase constituie o amenințare gravă

pentru oameni și pentru mediu. În plus, asemenea accidente cauzează pierderi economice
substanțiale și perturbă creșterea economică durabilă. În același timp, utilizarea unor
cantități mari de substanțe periculoase este inevitabilă în unele sectoare industriale care
sunt esențiale pentru o societate industrializată modernă. În scopul de a reduce la minimum
riscurile asociate, sunt necesare măsuri pentru a preveni accidentele majore și pentru a
asigura un nivel adecvat de pregătire și de reacție în cazul în care, cu toate acestea, astfel
de accidente se produc.
Directiva 96/82/CE1 a Consiliului privind controlul asupra riscului de accidente majore
care implică substanțe periculoase („Directiva Seveso II”) prevede cadrul relevant privind
măsurile de gestionare a riscurilor pentru a preveni accidentele majore și pentru a limita
consecințele acestora. Directiva Seveso II a fost înlocuită între timp de Directiva
2012/18/UE2 (Directiva Seveso III), care a trebuit să fie transpusă de statele membre până
la 31 mai 2015.

În temeiul articolului 19 alineatul (4) din Directiva Seveso II, statele membre prezintă
Comisiei un raport trienal privind punerea în aplicare a Directivei Seveso II. Comisia
publică un rezumat al acestor informații la intervale de trei ani. Prezentul raport oferă în
principal acest rezumat pentru perioada 2012-2014. În plus, înlocuirea Directivei Seveso II
cu Directiva Seveso III oferă, de asemenea, o oportunitate nu numai de a evalua cea mai
recentă perioadă de raportare, ci și de a lua în considerare progresele generale înregistrate
pe parcursul duratei de viață a Directivei Seveso II.

Capitolul 2 al prezentului raport prezintă o sinteză a informațiilor furnizate de statele

membre pe baza unui chestionar3, care s-a concentrat pe domeniile problematice
identificate anterior. Scopul acestui rezumat este de a evalua nivelul de punere în aplicare
și de a identifica orice deficiență care trebuie remediată. Capitolul 3 completează acest
rezumat cu datele privind accidentele, obținute în urma unei analize a bazei de date
eMARS4, gestionată de Biroul privind pericolele de accidente majore din cadrul Centrului
Comun de Cercetare al Comisiei Europene, pe baza informațiilor furnizate de statele
membre. Concluziile și perspectivele sunt prezentate în capitolul 4.

La fel ca în cazul evaluărilor anterioare, Comisia a contractat un furnizor extern de servicii

pentru a analiza rapoartele furnizate de statele membre, precum și alte date relevante.
Studiul realizat de contractant este disponibil pe EU Bookshop 5 și oferă o analiză detaliată
a informațiilor raportate, inclusiv o analiză pentru fiecare stat membru, precum și alte
informații disponibile.

Contribuțiile integrale ale celor 28 de state membre și contribuția voluntară din partea
Norvegiei, precum și chestionarul, rapoartele anterioare pentru perioadele 2000-20026,
2003-20057, 2006-20088 și 2009-20119 pot fi consultate online pe site-ul web CIRCABC10.

1
Directiva 96/82/CE, JO L 10, 14.1.1997, p. 13; modificată prin Directiva 2003/105/CE,
JO L 345,
31.12.2003, p. 97.
2
Directiva 2012/18/UE a Parlamentului European și a Consiliului din 4 iulie 2012 privind
controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe periculoase, de modificare
și ulterior de abrogare a Directivei 96/82/CE a Consiliului (Text cu relevanță pentru SEE)
(JO L 197, 24.7.2012, p. 1).
3 Documentul C(2011) 4598 final, Decizia de punere în aplicare a Comisiei din
30.6.2011

4 Sistemul de raportare a accidentelor majore (Major Accident Reporting System)

(https://emars.jrc.ec.europa.eu).
5 http://publications.europa.eu/ro/publication-detail/-/publication/26c9aa63-523e-11e7-
a5ca-01aa75ed71a1
6 Documentul C(2004)3335.
7 Documentul C(2007)3842

3
 2. SINTEZA RAPOARTELOR STATELOR MEMBRE

Toate cele 28 de state membre au transmis rapoartele lor trienale către Comisia Europeană.

2.1. Numărul de amplasamente11

Statele membre au raportat un număr total de 11 297 de amplasamente care intră sub
incidența Directivei Seveso II. Acesta reprezintă o creștere netă cu 983 de amplasamente
față de 2011 (10 314 amplasamente), dintre care cele mai multe sunt amplasamente de
nivel inferior (ANI) (756) și restul sunt amplasamente de nivel superior (ANS) (227). Deși
aproape toate statele membre au raportat o creștere, o mare parte din această creștere a
avut loc în Germania (+859 de amplasamente). Datele disponibile nu permit înțelegerea
motivelor pentru care s-a înregistrat această creștere (motivele posibile ar putea fi, de
exemplu, expansiunea economică, o mai bună punere în aplicare sau o clasificare mai
strictă a substanțelor periculoase).

Graficul 1: Numărul de amplasamente Seveso în 2014

3264

3500

3000

2500

2000

1500
1178

1112
924
832

1000
406

300

207
400
392
383
303

239

195
193
183
148

500
121
96

63
82
74

61

42
22

12
57

18

0
SI HR LT CY LU
DE FR IT UK ES NL SE PL BE RO FI HU CZ BG SK EE MT
EL PT AT DK IE LV

ANS ANI .

8 Documentul C(2010) 5422 final.

9 Documentul C(2013) 4035 final.
10 https://circabc.europa.eu/w/browse/4cc9ca17-0920-4d8a-8796-6ffa170612b7
11 Pe baza rapoartelor statelor membre.
4
Astfel cum reiese din graficul 2, poate fi observată o creștere lentă, dar constantă a
numărului de amplasamente vizate de directivă. Aceasta trebuie interpretată în contextul
celor trei runde de extindere pe parcursul acestei perioade (2004, 2007 și 2013), al sporirii
continue a cunoștințelor privind substanțele periculoase, al creșterii economice și al
îmbunătățirii punerii în aplicare. Datele privind amplasamentele de nivel inferior au fost
raportate numai în perioada de raportare 2009-2011.

Graficul 2: Evoluția numărului de amplasamente raportate12

12000

10000

8000 6279
5523

6000

4000

4528 4791 5018

2000 3742 3684 3949
3278
0
1996 1999 2002 2005 2008 2011 2014

AN
S ANI

Dintre cele 48 de activități utilizate pentru a clasifica amplasamentele Seveso, patru

activități reprezintă aproape 40 % din amplasamente:

(1) substanțele chimice generale (763 de amplasamente = 12,3 %)

(2) depozitarea combustibilului (650 de amplasamente = 10,5 %)

(3) comerțul cu ridicata și cu amănuntul (553 de amplasamente = 8,9 %);

(4) producerea, îmbutelierea și distribuția în vrac a GPL (465 de amplasamente =

7,5 %)

12
Datele privind 1996 și 1999 nu sunt pe deplin comparabile din cauza definițiilor diferite
privind amplasamentele și instalațiile. Există posibilitatea ca mai multe instalații din
același amplasament să fi fost raportate individual, ceea ce explică aparenta scădere în
2002.

5
2.2. Măsurile de gestionare a riscului

Pregătirea rapoartelor de securitate (care include efectuarea unei evaluări a riscurilor),

planurile de urgență pentru amplasamentele de nivel superior, precum și măsurile de
informare a publicului și a entităților care efectuează inspecțiile sunt piloni esențiali ai
prevenirii și pregătirii pentru accidente majore.

Evaluările anterioare privind aplicarea Directivei Seveso II nu au evidențiat deficiențe

sistematice ale operatorilor în pregătirea rapoartelor de securitate și a planurilor de urgență
interne. Prin urmare, acest aspect nu mai făcut parte din chestionar în perioada de raportare
2011-2014.

Directiva Seveso II impune o serie de obligații autorităților competente, dintre care cele
mai importante sunt examinarea rapoartelor privind siguranța și comunicarea concluziilor
lor către operator, elaborarea planurilor de urgență externe (PUE), asigurarea faptului că
publicul susceptibil de a fi afectat de astfel de accidente este informat cu privire la
măsurile de siguranță, efectuarea de inspecții, identificarea grupurilor de amplasamente în
care ar putea exista efecte de domino și luarea în calcul a implicațiilor riscurilor de
accidente majore asupra amenajării teritoriului.

2.2.1. Pregătirea planurilor de urgență externe (PUE)

Planurile de urgență trebuie fie elaborate de către autorități pentru amplasamentele de nivel
superior. Aceste planuri sunt importante pentru a permite o reacție rapidă și coordonată la
accidente majore și îndeplinesc un rol esențial în reducerea la minimum a efectelor acestor
accidente.

Majoritatea statelor membre au realizat progrese importante în cursul ultimelor perioade

de raportare în ceea ce privește asigurarea faptului că planurile de urgență externe sunt
elaborate, însă, în medie, nu s-au înregistrat progrese suplimentare în comparație cu ultima
perioadă de raportare. Până la sfârșitul perioadei de raportare, 40713 amplasamente de nivel
superior nu făceau obiectul unui plan de urgență extern, ceea ce reprezintă 8 % din totalul
amplasamentelor de nivel superior în cadrul UE (2010: 7 %).

13 Aceste date exclud cele 187 de amplasamente pentru care autoritățile competente au
decis că nu este necesar un plan de urgență extern, în conformitate cu articolul 11
alineatul (6) din Directiva Seveso II.

6
Graficul 3: Amplasamente de nivel superior pentru care sunt prevăzute planuri de
urgență externe

120
100
100 100 100 98 98 100 98 100 98 100
96 97
100 95 94 95 93 94
91 93 92
88 88 88

80
69
56
60

40

20

0 0
0
AT BE BG CY CZ DE DK EE EL ES FI FR HR HU IE IT LT LU LV MT NL PL PT RO SE
SI SK UK
% din ANS-uri pentru care sunt prevăzute PUE

Pot exista motive întemeiate pentru care nu este disponibil un plan de urgență extern, de
exemplu în cazul noilor amplasamente sau atunci când au avut loc schimbări majore cu
puțin timp înainte de încheierea perioadei de raportare. Cu toate acestea, mai multe state
membre au raportat un procent excepțional de ridicat de amplasamente (și anume, peste
media de 8 %) care nu au prevăzute planuri de urgență externe.

În situațiile în care a existat un număr scăzut de planuri de urgență externe, motivele

variază în mod semnificativ. Un stat membru a indicat că 6 dintre autoritățile sale
regionale nu au adoptat planuri de urgență externe. Cu toate acestea, nu s-a furnizat nicio
indicație cu privire la câte dintre cele 25 de amplasamente ale sale erau afectate de absența
planurilor de urgență externe și, prin urmare, nu a putut fi realizată o cuantificare. Un alt
stat membru a indicat că a fost elaborat un singur plan de urgență extern pentru întreaga
țară, care nu era specific sitului și, din informațiile furnizate, nu este clar modul în care
acesta a fost testat. Pe parcursul monitorizării de către Comisie, respectivul stat membru a
declarat că situația s-a modificat între timp, planuri de urgență externe individuale fiind
elaborate și examinate după 2014.

2.2.2. Testarea și revizuirea planurilor de urgență externe

Planurile de urgență trebuie revizuite și testate la un interval de cel mult trei ani. Un plan
de urgență extern neactualizat sau netestat ar putea avea consecințe fatale în cazul unei
situații de urgență.

În general, majoritatea statelor membre au înregistrat unele progrese pe parcursul ultimelor

perioade de raportare în ceea ce privește asigurarea faptului că planurile de urgență externe
sunt testate, însă, deși există fluctuații uriașe, în medie nu s-au înregistrat progrese
remarcabile în comparație cu perioada de raportare anterioară. În perioada de raportare
2006-2008, 60 % din planurile de nivel superior au fost revizuite și testate. În perioada de
raportare 2009-2011, acest procent a crescut la 73 % și a atins 75 % până la

7
sfârșitul anului 2014. Acest lucru pare să indice faptul că statele membre sunt din ce în ce
mai eficiente în ceea ce privește testarea planurilor de urgență externe, însă au încă un
drum lung de parcurs pentru atingerea obiectivului de 100 %.

Graficul 4: Planurile de urgență externe testate în perioada 2012-2014 14

120
100 100
100 97 100 100 98 97 98 98 100
100 93 94 93
86 84 85

80
69
67 63

60
50
47
44 44 43
37
40

20
0 0
0
AT BE BG CY CZ DE DK EE EL ES FI FR HR HU IE IT LT LU LV MT NL PL PT RO SE SI
SK UK
% PUE testate

Mai multe state membre au raportat un procent excepțional de ridicat de planuri de urgență
externe care nu sunt testate, în timp ce unele state membre au reușit să testeze majoritatea
planurilor de urgență externe sau cel puțin au îmbunătățit în mod semnificativ rata lor, iar
mai multe state membre au realizat progrese nesemnificative.

Motivele raportate pentru lipsa de testare a planurilor de urgență externe pot fi întemeiate,
însă acestea au variat în mod semnificativ. Un singur stat membru a raportat că planurile
de urgență externe nu au putut fi testate deoarece personalul care activează în cadrul
majorității serviciilor de urgență este format din voluntari, iar acest fapt ar face dificilă
organizarea testărilor. Un alt stat membru a indicat că va avea un singur plan de urgență
extern care nu este specific sitului pentru întreaga țară, însă din informațiile furnizate nu
este clar modul în care acesta a fost testat. Mai multe state membre nu au furnizat
justificări suplimentare, în timp ce altele au precizat că situația se află sub investigație. În
final, unele state membre au raportat că amplasamentele erau noi sau aveau un statut
modificat abia recent sau că a avut loc o actualizare și, prin urmare, nu a fost posibilă
testarea în perioada de raportare.

2.2.3. Furnizarea de informații către public

Informațiile privind măsurile de siguranță și comportamentul care trebuie adoptat în cazul

unui accident trebuie furnizate periodic persoanelor susceptibile de a fi afectate de un
accident major, fără ca acestea să fie nevoite să solicite astfel de informații. Directiva
 14 Aceste date exclud cele 187 de amplasamente pentru care autoritățile competente au
decis că nu este necesar un plan de urgență extern, în conformitate cu articolul 11
alineatul (6) din Directiva Seveso II.

8
nu oferă precizări cu privire la persoana responsabilă de furnizarea acestor informații și la
modul în care acestea sunt furnizate. Perioada maximă pentru repetarea transmiterii acestor
informații publicului este de cinci ani (și anume, cu doi ani mai lungă decât perioada de
raportare). Prin urmare, absența furnizării acestor informații pe parcursul perioadei de
raportare nu sugerează în mod automat că a existat o nerespectare a cerințelor.

Graficul 5: Informațiile puse la dispoziție pentru amplasamentele de nivel superior în

perioada 2012-201415,

120
100 10 102
100 100 100 100 0 100 100 100 101
100 94 96
90 91 8
6
83
81 81 81
7
80 3
69 70
68

60
48
46

40

20 1
1
0
0
AT BE BG CY CZ DE DK EE EL ES FI LT LU LV MT NL PL PT RO SE
FR HR HU IE IT SI SK UK
% din ANS-uri pentru care sunt puse la dispoziție informații

În medie, 81 % din amplasamentele de nivel superior aveau informații puse la dispoziție,

iar zece state membre au raportat că informațiile au fost puse la dispoziție pe parcursul
perioadei de raportare pentru toate amplasamentele de nivel superior. Aceasta reprezintă o
scădere față de nivelul de 87 % existent în perioada de raportare anterioară, însă, astfel
cum se subliniază mai sus, acest lucru nu permite să se concluzioneze că a existat o
nerespectare a cerințelor.

Majoritatea statelor membre au raportat că informațiile sunt furnizate sub formă de pliante
și că, în plus, se utilizează alte mijloace de comunicare (de exemplu, site-uri internet,
reuniuni publice). Cinci state membre au raportat că informațiile sunt disponibile numai
online, însă există posibilitatea ca acestea să nu ajungă la toate persoanele care ar putea fi
afectate. În timp ce unele dintre respectivele state membre pun la dispoziție aceste
informații, de asemenea, la cerere, autorităților competente sau la sediul operatorului, acest
lucru nu ar fi în concordanță cu principiul conform căruia informațiile trebuie furnizate
fără a fi solicitate. De asemenea, este de remarcat faptul că, în caz de accident, un număr
tot mai mare de state membre utilizează soluții mobile, cum ar fi aplicații de avertizare,
SMS sau platforme de comunicare socială, pentru a alerta

15 Anumite valori sunt peste 100 % din cauza unor variații ale numărului de
amplasamente pe parcursul perioadei de raportare.

9
toate persoanele din zona afectată și a indica comportamentul de siguranță care trebuie
adoptat.

Motivele raportate pentru nefurnizarea informațiilor au variat semnificativ, de exemplu

lipsa informațiilor disponibile, informațiile au fost furnizate înainte de perioada de
raportare curentă și nu a fost necesară o actualizare a acestora, unele amplasamente erau
noi sau au devenit amplasamente de nivel superior abia spre sfârșitul perioadei de
raportare și informațiile erau în curs de pregătire. Unele state membre au comunicat că
dețin amplasamente care nu ar prezenta riscuri în exteriorul amplasamentului. Mai multe
state membre au precizat că au luat cunoștință de situație în urma raportării și că situația va
fi examinată mai îndeaproape.

2.3. Inspecțiile

Directiva Seveso II impune statelor membre să instituie un sistem de inspecție și un

program de inspecții pentru toate amplasamentele. Amplasamentele de nivel superior sunt
inspectate o dată la douăsprezece luni, cu excepția cazului în care este utilizat un sistem
bazat pe o evaluare sistematică. 10 state membre au raportat că este aplicat un astfel de
sistem.

Graficul 6 prezintă situația statelor membre care nu dispun de o evaluare sistematică 16, și
anume în cazul în care amplasamentele de nivel superior necesită, în consecință, să fie
inspectate anual. În timp ce 12 dintre cele 18 state membre vizate ating sau sunt aproape să
atingă acest obiectiv, există deficiențe semnificative în unele state membre. Aceste
deficiențe sunt explicate prin: constrângeri bugetare sau organizaționale, lipsa de
informații relevante din partea autorităților competente regionale, aplicarea unui sistem
mixt în cadrul căruia amplasamentele ar putea, în principiu, să facă obiectul unor inspecții
anuale (prin urmare, includerea în graficul 6), însă autoritățile pot reduce această frecvență
la o inspecție o dată la 18 luni.

16 Unele state membre au raportat sisteme mixte, de exemplu în funcție de abordarea la

nivel regional. În sensul prezentului raport, pentru respectivele state membre s-a
considerat că se aplică evaluarea sistematică.

10
Graficul 6: Inspecția anuală a amplasamentelor de nivel superior în perioada 2012-
2014 în statele membre care nu dispun de o evaluare sistematică15

120
100 100 100 100 100 100 101 100
98
96
100 93 94

80
66
65
60
51
40
40

20
9
0 0
AT CY CZ EE EL ES FR HR HU IE IT LT LU LV MT PL SI SK
% din ANS-uri inspectate

Astfel cum reiese din Graficul 7, în general, 86 % din amplasamentele de nivel superior au
fost inspectate cel puțin o dată pe parcursul perioadei de raportare. În timp ce graficul 6
indică faptul că unele state membre par a întâmpina dificultăți în atingerea obiectivului
anual, graficul 7, care include, de asemenea, statele membre care aplică un sistem de
evaluare sistematică, sugerează că amplasamentele de nivel superior sunt inspectate cel
puțin la intervale regulate în majoritatea statelor membre. În plus, aceasta reprezintă o
îmbunătățire în comparație cu perioadele de raportare anterioare (2006-2008: 66 %, 2009-
2011: 65 %).
11
Graficul 7: Amplasamentele de nivel superior inspectate cel puțin o dată în perioada
2012-201415,

160 14
0

140
11
4
120 10
100 100 100 3
100 100 100 100 100 100 100 103 101 100 102 100
97
100 93 93 94
89 90
86
78

80
68
60

40
20
20

0
AT BE BG CY CZ DE DK EE EL ES FI FR HR HU IE IT LT LU LV MT NL PL PT RO SE
SI SK UK
% din ANS-uri inspectate

Pentru inspecția amplasamentelor de nivel inferior, Directiva Seveso II nu include nicio

cerință privind frecvența efectuării inspecțiilor. Toate statele membre au raportat că
inspectează, de asemenea, amplasamentele de nivel inferior pe parcursul perioadei de
raportare. Cu toate acestea, rata generală a inspecțiilor de 77 % este mai mică decât rata
pentru amplasamentele de nivel superior. Statele membre nu au motivat ratele scăzute de
inspecție în cazul amplasamentelor de nivel inferior, dar se poate presupune că acestea
sunt similare celor pentru amplasamentele de nivel superior. În ceea ce privește aspectele
pozitive, aceasta reprezintă o îmbunătățire semnificativă în comparație cu rata de 42 % a
amplasamentelor inspectate pe parcursul perioadei anterioare de raportare 2009-2011.
12
Graficul 8: Amplasamentele de nivel inferior inspectate cel puțin o dată în perioada
2012-201415

140 131

11
120 2
108
102
100 100 100 100 100 100 100 100 100
98
95
100 92
90
88 88
86
81
75
80
68
56
60
49
35 35
40

20 12

0
AT BE BG CY CZ DE DK EE EL ES FI FR HR HU IE IT LT LU LV MT NL PL PT RO SE
SI SK UK
% din ANI-uri inspectate

Deși s-au realizat progrese remarcabile în comparație cu perioadele de raportare anterioare,

iar numărul de inspecții este în creștere(graficul 9), situația privind inspecțiile nu este încă
pe deplin satisfăcătoare în mai multe state membre. Cu toate acestea, se presupune că rata
observată a respectării normelor de către amplasamente a cerințelor din Directiva Seveso II
este, în parte, un rezultat al regimului de inspecție riguros impus prin directivă.

Graficul 9: Evoluția numărului de inspecții raportate

6000

4838
5000
4323
4000
2999 3174
2741
3000
2395
2000
1000

0
2005 2008 2011 2014
ANS ANI

13
În scopul de a îmbunătăți și mai mult situația, au fost introduse cerințe de inspecție mai
clare, Directiva Seveso III stabilind, printre altele, o perioadă de timp, de asemenea, pentru
amplasamentele de nivel inferior (cel puțin o dată la trei ani), clarificând dispozițiile
privind planurile de inspecție și evaluările sistematice, precum și o obligație pentru
inspecțiile neprogramate, de exemplu în urma unor plângeri grave sau incidente evitate la
limită17.

3.STATISTICI PRIVIND ACCIDENTELE MAJORE, OBȚINUTE ÎN URMA

CONSULTĂRII
EMARS

Numărul accidentelor majore constituie unul dintre indicatorii-cheie pentru măsurarea

performanței Directivei Seveso II și a obiectivului acesteia de a preveni accidentele. Cu
toate acestea, cifra în sine nu este semnificativă, întrucât trebuie luat în considerare faptul
că și alți factori pot influența evaluarea, cum ar fi creșterea numărului de amplasamente
sau impactul accidentelor (asupra sănătății, mediului și economiei). În special pentru
acesta din urmă, există puține date disponibile, ceea ce limitează posibilitatea de a evalua
situația. În final, numărul relativ scăzut de accidente comparabile, cu situații și impacturi
similare, nu permit formularea de concluzii solide.

17 Incidentele evitate la limită sunt, de exemplu, incidente grave legate de siguranță

relevante care nu au condus la producerea unui accident deoarece, în cele din urmă,
situația a fost ținută sub control.

14
Graficul 10: Numărul de accidente majore care întrunesc cel puțin unul dintre
criteriile din anexa VI în perioada 2000-201418
550

Numărul de amplasamente de nivel

100 0
91 91
87 500
90 83 84 0
82 82 81
majore

450
0
80
400
0
accidente

70
350
60 0

300
50
0

250
40 0
Numărulde

200
0

30

20

10
0

major accidents UTE

Între 2000 și 2014, 490 de accidente au fost raportate către baza de date eMARS. Dintre
acestea, 421 au fost accidente majore care întrunesc cel puțin unul dintre criteriile din
anexa VI19 la Directiva Seveso II. Aceasta înseamnă că, în medie, există 30 de accidente
majore pe an. Aproximativ 70 % din accidentele majore au avut loc în amplasamente de
nivel superior. Astfel cum se poate observa în Graficul 10, în ansamblu, numărul de
accidente importante rămâne relativ stabil în pofida creșterii numărului de amplasamente
care fac obiectul Directivei Seveso II. În plus, graficul 11 sugerează că numărul de decese
a scăzut începând cu 2000, ceea ce ar putea indica faptul că este posibil să existe o
reducere a impactului accidentelor. În special, este încurajator faptul că nu a fost raportat
niciun deces în exteriorul amplasamentului după 2004.
18
Acest grafic indică numai numărul de amplasamente de nivel superior, întrucât
numărul de amplasamente de nivel inferior este disponibil numai pentru perioada de
raportare 2009-2011, astfel cum s-a explicat anterior în prezentul raport. Cu toate acestea,
se poate presupune că includerea amplasamentelor de nivel inferior nu ar schimba, de fapt,
imaginea de ansamblu, întrucât creșterea numărului de amplasamente de nivel inferior și
de amplasamente de nivel superior este, în mare parte, similară de-a lungul anilor. Datele
fiabile din punct de vedere statistic privind accidentele nu sunt disponibile înainte de 1991.

19 Pentru simplificarea redactării, în sensul prezentului capitol, termenul „accident

major” se referă la cele 421 de accidente care au fost raportate ca întrunind cel puțin
unul dintre criteriile din anexa VI. Pentru celelalte accidente raportate, nu este posibil
să se stabilească cu ușurință dacă acestea constituie accidente majore sau alte tipuri
de accidente care au fost raportate în mod voluntar, de exemplu în scopul acumulării
de cunoștințe.

15
Graficul 11: Numărul de decese în interiorul amplasamentului și în afara
amplasamentului în perioada 2000-2014

50
43
45
40 37

35
30

30

25

20
16
15
15 12
10 10 10
10 7 7 7
6
5 5

5
0
200 200 201 201
2000 2001 2002 3 2004 2005 2006 7 2008 2009 0 2011 2012 2013 4

În interiorul În afara
amplasamentului amplasamentului Numărul de decese

Motivele pentru raportarea accidentelor majore nu s-au modificat foarte mult de-a lungul
anilor. Dintre fenomenele periculoase implicate în accidentele raportate, eliberările de
substanțe toxice par a fi cele mai frecvente. Acestea sunt corelate cu faptul că majoritatea
accidentelor implică substanțe toxice și/sau inflamabile. Luând, de asemenea, în
considerare numărul de amplasamente, datele colectate arată că sectorul rafinării petrolului
și sectorul petrochimic sunt cele mai predispuse la accidente majore.
16
Graficul 12: Motive pentru raportarea accidentelor majore în eMARS pentru
perioada 2000-201420, 21

18
Motivul 1 (cantitate) 3

Motivul 2 (sănătate) 159

Motivul 3 (efecte nocive asupra

mediului) 29

Motivul 4 (daune asupra proprietății) 111

Motivul 5 (impactul la nivel

transfrontalier) 5

Motivul 6 (experiență acumulată) 39

Niciun motiv furnizat 28

10 14
0 20 40 60 80 0 120 0 160 180 200
Numărul de accidente
raportate

Baza de date eMARS include informații limitate cu privire la consecințele socio-

economice (de exemplu, bunuri pierdute, efecte nocive asupra mediului, pierderea locului
de muncă, pierderea de imagine, impactul pe termen lung asupra zonelor învecinate).
Numai 124 dintre cele 490 de accidente raportate includ astfel de date într-o anumită
măsură. În general, aceasta este limitată la impactul imediat (de exemplu, pierderi
asigurate) și nu ia în considerare efectele pe termen lung (de exemplu, pierderea locului de
muncă, efectele nocive asupra mediului). Mai multe informații substanțiale cu privire la
consecințele socioeconomice sunt disponibile publicului numai pentru un număr mic de
accidente majore excepționale. Consiliul executiv pentru sănătate și siguranță al Regatului
Unit a elaborat o metodologie pentru modelarea consecințelor economice pentru anumite
impacturi ale unui accident major22. Deși metodologia respectivă exclude anumite
impacturi importante (inclusiv efectele nocive asupra mediului), aplicarea acestei abordări
la nivelul Uniunii Europene sugerează un impact anual de ordinul a câteva miliarde de
euro. În timp ce o mai bună cunoaștere a consecințelor socio-economice ar fi utilă pentru a
înțelege mai bine impactul și beneficiile cadrului legislativ, colectarea de astfel de
informații într-un mod mai sistematic ar constitui un efort semnificativ.

20 Suma motivelor este mai mare decât numărul total de accidente raportate deoarece un
accident poate avea mai multe motive.
21 Criteriile care stau la baza motivelor pot fi rezumate după cum urmează:

• Motivul 1: Substanțele implicate: peste 5 % din cantitatea prevăzută în coloana 3 din

anexa I
• Motivul 2: Vătămarea persoanelor: ≥ 1 deces, ≥ 6 persoane rănite care necesită
spitalizare etc.;
• Motivul 3: Efecte nocive imediate asupra mediului (în conformitate cu anexa VI)
 • Motivul 4: Daune asupra proprietății: în interiorul amplasamentului > 2 milioane
EUR, în afara amplasamentului > 0,5 milioane EUR;
• Motivul 5: Daune transfrontaliere: accidente transfrontaliere;
• Motivul 6: Relevanță pentru experiența acumulată
22 http://www.hse.gov.uk/research/rrhtm/rr1055.htm

17
 4. CONCLUZII ȘI CALEA DE URMAT

Având în vedere rata foarte ridicată de industrializare din Uniunea Europeană, Directiva Seveso II a contribuit la scăderea frecvenței
accidentelor majore. Aceasta este considerată la scară largă ca fiind un punct de referință pentru politica în materie de accidente industriale și
reprezintă un model pentru legislația mai multor țări la nivel mondial.

Analiza de mai sus confirmă faptul că Directiva Seveso II funcționează în mod corespunzător. Punerea în aplicare a Directivei Seveso II și
asigurarea respectării acesteia au fost îmbunătățite în continuare în majoritatea domeniilor și, în mod special, operatorii din industrie se
conformează în mare măsură cu cerințele referitoare la rapoartele privind siguranța și la planurile de urgență interne. Cu toate acestea, astfel
cum s-a observat deja pentru perioadele de raportare anterioare, încă sunt necesare eforturi în unele domenii într-un număr mic de state
membre. Acestea se referă, în special, la elaborarea și testarea planurilor de urgență externe, furnizarea de informații către public și inspecții.
Totuși, deși este posibil ca aceste deficiențe să fi sporit riscul, nu există nicio dovadă că acestea au condus deja la o rată mai mare de accidente
majore în statele membre respective.

În pofida creșterii numărului de amplasamente care fac obiectul Directivei Seveso II, în ansamblu, numărul anual de accidente majore a rămas
stabil, la aproximativ 30 de accidente majore pe an, și există indicii că impactul lor este în scădere.

Constatările care vizează perioada de raportare anterioară au fost luate în considerare de către Comisie în cadrul revizuirii Directivei Seveso II,
care a condus la adoptarea Directivei Seveso III. Noua directivă îmbunătățește dreptul publicului de a fi informat în mod corespunzător,
extinzând aplicabilitatea anumitor dispoziții, de asemenea, la amplasamentele de nivel inferior. Aceasta include norme detaliate menite să
garanteze o consultare adecvată a publicului cu privire la proiecte individuale și introduce dispoziții mai stricte privind inspecțiile. Prin
urmare, se preconizează că respectarea Directivei Seveso III va contribui la îmbunătățirile necesare evidențiate în prezentul raport.

Comisia va monitoriza îndeaproape progresele înregistrate cu privire la aceste aspecte și va continua să asiste statele membre în procesul de
îmbunătățire a nivelului lor de performanță, prin diverse activități de sprijin și prin acțiuni de asigurare a respectării legislației, după caz.

De asemenea, Comisia va continua să lucreze la simplificarea procesului de raportare, reducând astfel sarcina administrativă și îmbunătățind,
în același timp, relevanța și calitatea datelor extrase din rapoarte. Pentru a atinge acest obiectiv, sistemele de monitorizare vor fi revizuite, de
asemenea, cu scopul de a elabora indicatori care să permită o mai bună monitorizare a punerii în aplicare și o mai bună evaluare a funcționării
Directivei Seveso III.
CURSUL 4 :Depozitarea și manipularea substanțelor

MANEVRAREA, DEPOZITAREA ŞI FOLOSIREA

SUBSTANŢELOR PERICULOASE
 Prezentare generală

• Introducere

• Efectele substanţelor chimice

• Managementul riscului – identificarea pericolelor, evaluarea

şi controlul riscurilor

• Reguli de securitate

• Cum sunt etichetate substanţele chimice Folosirea în siguranţă a substanţelor chimice Fişele Tehnice de
Securitate

EIP

”
 Materiale periculoase

Substanţe care au proprietăţi fizice sau chimice periculoase, ce pot cauza vătămari imediate oamenilor în timpul
depozitării, manevrării sau transportului.

Efecte:

•incendiu
•explozie
•coroziune
•otrăvire
Pericole fizico - chimice

Substanţele chimice sunt clasificate ca reprezentând pericole chimice dacă sunt:

• Explozive

• Gaze comprimate

• Lichide combustibile

• Inflamabile

• Instabile

• Reactive la apă

• Oxidante
 Pericole toxicologie

Substanţele chimice sunt clasificate ca reprezentând pericole asupra sănătăţii, dacă:

• Pot cauza cancer

• Sunt otrăvitoare (toxice)

• Pot cauza vătămări pielii, organelor interne sau sistemului nervos

• Sunt corozive - de ex. acizii

• Cauzează reacţii alergice după expuneri repetate

Căi de expunere

• Absorbţia prin piele

– lichide, solide
• Contactul cu ochii

– lichide, praf, vapori, aburi, fum

• Ingestie

– lichide, solide
• Inhalare

– praf, vapori, aburi, fum

 Ce sunt substanţele periculoase?

Sunt substanţele chimice care au potenţialul de a dăuna sănătăţii omului din cauza :

• Toxicaţiilor acute, sau

• Potenţialului de efecte cronice adverse asupra sănătăţii.

 Efecte ale agenţilor chimici frecvent
utilizaţi

Acizi

Efect de arsură determinat de:

• pH

• timpul de expunere

• potenţialul de întărire a proteinelor

Ex. HCl (agent slab de întărire a proteinelor)

la pH 7 nu există vătămare
pH 4.5 disconfort uşor
pH 4.5 - 3.5 erupţie de epithelium, dar se vindecă pH 3.3 - 1
vătămarea creşte rapid
Arsuri chimice

ACIZI
 Efecte ale agenţilor chimici frecvent
utilizaţi

Alcaline

Timpul de contact este foarte important, de ex. contactul ochilor cu o soluţie NaOH relativ puternică (0.05M)

• contact 30 secunde - vătămare uşoară şi reversibilă

• contact > 3 minute - pete severe

- vătămare ce rămâne

- recuperare treptată
 Arsuri chimice

ALCALINI
 Probleme cronice ale pielii

Piele uscată şi tare = Semn de stres al pielii şi de protecţie ineficientă

= punct ideal de penetrare a substanţelor alergene

 Probleme cronice ale pielii

Pot apărea eczeme ale pielii cu inflamaţii:

• Pete roşii
• Umflare
• Decojirea pielii
 Probleme cronice ale pielii

Forme severe:
 Efecte asupra sănătăţii

Anumite substanţe chimice afectează organe specifice, cum ar fi

rinichii, ficatul, sistemul reproductiv sau cel nervos.
 Prevederi legislative privind agentii
chimici periculoşi

Scop

Protejarea lucrătorilor împotriva riscurilor privind sănătatea şi securitatea lor, asociate cu utilizarea de
substanţe periculoase.

Evaluarea şi controlul riscurilor privind sănătatea şi securitatea, pe care le presupune manevrarea

agenţilor chimici consideraţi periculoşi.
 Prima regulă a securităţii substanţelor chimice este…

“Cunoasteţi substanţele cu care lucraţi şi cum să vă protejaţi pe dumneavoastră şi pe ceilalţi“

 Identificarea riscurilor

Evaluarea riscurilor trebuie să ia în considerare:

• Fiecare substanţă periculoasă utilizată

• Informaţiile din Fişa Tehnică de Securitate

• Informaţiile de pe etichetă

• Natura muncii

• Orice altă informaţie cu privire la incidente, îmbolnăviri sau boli asociate cu utilizarea fiecărei
substanţe
 Evaluarea riscurilor
Evaluarea riscurilor trebuie să fie înregistrată:

• Dosarul trebuie păstrat pe toată perioada utilizării substanţei

• Dosarul trebuie să fie disponibil pentru toţi lucrătorii

Evaluarea riscurilor trebuie revizuită:

• Dacă activitatea sau procesul se modifică semnificativ

• Dacă există dovezi că evaluarea riscului este inadecvată

• Dacă apar noi informaţii

 Controlul riscurilor

Măsurile de control al riscurilor trebuie să fie implementate pe baza rezultatelor evaluării riscurilor.

Dacă eliminarea riscului nu este posibilă, riscul trebuie să fie redus aplicând

“ierarhia principiilor generale de prevenire”

Principii generale de prevenire

Eliminare

Înlocuirea substanţei cu:

• O substanţă mai puţin periculoasă

• O formă mai puţin periculoasă a substanţei

Izolarea lucrătorului de substanţă Utilizarea de măsuri tehnice de control Măsuri de

control administrativ Echipament individual de protecţie
 Controlul riscurilor
Eliminare

• Utilizaţi un agent de curăţare cu ultrasunete, în loc de solvenţi

• Utilizaţi un sistem fizic de întărire, în loc de un adeziv pe bază de solvent

Înlocuire

• Achiziţionaţi o formă mai puţin periculoasă a substanţei - ex. tablete sau paste în loc de
pudră

• Utilizaţi vopsele pe bază de apă, în loc de vopsele pe bază de solvenţi

• Utilizaţi detergenţi, în loc de solvenţi pentru curăţire

Controlul riscurilor

Izolare
Separaţi persoana de substanţă, de ex.

• Sisteme închise - cutii cu mănuşi

• Interzicerea accesului lucrătorilor ce nu sunt protejaţi adecvat

Măsuri tehnice

• Utilizarea de roboţi

• Cabină de ventilaţie sau ventilaţie locală de evacuare

 Controlul riscurilor
Măsuri organizatorice
Sisteme de lucru şi practici de muncă sigure

• O bună administrare şi o curăţare periodică a zonelor de lucru

• Amenajarea de spaţii pentru spălat
• Reducerea numărului de persoane expuse sau a duratei de expunere
Echipament individual de protecţie Halate, şorţuri, încălţăminte,
mănuşi, ochelari, scuturi pentru faţă, măşti respiratorii
Substanţele chimice pot fi utilizate în condiţii de siguranţă, dacă…

• cunoaşteţi pericolele şi cum să vă protejaţi

• sunt utilizate numai în scopurile aprobate

• sunt depozitate adecvat

• utilizaţi echipamentul individual de protecţie corespunzător

Etichetarea

Containerele cu substanţe periculoase trebuie să fie etichetate cu marca producătorului

sau a importatorului

Aceste etichete trebuie:

• să rămână lizibile

• să nu fie scoase, dezlipite sau modificate

Etichetarea

Etichetele substanţelor chimice furnizează informaţii cu privire

la identitate, pericole şi utilizarea în siguranţă

Toate containerele
trebuie să fie etichetate adecvat
Etichetarea

Toate containerele cu substanţe periculoase trebuie să fie etichetate cu:

• Numele produsului

• Nume, adresă, nr. de telefon al producătorului sau importatorului

• Ingrediente, dacă este cazul

• Precizări privind riscurile

• Precizări privind utilizarea acestora în siguranţă

• PERICULOS sau cuvinte ce indică gravitatea pericolului, de ex. otravă periculoasă,

avertizare, atenţie
 Etichetarea

Fraze de risc Fraze de siguranţă

Descrierea pericolului, de ex. Descrierea măsurilorde siguranţă, de ex.

• Iritant pentru piele

• Menţineţi containerul uscat

• Evitaţi contactul cu ochii

• Foarte toxic dacă este înghiţit
• Purtaţi protecţie pentru ochi şi faţă
• Toxic prin inhalare
Fişele tehnice de securitate

Fiecare substanţă chimică are o FTS

• FTS este elaborată de producătorul substanţelor chimice

• FTS sunt ţinute la locul de muncă pentru ca dumneavoastră să le utilizaţi
Dacă nu puteţi găsi o FTS, întrebaţi şeful postului de lucru
Fişele tehnice de securitate

Cuprind informaţii privind agenţii chimici:

• Pericolele pentru sănătate

• Măsuri de securitate şi sănătate în muncă

• Echipament individual de protecţie adecvat

• Măsuri de prim ajutor

• Măsuri în caz de urgenţă

• etc.
Programul scris de comunicare a pericolelor

• Informaţii scrise cu privire la pericole

• Lista substanţelor chimice utilizate şi pericolele pe care acestea le prezintă

• Sistem pentru a se asigura că substanţele chimice sunt etichetate

• Modalităţi pentru a se asigura că există Fişe Tehnice de Securitate pentru fiecare substanţă
chimică
Programul scris de comunicare a pericolelor

• Conţine lista persoanelor responsabile cu acest program

• Furnizează metode de instruire specifice privind agenţii chimici

• Indică locul în care se găsesc informaţii privind agenţii chimici

Puteţi consulta o copie a acestui program scris, întrebând şeful postului de lucru
Substanţele chimice pot fi utilizate în condiţii de
securitate, dacă…

• Cunoaşteţi substanţele cu care lucraţi

• Ştiţi unde sunt Fişele Tehnice de Securitate şi cum să le folosiţi

• Întrebaţi şeful postului de lucru dacă aveţi nelămuriri

• Numai lucrătorii instruiţi pot folosi substanţe chimice

Substanţele chimice pot fi utilizate în condiţii de
securitate, dacă…

• Nu mâncaţi în zonele în care se utilizează substanţe chimice

• Vă spălaţi imediat ce aţi intrat în contact cu substanţe chimice

Depozitarea în condiţii de securitate

• Depozitaţi acizii în dulapuri separate

• Nu depozitaţi substanţe chimice în frigiderul folosit pentru păstrarea alimentelor

• Nu păstraţi alimente în frigiderele utilizate pentru depozitarea substanţelor chimice

Depozitarea în condiţii de securitate

• Depozitaţi substanţele chimice incompatibile în zone separate

• Limitaţi cantitatea de materiale inflamabile la minimul necesar

• Depozitaţi lichidele inflamabile în dulapuri speciale

Substanţe chimice depozitate în zona de
producţie
Echipamentul individual de protecţie

• Utilizaţi scuturi pentru faţă şi ochelari de protecţie dacă există pericolul de stropire

• Utilizaţi măşti respiratorii adecvate pentru praf, aburi şi fum

Echipamentul individual de protecţie

• Utilizaţi mănuşi potrivite atunci când manevraţi substanţe chimice

• Curăţaţi bine EIP şi depozitaţi-l după utilizare

• Nu luaţi EIP acasă - de ce să riscaţi să vă expuneţi familia?

Echipamentul individual de protecţie
Protecţia pielii

• Menţineţi pielea uscată în timpul lucrului - mai ales cea dintre degete
• Folosiţi unguente de protecţie
• Curăţaţi cu grijă şi folosiţi creme după aceea
• Utilizaţi EIP când lucraţi în mediu umed şi cu substanţe chimice
 Protecţia pielii

Produsele pentru protecţia 1. Înainte de începerea lucrului

Protecţia pielii
- şi după fiecare pauză -
pielii trebuie aplicate în
următoarea ordine:  Aplicaţi protecţia pe pielea curată
 Frecaţi bine şi nu uitaţi pielea dintre degete şi unghiile

2. După lucru Spălarea pielii

- la începutul fiecărei pauze -
 Respectaţi ciclul de curăţire:
• aplicaţi agentul de curăţare pe mâinile uşor umezite şi frecaţi,
• adăugaţi puţină apă şi continuaţi să spălaţi,
• clătiţi bine şi uscaţi-vă mâinile
 Utilizaţi numai produsele furnizate de curăţare a pielii.
• Nu folosiţi solvenţi şi alţi agenţi asemănători

3. După curăţarea pielii Îngrijirea pielii

 La sfârşitul lucrului, după curăţarea pielii, trebuie aplicate produse de

îngrijire grase şi hidratante.
În caz de urgenţă…

• Implementaţi planul adecvat de acţiune în caz de urgenţă

• Evacuaţi oamenii din zonă

• Izolaţi zona - restricţionaţi accesul

• Opriţi sursele de foc şi căldură

• Doar lucrătorii instruiţi au voie să cureţe scurgerile

 Substanţele chimice pot fi utilizate în condiţii
de securitate, dacă…

• Vă asiguraţi că toate containerele sunt etichetate corespunzător

• Utilizaţi echipamentul de protecţie adecvat

• Depozitaţi substanţele chimice doar în zonele aprobate

• Raportaţi imediat scurgerile şi lichidele vărsate

• Aranjaţi corespunzător containerele şi substanţele chimice

folosite
Nu lasaţi agenţii chimici să vă
corodeze sănătatea!

• Agenţii chimici pot irita pielea dar pot

cauza şi cancer!

• Evitaţi utilizarea de agenţi

chimici periculoşi!
CURSUL 5 : Fișa cu date de securitate

FIȘA CU DATE DE SECURITATE

Conform regulamentului (CE) nr. 1907/2006 (REACH), articolul 31 , anexa II
amendat.
SECȚIUNEA 1: Identificarea substanței/amestecului și a societății/întreprinderii
1.1 Element de identificare a produsului
Denumirea produsului: RENOLIT EP 2 (METAL FUCHS TINS) (5 KG)
1.2 Utilizări relevante identificate ale substanței sau amestecului și utilizări contraindicate
Utilizari identificate: Vaselină
Utilizari nerecomandate: Nu s-au identificat utilizări contraindicate.
SECȚIUNEA 2: Identificarea pericolelor
2.1 Clasificarea substanței sau a amestecului
Produsul este clasificat și etichetat ca fiind periculos, în conformitate cu reglementările (CE)
Nr. 1272/2008 (CLP).
Clasificarea în conformitate cu Regulamentul (CE) nr.1272/2008, amendat.
Pericole Pentru Mediul Înconjurător
Pericole cronice pentru mediul Categoria 3 H412: Nociv pentru mediul acvatic cu efecte
pe acvatic termen lung.
Rezumatul pericolelor
Pericole Fizice: Nu există date disponibile.

2.2 Elemente pentru Etichetă

Declaratia(ile) de H412: Nociv pentru mediul acvatic cu efecte pe termen
lung. pericol:

Frază de Securitate
Prevenție: P273: Evitați dispersarea în mediu.
Debarasare si P501 : Eliminați conținutul/recipientul la o unitate adecvată
de tratare și
depozitare deseuri: eliminare, în conformitate cu legile și reglementările aflate
aplicabile, precum și cu caracteristicile produsului în
momentul eliminării.
 Informații suplimentare
pe etichetă
EUH208: Conține organic Polysulphide, amine phosphate,
Tolutriazole derivative. Poate provoca o reacție alergică.

2.3 Alte pericole: În cazul respectării măsurilor de precauție pentru utilizarea produselor din
uleiuri minerale și a produselor chimice, și a instrucțiunilor de m
anipulare (punctul 7), precum și a celor privitoare la
echipamentul pers onal de protecție (punctul 8) nu sunt
cunoscute pericole speciale. A nu se permite infiltrarea
produsului în mediul înconjurător.

SECȚIUNEA 3: Compoziție/informații privind componenții

3.2 Amestecuri

Informații generale: Vaselină: Sistem de gelifianți și aditivi în uleiul mineral super rafinat
Denumirea chimica Identificare Concentrație Nr. de Note
* înregistrare
REACH
carboxylic acid zinc salt INECS: 282-762-6
organic Polysulphide EINECS: 273-103-3 0,10 - 01-2119540515-
43
amine phosphate EINECS: 931-384-6 0,10 01-2119493620-
38
Tolutriazole derivative INECS: 939-700-4 0,10 - 01-2119982395-
25
alkenyl amine, long-chain EINECS: 204-015-5 0,01 -
* Toate concentrațiile sunt date în procente de greutate, cu excepția cazului în care
componentul este gazos. Concentrațiile gazelor sunt date în procente de volum.PBT: substanță
persistentă, bioacumulativă și toxică. vPvB: substanță foarte persistentă și foarte
bioacumulativă.

Clasificare
 Denumirea chimica Identificare Clasificare
carboxylic acid zinc salt EINECS: 282-762-6 CLP: Aquatic Chronic 3;H412
organic Polysulphide EINECS: 273-103-3 CLP: Skin Sens. 1B;H317, Aquatic Chronic
3;H412
amine phosphate EINECS: 931-384-6 CLP: Eye Dam. Acute Tox. 4;H302, Skin
Sens.
1 ;H317, Aquatic Chronic 2;H41 1
Tolutriazole derivative EINECS: 939¯ —4 Skin Irrit. Skin Sens. Aquatic
Acute 1 ;H400, Aquatic Chronic 2;H41
1
alkenyl amine, long- EINECS: 204-015-5 CLP: Acute Tox. Asp. Tox. 1;H304,
chain STOT SE STOT RE Skin corr.
Aquatic Acute 1 ;H400, Aquatic
Chronic 1;H410; factori M (aquatic
acute): 10; factori M (aquatic
chronic): 10
CLP: Reglementarea nr. 1272/2008.Pentru textul complet al indicațiilor de pericol menționate,
consultati capitolul 16. Uleiurile minerale și distilații de petrol rafinați la o calitate superioară
din produsul nostru, conțin, conform IP 346, un extract de sulfoxid de dimetil de mai puțin de
3% (gr./gr.) și nu sunt clasificați ca fiind cancerigeni, conform Nota L, Anexa VI a
Regulamentului CE 1272/2008.
SECȚIUNEA 4: Măsuri de prim ajutor

General: Piesele de vestimentație murdărite cu acest produs trebuie să fie îndepărtate urgent.
4.1 Descrierea măsurilor de prim ajutor
Inspiratia: Aport de aer proaspăt, consultați un medic în cazul unor
probleme.

Contact ocular: Spălați de urgență ochii cu multă apă în timp ce ridicați

pleoapele.
Contact cu Pielea: Spălați cu apă și săpun.
Ingerarea: Clătiți foarte bine gura.

4.2 Cele mai importante Poate cauza iritații ale pielii și ochilor.
simptome și efecte,
atât acute, cât și
întârziate:

4.3 Indicații privind orice fel Dacă apar simptome, solicitați asistență medicală.
de asistență medicală
imediată și tratamentele
speciale
necesare
SECȚIUNEA 5: Măsuri de combatere a incendiilor
5.1 Mijloace de stingere a incendiilor
Mijloace de stingere C02, pulbere pentru stingere sau jet de apă pulverizată. Flăcările mai m
ari corespunzătoare: vor fi combătute cu o spumă rezistentă la alcool sau cu un jet de ap ă
pulverizată care are un adaos corespunzător de tenside.

Mijloace de stingere Apă cu jet complet.

necorespunzătoare:

5.2 Pericole speciale cauzate În cursul incendiului se pot forma gaze periculoase pentru
sănătate. de substanța sau amestecul în cauză:
5.3 Recomandări destinate pompierilor
Proceduri speciale pentru Mutați containerul din zona de incendiu dacă acest lucru se
combaterea incendiilor: poate face fără riscuri. Reziduurile de la incendii și apa
contaminată de stingere trebuie să fie îndepărtate în
conformitate cu normele aplicabile. Apa contaminată de
stingere trebuie să fie colectată separat, ea nu are voie să ajungă
în canalizare.
Echipamentul de protecție
special destinat În caz de incendiu, trebuie purtat aparat de respirație
autonom și îmbrăcăminte de protecție completă.
pompierilor:

SECTIUNEA 6: Măsuri de luat în caz de dispersie accidentală

6.1 Precauții personale, Nu este necesar.
echipament de protecție
și proceduri de urgență:
6.2 Precauții Pentru Mediul Evitați dispersarea în mediu. Se vor preveni scăpări sau scurgeri
Înconjurător: ulterioare dacă este sigur să se procedeze astfel.

6.3 Metode și material Răzuiți materialul deversat sau absorbiți-l cu material absorbant.
pentru izolarea Materialul preluat trebuie să fie îndepărtat în mod regulamentar.
incendiilor și pentru Opriți scurgerea materialului, dacă acest lucru se poate face fără
curățenie: riscuri.

6.4 Trimiteri alte Consultați punctul 8 al FTS referitoare la echipamentul de

către
secțiuni: protecție personală. Pentru informațiile referitoare la utilizarea în
condiții de sigurantă consultați fragmentul 7. Pentru informațiile
referitoare la îndepărtarea ca deșeuri consultați fragmentul 13.
SECTIUNEA 7: Manipularea și depozitarea:
7. Precuții și
Asigurați o ventilație adecvata. Respectați normele de bună practică privind
manipularea în condiții de igiena industrială. Pe durata activității nu se mănâncă, nu se bea
sau nu se
securitate: fumează. Vor fi respectate măsurile de precauție care sunt uzuale
pentru utilizarea pro duselor din uleiuri minerale respectiv a
 chimicalelor.

Vor fi respectate reglementările la nivel local pentru utilizarea și

7.2 Condiții de depozitare în depozitarea
condiții de a produselor care poluează apele.
securitate, inclusiv
eventuale
incompatibilități:
7.3 Utilizare finală specifică Nefolosibil
(utilizări finale specifice):
SECȚIUNEA 8: Controale ale expunerii/protecția personală
8.1 Parametri de Control
Valori Limită de Expunere Profesională
Niciuna dintre componente nu are limite de expunere atribuite.

8.2 Controale ale expunerii

Controale tehnice Asigurați o ventilație adecvată. Ratele de ventilație trebuie adaptate
corespunzătoare: condițiilor. Dacă este cazul, utilizați metode de izolare a procesului,
instalații de evacuare prin ventilare locală sau alte proceduri de control tehnologic pentru a
menține nivelurile de concentrație în aer sub limitele de expunere stabilite. Dacă limitele de
expunere nu au fost stabilite, mențineți concentrațiile din aer la un nivel acceptabil.
Măsuri de protecție individuală, precum echipamentul de protecție personală
Informații generale: Inainte de pauze si la terminarea lucrului se vor spala mainile.
Utilizați echipamentul de protecție individuală conform cerințelor.
Echipamentul de protecție personală trebuie ales în conformitate
cu standardele CEN și în acord cu furnizorul de echipament de
protecție a personalului. Vor fi respectate măsurile de precauție
uzuale care sunt aplicabile pent ru utilizarea produselor pe bază de
uleiuri minerale sau chimicale.

Se recomandă purtarea unor ochelari de protecție (EN 166) pe

Protecția ochilor/fetei: durata transvazării.

Protecția pielii
Protecția Mâinilor: Material: Cauciuc nitril butil (CNB).
Timp min. de pătrundere: >= 480 min
Grosime recomandată a materialului: >= 0,38 mm
Evitati contactul de durata si repetat cu pielea. Furnizorul de
mănuși poate recomanda mănușile corespunzătoare. Protecție
preventivă a pielii printr-o cremă de protecție. Mănuși de
protectie, acolo unde acest lucru este permis din motive de
siguranță. Timpul exact de penetrare este indicat de producătorul
mănușilor de prot ecție și el trebuie respectat, pentru că el nu
depinde numai de material ul mănușilor ci și de factorii specifici
locului de muncă.
Nu se vor ține cârpe de curățenie îmbibate cu produse în
Altele: buzunarele de la pantaloni. A se purta echipamentul de protecție
corespunzător.
Protecție respiratorie: Nu este relevant, datorită formei produsului.
 Pericole termice: Necunoscut.
Măsuri de igienă: Respectați întotdeauna măsurile pentru o bună igienă personală,
precum spălarea după manipularea materialului și înainte de a
mânca, a bea și/sau a fuma. 'Spălați în mod regulat îmbrăcămintea
de lucru, pentru a înlătura agenții contaminanți. Eliminați
încălțămintea contaminată care nu poate fi
curățată.

Măsuri de control pentru Nu există date disponibile.

mediu:

SECȚIUNEA 9: Proprietățile fizice și chimice

9.1 Informații privind proprietățile fizice și chimice de bază
Prezentare Stare de Coeficientul de repartiție (n-
agregare: Formă: octanol/apă): solid
Culoare: Pastă
Miros: Maro închis
Prag de sensibilitate al mirosului: Caracteristică NU
PH: se aplică Ia mixturi.
Punct de topire: nefolosibil
> 180 o c
Punct de fierbere: > 250 o c
Valoarea nu este relevantă pentru
Punct de aprindere: clasificare. NU se aplică la mixturi.
Rata de evaporare: Valoarea nu este relevantă pentru
Inflamabilitatea (solid, gaz);: clasificare. NU se aplică la mixturi.
Limită de inflamabilitate — Superioară
(%)— NU se aplică la mixturi.
NU se aplică la
Limită de inflamabilitate — Inferioară mixturi. NU se aplică
(%)—: la mixturi.
Presiunea vaporilor: 0,95 g/cm3 (15 oc)
Densitatea vaporilor (aer=l):
Densitate: Insolubil în apă Nu
Solubilitatelsolubilităti există date
Solubilitate în apă: disponibile.
Solubilitate (altele):
NU se aplică la mixturi.

Temperatură de autoaprindere: Valoarea nu este relevantă pentru clasificare.

Temperatură de dexcompunere: Valoarea nu este relevantă pentru clasificare.

Timp de scurgere Valoarea nu este relevantă pentru clasificare.

Proprietăți explozive:
Valoarea nu este relevantă pentru clasificare.
Proprietăți oxidante:
Valoarea nu este relevantă pentru clasificare.

9.2 ALTE INFORMȚII

SECTIUNEA 10: Stabilitate si reactivitate
10.1 Reactivitate:
10.2 Stabilitate Chimică:
10.3 Posibilitatea de Reactii
Periculoase:
10.4 Conditii de Evitat:
10.5 Materiale Incompatibile:

Stabil în condiții normale de

utilizare
Stabil în condiții normale de
utilizare
Stabil în condiții normale de
utilizare

Stabil în condiții normale de

utilizare
Substanțe puternic oxidante.
Acizi puternici. Baze tari.
10.6 Produși de Descompunere Descompunerea termică sau combustia poate elibera
oxizi de carbon și Periculosi: alte gaze sau vapori toxici.

SECTIUNEA 11: Considerații privind eliminarea

11.1 Metode de tratare a deșeurilor

informații generale: Eliminați deșeurile și reziduurile în conformitate cu
reglementarile .
Metode de evacuare:
Îndepărtarea, tratarea sau eliminarea pot face obiectul legislației
naționale,statale sau locale.

SECȚIUNEA 12: Informații referitoare la transport

12.1 Numărul ONU:

12.2 Denumirea Corectă ONU

Pentru Expediție.

12.3 Clasa (clasele) de Pericol

Pentru
Transport

Clasă:Bunuri nepericuloase Etichet(e):

Nr. pericol (ADR):
Cod restricție tunel:
12.4 Grupul de Ambalare:

12.5 Pericole pentru

mediul înconjurător:

12.6 Precauții speciale pentru

utilizatori:
12.2 Denumirea Corectă ONU Pentru
Expediție:
CURSUL 6: Criterii generale de clasificare și etichetare

1. PRIVIRE DE ANSAMBLU GENERALĂ

1.1 Cadru juridic

Regulamentul (CE) nr. 1272/2008 (Regulamentul CLP sau CLP) este noua legislaţie UE privind
clasificarea, etichetarea şi ambalarea substanţelor şi amestecurilor. A intrat în vigoare la
20 ianuarie 2009 în Uniunea Europeană1 şi este aplicabil direct furnizorilor care produc,
importă, utilizează sau distribuie substanţe chimice şi amestecuri. Noul regulament va înlocui
treptat prevederile Directivei privind substanţele periculoase 67/548/CEE (DSD) şi ale Directivei
privind preparatele periculoase 1999/45/CE (DPD); ultimele directive vor fi abrogate în final la 1
iunie 2015.
CLP introduce o serie de aspecte noi privind etichetarea şi ambalarea substanţelor şi
amestecurilor. Acest ghid explică noile reguli de etichetare şi ambalare ale CLP şi dificultăţile pe
care le presupun, şi ilustrează prin câteva exemple modul în care se pot organiza etichetele.
În general, eticheta CLP trebuie să prezinte elementele de etichetare preluate din Sistemul global
armonizat de clasificare şi etichetare a substanțelor chimice al Organizaţiei Naţiunilor Unite
(GHS al ONU), adică noile pictograme, cuvinte de avertizare, fraze de pericol şi de precauţie,
pentru a reflecta clasificările atribuite unei substanţe sau unui amestec. În acelaşi timp, CLP
păstrează o parte din conceptele de etichetare existente ale DSD şi DPD, de exemplu derogările
pentru ambalaje mici. Pentru preluarea anumitor informaţii despre pericol din DSD care nu sunt
(încă) acoperite de către GHS al ONU, precum şi a elementelor suplimentare de etichetare
impuse prin alte legi comunitare, CLP introduce conceptul de
„informaţii suplimentare” pentru etichetă. Aceasta este în conformitate cu prevederile GHS al
ONU (a se vedea punctul 1.4.6.3 al GHS al ONU).
Titlul III al CLP introduce „Comunicarea pericolelor sub forma etichetării”. Această formulare
are rolul să indice că CLP acoperă un singur aspect al comunicării pericolelor, anume eticheta de
pericol. Alt element cheie al comunicării pericolelor este Fişa cu date de securitate, al cărei
format general şi conţinut sunt prezentate la articolul 31 şi anexa II la Regulamentul (CE) nr.
1907/2006 (REACH). Trebuie menţionat faptul că anexa II la REACH a fost adaptată recent prin
Regulamentul Comisiei (UE) nr. 453/2010 pentru a include regulile privind fişa cu date de
securitate stabilite în GHS al ONU, a se vedea
http://eur-lex.europa.eu/JOIndex.do?
year=2010&serie=L&textfield2=133&Submit=Search&ihmlang=en
Articolul 31 al Regulamentului REACH, aşa cum este modificat prin articolul 57 alineatul (2)
din CLP, specifică în ce situaţii informaţiile în legătură cu CLP trebuie prezentate în fişele cu
date de securitate pentru substanţe şi amestecuri.
Agenţia pregăteşte în prezent un ghid separat privind compilarea fişelor cu date de securitate;
proiectul actual se poate vedea la http://guidance.echa.europa.eu/guidance4_en.htm

Anexa 1. PRINCIPALELE CERINŢE DE ETICHETARE ŞI AMBALARE ÎN

CONFORMITATE CU REGULAMENTUL CLP

1.2 Reguli generale de etichetare

Regulile generale şi specifice privind conţinutul şi aplicarea etichetei CLP sunt prezentate în
titlul III al CLP, capitolele 1, respectiv 2.
Ca regulă generală, CLP prevede ca etichetele să fie bine fixate pe una sau mai multe din
suprafeţele ambalajului care conţine direct substanţa sau amestecul şi că ele trebuie să poată fi
citite orizontal când pachetul este aşezat în poziţie normală, a se vedea articolul 31 alineatul (1)
din CLP. Elementele etichetei în sine, în special pictogramele de pericol, trebuie să se distingă
clar pe fundal, a se vedea articolul 31 alineatele (2) şi (3) din CLP. În plus, toate elementele
etichetei trebuie să aibă o dimensiune adecvată şi să prezinte o spaţiere suficientă pentru a fi uşor
de citit. Nu se impune o etichetă fizică dacă elementele de etichetare figurează clar pe ambalajul
propriu-zis, a se vedea articolul 31 alineatul (5) din CLP.

1.3 Elemente ale etichetei de pericol conform CLP

Conform articolului 17 din CLP, o substanţă şi un amestec clasificat ca periculos/periculoasă

trebuie să aibă o etichetă care conţine următoarele elemente:
 numele, adresa şi numărul de telefon ale furnizorului (furnizorilor);
 cantitatea nominală de substanţă sau de amestec din pachetul pus la dispoziţia publicului
larg, cu excepţia cazului în care această cantitate este specificată în altă parte pe ambalaj;
 identificatori de produs;
 pictograme de pericol, dacă este cazul;
 cuvântul de avertizare relevant, dacă este cazul;
 fraze de pericol, dacă este cazul;
 fraze de precauţie adecvate, dacă este cazul;
 o secţiune pentru informaţii suplimentare, dacă este cazul.
Trebuie menţionat că pentru anumite elemente ale etichetei se aplică reguli de prioritate. Aceste
reguli sunt explicate în continuare în secţiunile următoare.
CLP prevede ca eticheta să fie scrisă în limba oficială sau limbile oficiale ale statului (statelor)
membru (membre) în care substanţa sau preparatul este introdus(ă) pe piaţă, cu excepţia cazului
în care statul (statele) membru (membre) prevede (prevăd) altfel. Furnizorii pot realiza aceasta
prin elaborarea unei etichete în mai multe limbi, acoperind toate limbile oficiale din ţările unde
se furnizează substanţa sau amestecul, sau producând etichete separate pentru fiecare ţară, fiecare
cu limba sau limbile corespunzătoare. Furnizorii pot utiliza pe etichetele lor mai multe limbi
decât cele solicitate de către statele membre, dacă doresc, cu condiţia ca aceleaşi informaţii să
apară în toate limbile utilizate. Aceasta nu trebuie să afecteze însă lizibilitatea informaţiilor de
etichetare obligatorii şi nici nu poate declanşa derogări de la cerinţele privind etichetarea aşa
cum sunt prezentate la articolul 29 din CLP, a se vedea din acest document.

Anexa 2. Lista substantelor periculoase

Articolul 32 din CLP prevede câteva reguli limitate care definesc amplasarea informaţiilor pe
etichetă. Detaliile suplimentare privind modul de organizare al elementelor etichetei sunt însă
lăsate la latitudinea persoanei sau persoanelor responsabile pentru conceperea etichetei, aşa cum
se prezintă în tabelul 1 de mai jos:

Tabelul 1: Cerinţele de etichetare CLP comparativ cu latitudinea furnizorului

Cerinţa CLP (articolul 32). Exemplu de decizie lăsată la latitudinea

furnizorului
Pictogramele de pericol, cuvintele de Furnizorul este liber să aleagă aranjamentul
avertizare, frazele de pericol şi frazele de pictogramelor.
precauţie trebuie să fie amplasate împreună pe
etichetă.
Frazele de pericol trebuie grupate laolaltă pe Furnizorul poate decide dacă aceste grupuri
etichetă, dar ordinea frazelor de pericol poate fi trebuie să apară în stânga, în dreapta sau
aleasă în mod liber. oriunde în cadrul etichetei.
Frazele de precauţie trebuie grupate laolaltă pe Furnizorul poate decide dacă aceste grupuri
etichetă, dar ordinea frazelor de precauţie poate trebuie prezentate în stânga, în dreapta sau
fi aleasă în mod liber. oriunde în cadrul etichetei.
În cazul în care se folosesc mai multe limbi pe Dacă furnizorul trebuie să folosească mijloace
etichetă, frazele de pericol şi precauţie în alternative pentru a satisface cerinţele
aceeaşi limbă trebuie grupate laolaltă pe articolului 31 din CLP referitoare la limba sau
etichetă. limbile solicitate într-un anumit stat membru, el
poate hotărî dacă să utilizeze etichete pliabile,
etichete detaşabile sau
un ambalaj exterior, în conformitate cu
secţiunea

1.1 Primele experienţe cu regulile de etichetare conform CLP

Primele experienţe cu aplicarea regulilor de etichetare conform CLP arată că, în comparaţie cu
regimul DSD/DPD, pe eticheta CLP trebuie trecute mai multe informaţii, ceea ce necesită mai
mult spaţiu pe etichetă. Un motiv pentru aceasta este că în conformitate cu CLP sunt necesare
pictograme suplimentare în comparaţie cu DSD/DPD. Noul cuvânt de avertizare va ocupa, de
asemenea, un spaţiu suplimentar. Acolo unde amestecurile trebuie clasificate pe baza metodelor
de calcul, limitele de concentraţie generice mai joase declanşează o clasificare şi etichetare
suplimentară comparativ cu DSD/DPD, ceea ce înseamnă că trebuie trecute pe etichetă fraze
suplimentare de pericol şi precauţie. În plus, frazele de pericol combinate, care ar concentra
mesajul şi ar economisi un spaţiu valoros pe etichetă, nu sunt prevăzute în mod normal conform
CLP, a se vedea secţiunea 4.5 a acestui document.
Referitor la frazele de precauţie, CLP prevede mult mai multe fraze de precauţie comparativ cu
numărul frazelor de securitate disponibile conform DSD/DPD. Pe de altă parte, regulile de
selecţie mai puţin prescriptive conform CLP faţă de DSD fac mai dificilă atingerea ţintei de şase
fraze de precauţie pe etichetă, aşa cum este în intenţia CLP, a se vedea şi secţiunea 4.6 şi
secţiunea 7 a acestui document.
Pentru scopuri de ilustrare, figura 2 de mai jos prezintă o comparaţie a principalelor elemente de
etichetare4 conform CLP şi DSD, pentru o substanţă folosită ca exemplu (glutaraldehida):

Pictograme de pericol conform CLP Simboluri de pericol conform DSD

Cuvânt de avertizare: Indicaţii de pericol:

Pericol Toxic
Periculos pentru mediu

5 fraze de pericol conform CLP 4 fraze de risc conform DSD

4 Figura 2 nu este destinată a fi o etichetă care este în conformitate cu Regulamentul CLP, ci are ca
scop o privire de ansamblu aproximativă asupra elementelor de etichetare aplicabile.
Toxic în caz de înghiţire sau inhalare5 Toxic prin inhalare sau înghiţire
Provoacă arsuri grave ale pielii şi lezarea ochilor Provoacă arsuri
Poate provoca o reacţie alergică a pielii Poate cauza sensibilizare prin inhalare
şi prin contact cu pielea

Poate provoca simptome de alergie sau astm sau

dificultăţi de respiraţie în caz de inhalare
Foarte toxic pentru mediul acvatic Foarte toxic pentru organisme acvatice

Selecţie dintre circa 30 fraze de precauţie S: (1/2-)26-36/37/39-45-61

Figura 2: Comparaţia elementelor de etichetare importante conform CLP şi DSD, pentru o

substanţă folosită ca exemplu (glutaraldehida)

Exemplul de mai sus sugerează că, în viitor, utilizarea optimă a spaţiului disponibil de pe etichetă
poate fi mai dificilă decât era/este cazul în cadrul regimului de etichetare DSD/DPD. În
conformitate cu CLP, probabil că vor fi necesare eforturi suplimentare de organizare pentru a
conţine toate elementele de etichetare impuse conform CLP.

1.1 Regulile CLP privind ambalarea substanţelor şi amestecurilor

Articolul 35 din CLP cuprinde cerinţele de ambalare preluate din DSD/DPD. În plus faţă de
regulile de etichetare, ele trebuie luate în considerare cu atenţie când ambalajul conţine o
substanţă sau un amestec periculos. Prevederile trebuie să asigure că
 ambalajele sunt proiectate, realizate şi închise astfel încât să împiedice pierderea
conţinutului;
 materialele de confecţie a ambalajelor şi a sistemelor de închidere să nu fie susceptibile
de a fi atacate de conţinut, nici să formeze cu acesta compuşi periculoşi;
 ambalajul şi sistemele de închidere sunt rezistente şi solide astfel încât să fie exclusă
orice posibilitate de pierdere de produs;
 ambalajele prevăzute cu sisteme de închidere demontabile sunt proiectate în aşa fel încât
ambalajul să poată fi reînchis de mai multe ori, fără pierdere de conţinut;
 ambalajele nu atrag sau stârnesc curiozitatea copiilor şi nu induc în eroare consumatorul
când sunt comercializate către publicul larg.
Trebuie menţionat că ambalajele care îndeplinesc regulile de transport sunt considerate în
conformitate cu cerinţele prezentate la punctele de mai sus.
Pentru substanţe şi amestecuri comercializate către publicul larg, CLP stabileşte reguli pentru
 utilizarea unui sistem de închidere rezistent la deschiderea de către copii, a se vedea
secţiunea 3.1 a anexei II, şi pentru
 utilizarea unui sistem de avertizări tactile asupra pericolului , a se vedea secţiunea 3.2 a
 anexei II.

5 Această frază de risc combinată este una din puţinele prevăzute de a 2-a APT a Regulamentului CLP.
Anexa 3 Partea A: Prevederi referitoare la sistemele de închidere

rezistente la deschidere de către copii

Aceste prevederi sunt impuse fie de o clasă/categorie specifică de pericol, fie de concentraţia
substanţelor specifice conţinute în alte substanţe sau în amestecuri, a se vedea Tabelele 2 şi 3 pe
următoarele pagini. Atât pentru sistemele de închidere rezistent la deschiderea de către copii, cât
şi pentru avertizările tactile asupra pericolului, CLP impune conformitatea cu anumite standarde,
referitor la ambalaje care se pot sau care nu se pot reînchide şi la sistemele de avertizare tactilă.
Aceste standarde sunt menţionate explicit în Partea 3 a anexei II la CLP. Conformitatea cu aceste
standarde poate fi certificată numai de laboratoare care respectă standardul EN ISO/IEC 17025,
cu modificările ulterioare.
Partea B: Prevederi referitoare la dispozitivele care permit

detectarea tactilă a pericolului

Tabelul 2: Clasificările de pericol care determină prevederile CLP pentru sisteme de închidere
rezistente la deschiderea de către copii şi/sau avertizări tactile

Clasa (categoria) de pericol Sisteme de

închidere Avertiză
rezistente la ri
deschiderea de tactile*
către copii
Toxicitate acută (categoria 1 la 3)  
Toxicitate acută (categoria 4) 
STOT-SE (categoria 1)  
STOT-SE (categoria 2) 
STOT-RE (categoria 1)  
STOT-RE (categoria 2) 
Corodarea pielii (categoria 1A, 1B şi 1C)  
Sensibilizarea căilor respiratorii, (categoria 1) 

Pericol prin aspirare (categoria 1)

Notă: dacă substanţa sau amestecul este comercializat(ă)
într- un generator de aerosol sau într-un recipient  
prevăzut cu dispozitiv de pulverizare sigilat, nu se impune
un sistem de
închidere rezistent la deschiderea de către copii
Mutagenitatea celulelor embrionare (categoria 2) 
Cancerigenitate (categoria 2) 
Toxicitate pentru reproducere (categoria 2) 
Gaze inflamabile (categoria 1 şi 2) 
Lichide inflamabile (categoria 1 şi 2) 

Solide inflamabile (categoria 1 şi 2) 

* Notă: prevederile pentru avertizările tactile asupra pericolului nu se aplică aerosolilor clasificaţi şi
etichetaţi doar ca
„aerosoli foarte inflamabili” sau „aerosoli inflamabili”.
 Tabelul 3: Substanţele care impun prevederile CLP pentru sisteme de închidere rezistente la deschiderea de către
copii şi/sau avertizări tactile când sunt conţinute în alte substanţe sau amestecuri la concentraţia specificată sau peste
aceasta.

Identificarea substanţei Limită de Sisteme de Avertiză

concentraţi închidere ri
e rezistente la tactile
deschiderea
acestora de către
copii

Metanol*  3% 

Diclormetan  1% 
* Trebuie menţionat că peste o anumită concentraţie, amestecurile cu metanol trebuie să aibă o avertizare tactilă,
deoarece amestecul trebuie în acel caz să fie clasificat ca lichid inflamabil, cat. 2.

Anexa 4 Simboluri și indicații de pericol pentru substanțele și

preparatele periculoase

4.3 Pictogramele de pericol

O pictogramă de pericol este o prezentare grafică pentru comunicarea informaţiilor despre pericolele respective, a se
vedea şi definiţia prezentată la articolul 2 alineatul
(3) din CLP. Conform articolului 19 din CLP, clasificarea unei substanţe sau a unui amestec determină pictogramele de
pericol care trebuie să figureze pe o etichetă, aşa cum se arată în părţile 2 (pericole fizice), 3 (pericole pentru sănătate) şi
4 (pericole pentru mediu) din anexa I la CLP. Informaţii privind încadrarea pictogramelor de pericol în clase de pericol şi
categorii/diferenţieri de pericol specifice se pot găsi şi în anexa V la CLP. Există în prezent nouă pictograme diferite.
Deşi în mod normal o singură pictogramă este atribuită unei clase sau categorii individuale de pericol, câteva diferenţieri
de pericol trebuie să prezinte două pictograme, şi anume substanţele şi amestecurile clasificate ca autoreactive de tip B
sau ca peroxizi organici de tip B, a se vedea mai jos.

În plus, CLP stabileşte reguli de prioritate privind pictogramele şi clasificările pentru

pericole specifice.
 Pentru pericole fizice, dacă eticheta conţine pictograma GHS01 (bombă care
explodează), pictogramele GHS02 (flacără) şi GHS03 (flacără deasupra unui
cerc) sunt opţionale…
 obligatorie opţională opţională
… în afara cazurilor în care sunt obligatorii mai multe pictograme, şi
anume pentru substanţe şi amestecuri clasificate ca autoreactive de tip B sau ca
peroxizi organici de tip B, a se vedea anexa I la CLP;
 Pentru pericole fizice şi pentru sănătate, dacă eticheta conţine pictograma
GHS02 (flacără) sau GHS06 (craniu cu două oase încrucişate), atunci GHS04
(butelie de gaz) este opţională9:

sau

obligatorie obligatorie opţională

 În cazul pericolelor pentru sănătate, dacă eticheta cuprinde pictograma

GHS06 (craniu cu două oase încrucişate), atunci nu apare simbolul GHS07
(semnul exclamării).

9 Această regulă de prioritate este introdusă prin a 2-a APT a Regulamentului CLP.
  Pentru pericole pentru sănătate, dacă eticheta cuprinde pictograma GHS05
(corodare), atunci nu se va folosi simbolul GHS07 (semnul exclamării) pentru
iritarea pielii sau a ochilor…

… dar se poate folosi totuşi pentru alte pericole;

 Pentru pericole pentru sănătate, dacă eticheta cuprinde pictograma GHS08

(pericol pentru sănătate) pentru sensibilizarea căilor respiratorii, atunci nu se va
folosi simbolul GHS07 (semnul exclamării) pentru iritarea pielii sau a ochilor…

… dar se poate folosi totuşi pentru alte pericole.

Vă rugăm să reţineţi că unei substanţe sau unui amestec li se pot aplica de asemenea regulile de transport privind
etichetarea. În unele cazuri, se poate omite de pe ambalaj o anumită pictogramă de pericol CLP, a se vedea articolul 33
din CLP.

42
 Ambalaj unic Ambalaj interior
(şi intermediar) şi exterior

Este necesară Este necesară

eticheta pentru Nu eticheta pentru
transport ? transport ? Da
Nu Da

Ambalaj
Etichetă CLP transparent Etichetă de transport pe
Etichetă pentru exterior ? ambalajul exterior; etichetă
transport şi etichetă Nu
CLP Da CLP pe ambalajul interior
Etichetă Etichetă CLP (şi intermediar).
Pictogramele CLP CLP pe pe ambalaj Ambalajul exterior poate fi
acoperite de o ambalaj interior (şi etichetat CLP suplimentar.
pictogramă de interior (şi intermediar) În acest caz, pictogramele
transport intermediar
Eticheta CLP CLP acoperite de o
echivalentă pot fi ) şi exterior
pe ambalajul pictogramă de transport
omise
exterior echivalentă pot fi omise.
poate fi
omisă

Figura 3: Diagramă decizională pentru aplicarea etichetării CLP şi de transport

pentru un ambalaj unic (stânga) şi combinat (dreapta)

1. EXEMPLE DE ETICHETE
Mai jos sunt prezentate câteva exemple pentru a ilustra situaţii diferite şi dificile care pot fi întâlnite la proiectarea
etichetelor. Sunt incluse diverse aspecte tratate în acest ghid; ele vor fi discutate în lumina organizării generale a
etichetei.
De reţinut că toate exemplele de etichete de mai jos constituie doar exemple pentru organizarea unei etichete
pentru o situaţie dată. Aranjamentele prezentate nu sunt exhaustive sau obligatorii în toate privinţele, iar
dimensiunile prezentate nu sunt neapărat dimensiunile reale.

Exemplul de etichetă 6.3 este mai mare decât dimensiunile minime prevăzute de CLP,
care sunt de minim 52 mm x 74 mm pentru un flacon de 500 ml. Pictograma este mai
mare decât suprafaţa minimă prevăzută de 1 cm2.
Eticheta prezentată este proiectată în primul rând pentru ambalaj interior. Dacă
produsul chimic este închis într-un ambalaj combinat (= interior + exterior), aceleaşi
informaţii trebuie să apară pe ambalajul exterior, în afara cazului în care informaţiile
de pe ambalajul interior se pot vedea prin ambalajul exterior.

43
 Identificatori de produs
(denumirea comercială şi
denumirea amestecului )

Informaţii suplimentare
neobligatorii

Informaţii suplimentare
obligatorii

Identificator de produs
(denumirea amestecului)

44
Pictogramă de pericol
Cuvânt de avertizare

Frază de pericol

Fraze de precauţie

Identitatea
furnizorului

Cantitatea nominală

Informaţii suplimentare
neobligatorii

45
1.1 Etichetă într-o singură limbă pentru o substanţă destinată livrării şi utilizării care
CONŢINE fraze de pericol suplimentare

Exemplul de etichetă 6.4 ilustrează o etichetă pentru livrare şi utilizare pentru

substanţa litiu (nr. CE 231-102-5). O clasificare armonizată (intră în reacţie cu apa cat.
1, corosiv pentru piele cat. 1B) precum şi fraza de pericol suplimentară EUH014 sunt
încadrate prin anexa VI la CLP, nefiind identificate pericole suplimentare. Substanţa
nu este destinată utilizării de publicul larg; ea este livrată într-un ambalaj de 1 l.
Sunt prezentate toate informaţiile de etichetare obligatorii, adică identificatorii de
produs, identitatea furnizorului, pictogramele de pericol, cuvântul de avertizare şi
frazele de pericol şi precauţie. Şi fraza de pericol suplimentară EUH014, în
conformitate cu tabelul 3.1 din anexa VI la CLP. Deşi se presupune că EUH014
constituie doar informaţii suplimentare, ea este plasată intenţionat aproape de frazele
de pericol CLP normale, astfel încât să intensifice mesajul transmis de acestea.

Identificatori de produs Pictograme de pericol Cuvânt de

avertizare

Lithium Danger
EC No 231-102-5 In contact with water releases
flammable gases which may ignite Fraze de
spontaneously. pericol
Causes severe skin burns and eye
damage.
Declaraţie
Reacts violently with water. s uplimentară de
p ericol EUH014
Wear protective gloves/protective clothing/eye protection/face protection. Brush off
loose particles from skin. Immerse in cool water.
IF SWALLOWED: Rinse mouth. Do NOT induce vomiting. Immediately call a POISON Center or
doctor/physician. IF ON SKIN (or hair): Remove / Take off immediately all contaminated clothing.
Fraze de
Rinse skin with water / shower. IF IN EYES: Rinse cautiously with water for several minutes. Remove precauţie
contact lenses, if present and easy to do. Continue rinsing.

Metaflam GmbH, Marie-Curie-Street 1, D-11111 Hochtiefen, phone +49 4545 38899

Identitatea
furnizorului
 ANEXA 5

NATURA RISCURILOR SPCIFICE ATRIBUITE SUBSTANŢELOR ŞI PREPARATELOR

PERICULOASE

R1 Exploziv în stare uscată.

R2 Rise de explozie la şoc, frecare, foe sau alte surse de aprindere.
R3 Rise mare de explozie la şoc, frecare, foe sau alte surse de aprindere.
R4 Formează compuşi metalici explozivi foarte sensibili.
R5 Pericol de explozie sub acţiunea căldurii.
R6 Pericol de explozie în contact sau fără contact cu aerul.
R7 Poate provoca incendiu.
R8 Contactul cu materiale combustibile poate provoca incendiu.
R9 Exploziv în amestec cu materiale combustibile.
R10 Inflamabil.
R11 Foarte inflamabil.
R12 Extrem de inflamabil.
R14 Reacţionează violent la contactul cu apa.
R15 La contactul cu apa degajă gaze extrem de inflamabile.
R16 Exploziv în amestec cu substanţe oxidante.
R17 Inflamabil spontan în aer.
R18 La utilizare, vaporii pot forma cu aerul amestecuri explozive/ inflamabile.
R19 Poate forma peroxizi explozivi.
R20 Nociv prin inhalare.
R21 Nociv în contact cu pielea.
R22 Nociv în caz de înghiţire.
R23 Toxic prin inhalare.
R24 Toxic în contact cu pielea.
R25 Toxic în caz de înghiţire.
R26 Foarte toxic prin inhalare.
R27 Foarte toxic în contact cu pielea.
R28 Foarte toxic în caz de înghiţire.
R29 La contactul cu apa degajă gaze toxice.
R30 Poate deveni foarte inflamabil în timpul utilizării.
R31 La contactul cu acizi degajă gaze toxice.
R32 La contactul cu acizii degajă gaze foarte toxice.
R33 Pericol de efecte cumulative.
R34 Provoacă arsuri.
R35 Provoacă arsuri grave.
R36 Iritant pentru ochi.
R37 Iritant pentru sistemul respirator.
R38 Iritant pentru piele.
R39 Pericol de efecte ireversibile foarte grave.
R40 Posibil efect cancerigen — dovezi insuficiente.
R41 Rise de leziuni oculare grave.
R42 Poate provoca sensibilizare prin inhalare.
R43 Poate provoca sensibilizare în contact cu pielea.
R44 Rise de explozie dacă este încălzit în spaţiu închis.
R45 Poate cauza cancer.
R46 Poate provoca modificări genetice ereditare.
R48 Pericol de efecte grave asupra sănătăţii în caz de expunere prelungită.
R49 Poate cauza cancer prin inhalare.
R50 Foarte toxic pentru organismele acvatice.
R51 Toxic pentru organismele acvatice.
R52 Nociv pentru organismele acvatice.
R53 Poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului acvatic.
R54 Toxic pentru flora.
R55 Toxic pentru fauna.
R56 Toxic pentru organismele din sol.
R57 Toxic pentru albine.
R58 Poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra mediului înconjurător.
R59 Periculos pentru stratul de ozon.
R60 Poate afecta fertilitatea.
R61 Poate provoca efecte adverse asupra copilului în timpul sarcinii.
R62 Rise posibil de afectare a fertilităţii.
R63 Rise posibil de a dăuna copilului în timpul sarcinii.
R64 Rise posibil pentru sugarii hrăniţi cu lapte matern.
R65 Nociv: poate provoca afecţiuni pulmonare în caz de înghiţire.
R66 Expunerea repetată poate provoca uscarea sau crăparea pielii.
R67 Inhalarea vaporilor poate provoca somnolenţă şi ameţeală.
R68 Rise posibil de efecte ireversibile.
COMBINAŢII DE FRAZE R
R14/15 Reacţionează violent cu apa, cu degajare de gaze extrem de inflamabile.
R15/29 La contact cu apa se degajă gaze toxice şi extrem de inflamabile.
R20/21 Nociv prin inhalare şi în contact cu pielea.
R20/22 Nociv prin inhalare şi prin înghiţire.
R20/21/22 Nociv prin inhalare, în contact cu pielea şi prin înghiţire.
R21/22 Nociv în contact cu pielea şi prin înghiţire.
R23/24 Toxic prin inhalare şi în contact cu pielea.
R23/25 Toxic prin inhalare şi prin înghiţire.
R23/24/25 Toxic prin inhalare, în contact cu pielea şi prin înghiţire.
R24/25 Toxic în contact cu pielea şi prin înghiţire.
R26/27 Foarte toxic prin inhalare şi în contact cu pielea.
R26/28 Foarte toxic prin inhalare şi prin înghiţire.
R26/27/28 Foarte toxic prin inhalare, în contact cu pielea şi prin înghiţire.
R27/28: Foarte toxic în contact cu pielea şi prin înghiţire.
R36/37 Iritant pentru ochi şi sistemul respirator.
R36/38 Iritant pentru ochi şi pentru piele.
R36/37/38 Iritant pentru ochi, sistemul respirator şi pentru piele.
R37/38 Iritant pentru sistemul respirator şi pentru piele.
R39/23 Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare.
R39/24 Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave în contact cu pielea.
R39/25 Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin înghiţire.
R39/23/24 Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare şi în contact cu pielea.
R39/23/25 Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare şi prin înghiţire.
R39/24/25 Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave în contact cu pielea şi prin înghiţire.
 R39/23/24/25 Toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare, în contact cu pielea şi
prin înghiţire.
R39/26 Foarte toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare.
R39/27 Foarte toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave în contact cu pielea.
R39/28 Foarte toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin înghiţire.
R39/26/27 Foarte toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare şi în contact cu pielea.
R39/26/28 Foarte toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare şi prin înghiţire.
R39/27/ Foarte toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave în contact cu pielea şi prin înghiţire.
R39/26/27/28 Foarte toxic: pericol de efecte ireversibile foarte grave prin inhalare, în contact cu pielea şi
prin înghiţire.
R42/43 Poate provoca sensibilizare prin inhalare şi în contact cu pielea.
R48/20: Nociv: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită prin inhalare.
R48/21 Nociv: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită în contact cu pielea.
R48/22 Nociv: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită prin înghiţire.
R48/20/21 Nociv: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită prin inhalare şi în
contact cu pielea.
R48/20/22 Nociv: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită prin inhalare şi prin
înghiţire.
R48/21/22 Nociv: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită în contact cu pielea şi
prin înghiţire.
R48/20/21/22 Nociv: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită prin inhalare, în
contact cu pielea şi prin înghiţire.
R48/23 Toxic: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită prin inhalare.
R48/24 Toxic: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită în contact cu pielea.
R48/25 Toxic: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită prin înghiţire.
R48/23/24 Toxic: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită prin inhalare şi în
contact cu pielea.
R48/23/25 Toxic: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită prin inhalare şi prin
înghiţire.
R48/24/25 Toxic: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită în contact cu pielea şi
prin înghiţire.
R48/23/24/25 Toxic: pericol de efecte grave asupra sănătăţii la expunere prelungită prin inhalare, în
contact cu pielea şi prin înghiţire.
R50/53 Foarte toxic pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra
mediului acvatic.
R51/53 Toxic pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra
mediului acvatic.
R52/53 Nociv pentru organismele acvatice, poate provoca efecte adverse pe termen lung asupra
mediului acvatic.
R68/20 Nociv: rise posibil de efecte ireversibile prin inhalare.
 Anexa 6 Recomandări de prudență privind substanțele și preparatele Codurile pentru frazele
de pericol şi de precauţie

Frazele de pericol şi de precauţie sunt codificate folosind un cod alfanumeric unic

care constă într-o literă şi trei cifre, astfel:
 litera „H” (pentru „frază de pericol”) sau „P” (pentru „frază de precauţie”). De
reţinut că frazele de pericol preluate din directivele DSD şi DPD, dar care nu sunt
încă incluse în GHS sunt codificate prin „EUH”;
 pentru frazele de pericol, o cifră desemnând tipul de pericol, de exemplu „2”
pentru pericole fizice; şi două cifre care corespund numerotării secvenţiale a
pericolelor, ca de exemplu explozivitatea (coduri de la 200 la 210),
inflamabilitatea (coduri de la 220 la 230), etc.
 pentru frazele de precauţie, o cifră care reflectă unul dintre cele cinci tipuri de
fraze, anume fraze generale (1), fraze de prevenire (2), fraze de intervenţie (3),
fraze de depozitare (4) şi fraze de eliminare (5), urmate de două cifre pentru
numerotarea secvenţială a frazelor propriu-zise.
Domeniile de coduri pentru frazele de pericol şi de precauţie în cadrul CLP sunt
prezentate în tabelul 4 de mai jos:
 Tabelul 4: Domeniile de coduri pentru fraze de pericol şi de precauţie în cadrul CLP

Fraze de pericol: H Fraze de precauţie: P

200 – 209 Pericol fizic 100 – 199 General

300 – 399 Pericol pentru sănătate 200 – 299 Prevenire

400 – 499 Pericol pentru mediu 300 – 399 Intervenţie

400 – 499 Depozitare

500 – 509 Eliminare

Trebuie menţionat că codurile frazelor de pericol şi precauţie,

precum şi orice elemente suplimentare de etichetare menţionate la
articolul 25 alineatul (1) din CLP nu sunt necesare pentru etichetă
– CLP prevede doar formularea efectivă a frazelor aplicabile
pentru etichetă.

Ordonanta de urgenta nr. 200 din 09/11/2000

privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase

În temeiul prevederilor art. 114 alin. (4) din Constituţia României,

Publicat in Monitorul Oficial, Partea I nr. 593 din 22/11/2000

CURSUL 7: Regulamentul comunității europene privind etichetarea,

ambalarea și clasificarea substanțelor periculoase – regulamentrul
C.E.E. 1272/2008
 

  Dispoziţii generale

  

Anexa I Cerințe privind clasificarea și etichetarea substanțelor și a

amestecurilor periculoase

 Art. 1. - Prezenta ordonanţă de urgenţă stabileşte cadrul legal pentru clasificarea, etichetarea şi
ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase pentru om şi mediu, în vederea plasării pe
piaţă.

   Art. 2. - Principiile pe care se bazează prezenta ordonanţă de urgenţă sunt, în principal, următoarele:

   a) principiul asigurării unui nivel de protecţie adecvat pentru om şi mediul înconjurător;

   b) principiul liberei circulaţii a bunurilor;

   c) principiul progresului tehnic.

   Art. 3. - Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică substanţelor şi preparatelor chimice plasate pe

piaţă, clasificate ca periculoase potrivit prevederilor acesteia.

   Art. 4. - Se exceptează de la prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă următoarele substanţe şi

preparate chimice în formă finită, destinate utilizatorului final:

   a) produsele medicamentoase de uz uman sau veterinar;

   b) produsele cosmetice;

   c) amestecurile de substanţe devenite deşeuri;

   d) produsele alimentare;

   e) alimentele pentru animale;

   f) pesticidele;
   g) substanţele radioactive;

   h) muniţiile şi explozivii plasaţi pe piaţă în scopul obţinerii unui efect practic prin explozie sau efect
pirotehnic;

   i) substanţele chimice periculoase pentru care sunt prevăzute proceduri de autorizare şi aprobare
prin alte reglementări legale în vigoare şi pentru care cerinţele sunt echivalente cu cele stabilite prin
prezenta ordonanţă de urgenţă.

   Art. 5. - Prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă nu se aplică în cazul:

   a) transportului substanţelor periculoase pe calea ferată, căi rutiere, aeriene sau pe apă;

   b) substanţelor în tranzit supuse unui control vamal, dacă ele nu fac obiectul unui tratament sau al
unei transformări.

   CAPITOLUL II
  Definirea termenilor

   Art. 6. - Termenii folosiţi în prezenta ordonanţă de urgenţă au următoarele înţelesuri:

   a) substanţă - element chimic şi compuşii săi în stare naturală sau obţinuţi printr-un proces de
producţie, conţinând orice aditiv necesar pentru protejarea stabilităţii produsului şi orice impuritate
care derivă din procedeul utilizat, exceptând orice solvent care poate fi separat fără a afecta
stabilitatea substanţei şi fără a-i modifica compoziţia;

   b) preparat - amestecuri sau soluţii de două sau mai multe substanţe;

   c) polimer - o substanţă constituită din molecule care se caracterizează printr-o secvenţă a unuia sau
mai multor tipuri de unităţi moleculare şi care conţin o simplă majoritate ponderală de molecule şi au
cel puţin 3 unităţi monomere legate printr-o legătură covalentă la cel puţin o altă unitate monomeră
sau la o altă substanţă reactivă şi constituită cel puţin dintr-o simplă majoritate ponderală de molecule
de aceeaşi greutate moleculară. Aceste molecule trebuie să formeze o gamă de greutate moleculară, în
mijlocul căreia diferenţele de greutate moleculară sunt esenţial atribuite diferenţei în numărul de
unităţi monomere. În sensul prezentei definiţii, prin unitate monomeră se înţelege forma reacţionată a
unui monomer într-un polimer;

   d) plasare pe piaţă - punerea la dispoziţie terţilor, inclusiv importul pe teritoriul României care e
considerat plasare pe piaţă în sensul prezentei ordonanţe de urgenţă;

   e) IESCE - inventarul european al substanţelor existente puse pe piaţă. Acest inventar conţine lista
definitivă cuprinzând toate substanţele considerate că se aflau pe piaţa comunitară la data de 18
septembrie 1981.
   Art. 7. - Substanţele şi preparatele periculoase în înţelesul prezentei ordonanţe de urgenţă sunt
următoarele:

   a) substanţe şi preparate explozive: substanţele şi preparatele solide, lichide, păstoase sau
gelatinoase, care pot să reacţioneze exoterm în absenţa oxigenului din atmosferă, producând imediat
emisii de gaze, şi care, în condiţii de probă determinate, detonează, produc o deflagraţie rapidă sau
sub efectul căldurii explodează când sunt parţial închise;

   b) substanţe şi preparate oxidante: substanţele şi preparatele care în contact cu alte substanţe, în
special cu cele inflamabile, prezintă o reacţie puternic exotermă;

   c) substanţe şi preparate extrem de inflamabile: substanţele şi preparatele chimice lichide cu un

punct de aprindere foarte scăzut şi cu un punct de fierbere scăzut, precum şi substanţele şi preparatele
gazoase care sunt inflamabile în contact cu aerul la temperatura şi la presiunea mediului ambiant;

   d) substanţe şi preparate foarte inflamabile:

   - substanţele şi preparatele care pot să se încălzească şi apoi să se aprindă în contact cu aerul la
temperatura ambiantă, fără aport de energie; sau

   - substanţele şi preparatele solide care se pot aprinde cu uşurinţă după un scurt contact cu o sursă de
aprindere şi care continuă să ardă sau să se consume şi după îndepărtarea sursei; sau

   - substanţele şi preparatele lichide cu un punct de aprindere foarte scăzut; sau

   - substanţele şi preparatele care în contact cu apa sau cu aerul umed emană gaze foarte inflamabile
în cantităţi periculoase;

   e) substanţe şi preparate inflamabile - substanţele şi preparatele lichide cu un punct de aprindere

scăzut;

   f) substanţe şi preparate foarte toxice - substanţele şi preparatele care prin inhalare, ingestie sau
penetrare cutanată în cantităţi foarte mici pot cauza moartea sau afecţiuni cronice ori acute ale
sănătăţii;

   g) substanţe şi preparate toxice - substanţele şi preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare
cutanată în cantităţi reduse pot cauza moartea sau afecţiuni cronice ori acute ale sănătăţii;

   h) substanţe şi preparate nocive - substanţele şi preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare
cutanată pot cauza moartea sau afecţiuni cronice ori acute ale sănătăţii;

   i) substanţe şi preparate corosive - substanţele şi preparatele care în contact cu ţesuturile vii exercită
o acţiune distructivă asupra acestora din urmă;

   j) substanţe şi preparate iritante - substanţele şi preparatele necorosive care prin contact imediat,
prelungit sau repetat cu pielea ori cu mucoasele pot cauza o reacţie inflamatorie;
   k) substanţe şi preparate sensibilizante - substanţele şi preparatele care prin inhalare sau penetrare
cutanată pot da naştere unei reacţii de hipersensibilizare, iar în cazul expunerii prelungite produc
efecte nefaste caracteristice;

   l) substanţe şi preparate cancerigene - substanţele şi preparatele care prin inhalare, ingestie sau
penetrare cutanată pot determina apariţia afecţiunilor cancerigene ori pot creşte incidenţa acestora;

   m) substanţe şi preparate mutagenice - substanţele şi preparatele care prin inhalare, ingestie sau
penetrare cutanată pot cauza anomalii genetice ereditare sau pot creşte frecvenţa acestora;

   n) substanţe şi preparate toxice pentru reproducere - substanţele şi preparatele care prin inhalare,
ingestie sau penetrare cutanată pot produce ori pot creşte frecvenţa efectelor nocive nonereditare în
progenitură sau pot dăuna funcţiilor ori capacităţilor reproductive masculine sau feminine;

   o) substanţe şi preparate periculoase pentru mediul înconjurător - substanţele şi preparatele care,
introduse în mediul înconjurător, ar putea prezenta sau prezintă un risc imediat ori întârziat pentru
unul sau mai multe componente ale mediului înconjurător.

   CAPITOLUL III
  Clasificarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase

   Art. 8. - Substanţele se clasifică în baza proprietăţilor lor intrinseci, în conformitate cu categoriile

stipulate în art. 7.

   Art. 9. - Clasificarea preparatelor chimice în funcţie de gradul de pericol şi de natura specifică a

riscurilor apărute se face potrivit prevederilor art. 7.

   Art. 10. - Procedura privind clasificarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase se

efectuează în conformitate cu normele metodologice pentru aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă,
cu excepţia cazului în care prevederi contrare sunt specificate în alte reglementări legale pentru
anumite preparate periculoase.

   Art. 11. - Testarea substanţelor şi preparatelor chimice, respectiv a proprietăţilor fizico-chimice, a

toxicităţii şi a ecotoxicităţii, se efectuează potrivit metodelor stabilite în normele metodologice pentru
aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă.

   Art. 12. - În cazul în care unele dintre substanţele chimice cuprinse în IESCE au fost clasificate în
baza rezultatelor testărilor efectuate cu alte metode decât cu cele stabilite în normele metodologice
pentru aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, se va decide de la caz la caz refacerea testelor.

   Art. 13. - Testele de laborator se realizează în conformitate cu principiile bunei practici de laborator
şi de către laboratoare recunoscute şi desemnate, conform normelor legale în vigoare.
   CAPITOLUL IV
  Ambalarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase

   Art. 14. - Plasarea pe piaţă a substanţelor periculoase este permisă numai dacă sunt respectate
următoarele cerinţe pentru ambalaje:

   a) să fie astfel proiectate şi realizate încât să împiedice orice pierdere de conţinut prin manipulare,
transport şi depozitare;

   b) materialele din care sunt fabricate ambalajele şi dispozitivele de etanşare să fie rezistente la
atacul conţinutului sau să nu formeze compuşi periculoşi cu acesta;

   c) ambalajele şi sistemele de etanşare să fie solide şi rezistente, pentru a se evita orice pierdere şi
pentru a îndeplini criteriile de siguranţă în condiţiile unei manipulări normale;

   d) ambalajele şi sistemele de închidere care se reînchid vor fi proiectate astfel încât să se poată
reînchide în mod repetat fără pierderi de conţinut;

   e) orice recipient, indiferent de capacitate, care conţine substanţe destinate comercializării sau
punerii la dispoziţie persoanelor fizice, pentru anumite categorii de pericol care sunt specificate în
normele metodologice pentru aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, trebuie să fie prevăzut cu
dispozitiv de securitate pentru protecţia copiilor şi să fie inscripţionat cu însemne tactile de avertizare
a pericolului;

   f) ambalajul trebuie să fie închis iniţial cu un sigiliu a cărui violare să fie vizibilă în momentul
deschiderii ambalajului, iar sigiliul să fie ireparabil distrus o dată cu prima deschidere.

   Art. 15. - Plasarea pe piaţă a preparatelor periculoase este permisă numai dacă sunt respectate
următoarele cerinţe pentru ambalaje:

   a) cerinţele prevăzute la art. 14 lit. a)-d), în ceea ce priveşte integritatea, evitarea pierderilor şi
sistemele de închidere;

   b) recipientele care conţin preparatele periculoase destinate comercializării sau puse la dispoziţie
publicului trebuie să nu aibă:

   - formă şi/sau prezentare grafică care să atragă ori să stimuleze curiozitatea copiilor sau să înşele
consumatorii;

   - formă şi/sau design ca cele utilizate pentru alimentele umane şi animale, pentru produsele
cosmetice şi medicinale, pentru a nu fi confundate;

   c) recipientele conţinând anumite categorii de preparate chimice periculoase destinate

comercializării sau puse la dispoziţie persoanelor fizice, care sunt specificate în normele
metodologice pentru aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă, vor fi prevăzute cu:
   - sisteme de închidere de siguranţă pentru copii;

   - însemne tactile de avertizare a pericolului.

   CAPITOLUL V
  Etichetarea substanţelor şi preparatelor chimice periculoase

   Art. 16. - Substanţele periculoase pot fi plasate pe piaţă numai dacă eticheta ambalajelor include
următoarele indicaţii lizibile, care nu pot fi şterse:

   a) numele substanţei, sub una dintre denumirile care figurează în normele metodologice pentru
aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă. În cazul în care substanţa nu este clar specificată, se va
utiliza o denumire recunoscută internaţional;

   b) numele şi adresa completă, inclusiv numărul de telefon, ale celui care răspunde de plasarea pe
piaţă a substanţei sau preparatului chimic periculos, respectiv producătorul, importatorul sau
distribuitorul;

   c) simbolurile referitoare la pericol şi, dacă este cazul, indicaţii despre pericolele rezultate din
folosirea substanţei;

   d) fraze-tip specifice utilizării substanţelor periculoase, referitoare la riscurile care pot apărea la
utilizarea substanţei periculoase (fraze R);

   e) fraze-tip indicând recomandări referitoare la prudenţa cu care trebuie utilizată substanţa
periculoasă (fraze S);

   f) atribuirea numărului Comunităţii Economice Europene din IESCE, dacă acesta este alocat.

   Art. 17. - Preparatele periculoase pot fi plasate pe piaţă numai dacă eticheta ambalajelor include
următoarele indicaţii lizibile, care nu pot fi şterse:

   a) denumirea comercială sau destinaţia preparatului;

   b) numele şi adresa completă, inclusiv numărul de telefon, ale celui care răspunde de introducerea
pe piaţă, respectiv producătorul, importatorul sau distribuitorul;

   c) denumirea chimică a componentelor clasificate ca substanţe periculoase;

   d) simbolurile referitoare la pericol şi, dacă este cazul, indicaţii despre pericolele rezultate din
folosirea preparatului;

   e) fraze-tip specifice utilizării preparatelor periculoase, referitoare la riscurile care pot apărea la
utilizarea preparatului periculos (fraze R);
   f) una sau mai multe fraze-tip indicând recomandări referitoare la prudenţa cu care trebuie utilizat
preparatul periculos (fraze S);

   g) cantitatea nominală (masa nominală sau volumul nominal) a conţinutului, în cazul preparatelor
chimice periculoase comercializate persoanelor fizice.

   Art. 18. - Aplicarea prevederilor art. 16 şi 17 se face conform elementelor prevăzute de normele
metodologice pentru aplicarea prezentei ordonanţe de urgenţă.

   Art. 19. - Eticheta va fi redactată în limba română, cu excepţia prevederilor art. 17 lit. c), caz în care
se va putea utiliza limbajul internaţional recunoscut pentru componente.

   CAPITOLUL VI
  Publicitatea şi fişele de securitate

   Art. 20. - Se admite orice formă de publicitate pentru substanţele chimice care aparţin uneia sau mai
multor categorii de pericol, cu condiţia menţionării categoriei/categoriilor respective.

   Art. 21. - Pentru a permite utilizatorilor profesionali şi celor industriali să ia toate măsurile necesare
pentru protecţia mediului înconjurător, a sănătăţii şi pentru asigurarea securităţii la locul de muncă, la
prima livrare a substanţelor şi preparatelor periculoase sau chiar înainte de această livrare orice
producător, importator sau distribuitor va trimite destinatarului o fişă tehnică de securitate. Această
fişă trebuie să conţină toate informaţiile reale disponibile, necesare pentru a asigura protecţia omului
şi a mediului înconjurător.

   Art. 22. - Fişa tehnică de securitate va fi comunicată destinatarului. Ulterior producătorul,

importatorul sau distribuitorul trebuie să aducă la cunoştinţă destinatarului fişei tehnice de securitate
orice informaţii noi de care acesta a luat cunoştinţă.

   CAPITOLUL VII
  Atribuţii şi răspunderi

   Art. 23. - (1) Se înfiinţează Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase,
persoană juridică de interes public în subordinea Ministerului Industriei şi Comerţului, care are
următoarele atribuţii şi răspunderi principale:

   a) solicită şi primeşte informaţii despre proprietăţile substanţelor sau ale preparatelor chimice
periculoase, inclusiv despre compoziţia lor chimică, care vor fi utilizate numai în scopul satisfacerii
oricărei cerinţe medicale impuse de elaborarea măsurilor preventive şi curative, în mod special a
urgenţelor;
   b) coordonează în colaborare cu ministerele interesate pregătirea şi perfecţionarea personalului
atestat pentru controlul şi supravegherea produselor chimice şi pentru instruirea organismelor
responsabile;

   c) coordonează şi furnizează suportul informaţional în domeniul substanţelor şi al preparatelor

chimice periculoase;

   d) autorizează inspectorii de specialitate pentru controlul respectării prevederilor reglementărilor în

domeniul substanţelor şi al preparatelor chimice periculoase;

   e) furnizează informaţii specifice şi detaliate tuturor agenţiilor şi organismelor guvernamentale care
au atribuţii în domeniul substanţelor şi al preparatelor periculoase (autorităţi vamale, inspectorate de
protecţie a muncii, direcţii de sănătate publică, agenţii de protecţie a mediului etc.);

   f) constată şi sancţionează încălcarea prevederilor reglementărilor în domeniul substanţelor şi al

preparatelor chimice periculoase şi stabileşte măsurile de remediere şi termenele pentru îndeplinirea
acestora.

   (2) Organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Substanţe şi Preparate Chimice

Periculoase se stabilesc prin hotărâre a Guvernului. Sursele de finanţare ale Agenţiei Naţionale pentru
Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase vor fi extrabugetare.

   Art. 24. - Producătorii şi importatorii au următoarele atribuţii şi răspunderi:

   a) efectuează testări ale proprietăţilor substanţelor şi preparatelor chimice, în vederea încadrării în
clasele de pericol prevăzute de prezenta ordonanţă de urgenţă;

   b) clasifică, etichetează şi ambalează substanţele şi preparatele chimice periculoase în conformitate

cu prevederile prezentei ordonanţe de urgenţă;

   c) elaborează fişe tehnice de securitate pentru substanţele şi preparatele chimice periculoase, pe care
le vor face disponibile gratuit destinatarului cel târziu în momentul livrării;

   d) furnizează Agenţiei Naţionale pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase toate
informaţiile despre proprietăţile substanţelor şi preparatelor care pot pune în pericol sănătatea omului
sau mediul înconjurător.

   CAPITOLUL VIII
  Contravenţii şi sancţiuni

   Art. 25. - Constituie contravenţie următoarele fapte ale persoanelor fizice sau juridice autorizate să
desfăşoare activităţi comerciale cu substanţe şi preparate chimice periculoase, dacă nu au fost
săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate infracţiuni conform Codului penal:
   a) declararea de date nereale, incomplete sau greşite despre substanţele şi preparatele chimice
periculoase care pot cauza vătămări grave ale sănătăţii omului sau ale mediului înconjurător;

   b) neprezentarea fişelor tehnice de securitate sau prezentarea lor cu date incomplete ori greşite;

   c) clasificarea, ambalarea şi etichetarea greşită a substanţelor şi preparatelor chimice periculoase;

   d) încălcarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă prin orice alt mod decât cele prevăzute la
lit. a), b) şi c).

   Art. 26. - (1) Fapta prevăzută la art. 25 lit. a) se sancţionează cu amendă de la 10.000.000 lei la
30.000.000 lei, precum şi retragerea autorizaţiei de desfăşurare a activităţilor comerciale.

   (2) Faptele prevăzute la art. 25 lit. b) şi c) se sancţionează cu amendă de la 30.000.000 lei la

55.000.000 lei.

   (3) Fapta prevăzută la art. 25 lit. d) se sancţionează cu amendă de la 25.000.000 lei la 60.000.000
lei.

   Art. 27. - (1) Săvârşirea repetată a vreuneia dintre contravenţiile prevăzute la art. 25 sau
neîndeplinirea măsurilor de remediere stabilite de Agenţia Naţională pentru Substanţe şi Preparate
Chimice Periculoase se sancţionează cu dublul amenzii contravenţionale maxime prevăzute.

   (2) Cuantumul amenzilor se actualizează anual prin hotărâre a Guvernului.

   Art. 28. - Aplicarea sancţiunilor pentru contravenţiile prevăzute la art. 25 se face de Agenţia
Naţională pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase.

   Art. 29. - (1) Plata amenzii se face în termen de 30 de zile de la data constatării nerespectării
obligaţiilor prevăzute în prezenta ordonanţă de urgenţă.

   (2) Întârzierea la plată va atrage penalizări în conformitate cu prevederile legale în vigoare.

   (3) Împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii se poate face

plângere în termen de 30 de zile de la data comunicării.

   (4) Plângerile se soluţionează de judecătoria competentă.

   Art. 30. - Încălcarea repetată sau nerespectarea prevederilor prezentei ordonanţe de urgenţă atrage
interdicţia temporară sau definitivă a desfăşurării activităţii, conform prevederilor Legii protecţiei
mediului nr. 137/1995, republicată.

   Art. 31. - Amenzile se fac venit la bugetul de stat.

   Art. 32. - Orice faptă a persoanei fizice sau juridice săvârşită în legătură cu activităţile prevăzute de
prezenta ordonanţă de urgenţă, care întruneşte elementele unei infracţiuni, se sancţionează potrivit
Codului penal.
   Art. 33. - Constatarea nerespectării obligaţiilor şi a săvârşirii contravenţiilor, precum şi aplicarea
amenzilor se fac prin proces-verbal încheiat de personalul împuternicit al Agenţiei Naţionale pentru
Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase.

   Art. 34. - În măsura în care prezenta ordonanţă de urgenţă nu dispune, contravenţiilor prevăzute la
art. 25 le sunt aplicabile dispoziţiile care reglementează regimul general al contravenţiilor.

   CAPITOLUL IX
  Dispoziţii finale şi tranzitorii

   Art. 35. - Ministerul Industriei şi Comerţului elaborează actele normative referitoare la organizarea
şi funcţionarea Agenţiei Naţionale pentru Substanţe şi Preparate Chimice Periculoase şi normele
metodologice de aplicare a prezentei ordonanţe de urgenţă, pe care le supune spre adoptare
Guvernului.

   Art. 36. - Ministerul Industriei şi Comerţului va iniţia împreună cu Ministerul Sănătăţii, Ministerul
Apelor, Pădurilor şi Protecţiei Mediului şi cu Ministerul Muncii şi Protecţiei Sociale acte normative
referitoare la:

   a) restricţii la comercializarea şi utilizarea anumitor substanţe şi preparate chimice periculoase;

   b) notificarea substanţelor chimice noi şi evaluarea riscului pentru om şi mediu.

   Art. 37. - Prezenta ordonanţă de urgenţă se aplică după 12 luni de la data publicării în Monitorul
Oficial al României, Partea I.

   Art. 38. - Pe data aplicării prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă pct. 18 din anexa nr. 2
"Normele tehnice privind cultivarea plantelor care conţin substanţe toxice, fabricarea, condiţionarea,
depozitarea, ambalarea, transportul şi manipularea produselor şi substanţelor toxice" la Decretul
Consiliului de Stat nr. 466/1979 privind regimul produselor şi substanţelor toxice, publicat în
Buletinul Oficial, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 1980.
ANEXA III

LISTA FRAZELOR DE PERICOL, INFORMAŢII SUPLIMENTARE PRIVIND

PERICOLUL ŞI ELEMENTE SUPLIMENTARE PRIVIND ETICHETAREA

Partea 1: fraze de pericol

Frazele de pericol trebuie să fie aplicate în conformitate cu părţile 2, 3 şi 4 din anexa I.

Tabelul 1.1

Frazele de pericol utilizate pentru pericolele fizice

H200 2.1 – Explozivi, explozivi instabili

RO Exploziv instabil.

H201 2.1 – Explozivi, diviziunea 1.1

RO Exploziv; pericol de explozie în masă.

H202 2.1 – Explozivi, diviziunea 1.2

RO Exploziv; pericol grav de proiectare

H203 2.1 – Explozivi, diviziunea 1.3

RO Exploziv; pericol de incendiu, detonare sau proiectare.

H204 2.1 – Explozivi, diviziunea 1.4

RO Pericol de incendiu sau de proiectare.

H205 2.1 – Explozivi, diviziunea 1.5

RO Pericol de explozie în masă în caz de incendiu.

H220 2.2 – Gaze inflamabile, categoria de pericol 1

RO Gaz extrem de inflamabil.

H221 2.2 – Gaze inflamabile, categoria de pericol 2

RO Gaz inflamabil

H222 2.3 – Aerosoli inflamabili, categoria de pericol 1

 RO Aerosol extrem de inflamabil.

H223 2.3 – Aerosoli inflamabili, categoria de pericol 2

88
 Managementul, monitorizarea şi legislaţia 2014
substanţelor utilizate în procesele industriale

RO Aerosol inflamabil.

H224 2.6 – Lichide inflamabile, categoria de pericol 1

RO Lichid şi vapori extrem de inflamabili

H225 2.6 – Lichide inflamabile, categoria de pericol 2

RO Lichid şi vapori foarte inflamabili.

H226 2.6 – Lichide inflamabile, categoria de pericol 3

RO Lichid şi vapori inflamabili.

H228 2.7 – Solide inflamabile, categoriile de pericol 1, 2

RO Solid inflamabil.

H240 2.8 – Substanţe şi amestecuri autoreactive, tipul A

2.15 – Peroxizi organici, tipul A

RO Pericol de explozie în caz de încălzire.

H241 2.8 – Substanţe şi amestecuri autoreactive, tipul B

2.15 – Peroxizi organici, tipul B

RO Pericol de incendiu sau de explozie în caz de încălzire.

2.8 – Substanţe şi amestecuri autoreactive, tipurile C, D,

H242 E, F

2.15 – Peroxizi organici, tipurile C, D, E, F

RO Pericol de incendiu în caz de încălzire

H250 2.9 – Lichide piroforice, categoria de pericol 1

2.10 – Solide piroforice, categoria de pericol 1

RO Se aprinde spontan, în contact cu aerul.

2.11 – Substanţe şi amestecuri care se autoîncălzesc,

H251 categoria de pericol 1

RO Se autoîncălzeşte, pericol de aprindere.

 2.11 – Substanţe şi amestecuri care se autoîncălzesc,
H252 categoria de pericol 2

RO Se autoîncălzeşte, în cantităţi mari pericol de aprindere.

2.12 – Substanţe şi amestecuri care, în contact cu apa,

H260 degajă gaze inflamabile, categoria de pericol 1

89
 Managementul, monitorizarea şi legislaţia 2014
substanţelor utilizate în procesele industriale

În contact cu apa degajă gaze inflamabile care se pot

RO aprinde spontan.

2.12 – Substanţe şi amestecuri care, în contact cu apa,

H261 degajă gaze inflamabile, categoriile de pericol 2 si 3

RO În contact cu apa degajă gaze inflamabile.

H270 2.4 – Gaze oxidante, categoria de pericol 1

RO Poate provoca sau agrava un incendiu; oxidant

H271 2.13 – Lichide oxidante, categoria de pericol 1

2.14 – Solide oxidante, categoria de pericol 1

Poate provoca un incendiu sau o explozie; oxidant

RO puternic.

H272 2.13 – Lichide oxidante, categoriile de pericol 2, 3

2.14 – Solide oxidante, categoriile de pericol 2, 3

RO Poate agrava un incendiu; oxidant

H280 2.5 – Gaze sub presiune:

Gaz comprimat

Gaz lichefiat

Gaz dizolvat

Conţine un gaz sub presiune; pericol de explozie în caz

RO de încălzire.

H281 2.5 – Gaze sub presiune: gaz lichefiat răcit

Conţine un gaz răcit; poate cauza arsuri sau leziuni

RO criogenice.

H290 2.16 – Corosiv pentru metale, categoria de pericol 1

RO Poate fi corosiv pentru metale.

Tabelul 1.2

Frazele de pericol utilizate pentru pericolele pentru sănătate

90
 Managementul, monitorizarea şi legislaţia 2014
substanţelor utilizate în procesele industriale

H300 3.1 – Toxicitate acută (orală), categoriile de pericol 1, 2

RO Mortal în caz de înghiţire.

H301 3.1 – Toxicitate acută (orală), categoria de pericol 3

RO Toxic în caz de înghiţire.

H302 3.1 – Toxicitate acută (orală), categoria de pericol 4

RO Nociv în caz de înghiţire.

H304 3.10 – Pericol prin aspirare, categoria de pericol 1

Poate fi mortal în caz de înghiţire şi de pătrundere în căile

RO respiratorii

– Toxicitate acută (dermică), categoriile de pericol 1,

H310 3.1 2

RO Mortal în contact cu pielea.

H311 3.1 – Toxicitate acută (dermică), categoria de pericol 3

RO Toxic în contact cu pielea.

H312 3.1 – Toxicitate acută (dermică), categoria de pericol 4

RO Nociv în contact cu pielea.

3.2 – Corodarea/iritarea pielii, categoriile de pericol 1A,

H314 1B, 1C

RO Provoacă arsuri grave ale pielii şi lezarea ochilor

H315 3.2 – Corodarea/iritarea pielii, categoria de pericol 2

RO Provoacă iritarea pielii.

H317 3.4 – Sensibilizarea pielii – categoria de pericol 1

RO Poate provoca o reacţie alergică a pielii.

– Lezarea gravă a ochilor/iritarea ochilor, categoria

3.3 de
H318 pericol 1
 RO Provoacă leziuni oculare grave.

– Lezarea gravă a ochilor/iritarea ochilor, categoria

3.3 de
H319 pericol 2

RO Provoacă o iritare gravă a ochilor.

– Toxicitate acută (inhalare), categoriile de pericol 1,

H330 3.1 2

RO Mortal în caz de inhalare

91
 Managementul, monitorizarea şi legislaţia 2014
substanţelor utilizate în procesele industriale

H331 3.1 – Toxicitate acută (inhalare), categoria de pericol 3

RO Toxic în caz de inhalare.

H332 3.1 – Toxicitate acută (inhalare), categoria de pericol 4

RO Nociv în caz de inhalare.

3.4 – Sensibilizarea căilor respiratorii, categoria de

H334 pericol 1

Poate provoca simptome de alergie sau astm sau

RO dificultăţi de respiraţie în caz de inhalare.

3.8 – Toxicitate asupra unui organ ţintă specific – o

singură expunere, categoria de pericol 3, iritarea cailor
H335 respiratorii

RO Poate provoca iritarea căilor respiratorii.

3.8 – Toxicitate asupra unui organ ţintă specific – o

H336 singură expunere, categoria de pericol 3, narcoză

RO Poate provoca somnolenţă sau ameţeală.

3.5 – Mutagenitatea celulelor embrionare, categoriile de

H340 pericol 1A, 1B

Poate provoca anomalii genetice <indicaţi calea de

expunere, dacă există probe concludente că nicio altă cale
RO de expunere nu provoacă acest pericol>.

3.5 – Mutagenitatea celulelor embrionare, categoria de

H341 pericol 2

Susceptibil de a provoca anomalii genetice < indicaţi

calea
de expunere, dacă există probeconcludente că nicio altă
RO cale de expunere nu provoacă acest pericol>.

H350 3.6 – Cancerigenitate, categoriile de pericol 1A, 1B

Poate provoca cancer <indicaţi calea de expunere, dacă

există probe concludente că nicio altă cale de expunere
nu
RO provoacă acest pericol>.

H351 3.6 – Cancerigenitate, categoria de pericol 2

 Susceptibil de a provoca cancer <indicaţi calea de
expunere, dacă există probe concludente că nicio altă cale
RO de expunere nu provoacă acest pericol>.

– Toxicitate pentru reproducere, categoriile de

3.7 pericol
H360 1A, 1B

92
 Managementul, monitorizarea şi legislaţia 2014
substanţelor utilizate în procesele industriale

Poate dăuna fertilităţii sau fătului <indicaţi efectul

specific, dacă este cunoscut<indicaţi calea deexpunere,
dacă există probe concludente că nicio altă cale de
RO expunere nu provoacă acest pericol>.

3.8 – Toxicitate asupra unui organ ţintă specific – o

H370 singură expunere, categoria de pericol 1

Provoacă leziuni ale organelor <sau indicaţi toate

RO organele afectate, dacă sunt cunoscute>

4.1 – Periculos pentru mediul acvatic – pericol acut,

H400 categoria 1

RO Foarte toxic pentru mediul acvatic

Partea 2: informaţii suplimentare privind pericolele

Tabelul 2.2
Proprietăţi care afectează sănătatea

EUH
001 RO Exploziv în contact sau fără contactul cu aerul.

EUH014 RO Reacţionează violent în contact cu apa.

În timpul utilizării poate forma un amestec vapori-aer,

EUH018 RO inflamabil/exploziv.

EUH019 RO Poate forma peroxizi explozivi.

EUH044 RO Risc de explozie, dacă este încălzit în spaţiu închis

EUH019 RO În contact cu apa, degajă un gaz toxic.

EUH031 RO În contact cu acizi, degajă un gaz toxic

EUH059 RO Periculos pentru stratul de ozon.

93
Partea 3: elemente suplimentare privind etichetarea/informaţii privind anumite substanţe şi
amestecuri

EUH Conţine plumb. A nu se utiliza pe obiecte care pot fi

RO
201/201A mestecate sau supte de copii.Atenţie! Conţine plumb.

Cianoacrilat. Pericol. Se lipeşte de piele şi ochi în câteva

EUH 202 RO
secunde. A nu se lăsa la îndemâna

EUH 203 RO Conţine crom (VI). Poate provoca o reacţie alergică

EUH 204 RO Conţine izocianaţi. Poate provoca o reacţie alergică

Conţine componenţi epoxidici. Poate provoca o reacţie

EUH 205 RO
alergică.

Atenţie! A nu se folosi împreună cu alte produse. Poate

EUH 206 RO
elibera gaze periculoase (clor).

Atenţie! Conţine cadmiu. În timpul utilizării se degajă

un
fum periculos. A se vedea informaţiile furnizate de
EUH207 RO
producător. A se respecta instrucţiunile privind
siguranţa.

Conţine <denumirea substanţei sensibilizante>. Poate

EUH208
RO provoca o reacţie alergică.

EUH
209/209A RO Poate deveni foarte inflamabil în timpul utilizării

EUH 210 RO Fişa cu date de securitate disponibilă la cerere

Pentru a evita riscurile pentru sănătatea umană şi

EUH401
RO mediu, a se respecta instrucţiunile de utilizare
94
 ANEXA IV

LISTA FRAZELOR DE PRECAUŢIE

1. Partea 1: Criterii de selectare a frazelor de precauţie

Tabelul 6.1 Fraze de precauţie generale

2. Partea 2: fraze de precauţie

Frazele de precauţie sunt cele care figurează în prezenta parte a anexei IV şi sunt selectate în
conformitate cu partea 1.

Tabelul 1.1
Fraze de precauţie

FRAZE DE PRECAUTIE-GENERALE

P101 RO Dacă este necesară consultarea medicului, ţineţi la îndemână

recipientul sau eticheta

P102 RO A nu se lăsa la îndemâna copiilor.

P103 RO Citiţi eticheta înainte de utilizare.

P201 RO Procuraţi instrucţiuni speciale înainte de utilizare.

 A nu se manipula decât după ce au fost citite şi înţelese toate
P202 RO măsurile de securitate

P210 RO
A se păstra departe de surse de căldură/scântei/flăcări

95
 Managementul, monitorizarea şi legislaţia 2014
substanţelor utilizate în procesele industriale

deschise/suprafeţe încinse. – Fumatul interzis

P211 RO Nu pulverizaţi deasupra unei flăcări deschise sau unei alte surse
de aprindere.

A se păstra/depozita departe de îmbrăcăminte/…/materiale

P220 RO combustibile.

Luaţi toate măsurile de precauţie pentru a evita amestecul cu

P221 RO combustibili…

P222 RO A nu se lăsa în contact cu aerul.

A se evita orice contact cu apa, din cauza reacţiei violente şi a

P223 RO riscului de aprindere spontana

P230 RO A se păstra umezit cu…

P231 RO A se manipula sub un gaz inert.

P232 RO A se proteja de umiditate.

P233 RO Păstraţi recipientul închis etanş.

P234 RO Păstraţi numai în recipientul original

P242 RO Nu utilizaţi unelte care produc scântei.

P244 RO Protejaţi supapele reductoare de grăsimi şi ulei

P250 RO A nu supune la abraziuni/şocuri/…/frecare.

Recipient sub presiune. Nu perforaţi sau ardeţi, chiar şi după

P251 RO utilizare

P271 RO A se utiliza numai în aer liber sau în spaţii bine ventilate.

Nu scoateţi îmbrăcămintea de lucru contaminată în afara locului

P272 RO de muncă.

P231
+P232 RO A se manipula sub un gaz inert. A se proteja de umiditate

FRAZE DE PRECAUTIE-DEPOZITARE

P401 RO A se depozita…
 P402 RO A se depozita într-un loc uscat.

P403 RO A se depozita într-un spaţiu bine ventilat.

P404 RO A se depozita într-un recipient închis

P405 RO A se depozita sub cheie.

96
 Managementul, monitorizarea şi legislaţia 2014
substanţelor utilizate în procesele industriale

P407 RO Păstraţi un spaţiu gol între stive/paleţi

P410 RO A se proteja de lumina solară

P411 RO A se depozita la temperaturi care să nu depăşească … oC/…oF.

P420 RO Depozitaţi departe de alte materiale

P422 RO Depozitaţi conţinutul sub …

FRAZE DE PRECAUTIE-ELIMINARE

P501 RO Aruncaţi conţinutul/recipientul la …

ANEXA V

PICTOGRAME DE PERICOL

97
INTRODUCERE

Pictogramele de pericol pentru fiecare clasă de pericol, diferenţiere în cadrul clasei de pericol şi
categorie de pericol trebuie să respecte dispoziţiile prezentei anexe şi ale anexei I, secţiunea 1.2, şi să
se conformeze, din punctul de vedere al culorii,simbolurilor şi formatului general, cu specimenele
prezentate.

PARTEA 1: PERICOLE FIZICE

98
Nu este necesară o pictogramă pentru următoarele clase de pericol şi categorii de pericol
fizic:

Secţiunea 2.1: Explozivi din diviziunea 1.5

Secţiunea 2.1: Explozivi din diviziunea 1.6

Secţiunea 2.2: Gaze inflamabile, categoria de pericol 2

Secţiunea 2.8: Substanţe şi amestecuri autoreactive, tipul G

Secţiunea 2.15: Peroxizi organici, tipul G

PARTEA 2: PERICOLE PENTRU SĂNĂTATE

99
100
Nu este necesară o pictogramă pentru următoarele categorii de pericol pentru sănătate:

Secţiunea 3.7: Toxicitate pentru reproducere, efecte asupra alăptării sau prin intermediul alăptării,
categorie de pericol

Suplimentară

Nu este necesară o pictogramă pentru următoarele clase de pericol şi categorii de pericol pentru
mediu:

Secţiunea 4.1: Periculos pentru mediul acvatic – cronic, categoriile de pericol 3, 4.

101
ANEXA VI

Clasificarea şi etichetarea armonizate ale anumitor substanţe periculoase

Partea 1 din prezenta anexă prezintă o introducere la lista de clasificare şi etichetare armonizate,
inclusiv informaţii listate pentru fiecare intrare şi referitoare la clasificările şi frazele de pericol
aferente din tabelul 3.1, sub rezerva anumitor considerente privind transpunerea clasificărilor care
figurează în lista din anexa I la Directiva nr. 67/548/CEE.

Partea 2 din prezenta anexă prevede principiile generale de pregătire a dosarelor care au ca obiect
propunerea şi justificarea clasificării şi etichetării armonizate ale substanţelor la nivel comunitar.

Partea 3 din prezenta anexă cuprinde lista substanţelor periculoase pentru care clasificarea şi
etichetarea armonizate au fost stabilite la nivel comunitar. În tabelul 3.1 clasificarea şi etichetarea se
bazează pe criteriile din anexa I la prezentul regulament. În tabelul 3.2 clasificarea şi etichetarea se
bazează pe criteriile din anexa VI la Directiva 67/548/CEE [57].

. Informaţii privind clasificarea şi etichetarea fiecărei intrări din tabelul 3.1

Clasificarea pentru fiecare intrare se bazează pe criteriile stabilite în anexa I, în conformitate cu

articolul 13 litera

(a) şi este prezentată sub forma unui cod reprezentând clasa de pericol şi categoria sau
categoriile/diviziunile/tipurile din această clasă de pericol.

Codurile pentru clasa de pericol şi categoria de pericol utilizate pentru fiecare dintre
categoriile/diviziunile/ tipurile de pericol incluse într-o clasă sunt prezentate în tabelul 1.1.
102
 Notele atribuite unei intrări

 Nota A :

Sub rezerva articolului 17 alineatul (2), denumirea substanţei trebuie să apară pe etichetă sub forma
uneia dintre denumirile prezentate în partea 3.

În partea 3 se utilizează uneori o descriere generală, precum „... compuşi” sau „... săruri”. În acest caz,
furnizorul

trebuie să menţioneze pe etichetă denumirea corectă, luând în considerare punctul 1.1.1.4.

 Nota B :

Unele substanţe (acizi, baze, etc.) sunt introduse pe piaţă sub formă de soluţii apoase cu diverse
concentraţii şi,prin urmare, aceste soluţii necesită o clasificare şi etichetare diferită, deoarece pericolele
variază în funcţie de

concentraţie.

 Nota C :

Unele substanţe organice pot fi comercializate într-o formă izomerică specifică sau ca un amestec al
mai multor izomeri.

 Nota D :
Anumite substanţe care sunt susceptibile de polimerizare sau descompunere spontană sunt introduse pe
piaţă în general într-o formă stabilizată. Acestea sunt incluse sub această formă în partea 3.

Cu toate acestea, astfel de substanţe sunt uneori introduse pe piaţă într-o formă nestabilizată. În acest
caz,furnizorul trebuie să specifice pe etichetă denumirea substanţei urmată de inscripţia
„nestabilizat(ă)”.

 Nota E ( t a b e l u l 3 . 2 ) :
Substanţelor cu efecte specifice asupra sănătăţii umane (a se vedea capitolul 4 din anexa VI la
Directiva 67/548/

CEE), clasificate drept cancerigene, mutagene şi/sau toxice pentru reproducere categoriile 1 sau 2, li se
aplică şi nota E, în cazul în care sunt clasificate şi ca fiind foarte toxice (T+), toxice (T) sau nocive
(Xn). Pentru acestesubstanţe, frazele de risc R20, R21, R22, R23, R24, R25, R26, R27, R28, R39, R68
(nociv), R48 şi R65 şi toate combinaţiile acestor fraze de risc sunt precedate de expresia „de
asemenea”.

 Nota F :
Această substanţă poate conţine un stabilizator. În cazul în care stabilizatorul modifică proprietăţile
periculoase ale substanţei, astfel cum sunt acestea indicate de clasificarea existentă în partea 3,
clasificarea şi etichetarea trebuie să fie efectuate în conformitate cu normele de clasificare şi etichetare
ale amestecurilor periculoase.

 Nota G :
Această substanţă poate fi comercializată sub formă explozivă, formă în care aceasta trebuie să fie
evaluată utilizând metode adecvate de testare. În acest caz clasificarea şi etichetarea trebuie să reflecte
proprietăţile explozive.
Abrevierile pentru fiecare dintre aceste categorii sunt prezentate mai jos:

— exploziv: E

— oxidant: O
— extrem de inflamabil: F+

— foarte inflamabil: F

— inflamabil: R10

— foarte toxic: T+

— toxic: T

— nociv: Xn

— corosiv: C

— iritant: Xi

— sensibilizant: R42 şi/sau R43

— cancerigen: Canc. Cat. (1, 2 sau 3)

— mutagen: Muta. Cat. (1, 2 sau 3)

— toxic pentru reproducere: Tox. repr. Cat. (1, 2 sau 3)

— periculos pentru mediu: N sau R52 şi/sau R53;

PARTEA 2: DOSARE PENTRU CLASIFICAREA ŞI ETICHETAREA ARMONIZATE

În această parte sunt prezentate principiile generale de pregătire a dosarelor care au ca obiect
propunerea şi justificarea clasificării şi etichetării armonizate.

Pentru metodologia şi formatul tuturor dosarelor se utilizează părţile relevante din secţiunile 1, 2 şi 3
ale anexei I din Regulamentul (CE) nr. 1907/2006.

Pentru toate dosarele, se iau în considerare orice informaţii relevante din dosarele de înregistrare şi se
pot folosi şi alte informaţii disponibile. În ceea ce priveşte informaţiile privind pericolele care nu au
fost communicate anterior agenţiei, trebuie inclus în dosar un rezumat consistent al studiului.

Un dosar pentru clasificare şi etichetare armonizată conţine următoarele:

— Propunerea

Propunerea include identitatea substanţei(elor) în cauză şi clasificarea şi etichetarea propuse. —

Justificarea pentru clasificarea şi etichetarea armonizate propuse

O comparaţie între informaţiile disponibile şi criteriile menţionate în părţile 2-5, luând în considerare
principiile generale din partea 1, din anexa I la prezentul regulament se completează şi se
documentează în formatul prezentat în partea B a raportului de securitate chimică din anexa I la
Regulamentul (CE) nr.1907/2006.
— Justificarea altor efecte la nivel comunitar

104
 Managementul, monitorizarea şi legislaţia 16. Le
substanţelor utilizate în procesele industriale a
211/201
1
Pentru alte efecte decât cele cancerigene, mutagene, toxice pentru reproducere, sensibilizare privind
respiratorie, trebuie prezentată o justificare care să evidenţieze nevoia de acţiune la nivel comunitar. regimul
Această cerinţă nu se aplică în cazul unei substanţe active în înţelesul Directivei 91/414/CEE sau al deşeuril
Directivei 98/8/CE. or
17. Le
a
195/200
5
BIBLIOGRAFIE privind
protecti
a
1. http://ro.wikipedia.org/wiki/Substan%C8%9B%C4%83_chimic%C4%83 mediulu
2. Alexandru Carmenita,note de curs i,
3. http://www.mmediu.ro/legislatie/substante_periculoase.htm actualiz
4. DIRECTIVA 2012/18/UE A PARLAMENTULUI EUROPEAN ȘI A CONSILIULUI ata la
3.12.20
din 4 iulie 2012
08
5. http://www.mmediu.ro/beta/domenii/controlul-poluarii/managementul-
riscului/seveso/
6. Ghid referitor la Politica de prevenire a accidentelor majore (Conceptul de securitate)
- conform art. 7 a HG 95/2003 –
7.http://www.dreptonline.ro/legislatie/legea_360_2003_regimul_substantelor_preparatelo
r_chimice_periculoase_republicata.php
8. Ordonanta de urgenta nr. 200 din 09/11/2000 privind clasificarea, etichetarea si
ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase În temeiul prevederilor art. 114 alin.
(4) din Constituţia României

9. ECHA,European Chemicals Agency – Ghide de redactare a fiselor cu date de securitate.

10. http://www.msds-europe.com/kateg-127-1-fts.html
11. Regulamentul 1907/2006,titlul IV,Anexa II
12. HG nr. 247/2011 pentru modificarea si completarea HG nr. 621/2005 privind
gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje
13. http://www.mmediu.ro/legislatie/acte_normative/gospodarirea_apelor/legea_107.pdf

14. HG nr. 445/ 2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice şi private asupra
mediului, care va intra în vigoare la data de 11 septembrie 2009
15. Legea 132/2010 privind colectarea selectivă a deşeurilor în instituţiile publice
 24. L
e
g
e
a

2
6
3
/
2
0
0
5

p
e
n
t
18. Legea 465/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 16/2001 privind r
gestionarea deseurilor industriale reciclabile u

19. Legea 426/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 78/2000 privind m
regimul deseurilor o
20. Legea 451/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 200/2000 privind d
clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice periculoase i
21. Legea 297/2003 privind respingerea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 137/2002 f
pentru modificarea art. 12 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 172/2001 privind i
unele masuri pentru relansarea economica a Societatii Comerciale "Combinatul Siderurgic c
Resita" - S.A. a
22. Legea 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice periculoase r
23. Legea 505/2004 pentru modificarea si completarea Legii nr. 300/2002 privind regimul e
juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor a
 si completarea Legii nr. 360/2003 privind regimul substantelor si preparatelor chimice
periculoase
25. Legea 324/2005 pentru modificarea si completarea Ordonantei de urgenta a Guvernului nr.
200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice
periculoase
26. Legea 9 2012 privind taxa pentru emisiile poluante provenite de la autovehicule
27. H.G. 1374/2000 pentru aprobarea Normelor privind aplicarea etapizata in traficul intern a
prevederilor Acordului european referitor la transportul rutier international al marfurilor
periculoase (A.D.R.), incheiat la Geneva la 30 septembrie 1957, la care Romania a aderat
prin Legea nr. 31/1994
28. HG 1300/2002 privind notificarea substanţelor chimice
29. HG 1121/2002 pentru aprobarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. 300/2002 privind
regimul juridic al precursorilor folositi la fabricarea ilicita a drogurilor
30. HG 95/2003 privind controlul activităţilor care prezintă pericole de accidente majore în
care sunt implicate substanţe periculoase
31. HG 347/2003 privind restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor substanţe
şi preparate chimice periculoase
32. HG 1159/2003 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 662/2001 privind gestionarea
uleiurilor uzate

33.

H
G

6
3
/2002 pentru modificarea Hotararii Guvernului nr. 662/2001 privind gestionarea uleiurilor H
uzate o
34. HG 693/2004 privind modificarea Reglementarilor privind certificarea incadrarii t
vehiculelor rutiere, inmatriculate, in normele tehnice privind siguranta circulatiei rutiere, ă
protectia mediului si folosinta conform destinatiei, prin inspectia tehnica periodica, r
aprobate prin Ordinul ministrului transporturilor nr. 353/1998, cu modificarile si â
completarile ulterioare r
35. HG 932/2004 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 347/2003 privind e
restrictionarea introducerii pe piata si a utilizarii anumitor substante si preparate chimice a
periculoase
36. HG 2427/2004 privind evaluarea si controlul riscului substantelor existente G
37. HG 646/2005 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 347/2003 privind u
restrictionarea introducerii pe piata si a utilizarii anumitor substante si preparate chimice v
periculoase e
38. HG 540/2005 pentru modificarea şi completarea Regulamentului de aplicare a Legii nr. r
300/2002 privind regimul juridic al precursorilor folosiŃi la fabricarea ilicită a drogurilor, n
aprobat prin Hotărârea Guvernului nr. 1.121/2002 u
39. HG 956/2005 privind plasarea pe piata a produselor biocide l
40. HG 349/2005 privind depozitarea deseurilor u
41. HG 621/2005 privind gestionarea ambalajelor si a deseurilor de ambalaje a fost modificata i
42. HG 266/2006 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 63/2002 privind
aprobarea principiilor de buna practica de laborator, precum si inspectia si verificarea n
respectarii acestora in cazul testarilor efectuate asupra substantelor chimice r
43. HG 1093/2006 privind stabilirea cerin elor minime de securitate si sanatate pentru protectia .
lucratorilor impotriva riscurilor legate de expunerea la agenti cancerigeni sau mutageni la
locul de munca 9
44. HG 1218/2006 privind stabilirea cerintelor minime de securitate si sanatate in munca pentru 2
asigurarea protectiei lucratorilor impotriva riscurilor legate de prezenta agentilor chimici /
2
45. HG 498/2007 pentru modificarea şi completarea Hotărârii Guvernului nr. 347/2003 privind 0
restricţionarea introducerii pe piaţă şi a utilizării anumitor substanţe şi preparate chimice 0
periculoase 3
46. HG 597/2007 pentru modificarea și completarea Normelor metodologice privind 47. H
clasificarea, etichetarea și ambalarea preparatelor chimice periculoase, aprobate prin G
 1518/2009 pentru modificarea si completarea Hotararii Guvernului nr. 448/2005 privind
deseurile de echipamente electrice si electronice si a Hotararii Guvernului nr. 992/2005
privind limitarea utilizarii anumitor substante periculoase in echipamentele electrice si electronice

HG
956
/20
11
priv
ind
apr
oba
rea
Nor
mel
or
met
odo
logi
ce
pen
tru
apli
care
a
pre
ved
eril
or
Leg
ii
nr.
104
/20
08
priv
ind
pre
 venirea şi combaterea producerii şi traficului ilicit de substanţe dopante cu grad mare de
risc
48. OUG 200/2000 privind societatile de credit ipotecar
49. OUG 16/2001 privind gestionarea deseurilor industriale reciclabile
50. OUG 196/2005 privind Fondul de mediu
51. OMAPM nr 756/2004 pentru aprobarea Normativului tehnic privind incinerarea deseurilor
52. Ordin 1001/552/2005 privind procedurile de raportare, de către agenţii economici, a datelor
şi informaţiilor referitoare la substanţele şi preparatele chimice
53. Ordin MIR 227/2002 privind inventarul european al substanţelor existente puse pe piaţă
54. Ordin MIR 608/2002 privind aprobarea Listei europene a substanţelor chimice notificat
55. Ordin MIR 22/2003 pentru stabilirea metodologiei de declarare a substantelor si
preparatelor chimice de catre agentii economici din industrie
56. Regulamentul CE 1272/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 16 decembrie
2008.
57. Regulamentul CE 551/2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 648/2004 al
Parlamentului European și al Consiliului privind detergenții în scopul adaptării anexelor V
și VI (derogarea privind agenții tensioactivi)

59. Regulamentul CE 134/2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al

Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și
restricționarea substanțelor chimice (REACH) în ceea ce privește anexa XI
60. Regulamentul CE 552/2009 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al
Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și
restricționarea substanțelor chimice (REACH) în ceea ce privește anexa XVII
61. Regulamentul CE 761/2009 de modificare, în scopul adaptării la progresele tehnice, a
Regulamentului (CE) nr. 440/2008 de stabilire a metodelor de testare în temeiul
Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind
înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricţionarea substanţelor chimice (REACH)

62. Regulamentul UE 453/2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al

Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și
restricționarea substanțelor chimice (REACH)
63. Regulamentul UE 276/2010 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al
 c
a
r
Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și e
restricționarea substanțelor chimice (REACH) în ceea ce privește anexa XVII
(diclorometan, uleiuri lampante și lichide de aprins focul pentru barbecue și compuși c
organostanici) o
64. Regulamentul UE 1152/2010 de modificare, în scopul adaptării la progresele tehnice, a n
Regulamentului (CE) nr. 440/2008 de stabilire a metodelor de testare în temeiul ț
Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind
înregistrarea, evaluarea, autorizarea și restricționarea substanțelor chimice
(REACH)
65. Regulamentul UE 143/2011 de modificare a anexei XIV la Regulamentul (CE) nr.
1907/2006 al Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea,
autorizarea și restricționarea substanțelor chimice (REACH)
66. Regulamentul UE 207/2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al
Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și
restricționarea substanțelor chimice (REACH) în ceea ce privește anexa XVII (difenileter,
derivat pentabromurat și PFOS)

67. Regulamentul UE 252/2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al

Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea
și restricționarea
68. Regulamentul UE 253/2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al
Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și
restricționarea substanțelor chimice (REACH) în ceea ce privește anexa XIII
69. Regulamentul UE 333/2011 de stabilire a criteriilor de determinare a condițiilor în care
anumite tipuri de deșeuri metalice nu mai constituie deșeuri în temeiul Directivei
2008/98/CE a Parlamentului European și a Consiliului
70. Regulamentul UE 494/2011 de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1907/2006 al
Parlamentului European și al Consiliului privind înregistrarea, evaluarea, autorizarea și
restricționarea substanțelor chimice (REACH) în ceea ce privește anexa XVII
(Cadmiu)
71. Regulamentul 304/2009 de modificare a anexelor IV și V la Regulamentul (CE) nr.
850/2004 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește tratarea deșeurilor
 in poluanți organici persistenți provenind din procedeele de producție termice și
metalurgice
72. Hotararea 561/2008 privind stabilirea unor masuri pentru aplicarea Regulamentului
Parlamentului European si al Consiliului (CE) nr. 850/2004 privind poluantii organici
persistenti si pentru modificarea Directivei 79/117/CEE
73. Rectificari la Regulamentul UE 143/2011 al Comisiei, din 17 februarie 2011

DIRE
CTIV
A
2012/1
8/UE
A
PARL
AME
NTUL
UI
EURO
PEAN
ȘI A
CONS
ILIUL
UI din 4 iulie 2012, privind controlul pericolelor de accidente majore care implică substanțe
periculoase.