Mihalcea-P 52
Mihalcea-P 52
Mihalcea-P 52
militară
românească
CARACTERISTICI ALE CONFLICTELOR
CONTEMPORANE ªI ALE ACÞIUNILOR
CU POTENÞIAL DE CONFLICT.
RÃZBOIUL HIBRID
Colonel drd. Viorel-Cătălin MIHALCEA
Comandantul Centrului tehnic-editorial al armatei
Numărul 1-2/2018 52
Caracteristici ale conflictelor contemporane şi ale acţiunilor cu potenţial de conflict. Războiul hibrid
Introducere
Din cele mai vechi timpuri, oamenii au trăit, au muncit sau vânat, au
construit şi iubit, s-au luptat şi au murit în cadrul unor comunităţi. Mai
întâi, în cete şi familii extinse, apoi în triburi şi hoarde, după aceea în
comune şi cetăţi, culminând cu organizarea statală şi suprastatală, uniţi
şi dezbinaţi în acelaşi timp de limbă, tradiţii şi credinţe. Motivul constă
în existenţa intereselor diferite, ce au direcţionat comportamentele
indivizilor şi ale grupurilor în sensul posesiei ori al dominaţiei. Interesele
Globalizarea,
contradictorii au creat divergenţe, conflicte şi chiar confruntări armate.
ce presupune
Globalizarea, ce presupune o diluare a statalităţii şi o eterogenizare o diluare a
a organizărilor socio-politico-culturale, inclusiv promovarea neîngrădită a statalităţii şi o
intereselor de putere ale actorilor internaţionali, a produs, la rândul ei, eterogenizare
mutaţii în ordinea internaţională şi în echilibrul de putere. Eliminarea a organizărilor
socio-politico-
cortinei de fier, dispariţia Uniunii Sovietice şi prăbuşirea sistemului culturale,
comunist constituie evenimente cruciale ce au condus la menţinerea, inclusiv
la acel moment, a unei singure superputeri statale şi la apariţia unor promovarea
puteri suprastatale, care domină în mod diferit ordinea mondială. După neîngrădită
a intereselor
o perioadă caracterizată prin rolul de hegemon asumat de StateleUnite,
de putere
debutul secolului XXI a fost marcat de schimbări spectaculoase pe ale actorilor
scena globală, prin ascensiunea unor puteri emergente, precum China internaţionali, a
şi Rusia. produs, la rândul
ei, mutaţii
în ordinea
Puterea şi interesele actorilor internaţionali internaţională şi
Puterea şi interesele actorilor statali, suprastatali, parastatali în echilibrul de
putere.
– politici, economici şi sociali sunt elemente esenţiale ale organizării
socio-politice şi dinamizează relaţiile internaţionale, precum şi pe
cele intercomunitare sau chiar interconfesionale, naţionale sau
transnaţionale, contribuind la stabilirea ierarhiei şi a ordinii mondiale.
Definiţia puterii suportă mai multe accepţiuni, astfel: „1....capacitate,
însuşire, posibilitate fizică, morală, intelectuală de a acţiona, de a realiza
ceva; putinţă. 2. Mare forţă fizică, tărie...3. Valoare...”1. Termenului
de putere îi sunt asociate aspecte complementare, situate în aceeaşi
Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Dicționarul explicativ al
1
limbii române, Ediția a 2-a revăzută, Editura Univers Enciclopedic Gold, București, 2009, p. 901.
53 Ştiinţă militară
Viorel-Cătălin MIHALCEA
8
Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Dicționarul explicativ
al limbii române, op. cit., p. 515.
9
Al.-Ciprian Bogdan, Vasile Bogdan, op. cit., p. 50.
10
Friedrich Nietzsche, op. cit., p. 412.
11
Al.-Ciprian Bogdan, Vasile Bogdan, op. cit., pp. 50-51.
12
Joseph S.Jr. Nye, The Changing Nature of World Power, Political Science Quarterly, 105,
pp. 178-179.
13
Aigerim Raimzhanova, Power in IR: Hard, Soft, and Smart, Institute for Cultural Diplomacy
and the University of Bucharest, December 2015, p. 6.
55 Ştiinţă militară
Viorel-Cătălin MIHALCEA
19
Ibidem, pp. 9-11.
20
Joseph S.Jr. Nye, Ermitage, RL, A Smarter, More Secure America, CSIS Commission on Smart
Power, Washington, 2007, p. 6.
21
Christopher A. Gonzales, Internalizing Full Spectrum Operations Doctrine in the US Army, Naval
Postgraduate School, Monterey, 2011, p. 26.
22
Matteo Pallaver, op. cit., p. 13.
57 Ştiinţă militară
Viorel-Cătălin MIHALCEA
23
Maya Kandel, Maud Quessard-Salvaing, American Smart Power Strategies. Redefining
Leadership in a Post-American World, Paris, ÉTUDE DE L’IRSEM 32, September 2014, on
www.defense.gouv.fr/.../etude%2032%20smart%20power%20etats-unis%20web.pdf,
accesat la 10 noiembrie 2017 prin www.google.com.
24
Christopher A. Gonzales, op. cit., pp. 26-27.
25
Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Dicționarul explicativ al
limbii române, op. cit., p. 1018.
Numărul 1-2/2018 58
Caracteristici ale conflictelor contemporane şi ale acţiunilor cu potenţial de conflict. Războiul hibrid
Ajei Lele, Asymmetric Warfare: A State vs Non-State Conflict, Institute for Defence Studies and
27
Actorul
Figura 2: Confruntarea asimetrică cu potenţial
După Alexandru-Ciprian Bogdan, Vasile Bogdan, Contracararea afectării teroriste modest, prin
la adresa intereselor NATO şi Uniunii Europene, op. cit., p. 53. lovituri repetate
şi executate prin
puternic. Astfel, cu pricepere şi în timp, este posibilă adjudecarea surprindere,
victoriei finale. Se poate vorbi de linii de operaţii fragmentare, liniile va încerca
de efort fiind absente sau cunoscând implicări periferice conflictului să menţină
iniţiativa,
armat. Nu poate fi vorba de confruntarea între centrele de gravitate. producând
Ca urmare, sunt căutate şi vizate preponderent vulnerabilităţile pierderi
adversarului, spre care se vor canaliza eforturile actorului slab. Natura, adversarului,
inducându-i
tacticile, tehnicile, procedurile şi aplicarea efortului armat vor fi absolut acestuia o stare
neconforme regulilor şi deci imprevizibile. permanentă de
nesiguranţă,
Actorul cu potenţial modest, prin lovituri repetate şi executate
oboseală
prin surprindere, va încerca să menţină iniţiativa, producând pierderi şi teamă,
adversarului, inducându-i acestuia o stare permanentă de nesiguranţă, neîncrederea în
posibilitatea de a
oboseală şi teamă, neîncrederea în posibilitatea de a prelua iniţiativa şi
prelua iniţiativa
de a-şi învinge oponentul omniprezent, dar invizibil28. Pentru atingerea şi de a-şi învinge
scopurilor strategice avute în vedere, vor fi atrase în confruntare oponentul
omniprezent,
segmente numeroase ale populaţiei. dar invizibil.
În situaţia confruntărilor actuale, dreptul internaţional interzice
executarea de lovituri militare (aparţinând actorului cu potenţial
militar robust) asupra ţintelor civile. În caz contrar, este practicată
acţiunea clandestină, asimetria presupunând producerea de lovituri
dinspre mediul civil spre cel militar; angajarea, lovirea, incapacitarea
şi distrugerea ţintelor militare ale oponentului puternic.
61 Ştiinţă militară
Viorel-Cătălin MIHALCEA
29
Kenneth McKenzie, The Revenge of the Melians: Asymmetric Warfare Threats and Next,
Odr. McNair Paper, No. 62, p. 19.
30
Toni Pfeanner, Asymmetrical Warfare from the Perspective of Humanitarian Law and Humanitarian
Action, International Review of Red Cross, Vol. 87. number 857, March 2005, p. 149.
31
Jeremy Black, Şaptezeci de mari bătălii ale tuturor timpurilor, Editura Aquila, Bucureşti, 2006, p. 31.
Numărul 1-2/2018 62
Caracteristici ale conflictelor contemporane şi ale acţiunilor cu potenţial de conflict. Războiul hibrid
Cel mai mare imperiu al lumii, Imperiul Mongol al lui Genghis Khan,
a fost edificat prin bătălii victorioase, în care genialul comandant
de oşti, canalizând loviturile zdrobitoare (îndeosebi din partea
temutelor Kheshig32), prin identificarea din timp a punctelor slabe ale
dispozitivului advers ca urmare a efortului de informaţii şi geniului
propriu de conducător33.
În noaptea de 16-17 iunie 1472, la circa 3 ore după lăsarea serii,
un corp de oaste de 700-1.000 de luptători munteni deghizaţi în turci
şi condus de Vlad Ţepeş, care cunoştea limba şi obiceiurile turcilor,
Avantajele
declanşează un atac de noapte ce viza cortul şi uciderea sultanului confruntării
otoman. În încăierarea nocturnă generală, turcii se măcelăresc între asimetrice, care
ei. Se înregistrează pierderi de circa 30.000-35.000 de persoane, din reveneau în mod
tabăra turcilor, sultanul scăpând datorită şansei de a nu fi prezent în predominant
actorului cu
cortul propriu .
34
posibilităţi
În timpul Bătăliei din Pacific, spre a ocoli tirul distrugător al modeste, au
cuirasatelor SUA, japonezii au dezvoltat torpila Tip 93 cu rază de creat disconfort
statelor
acţiune de 20.000 de yarzi, bătaia maximă a torpilelor, la acea vreme,
cu resurse
fiind de 10.000 de yarzi, având viteza de 45 noduri/oră. Lansate pe semnificative
timp de noapte, torpilele japoneze au produs daune majore, cazul de potenţial
crucişătorului greu USS Minneapolis fiind edificator35. Între diferitele în domeniile
majore ale
forme asimetrice pot fi enumerate hărţuirea, atacul de noapte,
confruntării. Ca
ambuscada, utilizarea dispozitivelor explozive improvizate sau a urmare, a fost
minelor ascunse, inundarea unor porţiuni joase, producerea de lavine, generată forma
terorismul, asasinatul, otrăvirea resurselor vitale (aerul, apa, mediul), de confruntare
hibridă, spre
gherila, lupta întregului popor. a satisface
Avantajele confruntării asimetrice, care reveneau în mod interesele
predominant actorului cu posibilităţi modeste, au creat disconfort actorilor
statelor cu resurse semnificative de potenţial în domeniile majore ale cu diferite
posibilităţi
confruntării. Ca urmare, a fost generată forma de confruntare hibridă, de angajare
spre a satisface interesele actorilor cu diferite posibilităţi de angajare în spaţiul cu
în spaţiul cu potenţial de conflict. potenţial de
conflict.
32
Kheshig – structuri de elită, cu efective constante de 10.000 de luptători, selecţionaţi dintre
cei mai buni şi curajoşi, temeinic instruiţi şi echipaţi, devotaţi întru totul conducătorului
mongol, destinaţi să apere persoana Impăratului Mongol în orice împrejurare primejdioasă.
În momente decisive, parte din structură (ori în totalitate) realiza lovituri absolut imparabile
asupra sectoarelor vulnerabile, adjudecând victoria de partea mongolă.
33
Francis Dvornik, Origins of Intelligence Services, New Brunswick, Rutgers, University Press,
pp. 277- 290.
34
Constantin Giurescu, Istoria românilor, vol. II, Editura All, Bucureşti, 2013, p. 39.
35
Clinton J. Ancker III, Michael D. Burke, Doctrine for Asymmetric Warfare, Military Review,
July-August 2003, pp. 18-19.
63 Ştiinţă militară
Viorel-Cătălin MIHALCEA
Gândirea
militară
românească
36
Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan – Al. Rosetti”, Dicționarul explicativ
al limbii române, op. cit., p. 245.
37
Erik Richborn-Kjennerud, Patrick Cullen, What is Hybrid Warfare?, Norwegian Institute
of International Affairs, Oslo, 2016, p. 1.
38
Eugen Bădălan (coord.), Concepte strategice şi operative de actualitate, Editura Centrului
Tehnic-Editorial al Armatei, Bucureşti, 2014, pp. 16-17.
Numărul 1-2/2018 64
Caracteristici ale conflictelor contemporane şi ale acţiunilor cu potenţial de conflict. Războiul hibrid
39
Eugen Bădălan, Securitatea României, actualitate și perspectivă. Un punct de vedere, Editura
Militară, București, 200, p. 99.
40
William J. Németh, Future War and Chechnya: A Case for Hybrid Warfare, Monterey CA, Naval
Postgraduate School, 2002.
41
Iulian Chifu, Război hibrid, Lawfare, război informaţional. Războaiele viitorului, p. 200,
în Conferința Științifică Internațională Strategii XXI, Editura U.N.Ap. „Carol I”, Bucureşti,
11-12 iunie 2015.
65 Ştiinţă militară
Viorel-Cătălin MIHALCEA
Bibliografie
1. ***, Academia Română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan - Al. Rosetti”,
Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia a 2-a revăzută, Editura
Univers Enciclopedic Gold, Bucureşti, 2009.
2. ***, United States of America, Joint Chiefs of Staff, Joint Operation
Planning, JP 5-0, 11 august 2011.
3. Eugen Bădălan (coord.), Concepte strategice şi operative de actualitate,
Editura CTEA, Bucureşti, 2014.
4. Eugen Bădălan, Securitatea României, actualitate şi perspectivă.
Un punct de vedere, Editura Militară, Bucureşti, 2001.
5. Jeremy Black, Şaptezeci de mari bătălii ale tuturor timpurilor, Editura
Aquila, Bucureşti, 2006.
6. Al.-Ciprian Bogdan, Vasile Bogdan, Contracararea afectării teroriste la
adresa intereselor NATO şi Uniunii Europene, Editura CTEA, Bucureşti,
2017, p. 43.
7. Iulian Chifu, Război hibrid, Lawfare, război informaţional. Războaiele
viitorului, în Conferinţa Știinţifică Internaţională Strategii XXI, Editura
U.N.Ap. „Carol I”, Bucureşti, 11-12 iunie 2015.
8. Carl von Clausewitz, Despre război, Editura Militară, Bucureşti, 1976.
9. Petre Duţu, Cristina Bogzeanu, Interesele naţionale şi folosirea
instrumentelor de putere naţională pentru promovarea şi apărarea
acestora. Cazul României, Editura U.N.Ap. „Carol I”, Bucureşti, 2010.
67 Ştiinţă militară
Viorel-Cătălin MIHALCEA
Numărul 1-2/2018 68