Diagnosticul Paraclinic Al Cancerului de Prostată
Diagnosticul Paraclinic Al Cancerului de Prostată
Diagnosticul Paraclinic Al Cancerului de Prostată
Markeri tumorali
1. PSA (antigenul specific de prostata) are valori normale < 4 ηg/ml.
Valori ale PSA > 10 ηg/ml sunt suspecte de cancer al prostatei. Dificultatea de interpretare apare la
valori ale PSA între 4 si 10 ηg/ml ce pot apare în afectiuni benigne. Valorile serice ale PSA nu sunt
modificate de tuseul rectal asa ca analiza PSA poate fi efectuata înainte si dupa tuseul rectal.
Aproximativ 25% din pacientii cu cancer al prostatei dovedit biopsic au niveluri normale ale
PSA. La valori ale PSA între 4-10 ηg/ml daca se asociaza cu ultrasonografia transrectala si biopsia
prostatica, se detecteaza cancerul prostatic la 20% din pacienti, iar la niveluri ale PSA mai mari de 10
ηg/ml la 60% din pacienti.
PSA poate fi utilizata în monitorizarea raspunsului terapeutic. Cresterea PSA poate precede
recidiva. Dupa tratamentul chirurgical o scadere marcata a nivelului PSA confirma înlaturarea
cancerului. Nivelul PSA se coreleaza cu volumul tumoral.
La niveluri ale PSA < 10 ηg/ml tumorile sunt limitate la capsula prostatica.
La valori ale PSA ≥ 50 ηg/ml apare invazia veziculelor seminale si limfadenopatia pelvina.
Valori ale PSA > de 100ηg/ml se asociaza cu boala diseminata.
2. Fosfataza acida este o glicoproteina care este crescuta în 60%-80% din pacientii cu boala
diseminata (metastaze ganglionare sau viscerale).
10% din pacientii cu cancer prostatic metastatic au niveluri normale ale fosfatazei acide. Exista
cresteri ale fosfatazei acide dupa tuseul rectal asa încât recoltarea ei se face înaintea tuseului rectal sau
la 1-2 saptamâni dupa efectuarea acesteia.
Biopsia de prostată
Biopsia prin ac a prostatei este indicată pentru diagnosticarea tisulara la pacienții care prezintă
valori crescute ale PSA sau anomalii la DRE. Ecografia transrectală (TRUS) este utilizată pentru a
ghida biopsia, deși RMN este studiată ca o alternativă. TRUS permite, de asemenea, măsurarea
volumului prostatei. Zonele hipoecogene la TRUS sunt în mod obișnuit asociate cu cancere, însă
această constatare nu este suficient de specifică pentru diagnosticare.
S-a raportat că RMN multiparametric (MP-RMN) poate ajuta bărbații să evite biopsia TRUS
inutilă și să îmbunătățească precizia diagnosticului. Într-un studiu la 576 de bărbați cu cancer de
prostată suspectat, MP-RMN a avut o sensibilitate mai mare decât biopsia TRUS pentru detectarea
cancerelor semnificative clinic (93% vs 48%), dar specificitate mai scăzută (41% față de 96%). Dacă
biopsia de urmărire a fost efectuată numai la bărbații cu scoruri suspecte MP-RMN, atunci 27% ar
evita biopsia primară potentiala.
Numărul de probe de biopsie care trebuiesc luate este dezbătut. Standardul anterior a constat
din 6 probe prelevate într-un model sextant. În biopsiile cu model extins se preleveaza 10 sau 12
probe. Protocoale de biopsie cu 18 prelevari sunt de asemenea utilizate, în special pentru glandele mai
mari.
În plus, eșantioanele pot fi prelevate din noduli palpabili sau din zone suspecte ultrasonografic. TRUS
Doppler color este utilizat pentru a ajuta la identificarea zonelor suspecte.
La pacienții cu un nivel PSA ridicat persistent, în fața rezultatelor negative ale biopsiei,
literatura de specialitate susține repetarea biopsiei o dată sau de două ori. Repetarea biopsiilor poate
include, de asemenea, prelevari din zona de tranziție, ceea ce nu este de obicei cazul biopsiilor
inițiale.
Biopsiile transrectale ghidate de ultrasonografia cu contrast crescut au avut o rată de detecție globală
pozitivă de 30,9%, comparativ cu 6,9% pentru biopsii non-orientate cu 12 esantioane.
Numărul de mostre de țesut obținut este o sabie cu două tăișuri. Mai multe probe cresc sansa
de a gasi cancer, dar cresc si sansele de a gasi o boala care nu pune viata in pericol.
Pacienții trebuie să primească antibiotice profilactice cu cel puțin 20 de minute înainte de
biopsie de prostată, pentru a reduce riscul de infecție. Cu toate acestea, nu s-a dovedit că mai mult de
1 sau 2 doze de antibiotice oferă avantaje față de utilizarea pe termen lung după biopsie. Infecțiile
serioase cu organisme rezistente sunt în creștere.
Confortul pacienților este mult îmbunătățit prin injectarea unui anestezic local în nervii de
lângă veziculele seminale, sub îndrumare ultrasonografică. O clismă este de obicei administrată
înainte de biopsie.
Biopsia prostatei se poate efectua prin:
a) Biopsia prin ac ghidat ultrasonografic se indica la pacientii cu nivel al PSA > 4 ηg/ml si/sau tuseu
rectal anormal. Se face cel mai bine ghidat prin ultrasonografie transrectala. Clasic se efectuau 6
biopsii, 3 de fiecare parte a glandei de la vârf, mijloc si baza. Recent se insista ca biopsiile mai multe,
directionate lateral din zona periferica a glandei creste rata detectei cancerului cu 14-20%. Daca
biopsia este negativa nu este exclusa prezenta cancerului deoarece la 13%-31% din pacientii cu
biopsie initial negativa, la biopsia ulterioara va fi depistat cancerul. Prin urmare acesti pacienti vor fi
evaluati în continuare la 6-12 luni cu PSA si tuseu rectal.
Diagnosticul de cancer se stabileste la 24% din cazuri anual când indicatia este nivelul PSA > 4 ηg/ml
si la 45% din cazuri când indicatia este PSA > 10 ηg/ml, tuseu rectal anormal si leziune hipoecogena
la ultrasonografie.
b). Biopsie prin TURP (rezectia prostatei transuretrala) pentru adenom de prostata depisteaza în 5-
10% cancer de prostata.
Caracteristici adverse de laborator/patologice dupa prostatctomie totala includ: margini pozitive,
invazia veziculei seminale, extensia extracapsulară, ganglioni pelvini pozitivi sau PSA detectabil.
Imagistica
• Imagistica este efectuata pentru detectarea si caracterizarea bolii cu scopul de a selecta sau a
modifica tratamentul.
• Tehnicile imagistice pot evalua parametrii anatomici sau funcționali.
-Tehnici imagistice anatomice include radiografii simple, ultrasunete, CT și RMN.
-Tehnici de imagistica functionala include scanarea osului cu radionuclizi(scintigrafia osoasa),
PET/CT,
și tehnici RMN avansate, cum ar fi spectroscopie și SPECT (emisie de fotoni singulari CT )(DWI).
• Utilitatea imagisticii pentru barbatii cu recidiva biochimica precoce dupa prostatectomie
radicala(RP)
depinde de grupul de risc anterior operației, gradul Gleason patologic și stadiu, PSA si timpul de
dublare al PSA (PSADT) după recurența. Grupurile cu risc mic si intermediar, cu PSA seric scăzut
postoperator au un risc redus de scanare osoasa pozitiva sau scanare CT pozitiva.
• Frecvența imagisticii trebuie să se bazeze pe riscul individual, vârstă, PSADT, scorul Gleason
si starea generala de sanatate.
• scintigrafiile convenționale sunt rareori pozitive la bărbați asimptomatici cu PSA <10 ng/ml.
Riscul relativ pentru metastaze osoase sau deces creste pe masura ce scade PSADT.
Imagistica osoasa trebuie efectuată mai frecvent atunci când PSADT ≤ 8 luni.
Radiografii simple
• Radiografia obișnuită poate fi utilizată pentru a evalua regiuni simptomatice la nivelul
scheletului. Cu toate acestea, radiografia simpla conventionala cu raze X nu va detecta o leziune
osoasă până ce aproape 50% din conținutul mineral al osului este pierdut sau castigat.
• CT sau RMN-ul pot fi mai utile pentru a evalua riscul de fracturi deoarece aceste modalități
permit o evaluare mai precisă a implicării corticale decât radiografiile simple, în cazul în care
leziunile osteoblastice pot ascunde implicarea corticală.
Ultrasunografia
• ultrasunografia foloseste undele de sunet de înaltă frecvență pentru a vizualiza regiuni mici de
corp.
-Imagistica cu ultrasunete standard oferă informații anatomice.
– fluxul vascular poate fi evaluat folosind tehnici de ultrasunete Doppler.
• ultrasunografia endorectala este folosita pentru a ghida biopsii ale prostatei.
• ultrasunografia endorectala poate fi luata în considerare pentru pacienții cu suspiciune de
recurență după prostatectomie radicala(RP).
Scanare osoasa(scintigrafie osoasa)
• Utilizarea termenului de „scanare osoasă“ se referă la scanarea osoasa conventionala cu
technetium- 99m-MDP în care technețiu este preluat de os și vizualizat cu o camera gamma cu
ajutorul imaginilor plane sau imagistica 3-D cu emisie de fotoni singulari CT (SPECT).
-Sediile de preluare crescuta presupun turnover osos accelerat și poate indica boala metastatică.
-Boala metastatica osoasa poate fi diagnosticată pe baza modelului de activitate general sau împreună
cu imagistica anatomica.
• Tehnologii mai noi care folosesc 18F-NaF ca trasor pentru o scanre PET/CT sau scanare
imagistica osoasa hibrida pot fi folosite ca studiu de stadializare diagnostica. Testele par să aibă o
sensibilitate mai mare decat scanare osoasă.
• scintigrafia osoasă este indicata în evaluarea inițială a pacienților cu risc crescut de metastaze
osoase:
-Boala T1 si PSA ≥ 20, boala T2 si PSA ≥10, scorul Gleason ≥8 sau boala T3/T4
-Orice stadiu de boală cu simptome sugestive de metastaze osoase
• scintigrafie osoasă poate fi luata în considerare pentru evaluarea pacientilor post-
prostatectomie
când PSA nu să scade la niveluri nedetectabile sau când există PSA nedetectabil dupa RP cu un PSA
detectabil ulterior, care crește la 2 sau mai multe determinări ulterioare.
• scintigrafie osoasă poate fi luata în considerare pentru evaluarea pacienților cu creșterea PSA
sau DRE pozitiv după RT în cazul în care pacientul este un candidat pentru terapie locală
suplimentară sau terapie sistemică.
• scanările osoase sunt utile pentru a monitoriza cancerul de prostata metastatic pentru a
determina
beneficiile clinice ale terapiei sistemice. Cu toate acestea, leziunile noi observate pe scanarea osoasa
inițială post-tratament, în comparație cu scanarea de bază pre-tratament, poate sa nu indice progresia
bolii.
• leziuni noi în situatia unui PSA care scade sau răspunsul țesutului moale și în lipsa de
progresie a durerii la acel sediu poate indica un fenomen “flare” sau o reacție de vindecare
osteoblastica. Din acest motiv, o scintigrafie osoasa de confirmare dupa 8-12 săptămâni este
autorizata pentru a diferentia progresia adevărata, de reacția de exacerbare(flare). Leziuni noi
suplimentare indica progresia bolii. Scanările stabile fac rezonabila continuarea tratamentului.
Fenomenul “ flare” la scanarea osoasa este comun, in special la începerea terapiei hormonale noi și
poate fi observat la aproape jumătate dintre pacienții tratați cu agenți mai noi, Enzalutamide sau
Abiraterone. Fenomen flare similar poate exista si cu alte modalitati imagistice, cum ar fi CT sau
PET/CT.
• scanările osoase si imagistica tesuturilor moi (CT sau RMN) la barbatii cu cancer de prostata
metastatic sau cancer de prostată progresiv non-metastatic pot fi obținute în mod regulat în timpul
terapiei sistemice pentru a evalua beneficiu clinic.
• scanările osoase trebuie efectuate pentru simptome și la fiecare 6-12 luni pentru monitorizarea
TDA. Necesitatea imagisticii țesuturilor moi rămâne neclară.
In CRPC, imagistica la interval de 8 până la 12 săptămâni pare rezonabila.
Tomografie computerizata
• CT oferă un nivel ridicat de detalii anatomice și poate detecta boala extracapsulara
macroscopica, boala metastatica ganglionara și/sau boala metastatică viscerală.
In general CT nu este suficient pentru a evalua prostata.
• CT poate fi efectuată cu și fără contrast oral și intravenos și tehnica CT ar trebui să fie
optimizată pentru a maximiza în timp utilitatea de diagnosticare in timp ce se minimizeaza doza de
radiație.
• CT este utilizat pentru stadializarea inițială la pacienții selectați:
– boala T3 sau T4
– Pacienții cu boala T1 sau T2 si nomograma care indica probabilitatea invaziei ganglionilor limfatici
> 10% pot fi candidati pentru imagistica pelvina, dar nivelul de evidenta este scăzut.
• CT poate fi luat în considerare la pacienții care au suferit RP cand PSA nu reușește să scadă la
niveluri nedetectabile sau când un PSA nedetectabil devine detectabil și crește la 2 sau mai multe
determinări ulterioare sau după RT pentru creșterea PSA sau DRE pozitiv în cazul în care pacientul
este un candidat pentru terapia locală suplimentară sau terapie sistemică.
BIBLIOGRAFIE
1. http://www.patient.co.uk/doctor/prostate-cancer-pro
2. http://www.prostate.net
3. I. Sinescu, G. Gluck - Tratat de Urologie, Ediţia I, Editura Medicală, 2008, vol. 3
4. G. Bumbu, I. Ioiart - Patologia prostatei, Ed. Imprimeriei de Vest, 2008
5.http://www.viata-medicala.ro/Vaporizarea-cu-plasm%C4%83-in-tratamentul-adenomului-de-prostat
%C4%83.html*articleID_111-dArt.html
6.https://www.bebig.com/fileadmin/bebig_neu/user_uploads/Patients/Patient_Information_Prostate_C
ancer__Rev._02__Romanian.pdf
7. https://www.contraboli.ro/cancer-la-prostata-cauze-simptome-diagnostic-tratament/
8.https://clinicaoncologieseverin.ro/ro/despre-cancer/tipuri-de-cancer-pentru-medici/cancerul-de-
prostata/
9. https://cancer360.ro/tipuri-de-cancer/cancer-de-prostata/
10. http://www.sfatulmedicului.ro/Afectiunile-prostatei/cancerul-de-prostata_5059