Protectia Muncii in Laboratorul Chimic

GHID METODOLOGIC PENTRU PREVENIREA RISCURILOR
LEGATE DE EXPUNEREA LA AGENTI CHIMICI
CUPRINS
Pag.
1. OBIECTIVUL GHIDULUI…………………………………………... 2
2. LEGISLATIE. DEFINITII …………………………………………... 3
3. CARACTERIZAREA GENERALA A AGENTILOR CHIMICI … 6
4. PERICOLE ASOCIATE AGENTILOR CHIMICI ……………….. 10

Pericole de explozie si incendiu ………………………………….. 10
Pericole pentru sanatate …………………………………………... 13
5. CLASIFICAREA, ETICHETAREA SI AMBALAREA

AGENTILOR CHIMICI ………………………………………….…. 17
5.1. Clasificare si simboluri grafice de avertizare……………….. 17
5.2. Etichetarea …………………………………………………….. 24
5.3. Ambalarea ………………….………………………………….. 30
6. SEMNALIZAREA DE SECURITATE, DE SANATATE

PENTRU AGENTI CHIMICI ………………………………………. 31
6.1. Panouri de semnalizare……………………………………... 31
6.2. Semnalizarea pe recipiente si conducte…………………….. 34
7. DEPOZITAREA, MANIPULAREA SI TRANSPORTUL

AGENTILOR CHIMICI ………………………………………….…. 35
8. SURSE DE INFORMARE PRIVIND AGENTII CHIMICI……….. 41
9. PREVENIREA RISCURILOR LEGATE DE EXPUNEREA LA

AGENTI CHIMICI…………………………………………………… 43
9.1. Principii generale de prevenire a riscurilor legate de
expunerea la agenti chimici ……………………………………….. 43
9.2. Etapele procesului de prevenire a riscurilor legate de
expunerea la agenti chimici………………………………………... 46
9.3. Tipuri de masuri de prevenire………………………………… 50
10. SUPRAVEGHERE MEDICALA ………………………………….. 55

CUVÂNT ÎNAINTE
Demersurile României vizând integrarea în structurile comunitare se plaseaza

sub semnul schimbarilor profunde care au intervenit în societatea româneasca dupa
1989. Prin încheierea Acordului de asociere la Uniunea Europeana în 1993,
România s-a angajat ireversibil pe calea integrarii europene. Statutul de candidat la
aderare oficializat odata cu lansarea procesului de negocieri în vederea aderarii la
UE, din martie 2001, a marcat un nou stadiu al relatiilor cu Uniunea si a implicat
asumarea de responsabilitati sporite în alinierea la normele si practicile comunitare.
În vederea sprijinirii statelor candidate în procesul de pre -aderare, Uniunea
Europeana a creat instrumente specifice – PHARE - pentru acordarea de asistenta
financiara nerambursabila.
În cadrul Programului PHARE 1999 se înscrie si proiectul de twinning
RO9907-06 “Conceperea unui sistem de protectie pentru lucratorii expusi la agenti
periculosi la locul de munca ", finantat de Uniunea Europeana. Acest proiect a urmarit
armonizarea legislatiei române din domeniul sanatatii si securitatii în munca si a
practicilor Inspectiei Muncii cu acquis-ul comunitar.
Proiectul, derulat în parteneriat cu Ministerul Angajarii si Solidaritatii din
Franta, a avut ca principale obiective:
? transpunerea în Normele Generale de Protectie a Muncii a unui numar de 7
directive UE referitoare la agentii periculosi în mediul de munca;
? elaborarea unei Politici nationale de prevenire, care sa se bazeze si pe

dezvoltarea unui sistem de comunicare si pe formare a inspectorilor de munca;
? crearea unui centru pilot în domeniul sanitar, ca model de referinta prin
rezultatele sale pentru alte sectoare de activitate.
Activitatile proiectului s-au desfasurat sub coordonarea sefilor de proiect -
dna. Mariana BASUC, din partea româna si dl. Jean-Loup KEENE, din partea
franceza, a consilierului de preaderare, dl. Jean-Claude BORDIER si a dnei.
Grigorita NAPAR, omolog al consilierului de preaderare.
În cadrul obiectivului referitor la „Elaborarea unei politici nationale de

prevenire” s-au elaborat ghiduri metodologice destinate în principal inspectorilor de
munca, dar si angajatorilor si reprezentantilor angajatilor, precum si specialistilor
interesati în prevenirea riscurilor legate de expunerea la agenti chimici, biologici,
cancerigeni, azbest si zgomot.
Aceste ghiduri, împreuna cu brosurile, afisele, autocolantele si modulele de
formare elaborate în cadrul acestui proiect, au creat baza de materiale de informare
si formare necesaaa cunoasterii riscurilor si a masurilor ce trebuie luate pentru a
combate efectele negative ce decurg din expunerea la agenti periculosi în mediul de
munca.
Inspectia Muncii din România multumeste pe aceasta cale specialistilor
francezi din cadrul Ministerului Angajarii si Solidaritatii si ai Institutului National de
Cercetare si Securitate (INRS) pentru solicitudinea cu care au acordat asistenta
tehnica expertilor români, pentru realizarea în bune conditii a proiectului.
Ghid metodologic pentru prevenirea riscurilor legate de expunerea la

agenti chimici
Prezentarea
caracteristicilor
agentilor chimici
Elemente de legislatie
nationala privind agentii
chimici
Metodologie
de prevenire
a riscurilor
asociate agentilor chimici
Principii generale de
prevenire
Etapele procesului de
prevenire
Ierarhizarea masurilor de
prevenire
Tipuri de masuri de
prevenire
1
1. OBIECTIVUL GHIDULUI
Obiectivul acestui ghid metodologic este de a informa si a furniza sfaturi

practice tuturor specialistilor care sunt implicati în asigurarea masurilor de
prevenire necesare eliminarii sau diminuarii efectelor expunerii lucratorilor la
agenti chimici, la locul de munca, respectiv inspectorilor de munca, angajatorilor,
medicilor de întreprindere, persoanelor cu atributii in domeniul protectiei muncii,
membrilor comitetelor de securitate si sanatate in munca.
Acest ghid a fost elaborat in cadrul Programului „CREAREA UNUI
SISTEM DE PROTECTIE A SANATATII ANGAJATILOR EXPUSI LA AGENTI
PERICULOS I IN MEDIUL DE MUNCA” de catre experti ai Inspectiei Muncii si ai
Institutului National de Cercetare - Dezvoltare pentru Protectia Muncii in
colaborare tehnica cu Ministerul Angajarii si Solidaritatii din Franta si Institutul
National de Cercetare si Securitate din Franta.
Ghidul propune un demers de prevenire în conformitate cu reglementarile
legislatiei in domeniu în vigoare.
Stimulati de noile reglementari ale legislatiei in domeniul securitatii si
sanatatii in munca specialistii si factorii cu raspundere in domeniu doresc cu
adevarat sa angajeze actiuni in vederea reducerii expunerii angajatilor la riscuri.
2
2. LEGISLATIE. DEFINITII.
? Legislatie
- Legea nr. 90/1996 a Protectiei Muncii si Normele Metodologice de aplicare;

- Normele Ge nerale de Protectie a Muncii – 1996;
- Legea nr. 31/1991 privind stabilirea timpului de lucru de 8 ore/zi;
- Legea nr. 451/2001 pentru aprobarea Ordonantei de urgenta a Guvernului
nr. 200/2000 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si
preparatelor chimice periculoase;
- Hotarârea Guvernului României nr. 1337/2001 privind modificarea si
completarea H.G. 261/2001 – Criterii si metodologia de încadrare a locurilor
de munca;
- Hotarârea Guvernului României nr. 436 privind stabilirea locurilor de munca
sau activitatilor ce dau dreptul la concediu suplimentar de odihna;
- Ordonanta de urgenta a Guvernului României nr. 200/2000 privind
clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si preparatelor chimice
periculoase;
- Ordin pentru aprobarea Normelor privind supravegherea medicala a
persoanelor expuse la radiatii ionizante;
- Ordinul nr. 225/1995 privind aprobarea Normativului de utilizare a
echipamentelor individuale de protectie;
- Ordinul nr. 187/1998 privind aprobarea Regulamentului de organizare si
functionare a Comitetului de securitate si sanatate în munca;
- Ordinul nr. 615/2001 al Ministrului Sanatatii si Familiei privind organizarea
seviciilor de medicina muncii;
- Decizia nr. 37/1998 – referire la dispozitiile Anexei nr. 2 la Decretul 466/1979
privind regimul produselor si substantelor toxice;
- SR 13253/1996 Ambalaje. Etichetarea substantelor si produselor chimice
periculoase;
- STAS 5055/1/1991 Ambalaje. Marcarea încarcaturilor;
- STAS 5055/2/1991 Ambalaje. Simboluri grafice de avertizare;
- STAS ISO 780/1991 Ambalaje. Simboluri grafice referitoare la manipularea
marfurilor.
3
? Definitii
“Agent chimic” - orice element sau compus chimic, ca atare sau în amestec, în
stare naturala sau fabricat, utilizat sau eliberat, inclusiv ca deseu, din orice
activitate, indiferent daca este sau nu produs intentionat si este sau nu plasat pe
piata.
“Agent chimic periculos” -

i) orice agent chimic care îndeplineste criteriile de clasificare a substantelor
periculoase în concordanta cu criteriile din Legea 451/2001, altele decât
substantele care îndeplinesc numai criteriile de clasificare ca periculoase
pentru mediu;
ii) orice agent chimic care îndeplineste criteriile de clasificare ca preparat
periculos în sensul Legii 451/2001, altele decât acele preparate care
îndeplinesc numai criteriile de clasificare ca periculoase pentru mediu;
iii) orice agent chimic care, chiar daca nu îndeplineste criteriile de clasificare
ca periculos în conformitate cu i) si ii), datorita proprietatilor fizico-chimice,
chimice sau toxicologice si a modului în care este utilizat sau prezent la locul
de munca poate sa prezinte risc pentru securitatea si sanatatea angajatilor,
incluzând orice agent chimic care prezinta valori limita de expunere
profesionala conform legislatiei.
“Valoarea limita de expunere profesionala” - daca nu se specifica altfel,

reprezinta media ponderata cu timpul, pe o perioada determinata (durata unui
schimb de munca sau termen scurt -15 min.), a concentratiei agentului chimic în
aer, la nivelul respirator al angajatului.
“Valoarea limita biologica a unui agent chimic” - reprezinta concentratia

limita a agentului în mediul biologic corespunzator, a metabolitului lui sau a
indicatorului de efect.
“Valoarea limita admisibila pentru pulberi” - concentratia de pulberi la nivel

respirator al angajatului, corespunzatoare unui schimb (o determinare pe toata
durata schimbului de lucru sau media ponderata cu timpul a mai multor
determinari corespunzatoare fazelor tehnologice).
Se definesc urmatoarele fractii de pulberi (sau fibre):
- fractia inhalabila de pulberi, care corespunde fractiei retinute la
nivelul aparatul respirator superior;
- fractia respirabila de pulberi cuprinde particule cu diametrul mai mic
de 10 ? m, ce se retin la nivelul alveolelor pulmonare.
Valorile limita admisibile pentru pulberi sunt prezentate în NGPM.
4
“SiO2 liber cristalin” (pulbere totala) - se determina fizico-chimic din pulberea

retinuta pe filtru de esteri de celuloza, în urma aspirarii unui volum de aer la
nivelul respirator al angajatului. Pentru pulberea respirabila, determinarea se
face pe filtru, cu ajutorul unui dispozitiv numit ciclon.
“Fibra” - particula având o lungime de peste 5 ?m si un diametru sub 3 ? m, cu

un raport lungime/diametru mai mare sau egal cu 3/1.
’’Mijloace de productie’’- totalitatea mijloacelor de munca (cladiri, instalatii,

masini, unelte, mijloace de transport, etc.), si a obiectelor muncii (materii prime,
produse intermediare etc.), utilizate în procesul de productie a bunurilor
materiale.
’’Mediu de munca ’’ – ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psiho-

sociale în care unul sau mai multi executanti îsi realizeaza sarcina de munca.
“Pericol” – sursa sau situatie cu potentiale efecte negative asupra starii de

sanatate, asupra bunurilor materiale, asupra mediului sau asupra tuturor
acestora.
“Risc” - combinatia dintre probabilitatea de manifestare a unui pericol si

gravitatea consecintelor .
“Substanta” - element chimic si compusii în stare naturala sau obtinuti printr-un

proces de productie, continând orice aditiv necesar pentru protejarea stabilitatii
produsului si orice impuritate care deriva din procedeul utilizat, exceptând orice
solvent care poate fi separat fara a afecta stabilitatea substantei si fara a-i
modifica compozitia.
“Preparat” - amestecuri sau solutii de doua sau mai multe substante;
“IESCE” – inventarul european al substantelor existente puse pe piata. Acest

inventar contine lista definitiva cuprinzând toate substantele care se aflau pe
piata comunitara la data de 18 septembrie 1981.
5
3. CARACTERIZAREA GENERALA A AGENTILOR CHIMICI
Agent chimic - orice element sau compus chimic, ca atare sau în amestec, în
stare naturala sau fabricat, utilizat sau eliberat, inclusiv ca deseu, din orice
activitate, indiferent daca este sau nu produs intentionat si este sau nu plasat pe
piata.
Caracteristicile agentilor chimici
? sunt foarte raspânditi - pot fi întâlniti de la birourile în care functioneaza un

copiator, care genereaza ozon si pulberi de toner pâna la marile combinate
industriale;
? sunt foarte variati - numarul agentilor chimici care se afla în prezent pe piata
este greu de apreciat, dar conform unor surse numarul lor este depeste o
suta de mii de substante sau preparate, ale caror proprietati sunt foarte
variate;
? pot migra, uneori pe distante foarte mari de la sursa, în functie de curentii de

aer, configuratia terenului, natura agentului chimic. Pulberile în suspensie se
pot deplasa de la locul în care au fost generate/utilizate, la alte locuri de
munca. Vaporii de solvent, de exemplu, pot întâlni pe traseul lor surse de
aprindere, existând pericol de incendiu/explozie.
? se pot acumula:
- în spatiu, în special în zone închise, neventilate. Gazul metan de
exemplu, este mai usor decât aerul si se poate acumula în zonele
superioare ale spatiilor de lucru, existând pericolul de explozii sau
incendii;
- în organism :unele substante se acumuleaza în tesuturi si se elimina
foarte greu sau nu se mai elimina. Strontiul se acumuleaza în tesutul
osos, cadmiul în rinichi.
? au o gama larga de efecte:

- asupra starii de sanatate (efecte toxicologice);
- asupra mediului (efecte ecotoxicologice);
- alte efecte (incediu, explozii, corozivitate);
6
? prezinta incompatibilitati: substante a caror prezenta simultana în mediul

de munca, la depozitare sau transport trebuie evitata deoarece prin reactiile
dintre ele rezulta compusi foarte toxici/inflamabili/explozivi. Acizii tari
reactioneaza violent cu bazele, materiile organice reactioneaza cu peroxizii
putând duce la explozii si incendii, etc;
? prezinta efect sinergic: efectul mai multor noxe asupra aceluiasi organ se
cumuleaza.
Particularitatile mentionate trebuie avute în vedere la:

? identificarea pericolului;
? evaluarea riscului;
? stabilirea si aplicarea masurilor de prevenire.
Prezenta agentilor chimici la locul de munca
Agentii chimici pot fi :
? utilizati ca mijloace de productie în procesul de munca;

? generati în procesul de munca, intentionat sau accidenal, permanent
sau ocazional, sub forma de:
- produse finite/secundare;
- emisii în mediul de lucru;
- deseuri.
Masurile de prevenire a riscurilor vor avea în vedere toate modurile în care

agentii chimici pot fi prezenti la locul de munca.
7
Fig. 1 Agenti chimici la locul de munca
E E E E E
Produse
Aprovizionare finite:
Proces tehnologic - depozitare;
- livrare.
Deseuri
MP MP MP
Valorificabile Nevalorificabile
E
MP E
MP
Recuperare
Neutralizare E
MP – agenti chimici ca mijloace de productie

Depozitare
E – agenti chimici ca emisii în mediul de munca
finala
ATENTIE ! Expunerea la agenti chimici poate avea loc si în timpul fazelor de

transport, manipulare, mentenanta.
8
Stare de agregare
Agentii chimici se pot afla sub forma de:

- gaze: de exemplu, oxigen, monoxid de carbon, azot;
- lichide: solutii acide, bazice, solventi;
- solide: oxid de calciu (var nesti ns), hidroxid de sodiu (soda
caustica), oxid de siliciu (nisip).
Agentii chimici se pot afla si sub forma de materii în suspensie:

- pulberi: suspensie de materii solide în aer, rezultata din procese
mecanice sau prin turbionare;
- fumuri: suspensie de materii solide în aer, rezultata din procese
termice si/sau chimice;
- ceata (aerosoli): suspensie de materii lichide în aer, produsa prin
condensare sau dispersie.
Starea în care se afla agentii chimici trebuie avuta în vedere la

identificarea cailor de patrundere în organism si la stabilirea masurilor de
protectie colectiva si individuala.
9
4. PERICOLE ASOCIATE AGENTILOR CHIMICI
4.1. Pericole de explozie si incendiu

E
? explozivitate ?
Exploziv
Nu doar substantele utilizate ca explozivi (supusi unor reglementari si

norme speciale), ci si alte substante, gazoase, lichide sau solide, pot provoca
explozii în amestec cu aerul, în anumite limite de concentratie.
Limitele inferioare si superioare de explozie reprezinta intervalul de

concentratii în care amestecul dintre substanta si aer explodeaza în prezenta
unei surse de aprindere.
? Limitele de explozie pentru gaze si vapori se exprima în % volum.

De exemplu, benzenul are limitele de explozie 1,2 - 8% (în acest interval
de concentratie amestecul benzen-aer poate exploda în prezenta unei surse de
aprindere).
? Limitele de explozie pentru solide se exprima în mg/mc.

Solidele inflamabile prezinta pericol de explozie daca sunt dispersate în
aer sub forma de pulbere.
Valorile limitelor de explozie se gasesc în literatura de specialitate si în
Fisele Tehnice de Securitate.
F+ F F
? inflamabilitate ?
Foarte inflamabil Usor inflamabil Inflamabil
? temperatura (punct) de inflamabilitate = temperatura minima (la presiune

normala), la care un lichid dagaja o cantitate de vapori suficienta pentru a
forma cu aerul un amestec inflamabil la contactul cu o flacara sau scânteie.
Cu cât punctul de aprindere este mai coborât cu atât substanta este mai
inflamabila.
10
? temperatura (punct) de ardere = temperatura începând cu care arderea

initiata într-un amestec inflamabil persista si se propaga. Punctul de ardere
este superior punctului de inflamabilitate (cu câteva grade Celsius).
Substantele inflamabile sunt caracterizate în functie de temperatura

(punctul) de inflamabilitate. Orientativ, se pot utiliza urmatoarele intervale de
temperatura de inflamabilitate pentru agentii chimici:
- inflamabili - temperatura de inflamabilitate peste 21 0C;
- foarte inflamabili - temperatura de inflamabilitate între 0 - 21 oC (sau

solide care se aprind spontan la aer sau se aprind usor în contact cu o
sursa de aprindere si continua sa arda dupa îndepartarea sursei);
- extrem de inflamabili - lichidele cu temperatura de inflamabilitate

sub 0 oC si punct de fierbere sub 35 oC.
Orientativ, pentru lichidele inflamabile se poate utiliza urmatoarea schema

care asocieaza temperaturile de inflamabilitate cu temperaturi uzuale.
Temp. de Temp.
inflamabilitate uzuale
(o C) (o C)
55 Temp. apa calda curenta

Inflamabile : 21o C ? to i ? 55o C
21 Temp. normala
Usor inflamabile : to i ? 21o C
0 Temp. de înghet a apei

Extrem de inflamabile: t i ? 0 C si
o o
punct de fierbere ? 35o C
Fig. 2 Temperaturi de inflamabilitate pentru lichide
11
Exista substante care se autoaprind în contact cu aerul, chiar în absenta

unei surse de aprindere (flacara, scânteie, suprafete supraîncalzite).
? temperatura de autoaprindere = temperatura minima la care o substanta se

aprinde spontan în contact cu aerul si la care arderea continua chiar în
absenta unei surse de aprindere (flacara sau scânteie).
Date privind temperaturile de inflamabilitate /ardere/autoaprindere se gasesc

în literatura de specialitate si în Fisele Tehnice de Securitate.
O
Substantele oxidante
Oxidant
Aceste substante pot degaja oxigen, element ce întretine arderea si provoaca
incendii în contact cu materialele combustibile, în prezenta unei surse de
aprindere. Exemple de substante oxidante: clorati, perclorati, azotati, acidul
cromic, apa oxigenata, peroxizii etc.
4.2. Pericole pentru sanatate

T+ T Xn Xi
? toxicitate ?
Foarte toxic Toxic Nociv Iritant
Toxicitatea poate fi definita ca proprietatea unui agent chimic de a provoca

efecte negative asupra starii de sanatate.
? Clasificarea agentilor chimici în functie de gradul de toxicitate
Toxicitatea agentilor chimici se apreciaza în functie de doza letala stabilita

prin teste de laborator pe animale. Parametrii cei mai folositi pentru a cuantifica
rezultatele testelor sunt:
- LD 50 = doza care a provocat moartea a 50% din populatia testata. Se

exprima în mg substanta/kg. corp al animalului testat.
- LC 50 = concentratia unei substante care a provocat moartea a 50% din

popuIatia testata, care a fost expusa o perioada determinata. Se exprima în mg
substanta/l aer.
12
Pentru clasificarea agentilor chimici din punct de vedere al toxicitatii s-au

stabilit urmatoarele valori:
Categoria LD 50 LD 50 LC 50
de agent (adm.orala (abs.prin piele (abs. prin piele Ia
chimic sobolani) iepuri) sobolani
timp de 4 ore)
mg/kg corp mg/kg corp mg/l
Foarte toxic <25 <50 <0,25
Toxic 25-200 50-400 0,25-1
Nociv 200 - 2000 400 - 2000 1-5
Exista trei cai de patrundere a agentilor chimici în organism:
Inhalare Contact cu pielea Ingestie
13
Inhalarea consta în patrunderea în organism prin inspirarea substantelor

sub forma de:
- gaze;
- vapori;
- pulberi.
Contactul cu pielea si mucoasele : consta în absorbtia în organism prin

contactul cu:
- substante;
- materiale;
- echipamente de protectie impregnate.
Ingestia este o cale de patrundere în organism întâlnita mai ales în cazul:

- accidentelor (o substanta este confundata cu un aliment
(ex.zahar, sare);
- nerespectarii normelor de lucru (ex. pipetare cu gura,
identificarea substantelor prin degustare);
- nerespectarii normelor de igiena (mâncatul si fumatul cu mâinile
nespalate).
? Valori limita de expunere profesionala
Valoarea limita de expunere reprezinta, în cazul agentilor chimici,

concentratia agentului respectiv în aerul mediului de munca, ce poate fi respirata
de un angajat, pe o perioada determinata, fara a exista riscul unei alterari a starii
sale de sanatate, chiar daca uneori apar modificari fiziologice reversibile,
tolerabile.
În practica respectarea valorilor limita trebuie sa fie un obiectiv minimal,

angajatorul având obligatia sa reduca nivelul de expunere la cea mai mica
valoare ce poate fi practic atinsa.
Conform definitiei din reglementarile în vigoare:
valoarea limita de expunere profesionala reprezinta media ponderata cu

timpul, pe o perioada determinata (pe durata unui schimb de munca sau pe
termen scurt -15 min.) a concentratiei agentului chimic în aer, la nivelul respirator
al angajatului.
14
Valorile limita de expunere profesionala sunt reglementate si se exprima

în:
? mg substanta /m3aer - pentru gaze, lichide si pulberi;
? nr.. fibre/cm3aer - pentru fibre.
Valorile limita de expunere profesionala se masoara prin metode

standardizate sau omologate, de catre laboratoare autorizate/specializate.
Valorile limita de expunere se gasesc în Fisele Tehnice de Securitate.

C
? corozivitate ?
Coroziv
Substantele corozive ataca tesuturile vii distrugându-le în profunzime (arsuri

chimice). Sunt afectate în principal pielea si mucoasele nazale, oculare si bucale,
dar în caz de ingestie este atacat si tractul gastro-intestinal, cu consecinte foarte
grave.
Corozivitatea se manifesta si asupra materialelor si este un factor

important în alegerea materialelor de executie a rezervoarelor de depozitare, a
instalatiilor tehnologice si auxiliare precum si a recipientelor de depozitare a
deseurilor corozive.
Orientativ, sunt considerate corozive substantele cu pH-ul în intervalul 1-2
si 12-14.
Cele mai întâlnite substante corozive sunt acizii si bazele tari dar în
aceasta clasa intra si compusi oxidanti (anumiti peroxizi, de exemplu).
Xi
? caracter iritant ?
Iritant
Caracterul iritant al agentilor chimici se manifesta:
- la nivelul pielii, de la senzatii de întepatura, usturime pâna la arsuri;

- la nivelul ochilor, cu actiuni diferite în functie de produs (actiunea
bazelor este mai periculoasa decât cea a acizilor): conjunctivite,
cheratite si chiar perturbari ale vederii;
- la nivelul bronhiilor, unde produc disconfort respirator însotit sau nu de
tuse si chiar afectiuni mai grave cum ar fi edemul pulmonar etc.
15
Solutiile diluate ale agentilor corozivi, de exemplu, pot avea, în functie de

concentratie, caracter iritant.
16
5.CLASIFICAREA, ETICHETAREA SI AMBALAREA

AGENTILOR CHIMICI
5.1 Clasificare si simboluri grafice de avertizare
Din punct de vedere al securitatii si sanatatii în munca este important de

stiut care sunt tipurile de pericole asociate unui agent chimic. Acest fapt a impus
o clasificare a agentilor chimici care sa evidentieze tocmai aceste aspecte.
Pentru fiecare clasa de agenti chimici au fost stabilite:
? denumirea, printr-un termen consacrat;

? definitia , care precizeaza tipurile de substante încadrabile în clasa
respectiva;
? simbolul grafic de avertizare, pentru a permite o identificare sigura si
rapida a clasei careia îi apartine agentul chimic. Simbolul grafic de
averizare cuprinde:
- simbolul de pericol, constituit dintr-o pictograma;
- semnul grafic, constituit dintr-o litera/o litera si semnul +/sau
doua litere (dintre care prima majuscula). Semnul grafic
contribuie la identificarea neechivoca a claselor de agenti
chimici care au acelasi simbol de pericol;
- inscriptionarea semnificatiei acestuia, constituita din unu sau
doi termeni ce descriu pericolul.
În unele cazuri acelasi simbol este folosit pentru mai multe clase de
agenti, de exemplu, simbolurile pentru clasele de substante toxice sau nocive
se aplica si substantelor ce apartin claselor: sensibilizante, cancerigene,
mutagenice, toxice pentru reproducere.
România a adoptat prin lege prevederile internationale privind calsificarea

agentilor chimici si printr-un standard simbolurile grafice de avertizare
corespunzatoare.
17
? explozive: substantele si preparatele solide, lichide, pastoase sau

gelatinoase, care pot sa reactioneze exoterm, în absenta oxigenului din
atmosfera, producând imediat emisii de gaze, si care, în conditii de proba
determinate, detoneaza, produc o deflagratie rapida sau sub efectul caldurii
expoldeaza când sunt partial închise;
E
Acest simbol însotit de cuvântul “exploziv”
este atribuit substantelor care pot exploda fie
în prezenta unei flacari, fie prin lovire sau
frecare.
Exploziv
? oxidante: substantele si preparatele care în contact cu alte substante, în

special cu cele inflamabile, prezinta o reactie puternic exoterma;
O
Acest simbol însotit de cuvântul “oxidant” se
refera la substante care elibereaza oxigen
putând provoca sau întretine arderea
substantelor combustibile.
Oxidant
? extrem de inflamabile: substantele si preparatele chimice lichide cu un

punct de fierbere scazut, precum si substantele si preparatele gazoase care
sunt inflamabile în contact cu aerul la temperatura si la presiunea mediului
ambiant;
F+
Acest simbol însotit de cuvintele “foarte
inflamabil” (“extremely flammable”) este
atribuit substantelor (produselor) ce se pot
aprinde sub actiunea unei surse de energie
Foarte inflamabil
(flacara, scânteie etc) chiar la temperaturi
sub 0 OC.
Observatie. Exista o neconcordanta între termenul utilizat pentru

clasificare si cel ce însoteste simbolul grafic, conform standardului.
18
? foarte inflamabile: substantele si preparatele care pot sa se încalzeasca si

apoi sa se aprinda în contact cu aerul la temperatura ambianta, fara aport de
energie sau substantele si preparatele solide care se pot aprinde cu usurinta
dupa un scurt contact cu o sursa de aprindere si care continua sa arda sau sa
se consume si dupa îndepartarea sursei sau substantele si preparatele
lichide cu un punct de aprindere foarte scazut sau substantele si preparatele
care în contact cu apa sau cu aerul umed emana gaze foarte inflamabile în
cantitati periculoase;
F
Acest simbol însotit de cuvintele “usor
inflamabil’’ (“highly flammable”) este atribuit
substantelor (produselor) care se pot aprinde
în conditii normale de transport sau în
Usor inflamabil
contact cu aerul.
Observatie. Exista o neconcordanta între termenul utilizat pentru

clasificare si cel ce însoteste simbolul grafic, conform standardului.
? inflamabile: substantele si preparatele lichide cu un punct de aprindere

scazut;
F
Acest simbol însotit de cuvântul “inflamabil”
este atribuit substanteIor (produselor) care pot
sa se aprinda sub actiunea unor surse de
energie (flacara, scânteie etc) la temperatura
Inflamabil ambianta.
Observatie: Reglementarile internationale nu prevad simbol grafic

pentru aceasta clasa.
19
? foarte toxice: substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie sau

penetrare cutanata în cantitati foarte mici pot cauza moartea sau afectiuni
cronice ori acute ale sanatatii;
T+
Acest simbol însotit de cuvintele “foarte toxic”
este atribuit substanteIor (produselor) care pot
provoca, în functie de cantitate, efecte
ireversibile dupa o singura expunere, efecte
grave asupra sanatatii dupa expunere repetata
Foarte toxic
sau prelungita, cât si efecte mutagene,
cancerigene sau teratogene prin inhalare,
înghitire sau patrundere prin piele.
? toxice: substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare

cutanata în cantitati reduse pot cauza moartea sau afectiuni cronice ori acute
ale sanatatii;
T Acest simbol însotit de cuvântul “toxic” este

atribuit substanteIor (produselor) care pot
provoca, în functie de cantitate, efecte
grave asupra sanatatii dupa expunere
Toxic repetata sau prelungita, cât si efecte
mutagene, cancerigene sau teratogene prin
inhalare, înghitire sau patrundere prin piele.
20
? nocive: substantele si preparatele care prin inhalare, ingestie sau penetrare

cutanata pot cauza moartea sau afectiuni cronice ori acute ale sanatatii;
Xn Acest simbol însotit de cuvântul ’’nociv’’

este atribuit substanteIor (produselor) care
pot provoca, în functie de cantitate, efecte
grave asupra sanatatii dupa expunere
Nociv repetata sau prelungita, cât si efecte
mutagene, cancerigene sau teratogene prin
inhalare, înghitire sau patrundere prin piele.
? corosive: substantele si preparatele care în contact cu tesuturile vii exercita

o actiune distructiva asupra acestora din urma.
C
Acest simbol însotit de cuvântul “coroziv”
figureaza pe etichetele substantelor care
exercita o actiune distructiva asupra
tesuturilor vii, piele, mucoase.
Coroziv
? iritante: substantele si preparatele necorosive care, prin contact imediat,

prelungit sau repetat cu pielea sau mucoasele pot cauza o reactie
inflamatorie;
Xi
Acest simbol însotit de cuvântul “iritant” apare
scris pe eticheta substantelor (preparatelor)
care pot provoca o reactie inflamatorie a
tegumentelor, mucoaselor, cailor respiratorii,
Iritant alergii, eczeme.
21
? sensibilizante: substantele si preparatele Nu au simbol propriu. Se

care prin inhalare sau penetrare cutanata utilizeaza, dupa caz , unul din
pot da nastere unei reactii de hipersensibilizare, simbolurile de mai jos:
iar în cazul expunerii prelungite produc efecte
T+
nefaste caracteristice;
? cancerigene: substantele si preparatele care

prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata
pot determina aparitia afectiunilor cancerigene
Foarte toxic
sau pot creste incidenta acestora; T
? mutagene: substantele si preparatele care

prin inhalare, ingestie sau penetrare cutanata
pot cauza anomalii genetice ereditare sau pot
creste frecventa acestora;
Toxic
Xn
? toxice pentru reproducere: substantele si
preparatele care prin inhalare, ingestie sau
penetrare cutanata pot produce ori pot
creste frecventa efectelor nocive neereditare
în progenitura sau pot dauna functiilor sau Nociv
capacitatilor reproductive masculine sau feminine.
5.2. Etichetarea
O prima identificare si informatii esentiale asupra riscurilor potentiale ale

substantelor chimice sunt date de eticheta substantei.
Pentru utilizarea fara riscuri a substantelor chimice, sunt necesare
informatii mult mai detaliate decât cele prezentate pe eticheta, informatii ce
se gasesc în fisele tehnice de securitate.
Elementele de baza ale unei etichete se refera la:
- identificarea agentului chimic

Substantele chimice au de multe ori denumiri stiintifice sinonime, denumiri
tehnice si populare (ele sunt prezentate în fisele tehnice de securitate). Pentru o
corecta identificare se recomanda utilizarea unei denumiri recunoscute
international.
22
- identificarea pericolelor/riscurilor
Tipurile de pericole asociate unui agent chimic sunt precizate prin
simbolul grafic de avertizare si prin frazele de risc. În cazul simbolurilor de pericol
utilizate pentru mai multe clase de substante (de exemplu, simbolurile pentru
substante toxice utilizate si pentru substante cancerigene, mutagene etc.) frazele
de risc permit o încadrare neechivoca a agentului chimic în clasa
corespunzatoare.
Exista 64 de fraze de risc (în reglementarile comunitare sunt 68 de fraze)

si 57 combinatii (în reglementarile comunitare sunt 52 de combinatii).
Exemple de fraze de risc si combinatii

R1 Exploziv în stare uscata; R45 Poate determina aparitia cancerului
R23 Toxic prin înghitire; R47 Poate determina efecte mutagene
R15/29 În contact cu apa elibereaza gaze toxice, foarte inflamabile
Cele patru fraze de risc care nu au fost înca preluate în reglementarile

nationale sunt:
R 65 – Nociv : poate cauza afectiuni ale plamânilor în caz de ingestie;

R 66 – Expunerea repetata poate provoca uscarea pielii si craparea
acesteia;
R 67 – Inhalarea vaporilor poate provoca somnolenta si ameteli;
R 68 – Posibile efecte ireversibile.
- identificarea masurilor de securitate

Masurile de securitate sunt indicate pe scurt prin frazele de securitate.
Exista 62 de fraze de securitate (în reglementarile comunitare sunt 64 de fraze)
si 18 combinatii (în reglementarile comunitare sunt 19 combinatii).
Exemple de fraze de securitate si combinatii

S3 A se pastra la rece;
S 22 A nu se inhala praful
S33 A se lua masuri împotriva descarcarilor de electricitate statica
S36/37 A se purta îmbracaminte de protectie si manusi de protectie
adecvate
23
Cele doua fraze de securitate care nu au fost înca preluate în

reglementarile nationale sunt:
S 63 – În caz de accident prin inhalare transportati victima în afara zonei

contaminate, pentru repaus.
S 64 – În caz de ingestie clatiti gura cu apa (doar daca persoana
accidentata este constienta).
Eticheta unei substante chimice sau preparat periculos trebuie sa contina

obligatoriu urmatoarele elemente:
? Numele substantei sau o denumire recunoscuta international.
? Numele, adresa completa si telefonul celui care raspunde de plasarea pe

piata a substantei sau preparatului, respectiv producatorul, importatorul sau
distribuitorul.
? Simbolurile referitoare la pericol si daca este cazul, indicatii despre pericolele

rezultate din folosirea substantei.
? Fraze-tip specifice utilizarii substantelor periculoase, referitoare la riscurile

care pot aparea la utilizarea substantei periculoase (fraze R).
? Fraze-tip de securitate indicând recomandari referitoare la prudenta cu care

trebuie utilizata substanta periculoasa (fraze S).
? Atribuirea numarului Comunitatii Economice Europene din IESCE,

daca acesta este alocat.
24
Eticheta
Xn F
3 S.C. ROCHIM S.A. 3 Usor

Str. Vederii, nr. 7, Cluj inflamabil
Tel.: 011.23.23.23
Nociv
1 TOLUEN
4
Usor inflamabil
Nociv prin inhalare
A se pastra departe de sursele de aprindere. Fumatul oprit.

A se evita contactul cu ochii.
Fig. 35 Amplasarea datelor
A nu se arunca ce figureaza obligatoriu pe eticheta
la canalizare.
A se lua masuri de protectie împotriva descarcarilor de electricitate statica.
1
Numele produsului
ATENTIE! La transvazare, eticheta recipientilor secundari trebuie sa
2 Numele si adresa producatorului
reproduca eticheta recipientului primar.
3 Simbolurile principalelor pericole prezentate de produs
4 Fraze de risc
5 Fraze de securitate
25
Împarti produsul…
... multiplici eticheta!
Fig. 5 Etichetarea recipientelor primare si secundare
Particularitati de etichetare
? Pentru cazurile în care unui agent chimic îi corespund mai multe simboluri de
avertizare se aleg primele doua, în ordinea descrescatoare a gradului de risc.
În dreapta etichetei se amplaseaza pericolul cu gradul de risc cel mai mare,
iar în stânga, cel cu gradul de risc mai redus.
26
Obligatia semnului grafic:

- T face facultativa pe cea a semnelor grafice C, Xn si Xi;
- C face faculativa pe cea a semnelor grafice Xn, si Xi;
- E face facultativa pe cea a semnelor grafice F si O
Xi Xn C T
Xi Xn C
O F E
Scade gradul de risc
Fig. 6 Ierarhizarea simbolurilor de avertizare în functie de gradul de risc
? Frazele de risc si frazele de securitate pot lipsi pentru agentii chimici iritanti,
inflamabili si explozivi daca:
Fraze de risc Fraze de securitate

- sunt ambalate în recipiente mai mici - sunt ambalate în recipiente
de 0,125 l; mai mici de 0,125 l;
- formularea frazelor este identica cu

simbolul de avertizare.
Exemplu:
F
Usor inflamabil
R11 Usor inflamabil
27
5.3 Ambalarea
Conform legislatiei în vigoare, plasarea pe piata a agentilor chimici este

permisa numai daca sunt respectate urmatoarele cerinte pentru ambalaje:
- sa fie astfel proiectate si realizate încât sa împiedice orice pierdere de

continut prin manipulare, transport si depozitare;
- materialele din care sunt fabricate ambalajele si dispozitivele de

etansare sa fie rezistente la atacul continutului si sa nu formeze
compusi periculosi cu acesta;
- ambalajele si sistemele de etansare sa fie solide si rezistante pentru a

evita orice pierdere si pentru a îndeplini criteriile de siguranta în
conditiile unei manipulari normale;
- ambalajele si sistemele de închidere care se reînchid vor fi proiectate

astfel încât sa se poata reînchide în mod repetat fara pierderi de
continut;
- ambalajul trebuie sa fie închis initial cu un sigiliu a carui violare sa fie

vizibila în momentul deschiderii ambalajului, iar sigiliul sa fie ireparabil
distrus odata cu prima deschidere.
28
6. SEMNALIZAREA DE SECURITATE SI DE SANATATE PENTRU

AGENTI CHIMICI
Conform reglementarilor în vigoare, angajatorul are obligatia sa prevada si

sa verifice existenta semnalizarii de securitate si/sau sanatate adecvate la locul
de munca.
Numarul si amplasamentul dispozitivelor de semnalizare trebuie sa fie în
functie de importanta riscurilor sau pericolelor sau în functie de zona de lucru.
Semnalizarea poate fi:

- permanenta: panouri, culori, etichetare;
- ocazionala: semnal luminos, semnal acustic, comunicare verbala,
gest-semnal.
ATENTIE! Semnalizarea referitoare la o interdictie, un avertisment, o
obligatie si cea care priveste localizarea si identificarea
mijloacelor de salvare sau de prim ajutor trebuie sa se faca
printr-o modalitate permanenta.
6.1 Panouri de semnalizare
Referitor la pericolele asociate agentilor chimici, se utilizeaza diferite

tipuri de semnalizari permanente, cum ar fi:
panouri de interzicere
Interzis foc Interzisa stingerea

Fumatul interzis deschis si interzis cu apa
fumatul
Interzis pietonilor Intrarea interzisa

29 persoanelor
neautorizate
panouri de avertizare
Materiale
Matriale Materiale inflamabile
combustibile
explozive sau cu temperaturi
înalte
Materiale nocive sau

Materiale toxice Materiale iritante
corozive
panouri de obligativitate
Protectia
Protectie obligatorie Protectie obligatorie
obligatorie a figurii
a vederii a cailor respiratorii
Protectie obligatorie a Protectie obligatorie a Protectie obligatorie a

corpului picioarelor mâinilor
30
panouri de salvare sau de prim ajutor
Prim ajutor Brancarda Dus de securitate

Curatirea ochilor
panouri privind materialele sau echipamentele pentru prevenirea si

stingerea incendiilor
Furtun de incendiu Scara Extinctor (Stingator) Telefon pentru

prevenirea si stingerea
incendiilor
În functie de caracteristicile specifice ale locului de munca se pot utiliza,

dupa caz si semnalizari ocazionale.
6.2. Semnalizarea pe recipiente si conducte
Trebuie sa fie semnalizate cu etichete care sa contina o pictograma sau

un simbol pe culoarea de fond:
? Recipientele utilizate la lucru;

? Recipientele utilizate pentru depozitare;
? Conductele vizibile,
care contin agenti chimici.
31
Semnalizarea trebuie sa fie plasata în urmatoarele conditii:
- pe partea/partile vizibila(e);
- într-un mod suficient de repetitiv (mai ales pentru conducte);
- sub forma rigida, autocolanta sau pictata.
Atunci când este suficienta identificarea grupei de agent chimic se poate

utiliza doar culoarea de fond. Când este necesara o identificare mai precisa a
agentului, se uilizeaza semnalizari suplimentare.
Exemple de culori de fond:
Apa Abur Acizi/baze
Uleiuri si Gaze combustibile

combustibi lichizi
32
7. DEPOZITAREA, MANIPULAREA
SI TRANSPORTUL AGENTILOR CHIMICI
Responsabilitati
Angajatorul raspunde pentru desfasurarea activitatilor legate de depozitarea,

manipularea si transportul agentilor chimici, ca pentru oricare alta activitate,
astfel încât sa se asigure securitatea si sanatatea în munca.
Amplasarea depozitelor
Locul de amplasare a depozitelor trebuie:

- sa fie usor accesibil pentru vehicule, inclusiv pentru cele cu gabarit
mare: de transport, de pompieri etc;
- sa fie, pe cât posibil, situat la departare de zonele de lucru si de cele
locuite. Depozitele deschise pentru agenti chimici care produc pulberi
la manipulare vor fi amplasate la o distanta de 20m fata de cladirile
industriale si la 50m fata de cladirile sociale si sanitare ale complexului
industrial;
- sa fie organizat pe clase de produse distincte , identificabile fara risc de
confuzie, prin utilizarea clasificarii de etichetare, de ex. produse
inflamabile, produse corozive etc.
Gestionarea/organizarea depozitelor
Este recomandabil sa se stabileasca un plan de depozitare care sa

permita locali zarea precisa a diferitelor clase de produse si sa se tina o evidenta
clara a stocurilor de produse astfel încât în caz de incendiu sau de avarii sa fie
posibila cunoasterea rapida a:
- naturii produselor;
- cantitatilor din fiecare produs;
- locului de depozitare.
Depozitarea agentilor chimici se face astfel încât sa se excluda pericolul

de accidentare, incendiu, explozie.
Agentii chimici care nu sunt explozivi, inflamabili, caustici sau corozivi si
sunt ambalati în lazi, saci sau baloturi se depoziteaza în stive cu rânduri
întretesute.
Depozitarea agentilor chimici pe rafturi si stelaje se face astfel încât sa nu
fie posibila caderea acestora.
Se va scrie la loc vizibil sarcina maxima admisa care nu trebuie depasita.
33
Pe ambalaje se mentioneaza masa bruta prin scriere directa pe ambalaj

sau prin etichetare.
Amenajarea depozitelor
Depozit de agenti chimici
Rezistenta la coroziune
Recipientele în care sunt depusi agentii chimici, trebuie sa fie rezistente la
coroziune.
Marcare
Depozitele de agenti chimici trebuie sa fie identificabile prin panouri cu
indicatii clare privind natura produsului depozitat. În cazul rezervoarelor este bine
sa se marcheze si capacitatea de depozitare.
Canalizarea ce deserveste depozitele trebuie sa fie si ea usor
identificabila.
34
Controlul umplerii
Fiecare rezervor sau cisterna trebuie sa fie dotat cu un indicator care sa
permita controlul nivelului de umplere.
Cuve de retentie
Rezervoarele sau cisternele trebuie sa fie dotate cu o cuva de retentie
care:
- sa fie executata dintr-un material rezistent la produsul depozitat;
- sa aiba o capacitate cel putin egala cu capacitatea rezervorului;
- sa permita evacuarea apelor pluviale, fara amestecarea cu produsul
depozitat.
Legarea la pamânt (împamântarea)

Toate rezervoarele sau cisternele fixe continând substante inflamabile
trebuie sa fie legate la pamânt.
Separarea produselor
Unele produse pot reactiona violent cu substante cu care sunt
incompatibile. De exemplu, substantele combustibile pot reactiona violent cu
produsii oxidanti existând pericol de incendiu. Este recomandabil sa se
depoziteze împreuna agentii chimici apartinând aceleasi clase.
35
Schema de depozitare a agentilor chimci în functie de pericolele specifice
- nu trebuie depozitate împreuna

0 nu trebuie depozitate împreuna decât cu masuri de precautie
specifice
+ pot fi depozitate împreuna
ATENTIE! Agentii chimci corozivi pot distruge ambalajele altor

substante, de aceea ei trebuie depozitati separat.
Separarea claselor de agenti chimici se poate face prin:

- depozitarea la distante suficient de mari a agentilor chimici
incompatibili;
- depozitarea în localuri diferite sau în compartimente închise;
- depozitarea în dulapuri speciale pentru produse inflamabile;
- depozitarea în spatii exterioare ventilate natural.
Ventilarea depozitelor
În cazul depozitelor închise, acestea trebuie sa fie ventilate
corespunzator.
Depozitele trebuie sa aiba o ventilatie naturala, cu intrare de aer în zona
inferioara a încaperii si iesire de aer pe partea opusa a încaperii, în zona
superioara. Daca este necesara ventilatie mecanica, aceasta va fi în sistem
antiex, pentru depozitele de produse explozive/inflamabile.
36
Echipamente de iluminat, de incalzire, de transport si de mentenanta

Toate echipamentele utilizate în cadrul depozitelor de agenti chimci
inflamabili trebuie sa respecte reglementarile privind zonele cu risc de incendiu si
explozie – sistem antiex.
Amenajari pentru situatiile de urgenta

- mijloacele de stingere a incendiilor si de acordare a primului ajutor
trebuie sa fie disponibile în locuri accesibile, semnalizate
corespunzator;
- caile de evacuare trebuie sa fie degajate si semnalizate corespunzator.
Manipularea si transportul agentilor chimici
Pentru încarcarea/descarcarea agentilor chimci este recomandabila

elaborarea unei proceduri care sa precizeze obligatiile transportatorului si ale
celui care face receptia.
Aceasta procedura va contine si planul de circulatie al vehiculului în

întreprindere, modul de operare, protectia individuala si masurile în caz de
accident.
Locurile de încarcare/descarcare si depozitare a agentilor chimici caustici,
corozivi sau toxici, vor fi dotate cu solutii neutralizante precum si cu surse de
apa, respectiv dusuri pentru spalare.
37
Angajatii care participa la manipularea si transportul agentilor chimici trebuie

sa fie formati si instruiti corespunzator, în privinta sarcinilor de lucru cât si în
privinta:
- riscurilor legate de manipularea/transportul agentilor chimci;
- masurilor preventive;
- eliminarii deseurilor periculoase;
- planului de actiune în caz de avarii sau incendiu;
- acordarii primului ajutor.
Toti recipientii în care se afla agenti chimci trebuie etichetati corespunzator.
ATENTIE! La transvazare, eticheta recipientilor secundari trebuie

sa reproduca eticheta recipientului primar.
Etichetarea pentru transport

Containerele, rezervoarele mobile si alte mijloace utilizate transportul
agentilor chimici vor fi etichetate corespunzator.
Gaze si lichide Substante Substante

inflamabile oxidante toxice
Masurile de prevenire pentru depozitarea, manipularea si transportul agentilor

chimici se vor respecta si în cazul deseurilor chimice.
ATENTIE! Nu amestecati în acelasi recipient deseuri din clase

diferite! Recipientii în care au fost depozitate deseuri
a caror compozitie nu este cunoscuta se vor eticheta
cu “pericol general”.
38
8. SURSE DE INFORMARE PRIVIND AGENTII CHIMICI

Eticheta
Prima sursa de informare privind riscurile legate de un agent chimic o

constituie eticheta.
Informatiile furnizate de eticheta constituie minimum necesar pentru
recunoasterea rapida a pericolelor si a masurilor de securitate.
Fisele tehnice de securitate
Fisele tehnice de securitate ofera informatii mai detaliate decît cele de pe

eticheta, referitoare la riscurile legate de agentii chimici.
Conform legislatiei în vigoare, fisele tehnice de securitate, au urmatoarea
structura:
FISÅ TEHNICA DE SECURITATE
1.Identificarea substantei. Producåtor/Importator/Utilizator/Transportor
2.Compozitia/informatii asupra componentelor
3.Identificarea pericolelor (de aprindere si explozie)
4.Primul ajutor
5.Masuri de prevenire a incendiilor
6.Masuri luate în caz de scapari accidentale
7.Manipulare si depozitare
8.Controlul nivelului de noxe/protectie individualå
9.Proprietati fizice si chimice
10.Stabilitate si reactivitate
11.Informatii toxicologice
39
12.Informatii ecologice. Efectele produsului în mediul înconjuråtor,

persistenta si biodegradabilitatea, toxicitate
13.Consideratii referitoare la evacuare (captare, neutralizare, deversare

etc.)
14.Informatii referitoare la transport
15.Informatii referitoare la reglementari speciale
16.Alte informatii
Fisele tehnice de securitate trebuie sa fie la dispozitia angajatorului care le

pune la dispozitia specialistilor în sanatatea si securitatea muncii, membrilor
comitetului de sanatate si securitate în munca, medicului de medicina muncii,
inspectorilor de munca.
Normele specifice de protectie a muncii
Normele specifice de protectie a muncii prezinta în detaliu masurile de

prevenire a comportamentului accidentogen al executantului pentru un anumit tip
de activitate din economia nationala.
Lista activitatilor pentru care se elaboreaza norme specifice este stabilita
de Legea Protectiei Muncii.
Instructiuni proprii de securitate a muncii
Instructiunile proprii de securitate a muncii cuprind, sub forma de

prevederi, masurile de protectie a muncii prin a caror respectare se urmareste
eliminarea comportamentului accidentogen al executantului, detaliind si adapând
din acest punct de vedere Normele Specifice de Protectie a Muncii la conditiile
concrete date.
Instructiunile se revizuiesc periodic, modificarile aducându-se la
cunostinta angajatilor.
40
9. PREVENIREA RISCURILOR LEGATE DE

EXPUNEREA LA AGENTI CHIMICI
9.1. Principii generale de prevenire
În stabilirea masurilor de asigurare a securitatii si sanatatii în munca

angajatorul trebuie sa cunoasca si sa aplice urmatoarele principii generale de
prevenire:
- evitarea riscurilor;
- evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate;
- combaterea riscurilor la sursa;
- adaptarea muncii la om, în special în ce priveste proiectarea locurilor de
munca, alegerea echipamentului tehnic si a metodelor de munca, în
vederea micsorarii monotoniei muncii si a stabilirii unor ritmuri de lucru
predeterminate si reducerii efectelor lor asupra sanatatii;
- adaptarea la progresul tehnic;
- înlocuirea pericolelor prin non-pericole sau pericole mai mici;
- dezvoltarea unei politici de prevenire cuprinzatoare si coerente, care sa
cuprinda tehnologiile, organizarea muncii si a conditiilor de munca, relatiile
sociale si influenta factorilor de mediu;
- prioritatea masurilor de protectie colectiva fata de masurile de protectie
individuala;
- prevederea de instructiuni coresunzatoare pentru angaja ti.
Participanti
Prevenirea riscurilor este un proces complex în care trebuie sa participe:
- angajatorul;
- specialistii în securitate si sanatate în munca si medicina muncii, din
unitate;
- reprezentantii angajatilor;
- angajatii.
41
Ierarhizarea masurilor de prevenire
MASURI PRIMARE
RISC OM ELIMINAREA RISCURILOR
MASURILE TREBUIE SA ACTIONEZE ÎN

PRIMUL RÂND ASUPRA SURSEI DE FACTORI
DE RISC
MASURI SECUNDARE
RISC OM IZOLAREA RISCURILOR
FACTORII DE RISC PERSISTA, DAR PRIN

MASURI DE PROTECTIE COLECTIVA SE
EVITA SAU SE DIMINUEAZA ACTIUNEA LOR
ASUPRA OMULUI
MASURI TERTIARE
RISC OM EVITAREA RISCURILOR
INTERACTIUNEA DINTRE FACTORII DE

RISC SI OM SE EVITA PRIN MASURI
ORGANIZATORICE SI REGLEMENTARI
PRIVIND COMPORTAMENTUL
MASURI CUATERNARE
IZOLAREA OMULUI
RISC OM
LIMITA REA ACTIUNII FACTORILOR DE
RISC SE FACE PRIN PROTECTIE
INDIVIDUALA
42
9.2. Etapele procesului de prevenire a riscurilor legate de expunerea la

agenti chimici
Prevenirea expunerii la riscuri chimice se poate realiza prin parcurgerea

urmatoarelor etape:
I. Delimitarea riscului:
1. Natura riscului:
- contact (dermatoze, arsuri);
- inhalare (intoxicare, asfixiere);
- ingestie (intoxicare).
2. Localizarea riscului:
- livrare;
- depozitare;
- circulatie;
- locul de utilizare;
- vecinatati antrenate;
- evacuare/reciclare.
3. Faze de lucru:
- operatii tehnologice;
- transport;
- manipulare;
- mentenanta.
4. Numar de angajati expusi:

- utilizatori;
- personal însarcinat cu transportul, manipularea, neutralizarea si
evacuarea agentilor chimici;
- angajatii aflati în proximitatea zonei cu risc.
5. Interactiunea cu alte riscuri:

- de incendiu/explozie;
- activitati exterioare (încarcare, descarcare, mentenanta);
- de circulatie;
- electrice;
- cancerigene;
- termice (mediul de lucru).
43
II. Evaluarea riscului:
1. Gravitatea intrinseca;
- cefalee;
- dermatoze;
- arsuri;
- reactii alergice;
- intoxicatii/otravire;
- leziuni organice (ficat, plamâni, ochi etc.) reversibile/ireversibile;
- deces.
2. Intensitatea expunerii:
Functie de:
- natura produsului;
- cantitatea utilizata;
- interactiunea între produse.
3. Frecventa expunerii:
- permanenta;
- ocazionala/discontinua;
- rara.
4. Necesitatea de masurare
- masurarea concentratiilor de agenti chimici si compararea cu valorile
limita de expunere profesionala;
- analize medicale si compararea rezultatelor cu valoare limita biologica.
Observatie: În România au fost publicate trei metode de evaluare a riscului de

accidente si îmbolnaviri profesionale.
III. Stabilirea si aplicarea masurilor de prevenire a riscurilor:
1. Eliminarea riscurilor:
- înlocuirea agentului chimic periculos cu un altul nepericulos;
- înlocuirea tehnologiei periculoase cu alta nepericuloasa.
44
2. Limitarea riscului:
Limitarea:
- numarului de angajati expusi;
- agentilor chimici utilizati;
- expunerii (la cel mai jos nivel posibil si un timp cât mai scurt).
3. Protectie colectiva:
- lucrul în sistem închis;
- captarea locala la sursa a vaporilor, aerosolilor, gazelor, pulberilor;
- mentinerea în stare buna de functionare a dispozitivelor de protectie
colectiva;
- ventilarea locului de munca.
4. Protectie individuala:
- dotare cu echipament individual de protectie: masti adaptate, manusi,
haine, încaltaminte, aparate respiratorii etc;
- mentinerea în buna stare a echipamentului individual de protectie;
- decontaminarea echipamentului de protectie;
- separarea hainelor de lucru de cele de strada;
- dusuri, statii pentru spalare a ochilor.
5. Informare si formare:
- formarea si instruirea generala periodica în probleme de securitate;
- fise tehnice de securitate si liste de produse utilizate;
- semnalizare generala;
- semnalizare specifica a locurilor/localurilor cu nivel de risc ridicat;
- semnalizarea prin culori conventionale;
- etichetare conform standardelor;
- fise de post si instruire.
6. Proceduri si reguli:
- de interventie (conducte de gaz, cuve, rezervoare);
- de transvazare si reconditionare;
- pentru organizarea supravegherii/monitorizarii;
- pentru incendiu, evacuare;
- planuri de actiune în caz de accident/avarii;
- permis de foc si alte permise/autorizatii speciale.
45
7. Organizarea muncii:
Organizarea în functie de riscuri a:
- posturilor;
- aprovizionarii;
- transportului si manipularii produselor;
- depozitarii;
- mentenantei.
8. Supravegherea medicala:
- listele posturilor ce necesita o supraveghere medicala speciala;
- vizite medicale înainte, în timpul si dupa angajare;
- atestarea faptului ca nu exista contraindicatii privind încadrarea
angajatului în postul solicitat;
- evidentierea situatiilor medicale ce necesita respectarea unor restrictii
privind expunerea la agenti chimici (graviditate etc.)
9. Primul ajutor:
- organizarea serviciului de prim ajutor adecvat;
- afisarea coordonatelor medicului de medicina muncii si a serviciului de
ambulanta;
- formarea de salvatori;
- exercitiu periodic;
- truse de prim ajutor.
9.3. Tipuri de masuri de prevenire
Masuri de protectie colectiva
Reducerea riscului la sursa
Riscurile asociate agentilor chimici pot fi eliminate sau reduse prin:

? Înlocuirea agentului chimic cu altul mai putin periculos. Substanta
aleasa ca înlocuitor poate fi preferata celei înlocuite din punct de
vedere al unuia dintre pericole (de exemplu, toxicitatea) dar poate
necesita un control mai riguros al utilizarii ei din punct de vedere al
altor pericole (de exemplu, inflamabilitate).
Benzenul, care este cancerigen, poate fi înlocuit cu toluenul mai putin
toxic, dar mai inflamabil, ceea ce necesita masuri corespunzatoare de
control.
46
? Înlocuirea tehnologiei cu alta ce prezinta un nivel de risc mai scazut,

constituie o cale foarte eficienta de asigurare a sanatatii si securitatii
angajatilor. De exemplu, înlocuirea aplicarii anumitor agenti chimici
(vopsele, rasini, azbest) prin stropire/pulverizare, cu alte procedee poate
reduce nivelul de expunere.
? Automatizarea este un mijloc de a :

- reduce/elimina timpul de expunere al angajatului;
- reduce numarul angajatilor exp usi.
Ea permite eliminarea erorilor legate de factorul uman si poate realiza un

control mai bun al parametrilor de lucru.
Chiar daca necesita o investitie mai mare, automatizarea proceselor da

rezultate pozitive, pe termen lung, atât în productivitate si calitate, cât si în
privinta securitatii si sanatatii în munca.
Automatizarea limiteaza prezenta factorului uman dar nu o exclude în

totalitate, personalul de operare si întretinere a instalatiilor automatizate trebuind
sa aiba o calificare corespunzatoare.
? Procesarea în sistem închis este un mijloc de izolare a surselor de

emisie a agentilor chimici în mediul de munca, limitând expunerea
angajatilor.
În cazul carcasarii utilajelor trebuie sa se asigure o evacuare eficienta a

noxelor astfel încât sa nu se produca acumulari locale cu pericol de incendiu sau
intoxicare.
? Ventilarea
În situatia în care nu este posibila combaterea contaminarii mediului de

munca prin eliminarea surselor de degajare a noxelor, sau izolarea eficienta a
acestora prin procesare în sistem închis (carcasat), se vor utiliza:
- instalatii de ventilare locala;
- instalatii de ventilare generala, când sursele de degajare sunt mobile
sau dispersate si nu este posibila/suficienta ventilarea locala.
Sistemul de ventilatie trebuie sa fie:

- eficient astfel încât sa asigure cel putin respectarea valorilor limita
pentru agentii chimici;
- sa nu introduca riscuri noi sau sa transfere riscul în alte zone;
- sa nu duca la disconfort sau efecte negative asupra sanatatii.
47
Pentru a respecta cerintele de mai sus trebuie ca sistemul de ventilatie:

- sa fie adecvat agentului chimic pentru care a fost conceput (de
exemplu, pentru substantele inflamabile, explozive se vor folosi
sisteme antiex);
- sa nu puna în contact agentii chimici incompatibili;
- sa aiba o captare eficienta a noxelor cât mai aproape de sursa
(echipamentele tehnice trebuie prevazute din faza de conceptie
cu sisteme eficiente de captare);
- sa dispuna de guri de introducere a aerului necontaminat;
- sa nu genereze curenti de aer cu viteze prea mari, care:
- pot avea efecte negative asupra starii de confort si sanatate;
- pot antrena materiile prime formând suspensii de pulberi sau
aerosoli;
- sa nu produca zgomote care:
- sa aiba efecte negative asupra starii de confort/sanatate;
- sa interfereze cu eventuale le semnale sonore.
Echipamentele tehnice care degaja agenti chimici foarte toxici si care,

din motive tehnologice, nu pot fi carcasate sau prevazute cu instalatii de ventilare
locala eficiente vor fi amplasate în încaperi special amenajate sau cabine.
Încaperile în care se amplaseaza instalatiile tehnologice la care pot sa

apara degajari bruste si neprevazute de substante toxice, inflamabile sau
explozive, vor fi dotate suplimentar cu instalatii automate de ventilare de
avarie – numai pentru evacuare – independente de instalatiile de ventilare
normale pentru dilutia noxelor. La pornirea instalatiilor de ventilare pentru avarie,
introducerea mecanica a aerului va fi oprita automat.
Starea sistemelor de ventilatie va fi verificata permanent de personal

calificat în conformitate cu un program de mentenanta adecvat pentru fiecare
sistem.
Orice instalatie de ventilare va avea întocmita prin proiect o fisa tehnica

în care se vor înscrie caracteristicile de baza si indicatii privind executia, punerea
în functiune, defectele constatate si masurile ce s-au luat, numele persoanelor
care au facut constatari sau remedieri, precum si termenele reviziilor ulterioare.
48
Masuri de protectie individuala
Echipamentul individual de protectie (EIP) se acorda în scopul

prevenirii accidentelor de munca si a îmbolnavirilor profesionale în cazurile în
care au fost epuizate, atât cât este rezonabil posibil, orice alte mijloace tehnice si
organizatorice de protectie, sau când nu pot fi avute în vedere asemenea
mijloace.
Angajatorii sunt obligati sa asigure gratuitatea EIP, precum si conditii
pentru efectuarea verificarilor legale, depozitarea, curatarea, denocivizarea,
întretinerea si repararea mijloacelor individuale de protectie.
Echipamentul individual de lucru se acorda angajatului pentru
protejarea îmbracamintei si încaltamintei personale, în timpul procesului de
munca.
Mijloacele de igiena individuala constituite din materiale igienico-
sanitare se acorda gratuit de catre angajator în scopul prevenirii îmbolnavirilor
profesionale.
Acordarea echipamentului individual de protectie, a celui de lucru si a

mijloacelor igienico-sanitare este reglementata.
Masuri organizatorice
Legislatia în vigoare precizeaza elementele de baza care sa permita

organizarea locurilor de munca si a procesului muncii astfel încât sa se asigure
sanatatea si securitatea angajatilor.
Ca masuri organizatorice se pot mentiona:
- reducerea numarului de persoane expuse la agenti chimici;

- reducerea timpului de expunere a angajatilor la agenti chimici;
- masuri ce tin de disciplina tehnologica: respectarea stricta a sarcinilor
de munca;
- masuri ce tin de disciplina generala: accesul în zonele de lucru,
purtarea EIP, respectarea interdictiilor privind mâncatul si fumatul la
locul de munca etc;
- masuri de igiena:
- spalarea pe mâini înainte de a mânca si de a fuma;
- separarea îmbracamintei pentru strada de cea pentru lucru etc;
49
- masuri privind gestionarea adecvata a agentilor chimici prin:

- depozitarea materiilor prime la locul de munca în cantitati care
sa nu depaseasca necesarul pentru o zi;
- separarea incompatibilitatilor:
- la depozitare;
- la transport;
- în cazul emisiilor în mediul de munca;
- în instalatiile de ventilatie si epurare;
- transportul adecvat al agentilor chimici utilizând pe cât posibil, mijloace
mecanizate/automatizate.
În ultimii ani, se acorda o atentie din ce în ce mai mare abordarii

problemelor de sanatate si securitate în cadrul sistemelor de management.
Managementul este procesul prin care conducerea de vârf a unitatii

determina directia de dezvoltare pe termen lung si performantele organizatiei
asigurând formularea atenta, implementarea corecta si evaluarea continua a
strategiei stabilite.
Abordarea manageriala implica:

? politica în domeniul sanatatii si securitatii muncii;
? obiective generale si specifice;
? planuri de actiune;
? documentatie bine structurata, actualizata si accesibila;
? programe de instruire si constientizare;
? evaluarea periodica a performantei sistemului.
Adoptarea sistemului de management al securitatii si sanatatii în munca

are multiple avantaje printre care:
? mutarea accentului de pe inspectia post-factum pe managementul
preventiv;
? organizarea mai buna a activitatii de securitate si sanatate în baza unei
politici clare a unitatii si a unor obiective si tinte bine definite si
realizabile;
? facilitarea aplicarii legislatiei nationale în domeniu;
? motivarea angajatilor prin instruire;
? îmbunatatirea continua a performantei;
? înlesnirea cooperarii, asocierii si schimbului de informatie cu partenerii
interni si externi;
? îmbunatatirea imaginii unitatii si a capacitatii de comunicare cu
autoritatile si partenerii.
50
Managementul securitatii si sanatatii în munca permite o tratare sistematica si

complexa a problemelor specifice, aducând în plus fata de actuala abordare:
? mai multa transparenta (unele documente sunt publice);
? cai si modalitati de comunicare strict reglementate si eficiente;
? mutarea accentului pe actiunile preventive;
? instrumente de control si evaluare:
- analiza initiala;
- evaluarea de risc;
- auditul;
? analiza efectuata de conducere;
? principiul îmbunatatirii continue a performantei;
? abordarea problemelor de securitate si sanatate în munca cu aceleasi
instrumente ca cele ale managementului general al firmei.
51
10. SUPRAVEGHEREA MEDICALA
Supravegherea sanatatii angajatilor expusi la agenti chimici periculosi se

va realiza conform prevederilor Ministerului Sanatatii si Familiei.
Rezultatele supravegherii sanatatii sunt luate în considerare pentru
aplicarea masurilor corespunzatoare de prevenire la locurile de munca, atunci
când:
- expunerea angajatului la un agent chimic periculos este de o
asemenea natura încât se poate stabili o corelatie cu boala sau
afectarea starii de sanatate datorate expunerii;
- exista probabilitatea ca boala sau efectul sa apara în conditiile
specifice muncii angajatului;
- tehnica de investigare implica riscuri minime pentru angajati.
Atunci când o valoare limita biologica este depasita, supravegherea

sanatatii este o cerinta obligatorie pentru lucrul cu agentul chimic periculos
respectiv.
Inspectoratul Teritorial de Munca si Directia de Sanatate Publica trebuie

sa stabileasca masuri pentru a se asigura ca pentru fiecare angajat aflat sub
supraveghere medicala, dosarul medical si fisa individuala de exp unere sunt
actualizate.
Dosarul medical si fisa individuala de expunere trebuie sa contina

totalitatea rezultatelor supravegherii sanatatii si al oricaror alte date
reprezentative monitorizate ale expunerii individuale, inclusiv monitorizarea
biologica si cerintele legate de aceasta.
Dosarul medical si fisa individuala de expunere trebuie pastrate într-o forma
adecvata pentru a permite consultarea ulterioara, în conditii de confidentialitate.
La cererea Inspectoratului Teritorial de Munca si Directiei de Sanatate Publica,
angajatorul trebuie sa furnizeze copii ale înregistrarilor. Angajatul are acces, la
cerere, la datele sale medicale si de expunere. Atunci când o întreprindere îsi
înceteaza activitatea, dosarul medical individual si fisa de expunere trebuie sa fie
transmise de catre angajator la Directia de Sanatate Publica.
Atunci când, în urma supravegherii sanatatii:

- se descopera de catre medicul de medicina muncii, ca un angajat are
o boala cunoscuta sau o afectare a starii de sanatate, ca rezultat al
expunerii în procesul de munca la un agent chimic periculos, sau
52
- valoarea limita biologica prevazuta în legislatie este depasita,angajatul

este informat de catre medicul de medicina muncii despre rezultatul
care-l priveste personal, inclusiv asupra unor date si recomandari
medicale pe care sa le urmeze pâna la încetarea expunerii, iar
angajatorul:
- revizuieste evaluarea riscului;
- revizuieste masurile de eliminare sau reducere a riscului;
- tine seama de recomandarile medicului de medicina muncii
pentru introducerea masurilor necesare de eliminare sau
reducere a riscului, incluzând posibilitatea de transfer a
angajatului la o activitate alternativa, unde nu exista risc de
expunere;
- stabileste continuarea supravegherii sanatatii si trimite la control
medical orice alt angajat care a fost expus similar.
În asemenea cazuri, medicul de medicina muncii poate propune ca
angajatii sa fie expusi examinarii medicale.
53
Colectivul de elaborare a Ghidului:
Ing.Grigorita Napar Inspectia Muncii – coordonator al

grupului de lucru
Dr.ing.Steluta Nisipeanu INCDPM

Ing.Raluca Stepa INCDPM
Ing.Ruxandra Chiurtu INCDPM
Chim.Mihaela Boscaiu INCDPM
Biochim.Mihaela Stoica INCDPM
Filolog Maria Purcherea INCDPM
Ioana Mirica INCDPM
Tehn.pr.Gabriela Porcarasu INCDPM
Tehn.pr.Diana Paveliu INCDPM
Tehn.pr.Cristian Vasile INCDPM
Ref. Mihaela Bradatan Inspectia Muncii
Ing. Elena Buzarnescu Inspectia Muncii
54

Protectia Muncii in Laboratorul Chimic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Protectia Muncii in Laboratorul Chimic

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Protectia Muncii in Laboratorul Chimic

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

GHID METODOLOGIC PENTRU PREVENIREA RISCURILOR

LEGATE DE EXPUNEREA LA AGENTI CHIMICI

2. LEGISLATIE. DEFINITII …………………………………………... 3

3. CARACTERIZAREA GENERALA A AGENTILOR CHIMICI … 6

4. PERICOLE ASOCIATE AGENTILOR CHIMICI ……………….. 10

5. CLASIFICAREA, ETICHETAREA SI AMBALAREA

6. SEMNALIZAREA DE SECURITATE, DE SANATATE

7. DEPOZITAREA, MANIPULAREA SI TRANSPORTUL

8. SURSE DE INFORMARE PRIVIND AGENTII CHIMICI……….. 41

9. PREVENIREA RISCURILOR LEGATE DE EXPUNEREA LA

10. SUPRAVEGHERE MEDICALA ………………………………….. 55

Demersurile României vizând integrarea în structurile comunitare se plaseaza

? elaborarea unei Politici nationale de prevenire, care sa se bazeze si pe

În cadrul obiectivului referitor la „Elaborarea unei politici nationale de

Ghid metodologic pentru prevenirea riscurilor legate de expunerea la

Obiectivul acestui ghid metodologic este de a informa si a furniza sfaturi

- Legea nr. 90/1996 a Protectiei Muncii si Normele Metodologice de aplicare;

“Agent chimic periculos” -

“Valoarea limita de expunere profesionala” - daca nu se specifica altfel,

“Valoarea limita biologica a unui agent chimic” - reprezinta concentratia

“Valoarea limita admisibila pentru pulberi” - concentratia de pulberi la nivel

“SiO2 liber cristalin” (pulbere totala) - se determina fizico-chimic din pulberea

“Fibra” - particula având o lungime de peste 5 ?m si un diametru sub 3 ? m, cu

’’Mijloace de productie’’- totalitatea mijloacelor de munca (cladiri, instalatii,

’’Mediu de munca ’’ – ansamblul conditiilor fizice, chimice, biologice si psiho-

“Pericol” – sursa sau situatie cu potentiale efecte negative asupra starii de

“Risc” - combinatia dintre probabilitatea de manifestare a unui pericol si

“Substanta” - element chimic si compusii în stare naturala sau obtinuti printr-un

“Preparat” - amestecuri sau solutii de doua sau mai multe substante;

“IESCE” – inventarul european al substantelor existente puse pe piata. Acest

3. CARACTERIZAREA GENERALA A AGENTILOR CHIMICI

Caracteristicile agentilor chimici

? sunt foarte raspânditi - pot fi întâlniti de la birourile în care functioneaza un

? pot migra, uneori pe distante foarte mari de la sursa, în functie de curentii de

? au o gama larga de efecte:

? prezinta incompatibilitati: substante a caror prezenta simultana în mediul

Particularitatile mentionate trebuie avute în vedere la:

Prezenta agentilor chimici la locul de munca

Agentii chimici pot fi :

? utilizati ca mijloace de productie în procesul de munca;

- emisii în mediul de lucru;

Masurile de prevenire a riscurilor vor avea în vedere toate modurile în care

Fig. 1 Agenti chimici la locul de munca

MP – agenti chimici ca mijloace de productie

ATENTIE ! Expunerea la agenti chimici poate avea loc si în timpul fazelor de

Agentii chimici se pot afla sub forma de:

Agentii chimici se pot afla si sub forma de materii în suspensie:

Starea în care se afla agentii chimici trebuie avuta în vedere la

4. PERICOLE ASOCIATE AGENTILOR CHIMICI

4.1. Pericole de explozie si incendiu

Nu doar substantele utilizate ca explozivi (supusi unor reglementari si

Limitele inferioare si superioare de explozie reprezinta intervalul de

? Limitele de explozie pentru gaze si vapori se exprima în % volum.

? Limitele de explozie pentru solide se exprima în mg/mc.

? temperatura (punct) de inflamabilitate = temperatura minima (la presiune

? temperatura (punct) de ardere = temperatura începând cu care arderea

Substantele inflamabile sunt caracterizate în functie de temperatura

- inflamabili - temperatura de inflamabilitate peste 21 0C;

- foarte inflamabili - temperatura de inflamabilitate între 0 - 21 oC (sau