BPOC Curs Bun
BPOC Curs Bun
BPOC Curs Bun
Cuprins .............................................................................................
Motoo ..............................................................................................
Motivatie ...............................................................................
Capitolul I – Anatomia aparatului respirator si a plamanilor .......
Prezentarea bolii ........................................................................
Definitie .....................................................................................
Etimologie ...................................................................................
Morfopatologie ........................................................................
Fiziopatologie ...........................................................................
Patogenie ..................................................................................
Examen macroscopic, microscopic si clinic ...........................
Examen de laborator.................................................................
Evolutie ......................................................................................
Pronostic ......................................................................................
Tratament ..................................................................................
Nutritie. Educatie pentru sanatate ............................................
Capitolul II – Prezentarea cazurilor ...................................................
Caz I .............................................................................................
Caz II ...........................................................................................
Caz III .........................................................................................
Evaluare globala ..........................................................................
Concluzii asupra rezultatelor ingrijirii celor trei bolnavi ..........
Tehnici aplicate .............................................................................
Tehnica perfuziei ...........................................................................
Incidente. Accidente .....................................................................
Bibliografie ....................................................................
1
INGRIJIREA PACIENTILOR CU BRONHOPNEUMONIE
OBSTRUCTIVA CRONICA
Motto :
“ Viata este scurta, arata lunga, clipa fugitiva, experienta iselatoare, judecata
dificila. Nu trebuie sa indeplinesti numai ceea ce este de indeplinit, ci trebuie sa
indeplinesti numai ceea ce este de indeplinit, ci trebuie sa faci astfel ca bolnavul, cei din
jurul lui si conditiile exterioare sa ajute. “
HIPOCRATE
2
INGRIJIREA PACIENTILOR CU BRONHOPNEUMONIE
OBSTRUCTIVA CRONICA
MOTIVATIE
Timp de trei ani de zile, ani in care am facut luni de stagiu in Spitalul Judetean,nu
am putut sa nu remarc suferinta laica, cat si suferinta psihica a bolnavilor de BPOC,
bolnavi care, datorita principalelor simptote ale bolii, sunt condamnati la o existenata
marcata de evolutia acestei boli care are tendinta de agravare.
Boala este si invalidanta, capacitatea de munca a bolnavului fiind compromisa in
stadiile mai avansate. In tarile in care BPOC este mai frecventa, ea detine un loc in
frunte printre cauzele de deces. Ceea ce m-a preocupat in acordarea de ingrijiri nursing
la acesti pacienti a fost asigurarea unui climat adecvat in salon, psihoterapia pacientului,
imbunatatirea respiratiei si circulatiei, asigurarea unui regim igienico-dietetic
corespunzator si a unei educatii sanitare adecvate.
3
BRONHOPNEUMONIE OBSTRUCTIVA CRONICA
Aparatul respirator
Apartul respirator este format din totalitatea organelor care contribuie la realizarea
schimburilor de gaze dintre organism si mediul extern. In plus, prin partea superioara a
cavitatii nazale la nivelul mucoasei olfactive se percepe mirosul, iar laringele, un alt
segment al aparatului respirator, datorita corzilor vocale inferioare, realizeaza fonatia.
CAILE RESPIRATORII
LARINGELE – este situat in partea anterioara a gatului, sub asul hioid, deasupra
traheei, proeminand sub piele. Are un schelet cartilaginos, format din trei cartilaje
4
neperechi (cartilajul tiroid, cricoid, epiglotic) si trei perechi (cartilajele aritonoide,
corniculate si cuneiforme) unite intre ele prin ligamente sau articulatii. La interior este
captusit de o mucoasa care determina in cavitatea laringelui, patru plici numite corzi
vocale, doua superioare si doua inferioare.
PALMANII
Plamanii reprezinta principalele organe ale aparatului respirator si sunt situate in
cavitatea toracica, deasupra diafragmului. Au forma unor jumatati de con sectionat de la
varf spre baza, masa medie a celor doi plamani este 1300g.
Plamanii prezinta baza usor concava asezata pe diafragma si care prin intermediul
difragmului, la dreapta este in raport cu lobul drept al ficatului, iar la stanga cu lobul
stang al ficatului, fundul stomacului si cu splina :
varful depaseste prima coasta si ajunge la baza gatului,
fata externa (coastele), vine in raport cu coastele si spatiile,
intercostale si prezinta la plamanul drept doua fisuri : una oblica si
alta orizontala, iar plamanul stang numai fisura oblica,
5
fata interna mediastinala este plana si prezinta hilul plamanului care
este locul de intrare si iesire al elementelor pediculului pulmonar (adica
bronhia principala, artera si venele pulmonare, arterele si venele pulmonare
bronsice, nervii vegetativi si vase limfatice).
STRUCTURA PLAMANULUI – este cea a unui glande tubuloacinoase, fiind
formate dintr-un sistem de canale aeriene si dintr-o multitudine de saci.
Lobii plamanului drept (superior, mijlociu, inferior) sunt delimitati de doua fisuri,
in timp ce lobii plamanului stang (superior si inferior) sunt delimitati de o fisura. Fiecare
lob este alcatuit din segmente, care reprezinta unitatile anatomice, functionale si clinice
ale plamanului. Fiecare segment este format din lobul, unitatile morfofunctionale ale
plamanilor care au forma piramidei, cu baza spre suprafata plamanilor, iar farful
suspendat de o bronhie supra – lobulara, indreptat spre hil. In jurul lobului se afla tesut
conjuctiv bogat in fibre elastice, celule conjuctive si celule macrofage.
ARBORELE BRONSIC
Dupa patrunderea bronhiilor principale prin hil in plaman ele se ramifica in bronhii
lobare, care la randul lor se ramifica in bronhii segmentare. Bronhiile segmentare se
divid de mai multe ori si dau nastere la bronhiile supralobulare care patrund prin varful
lobului pulmonar in interiorul lobului, devenind bronhiile intralobilare. Bronhiile
intralobilare se ramifica la randul lor dand nastere bronhiilor terminale, numite astfel
deorece sunt ultimile ramificatii ale arborelui bronsic, cu rol de a conduce aerul.
Bronhiile terminale dau nastere bronhiilor respiratorii (acinoase), care se continua cu
canalele alveolare, ai caror pereti reprezinta dilatati in forma de saci alveolari, in care se
deschid alveolele. Totalitatea elementelor care contiunua o bronhiala terminala formeaza
acinul pulmonar.
Epiteliul alveolar, membrana bazala a alveolei, tesuturile conjuctive de sub ea,
membrana bazala a capilarului si endoteliului formeaza bariera hematoaeriana care este
strabatuta de oxigen si dioxid de carbon.
6
VASCULARUZATIA PLAMANILOR, plamanul are o dubla vascularizatie;
functionale si nutritive.
VASCULARIZATIA FUNCTIONALA – realizeaza schimburile gazoase si este
reprezentata de trunchiul pulmonar si venele pulmonare care alcatuiesc mica circulatie.
Trunchiul pulmonar incepe cu ventricolul drept, se imparte in artera pulmonara
stanga si dreapta care patrund in plamani prin hilul pulmonar. Ajunsa in plaman artera
urmareste ramificatiile arborelui bronsic ; patrunzant in lobul pulmonar si se
capilarizeaza in jurul alveolelor pulmonare. La nivelul acestei retele capilare dioxidul de
carbon este cedat alveolelor si din alveole patrunde oxigenul care este preluat de venele
pulmonare. Aceste vene parasesc plamanul prin hilul pulmonar si duc sangele cu oxigen
in atriul stang, de unde va trece in ventriculul stang care il va impinge prin aorta in tot
organismul.
Vascularizatia nutritiva face parte din marea circulatie si este reprezentata de
artarele si venele bronsice. Arterele bronsice provin prin aorta toracala, iar venele
bronsice se deschid in sistemul azyges.
Pleura este o membrana seroasa formata din doua foite dintre care una inveleste
plamanii la exterior, patrunde in fisuri, iar cealalta captuseste peretii cutiei toracice. Cele
doua foite se continua una cu cealalta la nivelul pediculului pulmonar. Intre cele doua
foite se afla cavitatea preluata spativirtual, in care exisata presiune negativa cu rol
important in mecanica respiratiei. Intre cele doua foite se gasesc foarte putin lichid
seros, care mentine umeda suprafata lor, usurand alunecarea plamanului plamanului in
timpul miscarilor respirtorii. Cavitatea pleurala poate deveni reala cand in cazuri de
boala contine aer (pneumotorax) sange (hemotorax) sau puroi (piotorax).
MEDIASTINUL – este o regiune topografica limitata lateral de fetele interne ale
celor doi plamani, inferiori si diafragm, anterior de stern, iar posterior de coloana
vertebrala toracala si de care extremitatile posterioare ale coastelor. In mediastine se
gasesc : inima invelita de pericard, vasele mari,venele cave superioare si inferioare, cele
patru vene pulmonare, artera aorta, trunchiul pulmonar cu ramurile lui, traheea si cele
doua bronhii principale.
7
Capitolul II – PREZENTAREA BOLII. DEFINITIE
8
2. ireversibila – in general, dar uneori, partial ireversibila sub actiunea
agentilor bronhopneumonia obstructiva cronica de astmul bronsic).
3. progresiva – evolutia naturala este lenta spre agravare
4. primitiva – obstructia la flux nu este generata de vreo afectiune cu
etiopatogeneza cunoscuta ( bronsiectazie, fibroza chistica, bronhiolita
obliterana, tuberculoza, neoplasm bronho – pulmonar, etc.).
In cazul nozologic definitiv de tuse cronica si (sau) dispnee, care poate fi atribuite
unei conditii etiopatogenice cunoscute, mai sunt cuprinse :
brosita cronica simpla – este difinita de prezenta tusei cu expetoratiei
trei luni consecutiv pe an, doi ani consecutiv, tuse productiva care poate fi
atribuita unei cauze pulmonare cunoscute. Bronsita cronica simpla este
localizata in conductele aeriene mari ; morfopatologic prezinta dilatari ale
glandelor seromucoase din submucoza, hiperplazie de celule caliciforme in
mucoasa traheo – bronsic si infiltratie in submucoasa cu celule inflamatorii.
Functional nu se modifica obstructive de semnalat (cel mult perioada de
crestere la flux in caile aeriene de calibru mare, crestere dependenta de
exagerarea secretiei de mucus).
bronsita obstructiva cronica – este definita de tusea productiva
cronica cu sau fara dispnee insotite de obstructia la flux in caile aeriene.
Tabloul ei clinico – functional difera de bronhopneumonia obstructiva
cronica prin absenta scaunelor dependente de distrugere a peretilor aveolari.
bronsiolita acuta cronicizata – este definita de locaizarea procesului
obstructiv in caile aeriene cu diametru mai mic de 2 mm {bronhi mici si
bronhiole } ; aceasta este localizarea primcipala a obstructiei in BPOC ;
creste numarul celulelor caliciforme ,creste producerea de mucus , apare
inflamatia si uneori spasmul bronsic. Fiziopatologic se produce prin scaderea
debitelor expiratorii maxime, rezistenta la fux, ramanand in limite normale
cel putin atata timp cat ingustarea nu afecteaza majoritatea conductelor mici.
9
Emfizemul pulmonar – este definit pe criterii anatomice ;dilatarea
permanenta a spatiilor aeriene distal de bronhiole terminale cu disrugerea
peretilor alveolari, distorsia si steroza cailor aeeriene mici ca urmare a
distugerii suportuluii lor elastic ce conduc la obstructia bronsica.
ETIOLOGIE
Etiologia bronhopneumoniei obstructive cronice imbraca aspectele etiologice ale
celor doua afectiuni din care ea provine. Fumatul ocupa un rol important. El este gasit in
antecedente la majoritatea cazurilor si poate fi luat in consideratie si ca factor etilogic si
factor agravant. In BPOC se descriu factorii : infectiosi,toxici,fizici,dinamici,dinamici.
Factorii infectiosi
Cel mai adesea este vorba de infectii cu germeni banali, dar uneori este posibila
implicarea unor moicroorganis,e care se gasesc in mod obisnuit in caile respiratorii. In
sputa bolnavului cu fibroza chistica a pancreasului se intalneste frecvent Pseudomonas
aeruginosa, ca flora unica.
Factori fizici
Este vorba despre variatiile de temperatura, expunerea la frig si caldura sau caldura
excesiva, expunerea la praf, fum, aerosoli de substante toxice..
Factori genetici
O boala genetica, care are rol in patogenia bronsitei cronice si emfizem (deci si
BPOC) este fibroza chistica a pancreasului. Se insoteste de mucocoviscidoza, o
modificare a calitatilor ficize si chimice ale secretiei de mucus din caile aeriene
10
superioare. Mucusul devine mai vascos si mai aderent, mai greu de evacuat, favorizand
prin aceasta evoluitia unei bronsite cronice si a emfizemului pulmonar.
Un alt factor genetic important este deficitul secretor de antipoteaze, ca lipsa a alfa
l-antitripsina, care este asociata in multe cazuri cu emfizem puflmonar si bronsita
cronica. Deficitul secretor al alfa l-antitripsina, favorizeaza digestia structurilor normale
pulmonare (septurilo interalveolare) de catre proteazele leucocitare in felul acesta
contribuie la aparitia emfizemului pulmonar si a bronsitei cronice. Se poate afirma ca si
surfactantul pulmonar are rol in declansarea si evolutia BPOC. Lipsa secretiei de
surfactant sau modificarea calitatii acestuia determina colaborarea cailor aeriene
inferioare ( atelectozie ) si aparitia de procese inflamatorii in septurile interalveolare,
datorita intreruperii activitatii normale a cililor vibratili a mucoasei bronsice. Lipsa
surfactantului poate fi pusa in legatura cu factorii nutritivi, mai ales denutritia. Fumatul
constituie un factor etilogic. El agraveaza evolutia si in cazul lipsei factorilor inhibatori
ai proteazelor si in cazul mucoviscidozei favorizand si alterarea calitatii surfactantului.
MORFOPATOLOGIE
11
IV) alterarea peretilor alveolari, proces extrisec, care suprimand
fractiunea radiara exercitata in mod normal de fibrele elastice ale septurilor
alveolare, asupra bronhiolelor are drept urmare ingustarea acestora in expiratii.
Impreuna cu hiperinflamatia alveolara definesc enfizemul pulmonar. Din punct
de vedere anatomo-pantologic, BPOC este deci o asociere in diferite grade de
bronsita cu enfizem.
FIZIOPATOLOGIE
12
d) diminuarea difuziunii prin membrana alveolara-capilara documentata de
scaderea factorului de transfer al CO prin membrana alveolo-capilara si a
coeficientului de transfer
e) distributia neuniforma a ventilatiei si a perfuziei cu unitatile morfo-
functionale pulmonare, consecinta a ingustarii neuniforme a conductelor
distale.
f) hipoxemia arteriala in sangele arterial sistemic, este la inceput usoara pe
msura ce boala progreseasa si se insoteste de hiperapnee.
g) hipertensiunea arteria ;a pulmonara apare in formele evoluate BPOC cu
hipoxemie arteriala marcata.
h) scaderea presiunii maxime inspiratorii si expiratorii este observata
deseori in BPOC, hiperinflamatia si scaderea fortei de contractie a muschilor
ventilatori explica anomalia.
i) adaptarea la efort fizic este diminuata in formele medii si severe ale
BPOC
PATOGENE
13
reducerea patului capilar, este stadiul final care contribuie in mare masura la agravarea
evolutiei, favorizand, de asemeanea, cresterea presiunii in artera pulmonara.
Inflamatia alveolara, care cuprinde alveolele per-bronsice, duce la comprimarea
cailor aeriene cu hiperinflatie si emfizem, prin efectul supapa, in inspiratie circulatia
aerului este libera , in expiratie se produce compresiune asupra bronhiolelor care
impiedica scurgerea aerului prin caile aeriene astfel comprimate. Acest proces evolueaza
in etape. Evolutia treptata explica aparitia tardiva a manifestarilor BPOC.
Fumatul este un factor primordial in evolutie, caci acumuleaza si efectul toxic si
efectul fizic ; s-a observat ca fumatorii pierd anual 50-70 % din capacitatea vitala, ceea
ce explica reducerea progresiva si insensibila a capacitatilor functionale pulmonare.
Reducerea devine aparenta in momentul in care a atins limita tolerantei fiziologice.
Boala pare sa debuteze tardiv, in timp ce ea evolua inaparent de foarte multa vreme, cu
modificari insesizabile dar progresive.
EXAMENUL MACROSCOPIC
14
EXAMENUL MICROSCOPIC
TABLOU CLINIC
In stadiile precoce, boala poate trece neobservata, din lipsa unor semne clinice
evidente. Tusea si expectoratia, dispneea si un grad de wheezing sunt adesea neluate in
seama. In studiile mai avansate, cand boala este evidenta evolutia poate imbraca forme
diferite. Exista o evolutie cronica, lent progresiva, cu semne care se accentueaza treptat,
dar exista si o forma care evolueaza cu puseuri de acutizare, cu manifestari acute
zgomotoase, urmate de durata variabila. In stadiile avansate ale evolutiei apar semne de
cord pulmonar cronic.
15
PLAMAN BOLNAV DE B.P.O.C
16
I. tusea cu expectoratie mucoasa, muco-purulenta sau purulenta ;
II. dispneea de efort initial, apoi se poate permanentiza. Semne din partea
sistemului nervos ;
III. cefalee, ameteli,somnolenta, anxietate. Semne digestive, sunt precoce si
caracteristice pentru ca insotesc frecvent evolutia bolii ;
IV. pirozis, dureri in epigastru si hipocondrul drept, greturi, inapetenta. Prezinta
semne de scadere ponderala.
17
a) BPOC cu predominatia bronsitei cuprinde asa numitii bolnavi cianozati care
au istoric de bronsita cronica, episoade frecventede cianoza,dispnee
moderata sau absenta, stare de nutritie buna, torace normal, silueta cardiaca
marita spre dreapta, episoade frecvente de insuficienta cardiaca.
Hematocritul este sub 60 %, presiunea arteriala a O2 este scazuta, exista o
hiperapnee ;
b) BPOC cu predominatia emfizemului pulmonar cuprinde bolnavii cu istoric
de dispnee intens, torace “in butoi“, scadere ponderala, silueta cardiaca
normala, cianoza lipseste, nu sunt semne de insuficienta cardiaca dreapta.
Hematocitul este sub 55 %, presiunea arteriala a O2 este putin scazuta,
exista normo sau hipocapnee.
EXAMENE RADIOLOGICE
EXAMENUL DE LABORATOR
18
I. I se recolteaza sange pentru examene :
- hematologie (hemoleucograma, hemoglobina, VSH, hematocrit,
formula leucocita)
- bio – chimie (ionograma sanguina, TGO, TGP, creatina sanguina,
uree sanguina, colesterol).
II. I se recolteaza urina pentru examenul sumar de urina.
III. I se recolteaza sputa pentru examenul de citologie si examenul bacteorologic.
DIAGNOSTICUL POZITIV
EVOLUTIE
19
Evolutia este indelungata si cuprinde urmatoarele stadii :
- bronsita cronica simpla cu tuse productiva ;
- bronhopneumonia obstructiva cronica propriu-zisa : cu tuse, cu
expectoratie la care se adauga manifestarile clinice ale emfizemului
pulmonar, dilatarea permanenta a spatiilor aeriene – distal ale
bronhiolelor terminale cu distrugerea peretilor alveolari, distorsia
stenoza cailor aeriene mici ;
- insuficienta pulmonara cronica : dispneea de repaus, cianoza, tulburari
neurologice ( stare confuzionala pana la stadiu de coma), modificari
de laborator ;
- cord pulmonar cronic : se instaleaza la 20 – 40 % deintre bolnavii cu
BPOC si se caracterizeaza prin cianoza predominant cefalica,
turgescenta jugularelor, ficat cardiac, tahicardie, hipertrofie
ventriculara dreapta.
COMPLICATII
PROGNOSTIC
20
Insuficienta respiratorie apare in timpul episoadelor infectioase care agraveaza
obstructia bronsica si tulburarea raportului ventilatie – perfuzie alveolara. Poate fi
precipitata de folosirea sedativelor sau oxigenoterapiei.
I.Semne clinice respiratorii: polipnee, reducerea amplitudinii miscarilor
respiratorii, disparitia tusei si a expectoratiei.
II. Radiologic: focare pneumonice, atelectazie, pneumotorax.
Encefalopatia hipercapneica incepe prin semne minore: cefalee, agitatie nocturna,
somnolenta in timpul zilei, urmata de diminuarea atentiei. Ulterior se adauga un sindrom
confuz cu dezorientari temporo – spatiale, amnezie retrograda, terminandu-se cu
instalarea comei. Aceste semne se asociaza cu simptote decompensatorii cardiace ca si
semne genrrale : deshidratare, tulburari digestive (hemoragii), complicatii embolice.
Cordul pulmonar reprezinta problema clinica majora a bronsiticilor si principala lor
cauza de moarte. Emfizematosii au presiunea in artera pulmonara normala in repaus,
debitul cardiac scazut, se decompenseaza tardiv si ireversibil.
Bronsiticii prezinta un debit cardiac crescut, hipertensiune pulmonara.
Supravetuirea acestor bolnavi este mai mica. Supravetuirea medie dupa depistarea
sa este de peste 6 ani, iar dupa prima decompensare de aproximativ 5 ani.
TRATAMENT
21
A. MASURI PREVENTIVE
B. TERAPIA FARMACOLOGICA
Obiective :
- combaterea spasmului musculaturii bronsice,
- diminuarea inflamatiei,
- facilitarea expectoratiei.
C. MEDICAMENTATIA BRONHODILATATOARE
Se utilizeaza trei grupe de medicamente :
a) anticolinergice ( medicatii bronhiodilatatoare de electie in BPOC),
b) beta 2 – simpatomimetice,
c) teofiline
22
anticolinergice: ATROVENT:
- doza: 2-4 pufuri de 3 – 4 ori/zi
- calea de administratie – inhalatorii.
D. CORTICOTERAPIE
23
E. EXPECTORANTE
F. ANTIBIOTICE
24
cronica. Prevenirea bolilor aparatului respirator pesupune cunoasterea factorilor nocivi
de mediu, a grupelor populationale cu risc crescut fata de aceste boli :
I. Masuri de profilaxie primara constau in reducerea numarului de cazuri noi de
imbolnaviri :
- prevenirea polularii atmosferei ;
- combaterea tabagismului ;
- evitarea ag lomeratiei in cazul epidemiilor de gripa ;
- evitarea frigului, aerului poluat;
- respiratie corecta pe nas cu o postura corecta a toracelui, camera cu umuditate
corespunzatoare, temperatura mediului ambiant optima, camera aerisita.
II. Masurile de profilaxie secundara au ca obiectiv prevenirea coplicatiilor grave in
evolutia bolii existente:
- dispensarizare bolnavilor pulmonari
- efectuarea de controale clinice si de laborator periodic pentru tratarea in
faza incipienta a afectiunii pulmonare
- intarirea rezistentei organismului, gimnastica respiratorie.
III. Masurile de profilaxie tertiara vizeaza recuperarea cat mai rapida a bolnavului,
gratie unor tratamente specifice, in asa fel incat sa-si dobandeasca capacitatea de munca
anterioara abolii.
TRATAMENT
25
- augumentin 625 mg la 12 ore
- cefalosporine : -cefalexina 500 mg la 6 ore
-cefaclon 500 mg la 12 ore
- cotrimoxsazol : -biseptol 2 gr la 12 ore 10 zile
- macrolide : -eritromicina 2 gr la 6 ore 10 zile
-azitromicina (simamed) 1 gr/zi 7 zile
-doxiciclina 2 cps 1 zi 100 mg, apoi 1 cps/zi 10 zile.
Cazul I
PLAN DE INGRIJIRE
I. CULEGEREA DATELOR
Surse de informatie :
pacient ;
familie ;
foaia de observatie ;
echipa de ingrijire.
26
Date relativ stabile :
Nume si prenume : F. S.
Varsta : 72 ani
Sex : masculin
Stare civila : casatorit
Ocupatie : pensionar
Nationalitate : roman
Religie : ortodox
Alergii : nu prezinta alergii alimentare sau medicamentoase
Proteze : nu prezinta
Aspectul cavitatii bucale :
- buze normal colorate ;
- limba saburala ;
- gingii roz aderente dintilor ;
- masticatie usoara, eficienta ;
- reflex de deglutie prezent.
Aspectul faciesului : facies suferind
Acuitate vizuala : in limite fiziologice
Acuitate auditiva : in limite fiziologice
Acuitate olfactiva : pacientul percepe mirosul in limite fiziologice
Acuitate tactila : sensibilitatea pastrata si la lucrurile de finete
Acuitatea dureroasa : nu prezinta
Semne particulare : cicatrice postapendicectomie
Sistem osos : integru
Mobilizare : se mobilizeaza singur, fara uz de obiecte ajutatoare
Grup sanguin : OI, RH(+)
Conditii psiho-sociale :
- pacientul prezinta anxietate moderata
- stare de disconfort
27
- lipsa cunostintelor necesare despre starea actuala a sanatatii si pronosticul
bolii
- grad de autonomie – pezent
Date antropometrice : G = 62 kg, I = 1,67 cm
Date variabile
Domiciliul: comuna Cernatesti, jud. Buzau
Conditii de locuit : pacientul locuieste in conditii salubre, casa din caramida,
bucatarie, anexe, incalzire la sobe din teracota cu lemne, iluminat electric.
Echipa de sustinere : familia care il sustine din punct de vedere psihic dandu-i
sperante in vindecarea sa
Data internarii : 18.03.2012 ora 11,00
Data externarii : 28.03.2012
Anamneza medicala
1. A.H.C.: neaga bolile infecto-contagioase si dermato-venerice
2. A.P.P.: stenoza mitrala, astm bronsic
3. A.P.Ch.: apendicecomie in 1977.
Motivele internarii:
- dispnee brandipneica de tip expirator
- tuse cu expectoratie muco-purulenta
- subfebrilitate: 37,8ºC
- insomnie
- anxietate moderata
Istoricil bolii
Pacientul cunoscut cu repetate antecedente asmatice din 2001, internari repetate
si tratament cu bronhodilatoare prezinta de circa 3 zile dispnee bradipneica de tip
expirator, tuse cu expectoratie muco-purpulenta, subfebrilitate, anxietate moderata,
motiv pentru investigatie si tratament de specialitate.
Examen clinic general
- pacient febril : 37,8ºC
28
- tegumente si mucoase : palide
- tesut celular subcutanat : normal reprezentat
- sistem ganglionar limfatic : nepalpabil, nedureros
- sistem osteo-articular : integru, articulatii nedureroase cu miscari posibile
~ Aparat respirator
- simetria miscarilor respiratorii: in timul inspiratiei si expiratiei miscarile de
ridicare si coborare sunt prezente pe ambele hemitorace
- torace normal conformat
- sonoritate pulmonara normala
- raluri sibilante si ronflante in ambele arii pulmonare
- dispnee bradipneica de tip expirator R= 14r/min
- prezinta tuse cu expectoratie muco-purpulenta aprox. 200ml
~ Aparatul cardio-vascular :
- soc apexian in spatiul V intecostal pe linia medio-claviculara stanga
- matitate cardiaca normala
- zgomote carsiace ritmice
- suflu sistolic normal, de tonalitate inalta cu iradiere axilara, suflu sistolic in
focarul aortei
- la palpare se constata o pulsatie cu un ritm redus, urmata de o pauza
compensatorie
P= 88 p/min
T.A= 130/80 mm Hg
~ Apartul digestiv :
- abdomen suplu, mobil cu miscarile respiratorii
29
- ficat la 10 cm sub rebordul costal
- splina la rebord
~ Aparatul uro-genital :
- urini normocrome
- rinichi nepalpabili, nedurerosi
- loji renale libere
- mictiuni fiziologice
Elemente de igiena
~ Obisnuinte alimentare :
- pacientul serveste 3 mese/zi ; masa de pranz fiind cea mai consistenta
- serveste supe, ciorbe cu carne, friptura de pasare
- alimente preferate : branza si produsele lactate, prajiturile
- lichidele ingerate : cantitatea de lichide ~ 1500ml, neaga consumul
bauturilor alcoolice
- nu fumeaza
-
~ Eliminari :
1. Diureaza : - cantitatea 1300ml/zi
- frecventa 4-5 mictiuni/zi
- ritmul 2-3 in timpul zilei si 1-3 noaptea
- culoare galben deschis
- miros amoniacal
- reactia usor alcalina
30
- aspect : clar, transparent
- densitatea : 1018
2. Scaun : - frecventa : un scaun pe zi
- orar : dimineata dupa trezire
- cantitate ~ 150 gr
- consistenta : pastoasa, omogena
- forma : cilindrica
- culoare : bruna
- miros : fecaloid
3. Expectoratie : - muco-purpulenta
- culoare : alba
- miros : fetis
- cosistenta : vascoasa
- forma : perlata
- aspect de mucus
- cantitate ~ 200ml
Nevoi perturbate
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
2. Nevoia de a elimina
3. Nevoia de a mentine temperatura corpului in limite fiziologige
4. Nevoia de a dormi si a se odihni
5. Nevoia de a evita pericolele
6. Nevoia de a practica religia
31
7. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea
Diagnostic medical :
- bloc acutizat
- suflu sistolic ; stenoza mitrala.
1. Probleme actuale :
- dispnee bradipneeica de tip expirator,
- tuse cu expectoratie muco-purpulenta,
- subfebrilitate 37,8ºC,
- insomnie,
- anxietate moderata.
2. Probleme potentiale :
- risc de complicatii,
- insuficienta respiratorie cronica.
Diagnostic mursing la internare
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
Alternarea ritmului respirator
cauza : - procesul inflamator bronsic
manifestari : - dispnee bradipneica de tip expirator
2. Nevoia de a elimina
Obstructia cailor respiratorii superioare
cauza : - procesul inflamator bronsic ; hipersecretia bronsica
manifestari: - tuse cu expectoratie muco-purpulenta aprox. 200ml
32
Hipertermie : - consta in ridicarea temperaturii corpului peste limita
normala la adult
cauza : - procesul inflamator bronsic
manifestari : - subfebrilitate 37,8ºC
33
PLAN DE INGRIJIRE PE PERIOADA
34
18.03.2012 – 28.03.2012
35
medicale
Pacientul sa - Evaluez
prezinte cai semnele si simptotele care 19.03.2012
II. Obstructia cailor respiratorii indica obstructia cailor ora 7,00 –in
respiratorii libere in aeriene superioare datorita urma
superioare termen de 3 secretie traheo-bronsice administrarii
zile - Educ pacientul sa tratamentului,
foloseasca batista tusea s-a
CAUZA: individuala de unica diminuat in
Procesul folosinta intensitate,
inflamator bronsic - Invat pacientul sa nu expectoratia s-a
inghita sputa, sa redus cu 150ml
MANIFESTARI: expectoreze in scuipatori
Tuse cu sterile 20.03.2012
expectoratie muco- - Asigur pozitia cantitatea de
purpulenta=100ml semisezand pentru a sputa 100ml
favoriza eliminarea sputei
si colectez pentru examen 21.03.2012
bacteorologic cantitatea de
- Invat pacientul sa sputa 80ml
evite schimbarile de
temperatura, aglomeratia
- Recomand
pacientului hidratarea
adecvata pentru
fluidifierea secretiei
bronsice si recomand
2000ml lichide/zi
36
Diagnostic Obiective Interventiile asistentei Evaluare
nursing medicale
Rol delegat:
La indicarea medicului
administrez atitusive si
atibiotice :
- CODENAL 3 tb (6-12-
18)
expectorante :
- BROFIMEN 3 tb (6-12-
18)
- Observ efectul medicatiei
asupra organismului
- Mentin interventiile
anterioare si in urmatoarele 3
zile
37
Diagnostic nursing Obiective Interventiile asistentei Evaluare
medicale
Pacientul sa - Invat pacientul sa 19.03.2012
III. Insomnie beneficieze de practice tehnici de Pacientul a avut
un somn relaxare, exercitii un somn agitat, cu
CAUZA : corespunzator respiratorii 10 minute treziri frecvente
Dispnee cantitativ si inainte de culcare nocturne datorita
brdipneica de tip calitativ termen - Identi tusei si
expirator si tuse cu de 3 zile fic nivelul si cauza expectoratiei,
expectoratie muco- anxietatii pacientului doarme 2-3 ore
purpulenta - Obser
v si notez calitatea, orarul 20.03.2012
somnului, gradul de Dupa
MANIFESTARI : satisfacere a nevoi, de administrarea
Ore de somn raportul somn- veghe medicatiei
insuficiente - Intoc pacientul a
cantitativ si mesc un program de beneficiat de un
calitativ cu odihna corespunzator, somn
38
repetate treziri invat pacientul sa evite medicamentos,
nocturne ‘picotelile’ din timpul pacientul nu mai
zilei prin activitati care atipeste in timpul
sa-i trezeasca interesul zilei
- Favor
izez ritualul adormirii
prin aerisirea salonului,
citit, privit TV
39
- Administrez delegat 21.03.2012
FENOBARBITAL Pacientul
1 tb ora 20.00 beneficiaza de un
- Observ efectul medicamentatiei somn
asupra organismului corespunzator
- Mentin interventiile anterioare cantitativ si
si in zilele urmatoare calitativ de 6-8
ore/noapte, motiv
pentru care se
suspenda
medicamentatia
40
Pacientul sa - Aerisesc incaperea In urma
IV. prezinte - Asigur imbracaminte lejera administrarii
HIPERTERMIE temperatura - Monitorizez temperatura si tratamentului in
corpului in o notez gtrafic in F.T primele 48 h se
limite - Calculez bilantul ‘ingestie- mentine
CAUZA: fiziologice 36- excretie’ pe 24 ore subfebrilitatea
Pocesul inflamator 37ºC - Servesc pacientul cu
bronsic O.T.S cantiati mari de lichide de 20-29.03.2012
1,5-2 l/24 ore Pacientul afebril
- Schimb lenjerie de pat si
MANIFESTARI: corp la nevoie
Subfebrilitate - Mentin igiena
37,8 ºC tegumentelor
Rol delegat :
La indicatia medicului
administrez antibiotice si
anlgezice :
- PENICILINA G
4000.000 U.I.(6-12-18-24)
- GENTAMICINA 80 MG
3 f (6-14-20)
antitermice :
- ALGOCALMIN i.m 3f
- Observ efectul
medicamentelor asupra
organismului
41
Pacientul sa nu - Favorizeaza adaptarea 18.03.2012
V. Anxietate mai fie anxios. pacientului la noul mediu Pacientul este
moderata Sa beneficieze - Identific cu pacientul nelinistit,
de o stare de cauza anxietatii si factorii prezinta o stare
confort psihic declansatori de anxietate
CAUZA: in termen de 2- - Furnizez explicatii clare si moderata.
Necunoasterea 3 zile deschise asupra ingrijirilor
prognosticului bolii programate 19-28.03.2012
- Ajut pacientul sa-si Pacientul este
recunoasca anxietatea echilibrat psihic,
- Creez un climat de calm si isi exprima
MANIFESTARI: securitate deschis temerile,
Teama, neliniste - Diminuez stimulii auditivi emotiile, nevoile.
si vizuali : zgomote, lumina
intensa
- Asigur un program zilnic
pentru a-i permite
pacientului sa-si exprime
certitudinile si sa fie sigur
de prezenta cadrului
medical
- Raspund la intrebarile
pacientului, ii ofer un climat
de siguranta.
42
VI. Dificultate in a Pacientul sa - Facilitez satisfacerea
participa la folaseasca nevoii spirituale a
activitati religioase. modalitati de pacientului si il informez
practicare a asupra posibilitatii de
CAUZA : religiei si pe participare la serviciul
Dispneea perioada religios din cadrul unitatii OBIECTIV
bradipneeica de tip spitalizarii. spitalicesti. REALIZAT
expirator si tusea -Ajut pacientul sa-si
cu expectoratie exprime disconfortul
muco-purpulente. spiritual.
-Ii raspund cu
MANIFESTARI : promtitudine la intrebari
Incapacitatea de a referitoare la subiectele
participa la religioase care il
activitatile intereseaza.
religioase. -Ii propun carti religioase
pe care le citeste atat in
cursul zilei cat si seara
inainte de culcare.
-Apreciez importanta
credintei pentru care
pacientul meu, deoarece
aceasta influenteaza modul
de viata, sentimentul
pacientului fata de boala si
moarte.
43
medicale
VII. Lipsa de Pacientul sa - Explorez nivelul de
cunostinte. acumuleze pe cunostinte al pacientului
timpul privind boala sa, modul de Pe parcursul
spitalizarii manifestare, masuri preventive spitalizarii
CAUZA : cunostinte si curative, modul de pacientul a
Inaccesibilitatea la despre boala participare la interventii si acumulat noi
informatii. sa, tratament, procesul de recuperare. cunostinte
necesitatea de - Stimulez dorinta de despre boala sa,
a-si pastra cunoastere. tratamentul
MANIFESTARI : sanatatea. - Cconstientizez pacientul afectiunii,
Cunostinte asupra propriei importanta
insuficiente responsabilitati privind necesitatii de a-
referitoare la sanatatea. si pastra
tratamentul - Organizez activitati sanatatea.
afectiunii, educative.
importanta - Verific daca pacientul a
necesitatii de a inteles sidaca si-a insusit noile
invata cum sa-ti cunostinte.
pastrezi sanatatea. - Fac educatie pentru
sanatate :
sa evite aglomerarile in
cazul epidemiilor de gripa,
sa efite frigul si aerul
poluat,
sa aiba o respiratie
corecta pe nas, cu o
postura corecta a toracelui,
efectuarea de controale
44
chimice si de laborator
intarzierea rezistentei
organismului.
45
EXAMINARI PARACLINICE
Examen Se recolteaza intr-o cutie Petri 50 ml
bacteorologi sputa si se trimite la laborator.
c si al sputei Sterila Sterila
Hemoglobina 13,9 g % 16 g %
VSH Se recolteaza dimineata pe nemancate prin p.v 1,6 ml sange cu 9,4 ml 50 mm/h 1-10 mm/h
citrat de sodiu 3,8 %, fara staza.
18.03.2012 Hematrocit Se recolteza dimineta prin p.v 2 ml sange pe heparina sau EDTA. 39 % 45 %
Glicemie Se recolteza dimineta 5-8 ml sange prin p.v fara substanta antigoagulanta. 109 mg % 80-120 mg %
Uree sanguina 0,35 mg % 0,2-0,4 mg %
Creatina 1,03 mg % 0,6-1,3 mg %
Colesterol 6 ml sange fara substanta antigoagulanta, vac. rosu. 269 mg % 150-250 mg %
TGO/TGP 22 ui/12 ui 2-20ui/2-16ui
Fibriogen Se recolteza dimineta 4,5 ml sange venos cu 0,5 ml citrat de sodiu 3,8 % , 243 mg % 200-400 mg %
vac. albastru.
Examen de Se trimit la laborator 100-150 ml urina obtinuta din prima emisie Absente : Absente :
urina spontana a zilei in sticluta curata si dezinfectata in prealabil. - albumina - albumina
- glucoza - glucoza
- pigmenti biliari - pigmenti
urobiliogen biliari
urobiliogen
TABEL CU MEDICAMENTATIA
Data Denumire Mod de Cale de Doza unica Doza Actiune Reactii adverse
medicament prezentare administrar totala
e
Penicilina fl=1 mil.ui i.m 1mil la 6 ore 4 mil. ui antibiotic febra, edem Quinke,
6-12-18-24 eozinofile,urticarie
Gentamicin f=2ml=80mg i.m 1fl la 8 ore 6- 3f antibiotic surditate, cresterea
a 14-22 azotemiei
Miofilin f=10ml=240mg i.v 1fl la 12 ore 2f bronhodilatator guturai, varsaturi,
6-18-24 cefalee,insomnie
18.03.2012 Codenal cp=15mg per.os 1cp 6-12-18 3tb antitusiv constipatie, eruptii
cutanate, vertij
Brofimen 1tb=2mg per.os 1tb 6-12-18 3tb fluidifiant al rau, greata
secretiei
bronsice
Algocalmin f=2ml i.m 1f 3f antipiretic accidente
hematologice,
agranulocitoza
Fenobarbital tb=100mg per.os 1tb 1tb ora tranchilizant somnolenta diurna,
20.00 dermatita exfolianta
INTERVENTII CONSTATATE
EVALUARE
BILANT DE AUTONOMIE :
Pacientul F. S. in varsta de 72 ani, cu domiciliul in Cernatesti, jud. Buzau, s-a
prezentat pe data de 18.03.2012 la serviciul de urgenta, sectia ‘Interne’ cu urmatoarele
manifestari de dependenta :
- dispnee bradipneica de tip expirator ;
- tuse cu expectoratie muco-purpulenta ;
- febra ;
- insomnie, anxietate moderata.
GRAD DE AUTONOMIE :
Pacientul este independent in satisfacerea nevoilor sale si se poate reintegra
socioprofesional. I se recomanda urmatoarele :
- sa cunoasca si sa respecte normele de igiena ;
- sa se integreze in familie si in comunitate ;
- sa evite complicatiile si factorii de risc ;
- sa beneficieze de o educatie sanitara adecvata ;
- sa evite efortul fizic ;
- sa evite aglomerarile, frigul, sa respecte regimul alimentar ;
- sa se prezinte la medic la primele semne de boala, sa nu recurga la
automedicamentatie ;
- sa se prezinte la control medical periodic.
Cazul II
PLAN DE INGRIJIRE
I. CULEGEREA DATELOR
Surse de informatie :
pacient ;
familie ;
foaia de observatie ;
echipa de ingrijire.
Anamneza medicala
1. A.H.C.: neaga bolile infecto-contagioase si dermato-venerice;
2. A.P.P.: hepatita acuta in anul 1972;
3. A.P.Ch.: apendicecomie in 1960.
Motivele internarii:
- dispnee respiratorie de tip tahipneic;
- tahicardie – cresterea pulsului peste valori normale ;
- tuse cu expectoratie muco-purulenta;
- transpiratii profunde;
- astenie fizica;
- insomnie;
- anxietate moderata.
Istoricil bolii
Bolnavul in varsta de 74 ani, cunoscut in antecedente cu BPOC, se prezinta la
camera de garda a Spitalului Judetean pentru dispnee de tip expirator,tahicardie, tuse cu
expectoratie muco-purpulenta, cianoza periorobucala, transpiratii profuze, astenie fizica,
insomnie dupa un episod de infectie intercurenta.
Examen clinic general
- pacient afebril : 36,6ºC
- tegumente si mucoase : cianoza periobucala ; piele intacta, fara edeme
- tesut si sistem musculo-adipos : normal reprezentat
- sistem ganglionar limfatic : nepalpabil, nedureros
- sistem osteo-articular : integru
~ Aparat respirator
- simetria miscarilor respiratorii: in timul inspiratiei si expiratiei miscarile de
ridicare si coborare sunt prezente pe ambele hemitorace, torace
normal conformat
- sonoritate pulmonara crescuta
- raluri sibilante si ronflante in ambele arii pulmonare
- dispnee bradipneica de tip expirator R= 30r/min
- prezinta tuse cu expectoratie muco-purpulenta aprox. 150ml
~ Aparatul cardio-vascular :
- soc apexian in spatiul V intecostal stang;
- puls puternic, amplu P-90 pulsatii/min;
- zgomote carsiace ritmice,fara modificari: T. A-140/80mm Hg;
~ Apartul digestiv :
- abdomen suplu, mobil cu respirul ;
- ficat de consistenta crescuta, cu marginea inferioara ascutita ;
- splina la rebord.
~ Aparatul uro-genital :
- urini normocrome ;
- rinichi nepalpabili, nedurerosi ;
- loji renale libere ;
- mictiuni fiziologice.
Elemente de igiena
~ Obisnuinte alimentare :
- serveste 3 mese/zi ; masa de pranz consistenta,serveste fructe
- fost consumator de alcool si fost fumator de 2 ani
- nu mai fumeaza
~ Eliminari :
1. Diureaza : - cantitatea 1200ml/24 ore
- frecventa 4-5 mictiuni/24 ore
- culoare galben pai
- miros amoniacal
- reactia usor alcalina
2. Scaun : - frecventa : un scaun pe zi
- orar : dimineata dupa trezire
- consistenta : pastoasa, omogena
- forma : cilindrica
- culoare : bruna
- miros : fecaloid
3. Expectoratie : - muco-purpulenta
- culoare : alba
- miros : fetid
- cosistenta : vascoasa
- aspect de mucus
- cantitate ~ 150ml
Diaforeza : transpiratii profuze la nivelul axilelor, pe frunte, abdomen, fara miros.
Diagnostic medical :
- BPOC acutizat
3. Probleme actuale :
- dispnee bradipneeica de tip expirator,
- tahicardie,
- tuse cu expectoratie muco-purpulenta,
- cianoza periobucala
- insomnie,
- astenie fizica,
- anxietate moderata.
4. Probleme potentiale :
- risc de complicatii,
- cord pulmonar,
- hipertensiune pulmonara,
- insuficienta respiratorie cronica.
Diagnostic mursing la internare
E. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
Alternarea ritmului respirator
cauza : - procesul inflamator bronsic
manifestari : - dispnee bradipneica de tip expirator, cianoza periobucala
Alternare ritmului cardiac
cauza : - modificarea ciculatorie a functiei cardiace
manifestari: - tahicardie
F. Nevoia de a elimina
Obstructia cailor respiratorii superioare
cauza : - hipersecretia bronsica
manifestari: - tuse cu expectoratie muco-purpulenta
Hemoglobina 13,6 g % 16 g %
VSH Se recolteaza dimineata pe nemancate prin p.v 1,6 ml sange cu 9,4 ml 12 mm/h 1-10 mm/h
citrat de sodiu 3,8 %, fara staza.
18.03.2012 Hematrocit Se recolteza dimineta prin p.v 2 ml sange pe heparina sau EDTA. 32,8 % 45 %
Glicemie Se recolteza dimineta 5-8 ml sange prin p.v fara substanta antigoagulanta. 80 mg % 80-120 mg %
Uree sanguina 0,35 mg % 0,2-0,4 mg %
Creatina 1,03 mg % 0,6-1,3 mg %
Trombocite Se recolteza dimineta prin p.v 2 ml sange 24000/mm³ 15000-3000/mm³
TGO/TGP 22 ui/12 ui 2-20ui/2-16ui
Fibriogen Se recolteza dimineta 4,5 ml sange venos cu 0,5 ml citrat de sodiu 3,8 % , 243 mg % 200-400 mg %
vac. albastru.
Examen de Se trimit la laborator 100-150 ml urina obtinuta din prima emisie Absente : Absente :
urina spontana a zilei in sticluta curata si dezinfectata in prealabil. - albumina - albumina
- glucoza - glucoza
- pigmenti biliari - pigmenti biliari
urobiliogen urobiliogen
TABEL CU MEDICAMENTATIA
Data Denumire Mod de Cale de Doza Doza Actiune Reactii adverse
medicament prezentare administrare unica totala
Ampicilina flc=500 mg i.m 1mil la 6 4 mil. antibiotic febra, edem
ore 6-12- ui Quinke,
18-24 eozinofile,urticarie
Gentamicina f=2ml=80mg i.m 1fl la 8 3f antibiotic surditate, cresterea
ore 6-14- azotemiei
22
15.04.2012
Miofilin f=10ml=240 i.v 1fl la 12 2f bronhodilatator guturai, varsaturi,
mg ore 6-18- cefalee,insomnie
24
HSH 1f=25mg i.v 1f la 2f Antiinflamator cordicoid nectroza aseptica
12ore osoasa, infectii
locale
Verpamil cp=40mg PO 1cp 6-18 2cps Antianginos,antidepresi constipatie, greturi,
v vertij
Spironolactona dj=25mg PO 2 dj 6-12 4 dj diuretic hiponatremie,
febra,
diaree,fatigabilitate
EVALUARE
BILANT DE AUTONOMIE :
Pacientul A. I. , in varsta de 74 ani, cu domiciliul in Buzau, s-a prezentat pe data de
15.04.2012 la serviciul de urgenta, sectia ‘Interne’ cu urmatoarele manifestari de
dependenta :
dispnee bradipneica de tip expirator ;
tuse cu expectoratie muco-purpulenta ;
febra ;
insomnie, anxietate moderata ;
transpiratii profuze ;
fatigabilitate.
GRAD DE AUTONOMIE :
Pacientul este independent in satisfacerea nevoilor sale si se poate reintegra
socioprofesional. I se recomanda urmatoarele :
- sa cunoasca si sa respecte normele de igiena ;
- sa se integreze in familie si in comunitate ;
- sa evite complicatiile si factorii de risc ;
- sa beneficieze de o educatie sanitara adecvata ;
- sa evite efortul fizic ;
- sa evite aglomerarile, frigul, sa respecte regimul alimentar ;
- sa se prezinte la medic la primele semne de boala, sa nu recurga la
automedicamentatie.
Cazul III
PLAN DE INGRIJIRE
Anamneza medicala
4. A.H.C.: neaga bolile infecto-contagioase si dermato-venerice;
5. A.P.P.: astm bronsic in anul 1990;
6. A.P.Ch.: apendicecomie in 1986.
Motivele internarii:
- dispnee tahipneic de tip expirator;
- tuse cu expectoratie muco-purulenta;
- tahicardie;
- anxietate moderata;
- fatigabilitate;
- insomnie;
- anxietate moderata.
Istoricil bolii
Pacientul in varsta de 74 ani, cunoscut din anul 1990, nerespectand tratamentul
din ambulator, prezinta de circa patru zile dispnee tahipneica de tip expirator, tuse cu
expectoratie muco-purpulenta, cianoza periorobucala, fatigabilitate,motiv pentru care se
prezinta la camera de garda a Spitalului pentru investigatii si tratament de specialitate.
~ Aparat respirator
- torace dilatat anteroposterior ;
- wheezing la baza hemitoracelui ;
- dispnee progresiva la efort;
- tuse cu expectoratie muco-purpulenta ;
- R= 28 respiratii/min.
~ Aparatul cardio-vascular :
- Puls puternic, amplu P= 88 pulsatii/min, T.A= 160/90 mmHg;
- Soc apexian in spatiul V intercostal stang;
- Artere periferice pulsatile ;
- zgomote cardiace ritmice.
~ Apartul digestiv :
- abdomen suplu, mobil cu respirul ;
- ficat la 3 cm sub rebordul costal ;
- splina nepalpabila.
~ Aparatul uro-genital :
- rinichi nepalpabili, nedurerosi ;
- loji renale libere ;
- mictiuni fiziologice.
Elemente de igiena
~ Obisnuinte alimentare :
- serveste 3-4 mese/zi ; masa de pranz consistenta,serveste fructe ;
- fost consumator de alcool si fost fumator ;
- nu mai fumeaza.
~ Eliminari :
1. Diureaza : - cantitatea : 1200ml/24 ore
- frecventa : 5-6 mictiuni/24 ore
- culoare : galben deschis
- miros : amoniacal
- astpect : clar, transparent
2. Scaun : - frecventa : un scaun pe zi
- orar : dimineata dupa trezire
- forma : cilindrica
- culoare : bruna
- miros : fecaloid
3. Expectoratie : - muco-purpulenta
- culoare : alba-cenusie
- miros : fetid
- aspect de mucus
- cantitate ~ 150ml
Nevoi perturbate
1. Nevoia de a respira si a avea o buna circulatie
2. Nevoia de a elimina
3. Nevoia de a evita pericolele
4. Nevoia de a dormi si a se odihni
5. Nevoia de a practica religia
6. Nevoia de a invata cum sa-ti pastrezi sanatatea
Diagnostic medical :
- BPOC acutizat
- Cord pulmonar acut.
I. Probleme actuale :
- dispnee bradipneeica de tip expirator,
- tahicardie,
- tuse cu expectoratie muco-purpulenta,
- cianoza periobucala
- insomnie,
- anxietate moderata.
II. Probleme potentiale :
- risc de complicatii,
- hipertensiune pulmonara,
- insuficienta respiratorie cronica.
2. Nevoia de a elimina
Obstructia cailor respiratorii superioare
cauza : - hipersecretia bronsica
manifestari: - tuse cu expectoratie muco-purpulenta
Rol delegat:
La indicarea medicului administrez :
- AMPICILINA 8 cps (6-12-18-24)
- GENTAMICINA 80 mg 3f (6-14-22)
- BROFIMEN 3 tb (6-12-18)
- Observ efectul medicatiei asupra
organismului
- Mentin interventiile anterioare si in
urmatoarele 3 zile
Diagnostic nursing Obiective Interventiile asistentei medicale Evaluare
Hemoglobina 15,6 g % 16 g %
VSH Se recolteaza dimineata pe nemancate prin p.v 1,6 ml sange cu 9,4 ml 26 mm/h 1-10 mm/h
citrat de sodiu 3,8 %, fara staza.
18.03.2012 Hematrocit Se recolteza dimineta prin p.v 2 ml sange pe heparina sau EDTA. 47 % 45 %
Glicemie Se recolteza dimineta 5-8 ml sange prin p.v fara substanta antigoagulanta. 111 mg % 80-120 mg %
Uree sanguina 0,2 mg % 0,2-0,4 mg %
Creatina 0,84 mg % 0,6-1,3 mg %
Colesterol 6 ml sange fara substanta antigoagulanta, vac. rosu. 190 mg % 150-250 mg %
TGO/TGP 13 ui/9 ui 2-20ui/2-16ui
Fibriogen Se recolteza dimineta 4,5 ml sange venos cu 0,5 ml citrat de sodiu 3,8 % , 243 mg % 200-400 mg %
vac. albastru.
Examen de Se trimit la laborator 100-150 ml urina obtinuta din prima emisie Absente : Absente :
urina spontana a zilei in sticluta curata si dezinfectata in prealabil. - albumina - albumina
- glucoza - glucoza
- pigmenti biliari - pigmenti
urobiliogen biliari
urobiliogen
TABEL CU MEDICAMENTATIA
Data Denumire Mod de Cale de Doza unica Doza Actiune Reactii adverse
medicament prezentare administrar totala
e
Ampicilina cps=500mg per. os 1cps 2 gr antibiotic febra, edem Quinke,
6-12-18-24 eozinofile,urticarie
Gentamicin f=2ml=80mg i.m 1fl la 8 ore 6- 3f antibiotic surditate, cresterea
a 14-22 azotemiei
2.05.2012
Miofilin f=10ml=240mg i.v 1fl la 12 ore 2f bronhodilatator guturai, varsaturi,
6-18-24 cefalee,insomnie
Captropil cps=15mg per.os 1cp 7-13-19 3cps antihipertensiv Proteinuire,
poliurie, febra.
Brofimen 1tb=2mg per.os 1tb 6-12-18 3tb fluidifiant al rau, greata
secretiei
bronsice
Mexitil cps=200mg Per. os 1tb 3tb antiaritmic tulburari
3.05.2012
6-12-18 neurologice, greata,
varsaturi.
INTERVENTII CONSTATATE
EVALUARE
GRAD DE AUTONOMIE :
Pacientul este independent in satisfacerea nevoilor sale si se poate reintegra
socioprofesional. I se recomanda urmatoarele :
- sa cunoasca si sa respecte normele de igiena ;
- sa se integreze in familie si in comunitate ;
- sa evite complicatiile si factorii de risc ;
- sa beneficieze de o educatie sanitara adecvata ;
- sa evite efortul fizic ;
- sa evite aglomerarile, frigul, sa respecte regimul alimentar ;
- sa se prezinte la medic la primele semne de boala, sa nu recurga la
automedicamentatie
EVALUARE GLOBALA
F. S. A. I. B. V.
Varsta : 72 ani Varsta : 74 ani Varsta : 71 ani
Diagnostic medical : BPOC acutizat ; aritmie Diagnostic medical : BPOC acutizat Diagnostic medical : BPOC acutizat
extrasistolica atriala. Analize de laborator: Analize de laborator:
Analize de laborator: Examene hemtologice: Examene hemtologice:
Examene hemtologice: leucocite (9500/m³) leucocite (7400/m³)
leucocite (7300/m³) hemoglobina (13,6 g) hemoglobina (15,6 g)
hemoglobina (13,9 g) hematrocit (32,8%) hematrocit (47%)
hematrocit (39%) VSH (12mmlh) VSH (26mmlh)
VSH (50mmlh) Examene biochimice: Examene biochimice:
Examene biochimice: glicemie (80 mg %) glicemie (111 mg %)
glicemie (109 mg %) fibriogen (460 mg %) uree sanguina (0,2 mg %)
fibriogen (243 mg %) uree sanguina (41 mg %) creatinina (0,84 mg %)
uree sanguina (0,35 mg %) TGO (20ui), TGP (18ui) colesterol (190 mg %)
creatinina (1,03 mg %) examen sumar de urina TGO (13ui), TGP (9ui)
colesterol (269 mg %) Examene paraclinice: examen sumar de urina
TGO (22ui), TGP (12ui) Rx pulmonar: hipertransparenta cu examen bacteorologic al sputei
examen sumar de urina inflamatie bazala bilaterala, desenul Examene paraclinice:
examen bacteorologic al sputei pulmonr accentuat predominand dreapta; Rx pulmonar : hipertaransparenta cu
Examene paraclinice: EKG: axa QRS la 90º. hiperinflatie bazala, desenul pulmonar
Rx pulmonar: interstitiu, pulmonar bilateral; accentuat bilateral predominand dreapta ;
EKG: AVD. EKG: axa QRS la 45º.
Probleme actuale: Probleme actuale: Probleme actuale:
Dispnee tahipneica de tip expirator, tusecu Dispnee tahipneica de tip expirator, tusecu Dispnee tahipneica de tip expirator, tusecu
expectoratie mucopurpulenta, febra, insomnii, expectoratie mucopurpulenta, cianoza expectoratie mucopurpulenta, cianoza
anxietate moderata. priorobucala, transpiratii profuze, insomnii, periorobucala, fagitabilitate, insomnii,
Tratament: anxietate moderata. anxietate moderata.
Penicilina 4000.000 ui; Gentanamicina 3f; Miofilin Tratament: Tratament:
2f; Ampicilina 2 gr; Ampicilina 2 gr;
Cotenal 3 cps; Brofimen 3 tb; Gentamicina 3 f; Gentamicina 3 f;
Algocalmin 3 f; Fenobarbital 1 tb. Miofilin 2 f; HSH 4 f ; Miofilin 2 f; Furosemid 1 f ;
Diagnostic la externare: Verapamil 2 tb ; Brofimen 3 tb ; Captopril 3 cps ;
Ameliorat clinic. Piracetam 2 cps ; Mexitl.
Peflacine 3 cps ; Diagnostic la externare:
Solutie ser glucozat ; Ameliorat clinic.
Metrobamat 1 tb ;
Brofimen 3 tb .
Diagnostic la externare:
Ameliorat clinic.
CONCLUZII ASUPRA REZULTATELOR INGRIJIRII CELOR TREI
BOLNAVI CU BPOC
TEHNICI APLICATE
A) Asigurarea conditiilor de igiena siprotectie in unitatile sanitare. Scop :
- Prin respectarea normelor de protectie si igiena se evita posibilitatea aparitiei
accidentelor de munca si imbolnavirilor profesionale, precum si infectiile si infestarile
cu microorganisme provenite de la bolnav, transmiterea lor de la un bolnav la altul;
creste rezistenta si capacitatea de munca;
- Aplicarea regulamentului privind circuitele functionale in unitatile sanitare,
respectarea asepsiei si antisepsiei.
B) Asigurarea conditiilor de igiena bolnavilor internati. Scop:
- Confortul, odihna si ingrijirea bolnavului, mentinerea integritatii tegumentelor
pentru a preveni infectiile cu poarta de intrare cutanata, pastrarea igienei personale a
bolnavului;
- Pregatirea patului si a accesoriilor lui;
- Schimbarea lenjeriei de pat si protejarea acesteia cu musama si aleza;
- Urmarirea modului de satisfacere a igienei personale si vestimentare a
bolnavului.
C) Planificarea la examenele medicate. Scop:
- Crearea unui climat favorabil intre bolnavi si echipa medicala pentru obtinerea
cooperarii active. Stabilirea medicatiei dupa diagnosticul existent, reusjta §i
operativitatea examinarii;
- Pregatirea salonului pentru examenele clinice si vizita medicului;
- Pregatirea bolnavului in vederea vizitei;
- Participarea la examenul clinic general si notarea in foaia de observatie a
indicatiilor date de medic.
D) Recoltarea produselor biologice. Scop:
- Cercetarea in laborator a unor constante biologice a organismului aflat in stare
patologica;
- Efectuarea punctiei venoase;
- Recoltarea sangelui pentru examene hematologice, biochimice ;
- Recoltarea urinei pentru examenul sumar de urina.
E) Administrarea medicamentelor. Scop:
- Evaluarea starii bolnavului spre vindecare partiala sau totala;
- Observarea modului cum bolnavui respecta prescriptiile date
- Asigurarea circuitelor medicale;
- Administrarea pe cale orala, parenterala;
- Efectuarea injecfiei intramusculare .
F) Hidratarea organismului Scop:
- Restabilirea echilibrului hidroelectrolitic al organismului §i inlesnirea proceselor
de vindecare ;
- Hidratarea prin perfuzie.
G) Alimentatia bolnavului Scop:
- Asigurarea aportului caloric si energetic necesar intretmerii organismului si
favorizarea procesului de vindecare ;
- Observarea apetitului bolnavului;
- Calcularea ratiei alimentare;
H) Sterilizarea instrumentarului si a materialelor folosite in activitatea medico-
sanitarcu Scop:
- Realizarea proceselor de asepsie prin care se previne patrunderea germenilor
patogeni in organism prin soiutii de continuitate;
- Pregatirea instrumentarului in vederea sterilizarii;
- Pregatirea sondelor de cauciuc si a materialului textil (halate, manusi, aleze)
I) Supravegherea bolnavului Scop:
- Stabilirea diagnosticului si aprecierea evolu^ei bolii implicit a starii bolnavului;
- Observarea faciesului, starii psihice si a starii de constienta a bolnavului si a
reactivitatii generale;
- Observarea tegumentelor si mucoaselor;
- Observarea pozitiei bolnavului si evitarea complicatiilor produse de pozitiile
prelungite intr-un singurmod.
J) Prevenirea complicatiilor. Scop:
- Schimbarea pozitiei; -Mobilizarea;
- Asigurarea igienei corporate; -Ingrijiri igienice;
- Respectarea medicatiei si a regimului alimentar.
K) Efectuarea transportului bolnavului Scop:
- Deplasarea bolnavului la diferite servicii de investigate pentru diagnostic si
tratament.
TEHMCA PERFUZIEI
Definitie - introducerea pe cale parenterala, picatura cu picatura, a solutiei
medicamentoase pentru reechilibrare hidroelectrolitica, hidroionica si volemica a
organismului. Scop :
- hidratarea si mineralizarea organismului;
- administrarea medicamentelor la care se urmareste efectul prelungit;
- depurativ, diluand si favorizand excretia din organism a produsjlor toxici
- completarea proteinelor sau a altor componente sanguine ;
- alimentarea pe cale parenterala ;
Materiale necesare :
I. tava medicala acoperita cu camp steril; 2.trusa pentru perfuzat solutii, ambalata
steril;
3. solutii hidratante in pungi originale de material plastic incalzite la temperatura
corpului ( se va verifica termenul de valabilitate);
4. garou, tavita renala;
5. stativ prevazut cu bratari cu cleme ;
6. 1-2 seringi monoutilizabile, sterile de 5-1 ml;
7. ace monoutilizabile, sterile pentru injectii i.m. i.v.
8. pernuta tare , musama ;
9. casoleta. cu camp steril, casoleta cu comprese sterile ;
10. substante dezinfectante : alcool, tinctura de iod, alcool iodat 1 % ;
11. ramplant, foarfeca.
Mod de lucru :
I) pregatirea materialelor, instrumentarului si a aparatului de perfuzie :
- se pregatesc materialele si instrumentarul necesar ;
- se indeparteaza teaca aparatoare de pe trocarul perfuzorului si se patrunde cu el in
flacon ;
- se elimina aerul din perfuzor ridicandu-se portiunea terminala a perfuzorului
deasupra nivelului lichidului din flacon; seinchide prin dispozitivul de perfuzie ;
- se suspenda flaconul pe stativ ; amboul nu trebuie sa se atinga de-nimic din jur
pentru a se desteriliza;
II) pregatirea fizica si psihica a pacientului :
- se anunta pacientul convingandu-1 de importanta tehnicii;
- se aseaza pacientul in pat, in decubit dorsal cat mai comod cu antebratul in
extensie si pronatie;
- sub antebrat se aseaza o pema tare, musama si campul steril;
- pacientul ramane tot timpul acoperit;
III) efectuarea perfuziei :
- spalarea pe maini cu apa sj sapun ;
- se examineaza calitatea si starea venelor;
- se alege vena accesibila;
- se poarta manusi de protectie pentru evitarea contaminarii cu sange;
- se dezinfecteaza plica cotului cu alcool, se badijoneaza cu tinctura de iod;
- se cere pacientului sa inchida. pumnul de cateva ori ;
- se aplica garoul pentru distensia venei;
- se introduce acul sau cateterul in vena;
- se verifica pozitia acului in vena;
- se schimba locul perfuziei la eel mult 72 de ore; dupa 72 de ore flebita si infectia
cresc dramatic;
- toate fluidele folosite i.v. trebuie sa fie etichetate cu data, ora, medicatia adaugata
si doza.
IV ) ingrijiri acordate pacientului dupa perfuzie :
- se a§eaza pacientul confortabil pe pat;
- se administreaza pacientului lichide caldute daca este permis ;
- se supravegheaza pacientul;
V) reorganizarea locului de munca
- se indeparteaza materialele din salon ;
- acele, pungile sunt colectate in recipiente speciale si apoi arse la crematoriul
spitalului;
- se noteaza tehnica in foaia de temperatura cu data, cantitatea de lichid perfuzat,
cine a efectuat perfuzia.
INCIDENTE, ACCIDENTE
• Hiperhidratarea prin perfuzie in exces la cardiac! provoaca edem pulrnonar acut
manifestat prin tuse, expectoratie, polipnee, cresterea tensiunii arteriale. Se reduce
ritmul sau chiar se intrerupe complet si se injecteaza cardiotonics
• Embolie gazoasa prin patrunderea aerului in curentul circulator. Se previne prin
eliminarea aerului din tub inainte de instalarea perfuziei,
• Datorita defectiunilor tehnice, infundarea acului sau cateterului . Se scoate acul,
se aplica local comprese reci, la nevoie infiltrate anestezica.
• Se indeparteaza garoul si se adapteaza amboul aparatului de perfuzie la ac.
• Se deschide imediat prestubul pentru a permite scurgerea lichidului in vena si se
regleaza viteza de scurgere a lichidului de perfiizat cu ajutoail prestubului la . 60
picaturi/minut sau in functie de neeesitati .
• Se fixeaza cu benzi de romplast amboul acului si portiunea tubului invecinata
acestuia pe pielea pacientului.
• Se supravegheaza starea pacientului si modul de functionare al aparatului de
perfuzie.
• Se pregateste, daca este necesar, cel de-al doilea flacon cu substanta
medicamentoasa incalzit la temperatura corpului.
• Inainte ca flaconul sa se goleasca complet, se include prestubul pentru a
impiedica . patrunderea aerului in perfiizor si se racordeaza aparatul de perfuzie la noul
flacon.
• Se deschide imediat prestubul pentru a permite lichidului sa curga. Operatia de
schimbare trebuie sa se faca imediat pentru ca sangele refulat prin ac sa nu se coaguleze
si se regleaza din nou viteza de scurgere a lichidului de perfiizat.
- Perfuzarea paravenoasa a solutiilor hipertonice produce tumefactie, durere,
eritem, nevroza.
- Flebita datorita iritatiei chimice: vena apare ca un cordon indurat, rosu, dureros
cu edeme in jur, Se aplica comprese reci, Fenilbutazona, Aspirina.
.- Cantitatile prea mari de ser fiziologic determina retentie hidrica, oligurie,
hipertensiune arteriala, incarcare circulatorie, edem pulrnonar.
- O cantitate prea mica de K determina; astenie, slabiciune musculara, apatie,
modificari EKG, tulburari de ritm cardiac.
Inainte de a introduce in flacon sau in tubul de perfiazare un medicament se
asigurabuna compatibilitate a acestuia cu solutia perfuzata.
BIBLIOGRAFIE