Oc Goga Crampeie Din Sbuciumarile de La Noi PDF
Oc Goga Crampeie Din Sbuciumarile de La Noi PDF
Oc Goga Crampeie Din Sbuciumarile de La Noi PDF
INSEMNARILL
JNUI TRFCATOR
CRAMPEIE DIN SI3UCIUMARILE DELTI NOI.
TIRTID, 1911.
,,TRIBUNA" INSTITUT TIPO-
ORTIFIC NICHIN SI CONS.
www.dacoromanica.ro
OCTTWITiN Gouri.
INSEMNARILE
UNUI TRECATON
CRAMPEIE DIN SBUCIUMARILE DELFT NOI.
TIMID, 1911.
nTIRIBUNFI. INSTITUT TIPO
GRIIFIC NICI-HN $1 CONS.
www.dacoromanica.ro
N'as mai fi desgropat din vralul de foi ingdlbenite
aceste pagini,dacd dusmdnii mdrunte si ocara unor suflete
inguste nu m'ar fi silit sd privesc inapoi si sd-mi cum-
pdnesc din nou toate alergdrile condeiului. Recetindu-mi
articolele publicate in diferite ziare, cu deosebire in revista
Tara Noastrii" si "TrMunts", am strins intr'un
mdnunchiu o parte din ele si le dau aici publicului cetitor,
care le va judeca dupd cuviinfd. Fireste, cd toate aceste
crdmpeie din sbuciumul unui suflet nu pot fi privite dealt
cu mdsura de iudecatd ce se cuvine articolelor de ziar
infiripate din indemnnl unor clipe trecdtoare si scrise fdrd
altd pretentie, decdt de-a contribui din inimd curatd la munca
de indrumare a unui popor ingenunchiat, pe care suntem
datori sd-1 lumindm, fire-ar oricdt de multe procesele pro-
curorilor unguri si oriceit a'e indcrite iniuriile ciircotasilor
17 Wri.
0. G.
www.dacoromanica.ro
Pro domo.
Dragul meu prieten,
MA intorc dela Luvru. De trei sAptamani sant pelerinul
acestui minunat sarcofag al gloriei omenesti. Zi de zi ii urc
treptele de marmura, ratAcesc pe coridoarele nesfirsite, md
opresc dus pe ganduri la sicriul unui rege assirian, imi plec
ochii tulburati de zimbetul unui sfinx, ori ma pierd in jocul
de lumini si umbre in cari penelul lui Rembrandt a prins viata.
NicAiri nu simti, ca aici, rAsufletul vesniciei. NAzuintele
omenesti yin de departe, din inceputul vremilor si-si aruncd
strafulgerarea in viitorul necunoscut. Toate cate le vezi in
jur de tine, intreg acest tintirim in care dorm alaturi Dionysos
si Astarte, finite, centauri, satyri, bieti idoli prAbusiti si
atatea IntrupAri chemate la viatA de crucea lui Christos,
toate aceste crimpeie rupte din eternitate par niste meteori,
cari se desfac din haos, taie o dungd de fuming pe albastrul
boltii nemArginite si trec mai departe... Cum le privesti asa
si le Iasi sd ti-se strecoare pe dinaintea ochilor, simti cd
fiecare ti-a picurat in suflet ceva, cd fiecare a alungat Cate o
patimd din incAperile tale ascunse si-a pus in loc un gand
nou, o simtire mai curatA... Si and te depArtezi esti mai usor,
mai bun, mai limpede. Te invAluie Inca niultd vreme farmecul
dureros si bland al trecerii eterne si intorcandu-te acasd in
astfel de clipe, in odAita ta singuraticA, cum stai asa, rdzi-
mandu-ti in palme fruntea infierbantatA, esti un judecAtor mai
drept ca de alte ori ...
In astfel de clipe sant eu, dragd prietene, acum cand
cetesc scrisoarea ta cu rindurile ei linistite, cu scriitura lor
calmd si adusd frumos pe hartie, ca niste siruri de mArgele.
Tu imi trimiti vesti din Ardeal, imi povestesti de frAmantärile
de pe pAmantul meu si-mi spui asa de frumos sd rAman cat
mai mult departe, sd-mi scald sufletul in lumina occidentului
si sA cobor cat mai rar pe arena ingustd a hartuielilor noastre
www.dacoromanica.ro
6
www.dacoromanica.ro
7
www.dacoromanica.ro
8
www.dacoromanica.ro
9
www.dacoromanica.ro
10
www.dacoromanica.ro
Pe drum nou.
Neamul nostru in aceasta tail traieste astazi zile grele.
Loviturile ce-am primit incep a durea. Pas de pas se
cuceresc pe rand toate acele redute in cari a strajuit ani in-
delungati puterea noastra. Indärätnicia rezistentei a inceput
sä ne slabeascd. Purtam o luptä inegalä, suferim infrangeri
continue si toate indemnurile noastre de viata sunt strivite.
Aceasta framantare chinuita lasä urme in suflete. Se
simte un val de descurajare care intuneca credintele in ziva
de mane. Deprinsi sa ingropam in fiecare zi, noi ajungem
stapaniti de aceasta atmosfera de jale si ne imprietenim tot
mai mult cu rostul de judecata dureroasd a biruitilor.
Se desluseste tot mai mult acest semn al vremii.
Vedem carturdrimea noasträ cum isi supune treptat su-
fletul imprejurarilor schimbate, cum din aceasta targuire in-
delungd cu soarta se ivesc indemnuri bolnavicioase, alergari
pripite dupa capatuialä, porniri de egoism ingust si sterp.
Zi de zi rdsar tot mai multi oameni fara culoare, cari din
tacere isi fac o norma de viata si predica intelepciunea ca-
pului plecat. Vedem tineri cu carte, hamesiti de setea banului,
vanatori de trebsoare. Se fac targuri urite, legaminte rusi-
noase. Orice loviturd indreptatä impotriva neamului intreg
nu mai are darul de a surprinde, de a infierbanta, de a aduce
in miscare fibrele unei mandril ranite. Se aud numai mur-
murdri domoale, indbusite cu graba. Traim inteo vreme in
care ne irnpacam usor si cerem tot mai putin. Puterea
noastra de viata ajunge la o mated tot mai ingusta. *1, ca o
suprema ironie a acestor zile fara noroc, ni-se ivesc tot mai
multi negustorasi mititei, abilii fdcatori de pace", suflete
pipernicite de taraba, cari nu s'au patruns nici and de fiorul
maret al razboiului. Tot mai multe colturi de gazete cuceresc
acesti oameni midi si cuvantul lor, care papa bine de curand
ne alunga sangele in obraz si ne inclesta purnnii, astazi
abia trezeste mustrari cu rasunete cari se risipesc.
www.dacoromanica.ro
12
www.dacoromanica.ro
13
*) Tara noastra .
www.dacoromanica.ro
Tabu.
Dad s'ar scula acum din groapa legendarul capitan
Cook si inteo noua calatorie de exploratie s'ar opri pe aceste
plaiuri insträinate, ce bun serviciu ne-ar face! Iscusit, cum
a fost ursit din botez, minunatul calätor ne-ar invata repede
limba si ne-ar intelege degraba pasurile vietii. Fireste, ca din
cele dintai zile ar trimite abonamentul la Romanul" si ar
ceti pe nerasuflate obiectiva opera lâmuritoare dela Brasov.
Vazand in aceste tipare epitetele cad ni-se arunca, pentru
cele cateva accente raslete de critica la adresa comitetului
national si-a unor persoane scoase la suprafatd de framanta-
rea noastra politica, intelegand rasvratirea cu care suntem
rästigniti in numele disciplinei de partid" si al solidaritatii
nationale", Englezul ar ramanea cateva clipe dus pe On-
dud, trägand rotogoale de fum din pipa lui de lemn. In cu-
rand insa i-s'ar insenina fata si, lovindu-se cu palma peste
frunte, cum avea obiceiul de ate od fäcea o noua descope-
Tire, ne-ar bate pe umar: By love! stati baeti, eu am mai
intalnit undeva in pribegiile mele aceasta intoleranta, care nu
iarta, undeva tare departe in orientul miraculos, la o cale
bunicica de ecuator, in insulele polynesiace: deck acolo nu
se chiarna ,,discip!ind de partid" nici solidaritate nationala",
acolo i-au dat un nume mai simplu si mai sugestiv, ii zice :
tabu".
Pornindu-se la vorba inepuisabilul povestitor, ne-ar face
-o intreaga conferenta despre desvoltarea preceptelor morale
la popoarele primitive. Ne-ar arata, ca cu cat purcedem mai
jos pe treapta evolutiei culturale, cu atat mai multe si mai
riguroase sunt oprelistile, cad stingenesc libertatea de mis-
care si actiune a individului in societate. Astfel ne-ar face sa
intelegem degraba si aceasta manifestare din cele mai rudi-
mentare a principiului de suveranitate sacrosancta, care in
Polynesia e cunoscut sub numele tabu si care nu se stie cu
sigurantii dad astazi in zilele radiului mai exista.
www.dacoromanica.ro
15 _
Tabu se chiamd ,,oprelistea obicinuitä in Africa si Po-
lynesia, de a se pronunta numele domnitorului". 1) Aceastä
opreliste se poate estinde la nevoie asupra ofi cdrui lucru.
,,Lucrurile pe cad s'a pus Tabu sunt sfinte si nu se pot
atinge; preotii ofi alte persoane sus puse, tabuesc dupA pofta
lor mice lucru, pe care vor sA-1 facd nefolositor pe seama
altora". 2) Fireste, cd de favorurile acestei legi se impArtd-
.sesc in prima linie sefii triburilor si dupd dânsii, in mäsura
puterii si bogkiei, celelalte soiuri de dignitari. In Polynesia
se impart aceste legi dupd rang. Principele in calitate de
persoand sfântd e tabu. A te atinge de dânsul e pAcat. A te
apropia de capul lui, a te plimba macar intfun etaj deasu-
pra lui, e oprit. In acest chip oprelistile numite Tabu au ve-
nit in favorul fruntasilor si bogatilor pentru a le ridica pute-
rea, un fel de privilegiu". 3) Se Intelege, ca norme, care de
care mai crude, asigurau ainuirea acestor legi. In Polyne-
sia era respectarea lor strict impusd si orice cálcare era pe-
depsitä cu moartea, inafard de cazul cand Vaptuitorul avea
prieteni foarte puternici, cafi erau preoti sau fruntasi". 4)
Nu trebuie sd mai spunem, ca prin astfel de ingrädiri
orice evolutie sociala era innusita si cd aceste semintii, cu-
fundându-se cu vremea intr'o resemnare fatalisM, erau atinse
de somnolenta si inactivitate. Acest tabu era negatiunea ori-
cdrui spirit de initiativd, prin dansul se striveau in germene
9 V. Wundt: Völkerpsychologie IV. p. 111 in Africa wie in Polyne-
sien verbreitete Verbot, den Namen des Herrschers zu nennen,.
2) V. Schurtz: Völkerkunde p. 231. Dinge, auf denen das Tabu ruht,
sind heilig und unverletzlich; Priester u. andere bevorzugte Personen ver-
mögen wilkürlich jeden beliebigen Gegenstand zu tabuiren und damit fiir
andere unbenutbar zu machen .
3) V. Wundt: Volkerpsychologie IV. p. 396. eIn Polynesien sind die
Tabugebote nach Rang agbestuft. Der Hauptling ist als heilige Person tabu.
Ihn zu beriihren ist Frevel. Seinem Kopf zu nahe zu kommen, ja nur in
dem Sto ckwerk fiber seinem Haupte zu gehen, war verpont. Auf diese
Weise kamen die Tabugebote den Vornehtnen und Reichen zustatten, um
ihre Macht zu erhöhen, ein Privilegium ...
4) V. Dr. Eduard Westermarck: Entivickelung der Moralbegriffe. I. p.
168. In Polynesien wurde nach Elis die Innehaltung der Verbote und Ge-
bote des Tabu streng erzwungen und jede Uebertretung mit dem Tode be-
Straft, ausser wenn der Tater sehr machtige Freunde hatte, die entweder
Priester oder Hauptlinge waren .
www.dacoromanica.ro
16
orice criterii ale unei conceptii criti se, fill de care mergerea
inainte nu se poate inchipui. Societatea tanjitoare era con-
damnatä deci la o stagnare in care spiritul public nu mai
misca nici o unda, ca o apa moarta, fiindca influenta acestui
tabu e totdeauna mehanica". 5)
Si acum, iubite cetitor, sa ne luam Minas bun dela ca-
pitanul lames Cook inchis sub glie inteun petec de pamant
din insula Owaihi, sal pdrasirn atmosfera fierbinte a triburilor
polynesice si sä ne intoarcem acasa in tara noastra si a ca-
ciulilor de oaie. Tabu, tabu! Nu stiu, dacd acolo in umbra
desisurilor de agave, te mai tii Inca lege nenorocita, dacd
nu te-au prabusit si pe tine vaporii si electricitatea in cripta
adanca a atator prejudecati sociale si credinte deserte. Atata
stiu, ea aici la noi te intalnesc pe toate cararile. Oprelistea
de-a spune adevarul intreg asupra situatiei in care ne gaim,
porunca implacabila de-a nu cuprinde in raza cercetarii anu-
mite persoane si lucruri, tendinta feroce de-a incatusa liber-
tatea de gandire, menajarea ipocritd a atator cuvioase min-
ciuni traditionale, nu simtiti cum ne leagd mintea si ochii
de-atata vreme?
Tabu, tabu! Ce nu-i tabu la noi? Ne mai vorbind de
multiplul si variatul tabu al procurorilor unguri, ce nu-i tabu
in larga noastrd familie de trei milioane ? De eke ori nu
simti indemnul s'o rupi cu mangaierea dulceaga a unor con-
ventii malaiete, sa spui adevarul in fata nenumaratelor po-
ticniri ale mintii si ale bunului shnt, Cate iti rasar in cale. Te
opreste insa inevitabilul tabu. Astfel e tabu sa spui, ca cu-
tare avocat, care in fata unei adunari de tarani varsa lacrimi
facand pe puritanul Danton, in zilele de saptamana e tov a-
ras de ,,calabrias" si de sentimente cu solgabiraul ungur. Sa
te pazeasca Dzeu: fruntasii sant tabu. Tabu e discursul cu-
tarui domn din consistor si teatrul de diletanti din Hundru-
bechiu si concertul reuniunii de muzica si gainile si purceii
emigrati cu de-a sila din ograda invatatorilor drept plocon
la bucataria cutarei doamne protopopese si pupaturile vre-
5) V. Westermarck: Entwickelung der Moralbegriffe: I. p. 20 .
www.dacoromanica.ro
17
www.dacoromanica.ro
18
www.dacoromanica.ro
19
www.dacoromanica.ro
20
www.dacoromanica.ro
21
www.dacoromanica.ro
Dreptul criticei.
Un unchias cu ochii vii, care a vgzut multe in cei vreo
patruzeci de ani, de când se frknânta in lumea noastrk ve-
nind odatä vorba de tipicul gazetkiei la noi, de distanta intre
realitatea lucrurilor si felul cum aceste se oglindesc in cer-
neala tiparului, mi-a pus maim pe umär si, zâmbind cu ironie
finä, a inceput sd-mi povesteasa...
Stai sd vezi, cum se scriu gazetele noastre, incepe
Mirka.. Il cunosti pe Asia al meu, pe scriitorul, pe Gheorghe.
Cum stii, e om cum se cade si-si vede de treabk Intr'o Luni
dimineata ma pomenesc CA nu vine la birou. Astept nerab-
dkor, se face zece, unsprezece, nu vine... M'am necäjit,
aveam o groaz5 de lucru... Ce sa fac, a trebuit sd isprgvesc
eu tot si sä las alte treburi... Dupa mask pe la patru, iaca
nimereste, inträ tiptil, cu ochii in pdmânt si cu pasii marunti.
Ma uit la el cam iesit din Otani si incep sä-1 descos : Asa
ne-a fost intelesul, Gheorghe? Bietul om ingälbeneste, s'apropie
de mine si-i tremurd glasul : Iarta-ma, dornnule, dar om fara
pricepere, am pkit o prostie... Ce-ai patit ? M'au pus pa-
catele de m'am dus ieri la adunarea generald a reuniunei...
in satul... Am plecat dimineata cu àstia doi, cu presedintele
si cu secretarul... Zic sa vkl si eu cum merg lucrurile astea,
om tank, e bine sä iei seama. Sä vedeti... Am ajuns acolo...
Satul gol... Oamenii pe la fang... Ce adunare sä tii ? N'a fost
nimic. Ne-am asezat in scoald vreo sapte insi : popa, dascalul
si vreo trei tärani, bkrani neputinciosi... Au vorbit acolo un
ceas de vreme si presedintele si secretarul, era o caldurd
grozavd si ascau Rumanii... Dupdce am isprdvit, ne-am dus
la pkintele. 0 stii pe preuteasa, e muiere harnica si tine la
oaspeti... Ne- a facut o varza cu sarmale, de ne fugeau ochii...
Ce sia zic ? Ne-am asezat cu temeiu si am mânat-o... Are
popa un yin dela Cut, cam acrisor, dar vine minunat cu bor-
viz... Si asa inainte... la einei... la sase... Am lungit-o pdna'
la dna", au mai nimerit si niste Tigani de laGarbova si s'a
www.dacoromanica.ro
23
www.dacoromanica.ro
24
titd simpatia, care s'a jucat de-a teatru cu sodalii din Sibiiu,
este numitA celebra noastrd tragediand"; un protopop pe
care toti invAtatorii il cunosc de-un om foarte putin scrupulos
in chestie de plocoane si daraveri odioase, este prezentat
vrednic fruntas, care-i un adevärat apostol al cauzei noastre";
cutare politician dela tard, sdrac in mijloacele lui intelectuale
si subred in temeiurile morale, vine pus la gazetà pe urma
unei cuvAntdri al arei retorism rdsuflat bdjbde de greseli
gramaticale, ca marele nostru orator ce aprinde sufletele".
Si asa inainte pe toatA scara ingustd a manifestatiilor noastre
sociale, cultarale si politice, aceias vorbArie goald, acelas
mdcinis de fraze uzate, aceias falsificare a adevdrului. Vieata
noastrd curge intr'o mated sArdacioasA, cu unde tulburi si
adese urAte, pe and gazetAria fArd ochi si urechi antä osa-
nale si imnuri de mdrire. Istoriograful acestor zile, asemAnând
realitatea lucrurilor cu felul cum cronicarul ziarului a tinut s'o
fixeze pe hArtie, va vedea cum adevArul denaturat se ras-
frange in aceste coloane ca conturele reale ale fetii omenesti
intr'un ciob de oglindd proastd si le va aseza tiparurile min-
cinoase mAhnit la o parte, d'Andu-si bine seama, ca ziarele
au altd menire deck de a face pe bufonii de curte ori pe
apologetii ieftini.
www.dacoromanica.ro
25
www.dacoromanica.ro
26
www.dacoromanica.ro
Vrem o credit*.
0 minunatä seard de toamnä. Pe geamul deschis pd-
trundea freamátul pAdurii de stejari si luna isi tesea razele in
muschiul päretilor imbdtrâniti. Din bolta aprinsä se desprin-
deau fulgi albi de lumind si cadeau poleind pärcanele feres-
trelor gotice. Platanii din parc isi miscau frunza inteun zvon
nedeslusit si umbra lor tremura pe ziduri, desenând par'cä
figuri fantastice dintfo baladä dela nord. Cerul misterios al
Scotiei, aceastä panzd de argint cu beteald de purpur, imi
trimitea jocuri de lumini si timbre necunoscute.
In biblioteca vastä a castelului, in mijlocul miilor de
volume, cari tradau sbuciumul intelectual a vre-o cinci ge-
neiatii de cArturari, stam de povesti cu distinsul meu amic
d. Seton-Watson. In suflet mite lasase ceva din linistea
calmä, din atmosfera de severitate neobisnuitd a celei dintdi
Dumineci petrecute in tara lui Macbeth. Vorba noisträ pa-
rasise alvia frAmantarilor zilnice si cäuta sd deie un inteles
misterelor din naturg, Ne aminteam de frumusetea munti-
lor nostri, de orizontul lor senin, de crestetele lor luminoase
si le asemkam cu fruntile incinse de vesnica negurd a cul-
milor indragite de Ossian. Amfitrionul meu imi vorbea de
verile lor pline de luminä, de albastrul lacurilor scotiene
si-mi cetea cu glas evlavios imnul lui Shelley, cântarea cio-
carliei. Fraza mgiastrA a nemuritorului curgea in undulärile
unui ritm, care leagdnd si sbuciumd sufletul :
What thou art we know not ;
What is most like thee?
From rainbow clouds there flow not
Drops so bright to see,
As from thy presence schowers a rain of melody 9
1) Cum esti tu, 110i nu Oim. Ce-ti seamana mai mult ? Din norif
unui curcubeu nu curg picaturi atAt de senine, ca ploaia de rnelodii a can-
tarii tale.
www.dacoromanica.ro
28 --
Deodatä, de jos, din coridoarele boltite rasuna gongul,
semnalul cunoscut al caselor din Englitera. Prietenul meu
lasa cartea din mana, se uita la ciasornic si se ridica zam-
bindu-mi cu bunavointa :
Sant noua ciasuri. larta-ma, trebue sä te pärasesc.
N'ai sa te plictisesti in tovarasia asta. Ina si carp din tara
dtale...
La privirea mea intrebatoare, el urmeazd surizand:
E un obicei de-al nostru... SUL tara noastra, tara obiceiuri-
lor. Aici se respecta toate cate ne-au Lamas din batrani.
Daca cumva te-ar interesa, te rog, imi faci o placere, desi
la dreptul vorbind...
Fireste, ca m'am ridicat si eu. Am coborit scarile im-
preunä, am trecut prin coridoarele incapatoare, pline de ta-
blouri cari infatisau istoria Scotiei si am carnit-o la dreapta.
Pofteste in sofragerie!
Deschidem. In refectoriul larg, cu tavanul boltit, astepta
intreg personalul castelului. Erau toti acolo, incepancl cu gra-
dinarul, cu soferul, cu fetele de casa, cari zimbeau sfioase
sub boneta lor alba, pana la cel din urma servitor. Sa fi
lost vre-o optsprezece. Cand am intrat, s'a curmat vorba lor
potolita si pe fata le-a trecut o umbra de seriozitate... Mirat,
m'am oprit in fata acestei adunäri, nestiind la ce sa ma
astept...
Stapanul lor mi-a imbiat un fotoliu si dansul, trecand la
mesita din colt, unde zimbea in marmura cunoscutul chip
senin al lui Walter Scott, a luat o carte de pe polita, a TA's-
loll in ea cateva clipe si asezandu-se pe scaun a inceput sa
ceteascd...
N'am sa uit niciodata tabloul, ce mi-a sapat in suflet
seara acestei Dumineci de toamna. Intr'un salon luxurios cu
covoare de Ispahan, cu arme orientate si cu blani de leo-
pard, pe pareti cu tablouri de Van Dyk, in acest salas, care
vadea tot confortul unui mare prisos de civilizatie si bogatie,
era adunatä o gramada de muncitori saraci, de bieti oameni
cu fata aspra... Din cadre priveau seniorii de pe vremuri ai
acestui castel, cavaleri cu peruca, cancelari in armurd de tier
www.dacoromanica.ro
- 29
a
a a
www.dacoromanica.ro
30
www.dacoromanica.ro
31
www.dacoromanica.ro
32
www.dacoromanica.ro
33
IEMIltIMMI
www.dacoromanica.ro
PArinti §i copii.
Taranul nostru, ori cum ai sta sA-1 judeci, in toate ma-
nifestArile vietii lui simple se infati$eaza ca o fire armonicA.
Ori unde il intalne$ti: in mijloc de codru, pe cre$tetul mun-
telui, ori in largul cAmpiei, acest om al naturii e o aparitie
simpaticA, care te farmecA cu graiul lui intelept $i cumpAtat,
cu nobleta gestului si cu ritmul miscArilor. E si explicabild
aceastd armonie, cAnd te gAndesti, cA e roada unei vieti de
zeci de veacuri, cari in frAmAntarea lor indelungd i-au croit
sufletului o mated statornicA.
Acest muncitor dela tail e o verigd numai inteun lant
nesfArsit de evolutie lentA $i pA$e$te pe arena in armura unei
mo$teniri milenare. El are trecut, are traditie $i umblA pe-un
drum bAtAtorit de veacuri. Filozofia vietii lui e o comoard
veche, impletitä din pAtAnii $i sfaturi de demult, de aici in-
telepciunea ei adAncA $i bogâtia ei strAlucitoare. Asa e $1 cu
toate indeletnicirile vietii lui, cu mege$ugurile pe cad le
poartA, cu toatA pA$irea lui, cu orice mi$care. CAntecul lui
e frumos, fiindcA vine de departe, din afunzimea vremurilor,
cad in aceastA pribegie lungA i-au curAtit metalul $i 1-au
nobilitat. Tot astfel i-s'a subtiat gustul pentru apreciarea fru-
mosului $i bunul simt cu care cumpAne$te rosturile vietii.
De-aci echilibrul lui moral care-1 cAlAuzege totdeauna, de-
aici eleganta $i gratia horelor noastre, de aci minunatul joc
de forme $1 culori in altita unei cAmAsi de tdrancA.
Cu cat stai $1 judeci mai mult, cu atAt mai vaste le
vezi hotarele mogenirii din strAmo$1, ale cArei indrumAri
congiente sau instinctive dau nagere acestei frumoase armo-
nii, care face din tAranul nostru un om intreg si s halos, o
fiintd simpaticd si interesantd, si in acelas timp, il apArA ca o
cetate de influentele popoarelor strAine cad il imprejmuie.
De aceea acest fiu al pAmAntului, care p4e$te in viatA cu su-
fletul povAtuit de sentimentul de distantA in timp, e o figura
ce poate robi atAt de u$or ochii $i inima unui artist sAnAtos.
www.dacoromanica.ro
35
Acest om, läsat in matca vigil lui primitive, isi duce povara
.anilor WA sdruncinAri deosebite, pAstrand tiparul formei din
bAtrAni, chinuit de necazuri noui si mângaiat de credinte
vechi, avantat ori potolit, el se strecoard incet inainte, si in
ori si ce imprejurAri l'ai vedea, 11 poti admira sau 11 poti
plAnge, dar nu-ti poti bate joc de el, fiindcd cu rostul lui
plamädit de un mileniu nu e niciodatA ridicol. In tagma aces-
tor fii ai naturii, ca in orice societati in care domneste res-
pectul traditiei si cari au un trecut in urma lor, generatiile
se succed Fara sbuciumAri mari si intre pArinte si fiu nu e
-nici o prApastie. Ca plopii pe o margine de du, unii mai ti-
neri, altii mai bAtrAni, dar cu aceias mlAdiere fn crengile
svelte si cu acelas zvon de frunzd tremuratA, frati buni ocro-
titi de aceias soartä, trAind si murind la fel, asa se insiruie
in cursul vremii generatiile de tdrani, cari isi pastreazA ves-
Tile o intimd inrudire.
Cu totul altfel e societatea cArturarilor nostri.
InfiripatA de cAteva decenii abia, aceastd clasA Inca nu
e fixatA si se prezintd cu toate notele caracteristice ale so-
cietAtilor injghebate in pripA. NeavAnd un trecut ori o tradi-
tie, n'are busola care sd-i indrume cArArile vietii. De aci
fibuirile indelungate si chinuitoare, de aci poticnirile dure-
roase, de aci stAngAcia si gresurile cAnd tragice, cAnd ridi-
cole ale acestui biet homo novas, care e singur in rAzboiul
vietii. DAnsul nu mai e o fiinta armonicA, ci dimpotrivd un
chinuit fArd clipe de odihnA, care o duce intr'un continuu
sbucium, tulburat la tot pasul si supus multor crize morale.
Intelectualul nostru, ca tip social, e o aparitie destul de re-
-centd si de tristA. Ridicat dela plug si aruncat in mijlocul
unei lumi strAine, imbibat de o cultura care-si are rAdAcinile
in alt sol, spulberAndu-si mostenirea pArinteascA, fard a avea
vremea sA-si cAstige insus o comoarA, acest advocat din
cutare orAsel e o figurd paradoxalA. Si cum n'ar fi sArmanul
neisprAvit, care in timp asa scurt a schimbat opinca cu
gheata de lac, care dela chiuiturile de hord a trecut asa de
repede la paginile lui Oscar Wilde si care in toate avântu-
Tile mintii e incAtusat de obezile scoalei strAine, uncle a in-
3'
www.dacoromanica.ro
36
www.dacoromanica.ro
37
www.dacoromanica.ro
38
www.dacoromanica.ro
39
www.dacoromanica.ro
Generatia noua.
Povestea e destul de tristd si destul de cunoscuta. E
povestea tandrului roman din tara ungureasca care invata
carte in zilele noastre. 0 tii bine minte ai suferit doar'
atatea pand ti-a fost dat s'o inveti pe de rost si dacd n'o
povestesti bucuros, e CA de multe ori iti tremura genele si
ti-se strang pumnii and ti-o reamintesti...
0 povestim :
lute() dimineata de toamnä. Scartaie prelung poarta si
din ograda saracuta iese cdrutul in pasul domol al unor cai
truditi. 0 taranca ramane sprijinità de stalpul portii, in stra-
lucirea soarelui, cu Iacrimi in ochi. Stä, se uita Oa trece
carutul. In carut sant doi, stau aldturi pe scandura : tata si
baiatul. Taranul e auditor, asezat, cu privirea potolita a sa-
tenilor nostri munciti. Copilandrul ridica fricos capul din
tundra, ochii lui cuminti au plans. Si cum se duc asa in tro-
potul cailor, deslusesti vorba mangaietoare : Lasä, dragu tatii,
lonita, nu plange... Dna inveti carte, te faci domn. Ori te faci
popa. Cum vrei tu"... Dar Ionita plange. El n'ar vrea sa fie
domn, el ar vrea sä rämaie acasä. Si carutul se duce. Dupd
trei ciasuri sant in oras si taranul isi poarta copilul de mana
printre trecatori. Au ajuns la scoala ungureasca". Aici mi-
sunä lume din toate partile. Au venit pArintii cu copiii. Cei
mai multi sant tarani in straie de Dumineca, scot bani din
serpar si se feresc din drumul domnilor profesori cu paläria
in mand , sant si preoti cu haina lor cam trecuta si copii
de toata marimea. Graiul e romanesc in toata zarva asta.
Doar ici colo se mai aude cate-o vorba straina; numele unei
carti unguresti, numele unui profesor mai impestriteazd po-
vestiie. Taranul nostru isi duce copilul sfios, isi ia pgläria
subsuoara, urea cam nedumerit treptele, se tine dupa mul-
time, trece coridorul si intrd in odaita din fund. Se inchina
inaintea domnului cu barba, care std incruntat la masa': ,,Sa
nu fie cu suparare, 1-am adus pe Mat, sa-1 scrieti la carte"...
www.dacoromanica.ro
41
www.dacoromanica.ro
42
www.dacoromanica.ro
43
www.dacoromanica.ro
_ 44
yin acru in vre-o odaita din ospatariile Svabilor dela mar-
ginea orasului. De suflet romanesc se cutremura paretii, can-
tece dela plug aude pasnicul svab, si cei trei zeci de bdeti
sant stapaniti de un singur gand. Un neam traeste prin su-
fletul lui, si sufletul neamului romanesc e cu ei, acolo in
.oddita unde gusta yin acru si canta doine dela tara un ma-
nunchiu de tineri de ai nostri.
Cum stam cu cultura lor nationala ? Cu toga educatia
lor straing, acesti bdieti isi dau silinta sa invete carte roma-
neasca. Trudindu-se zilnic, luptand cu gresuri, ajung cu
vremea sa stapaneasca limba cat de cat si dovedesc tot ma'
mult interes si mai multa dragoste pentru literatura noastra.
Operele de seama ale scriitorilor nostri sant cetite, revistele
literare asemeni. Cu fraza lor muncita ei infiripa chiar mici
studii sau incercari literare. 0 carte aparuta de curand e ci-
tit& un scriitor nou din Tara e comentat. Pentru savantii
nostri, pentru artisti ei au o frumoasa pietate. Vestea ca
vre-unul a trecut prin Pesta, e un eveniment care se discutd.
E de ajuns sa le spuna cineva cd un scriitor de-al nostru
sa zicem dl N. lorga e in Budapesta, ca sa starneasca o
mica revolutie. Acesti tineri sunt stapaniti de o miscare, ca-
re-i indeamna sä tie slat, sä aleaga o deputatie, sa ceara cu
sfiala savantului cloud clipe de coborire in mijlocul lor. Ei
yin cu totii, robiti de cea mai calda dragoste de neam, ca-
lauziti si de oare-care mäsura a aprecierii, si cutare din ran-
durile lor cu glasul tremurat de cuviinta spune cuvinte cu-
rate si duioase. lar cand savantul le ceteste paginile in care
a incremenit stralucirea acestui neam obidit, and se desface
icoana mandrului arhanghel al razboaielor, acesti baetandrii
asculta cu sufletul infiorat, cutremurati ca la biserica. i
cand frumoasa armonie a cuvintelor s'a incheiat, bietele
lor suflete sbuciumate tresar, trupurile se ridica ca un zid si
din patruzeci de piepturi sandtoase rdsuna ca un vifor:
Desteapta-te romane"... Savantul clipeste din gene, glasul
lui tremura de emotie: Voi sunteti copiii adevarati ai nea-
mului romanesc".
www.dacoromanica.ro
45
Sã curmdm povestea.
In lupta mare pe care o ducem astazi se rostesc multe ju-
death Se cauta vinovatii, se cearta greselile. Din nemultumi-
rile pe cafi le trezesc amaraciunile prezentului se desprind
uneori glasuri cari evoacd icoane din trecut, pe cari ni-le in-
fatiseaza mai frumoase, mai stralucite, ca un indemn pentru
lupta zilelor noastre. In aceastä framantare se judeca adese
cu asprime prezentul. Se spune anume cà generatia noua,
tinerii din zilele noastre cari si-au facut educatia in scoli
streine, sunt un element cu sufletul corupt, cari aduc o otrava.
in viata morala a neamului nostru. Zilele trecute dl lorga a
,
zugravit in culori nespus de jalnice tinara generatie"
tinerii cari trebuie sa invete la Budapesta". Ii aratä
pe toti cari ajung acolo ca pe niste victime ale acestui oras
jidovit, cari se contopesc cu medial". Si ne mai spune dl
lorga : Se intorc cu sufletele a/elite, ea mumnile pregdtite de
luptd, cu picioarele luti la inaintare, cu spinarea moale,
adesea si cu fala deprinsd a schila zlinbetal cinic, drept
rdspwzs la ori-ce infruntare".
Din schita acestei povesti s'ar desprinde alta icoang.
Negresit ca va recunoaste ori-cine nedreptatea strigatoare
care se aduce unui neam prin o educatie streina. Simtim cu
totii primejdia legilor mastere, can ne fac ucenicii unei cul-
turi streine. Dar credem ea din aceasta lupta noi, ,,generatia
tiara", nu ne-am ales cu pornirile urite ale acelui ,,oras ji-
dovesc si american cu mult sgomot si multa obraznicie". In
izolarea noastra noi nu ne-am stirbit sufletul si ne-am intors
acasa cu alte insusiri. Am adus sufletul otelit de truda atator
ani, in cari ne-am chinuit cu o limbä strein6, am adus spini-
tul de repulsiune al demnitatii noastre jignite la tot pasul
am adus fndrazneala credintii in ziva de mane.
lata de ce credem noi in aceasta generatie tinarä "dela
care asteptam mai multä putere si mai multa indaratnicie in
lupta noastra de a ferici baremi pe cei de mane cu norocul
de care am fost lipsiti cei de azi. Iata de ce ne dor
euvintele dlui lorga i ne ating cu asprimea lor neas-
teptatä.
www.dacoromanica.ro
46
www.dacoromanica.ro
Educatia in §colile ungure§ti. *)
Dati-mi voie, vd rog, sä spun cateva Icuvinte de apd-
rare In fata acuzei ce mi-s'a adus, crezand dela inceput cd
voi putea lämuri temeiul subred al acestei invinuiri. Acuza
formulatA de fraza lapidarà a dlui procuror e cd prin artico-
lul meu Generatia noud", publicat In revista Tara noasträ",
eu as fi agitat poporul românesc impotriva nationalitAtii ma-
ghiare. As socoti indreptAtità ridicarea unei asemeni invinu-
iri, pe baza unui product literar, numai atunci and de prin-
tre rânduri s'ar putea deslusi tendinta unei agitatii, and am
putea lAmuri, cA tinta ce a plutit in fata scriitorului a fost
nazuinta de a tulbura traiul pasnic, buna invoke a cetAteni-
lor. SA judecAm impreund, dacd ideia desf5suratä in acest
articol de ziar, fondul si tinta acestor rânduri nu sunt cu to-
tal opuse interpretdrii ce le-a dat dl procuror.
Domnilor jurati! In zilele noastre un principiu funda-
mental al societatii moderne asigurd dreptul de existentd al
presei libere. Acest principiu s'a infiripat din frAmAntarea in-
delungd a veacurilor, din avantul sufletelor spre lumina si
dupd mult sbucium a venit ca un dar ce ne- a adus triumful
libertatii de andire, aceastd nepretuita biruinta a vietii mo-
derne. In cursul atâtor ani s'au fixat in puterea acestui prin-
cipiu Indatoririle firesti ale oricArui muncitor din presä. Par-
tätorul unui condei in gazetArie a ajuns si la noi ca si in
alte päiti un element constient, care isi Intelege menirea lui.
Stie acest om, cd nu e chernat sd fAureascd imnuri de marine
intru bucurist deaproapelui, ci trebue sa implineascd munca
grea de indrumAtor al societAtii, sä pipAie pulsul sufletelor,
sd rdscoleascA pacatele si sä deschiza prin indrAznealA cins-
tag, prin o neclintitA fortä moralA si prin un spirit critic rAs-
picat, drumul progresului cultural. Cunosteam negresit si eu
') Fragment dintr'un discurs de apirare la curtea cu juratl din Club
in procesul intentat pentru articolul
Generatia noui..
www.dacoromanica.ro
48 _
aceste indatoriri i din indemnul lor s'au coborit pe hârtie
rândurile pornenitului articol. Am socotit de o datorie a mea
sd ridic cuvântul i sä atrag luarea aminte asupra unui mare
neajuns care trezete atatea nemultumiri in viata noastrd
publicg. ln cadrele unui articol de gazetä doream sä scot la
iveald acea judecatä nenorocitä, sbucnirea pAtimag a urei
de rasA care de un timp incoace s'a fuript in toate unghe-
rele vietii noastre i sapd zi de zi temeliile bunei intelegeri
intre cetAteni.
Ati observat de sigur, domnilor, cum in timpul din
urmA a prins tot mai puternice raddcini in suflete avântul
Mil noroc al urii. Acel om care a urmArit cu oare-care pri-
cepere evolutia felului de gandire, rnodificarea zilnica a
conceptiei in presa maghiaa, acel om va constata cu ama-
raciune cd ura nesAbuitä, cinismul celei mai desAvârite ne-
gatiuni i injurAturile obscene se intrec in aceeste tipare.
Aceste au corupt spiritul public, au trezit neincrederea reci-
procA intre oameni i au intArit clipd de clipA focul dqmd-
niei in inimi. Rezultatul firesc e, domnilor jurati, CA astazi a
ajuns la o rAspantie primejdioasd intreagA judecata obgei,
conceptia spiritului public s'a abAtut pe cdrAri neprielnice, cA
cetätenii acestei patrii in cumpAnirea evenimentelor din viata
publica incep sà-i croiascd norme de judecatà cafi ii deo-
sebesc, ii impart in tabere cu anduri i aspiratii potrivnice.
Acest curent nu se oprege in drum, acest curent merge tot
mai departe. Cu deosebire in timpul mai nou, noi putem
sà-i des1u5im urmele nu numai pe terenul intrecerilor i hAr-
tuielilor politice, ci vedem tot mai bine cum acest spirit
sdrobitor 4i face cuib intre pAretii coalei, faificând tot mai
mult menirea sfântà a acestui wzAmânt. lath' adevarul ce
doriam sd-I accentuez cu toatd täria in neinsemnatul men
articol de gazetá. Acest pAcat vream sA-1 tintuiesc in cele
ateva rânduri tipArite i sä desf4ur din acest prilej cari
sunt anume urn-1'61.11e sistemului de educatie infiripat in coa-
lele secundare maghiare pe urma acestui detestabil curent.
Un cunoscut scriitor al tArii romategi, N. lorga, a pu-
blicat inteo revistd din România un articol, in care atingea
www.dacoromanica.ro
49
www.dacoromanica.ro
50
www.dacoromanica.ro
51
www.dacoromanica.ro
52
www.dacoromanica.ro
53
www.dacoromanica.ro
54
www.dacoromanica.ro
55
www.dacoromanica.ro
56
www.dacoromanica.ro
57
www.dacoromanica.ro
Copiii nimanui.
Imi vine a crede, cd cei mai multi dintre cetitori n'au
cetit pAnd la sfArsit un apel care obstea româneasck iscAlit
de doi studenti universitari din Cluj si publicat intr'un numAr
de ddundzi al acestui ziar. In ploaia de mizerii, cari ne bat
zilnic, oamenii nostri au ajuns sa se pasioneze aproape ex-
cluziv pentru discutii de ordin politic si de aceea nu m'as
mira, dacd cititorul a intors repede foaia cu apelul tinerimii
din Cluj, ca sd soarbd cu ochii cea mai proaspdtd declaratie
a lui Tisza asupra impAcdrii". Si rdu a fdcut, fiindcd cele
dotiA coloane de rAnduri cuminti, tinute in termini potoliti si
pline de o amärdciune bdtraneasck in cari se atrAgea atentia
publicd asupra necesitAtii de a se Infiinta o societate de lec-
turd' pe seama tinerimii noastre universitare din acest oras,
atingeau o problemd cu mult mai importantä, deck expec-
tordrile de dupd mash* ale cutärui magnat ungur.
Educatia tinerimii noastre la universitate e poate cea
mai neglijatd din toate chestiunile de invdtAmAnt cari ne
preocupd si abia cdte odatä, cand din condeiul vre-unui tindr
indurerat se mai astern cdteva rAnduri la gazetd, ne mai
gandim la aceste suflete pläpande aruncate intre strdini.
Copii ai nimAnui e poate numele cel mai potrivit ce s'ar
putea da tinerilor nostri, cari dupA opt ani de liceu, petrecuti
in sArdcie neagrA si in catusile unui spirit pedagogic intru
toate inrudit cu normele pepinierelor de ieniceri ale sultanilor
de odinioard, se vAd in sfdrsit iesiti in largul vietii. Cele
dintdi sbucniri ale libertatii in sufletul bietilor bdieti sdnt Ind-
busite grabnic de ganduri negre. Ca la marginea unei prd-
pästii se opreste tindrul palid, neputincios in fata vietii, se
vede singur si pArdsit si fdrA nici o putere. Cdnd vine toamna,
imprumutd cincizeci de coroane si pleacd la Cluj. Ce era sA
facd? Se inscrie la drept... Si de aci viata e o inldntuire de
mizerii, cari ii ingenunchiazA demnitatea, ii fling orice pu-
tere de revoltk si in cdtiva ani fac din bdietandrul cu profil
www.dacoromanica.ro
59
www.dacoromanica.ro
____ 60
www.dacoromanica.ro
61
cu acesti tineri advocati, cari n'au cetit cloud pagini din poe-
ziile lui Cosbuc, cu ceata asta de infranti, cArora o educatie
falsd le-a omorit in suflet rAddcinile constiintei nationale,
sd ducem noi marele rAzboi de apArare a neamului? Nu pu-
tem! Vom avea in societate cu cativa domni mai multi, cari isi
scriu numele rornaneste, si inteo limn ridicolA tin toasturi
pe la adunArile Asociatiei" ; vom avea o seamd de cititori
pentru ,,Budapesti Hirlap", care joacA dupd masA calabrias"
inteun colt de cafenea si, in suflet cu un strat de cinism si
lasitate, spun cA nu te poti pune cu Tisza; vom avea in cel
mai bun caz o seamd de oameni cinstiti si inculti, cari isi
inteleg neputinta si se dau frumusel la o parte, dar luptAtori
constienti ai unui ideal national nu pot iesi din aceste fabrici
de analfabeti.
Marea nenorocire e CA nici barem societatea romaneascd
din Cluj nu le dd manA de ajutor. Era acolo panA mai deu-
nAzi o casinA" in care veneau domnii nostri dupd masa' sd
tragd tigAri si sd joace cate o preferantA. Dar domnii s'an
certat, s'au bAgat in judecati, nu-si mai spun azi bund ziva
pe ulità si joacd preferantd acum la cafeneaua Kikaker".
Erau si trei jurnale, mi-se pare, intfun colt al acestei ca-
sine" in care se mdtura foarte rar. Acurn s'a isprävit si cu
casina si cu cele trei gazete si tinerii nostri sunt ldsati in
plata domnului.
In tdrile din occident, in Scotia de pildO, in ofice ora$
cat de sardcut, se gäseste o bibliotecd public& unde ofi si
cine poate sd citeascd un jurnal sau o carte. S'a gdsit in tot
locul ate un om, care, ajutat de noroc sa iasd deasu-
pra, a rupt din prisosul lui o surnd de bani si, intelegand
rostul tiparului in aceste zile de fierbere, a injghebat o biblio-
tecd pe searna deaproapelui. Ce a fAcut miliardarul Carne-
gie pentru Edinburgh si alte orase din Scotia, au fAcut oa-
meni cu mijloace mai modeste in mice sat din acest petec
de pamant si numai and vezi inteuna din aceste library'''
tOranii cu manecile räsfrante cetind poeziile lui Burns, poti,
fntelege tainele progresului unui popor care supune lu-
mea.
www.dacoromanica.ro
62
www.dacoromanica.ro
Chemarea preotimii noastre.
Din prilejul aparitiei unei reviste am tipArit, in cronica
unui numar trecut al ,,Luceafärului", cdteva rdnduri fragmentare
cari atingeau chemarea preotimii noastre. Ace le cdteva cu-
vinte drepte, dar neobisnuite poate, prin sinceritatea cu care
s'au rostit, au avut darul de a preocupa cdtva timp lumea
noasträ pasnica cu aceastA chestiune. S'au gasit, fireste, ca
totdeauna, tot soiul de tdlcuitori. Cei MI si nepriceputi nu
au dreptul la nici o deslusire, dar cititorii nostri o pot cere
aceasta. De altfel problema e de mare insemnMate pentru
noi, si dela rezolvirea ei atdrnA mari interese nationale.
*
SA incepem aceste rdnduri cu constatarea unui adevAr
istoric : credinta religioasa a poporului romdnesc a fost de-
terminatä, din cel mai depArtat trecut si pdnA astazi, nu
de eruditia preotimii, ci :de inclinkile sufletesti ale acestui
neam. Sufletul romdnesc a simtit totdeauna poezia mare a
celor necuprinse, a avut addncimea care s'a infiorat de tai-
nele naturii, a fost inzestrat cu aceea inchipuire fecunclä, care
stie fAuri tin räspuns misterelor nedeslegate de truda mintii.
De aceea simtul religios al nostru n'a rAmas nici cdnd
ingrAdit intre poruncile rigide ale unui rationament sec ; de
aceea a fost, pentru sufletul romdnesc, mai potrivitä strAlu-
cirea mare si poezia misticA a bisericii rAskitene si tot aceastä
imprejurare explicA si revArsarea bogatä a sentimentului nostru
religios in multimea de colinde si legende.
A fost in trecut o urmare fireascA a stArii noastre poli-
tice cA preotimea nu a putut sà-si cdstige o eruditie a tagmei
sale. Nu erau preotii acestui trecut o seamA de oameni cu
indeletniciri superioare de cArturari. Toate izvoarele istorice
cari oglindesc starea preotimii noastre de demult dovedesc
aceasta. Astfel se explica si imprejurarea, CA scdnteia retor-
matiei, care a aprins sufletele si. aici in Ardeal, n'a atins po-
porul românesc. In acele vremuri de tulburare, cdnd tocmai
www.dacoromanica.ro
64
www.dacoromanica.ro
05
www.dacoromanica.ro
66
www.dacoromanica.ro
67
www.dacoromanica.ro
68 __
www.dacoromanica.ro
69
www.dacoromanica.ro
70
www.dacoromanica.ro
71
www.dacoromanica.ro
0 deosebire.
Inteun numAr recent al revistei din Arad Biserica si
*coala" dl R. Ciorogariu, directorul serninarului din Arad,
publicd un articol intitulat Cultura teologicA", ca raspuns
rhdurilor in cari ne ocupam cu chemarea preotimii noastre.
Acest articol, superior ca ghdire si forrnd tuturor rAspunsu-
rilor ce ni-s'au dat in aceastä chestiune, ne indeamnd sd fa-
cern in treacAt cdteva constatäri.
Deosebirea in pArerile noastre asupra acestei c hestiuni
rezultä din punctele noastre de rnânecare deosebite : DI Cio-
rogariu, ca slujitor al altarului, priveste biserica si tagrna
preoteascA sub specie aeternitatis", judecA rostul bisericii
deslegând aceastd institutiune de mice flu tuatiune a spiritu-
lui timpului, pe and noi rAmhem cu ghdul la prezent,
la nevoile si poruncile zilelor noastre si socotim cA vremea
de astAzi e puntea pe care trebue s'o treacd färà gres orne-
nirea, dacd vrea sA ajungA cu sufletul nestirbit viitorul. Noi
nu ne trimitem deocamdatA gandurile in viitorul depArtat...
Santem atat de preocupati de durerile zilelor de azi, ark de
supusi principiului national, ca celui mai firesc si mai tre-
buincios temeiu al desvoltArii neamurilor, incat am dori sa
vedem invioratà de acest dull pulsarea vietii noastre pe
toate terenele. Vedem atat de prirnejduitä invederarea prin-
cipiului national acum, incat ne credem pe deplin justificati
in credinta, CA astazi la noi toate sufletele cari simt, toate
mintile cari gandesc si toate condeiele cari scriu trebue sd
clädeascA pe temelia acestei credinte... Santern atAt de indd-
ratniciti in aceastA convingere a noastrA, luck ne socotim
datori ca si arta, aceastA insetare eternd a sufletului dupd
frumos, s'o supunem si s'o ingradim intre marginile vrernel-
nice ale durerilor de astazi... Vremea va sterge odatä trebu-
intele prezentului, va polei cu alt duh sufletele oamenilor si
va schimba si indatoririle apostolatului, dar pând atunci e
mult...
www.dacoromanica.ro
73
www.dacoromanica.ro
74
www.dacoromanica.ro
75
www.dacoromanica.ro
Cinstea cArj ii.
Condeiul viitorului, care va trece la rävas frAmântArile
-nearnurilor pe acest pdmAnt, ajungand la zilele acestui an,
va trebui sd se opreascd o clipd in alergarea lui pe hdrtie
si, apdsdnd slova, va trebui sd scrie cu amdrdciunea drep-
tatii jignite: jar in anul o mie noud sute sapte a gAtit std-
panirea cel mai jalnic dar de pasti semintiilor, cari hrAnesc
Tara ungureascA: le-a luat scoala"..
Acest cronicar, judecind fata vremii noastre, se va opri
la mai multe.
SA* ne oprim si noi.
*
Nimic nu justified mai deplin trebuinta de a se sustinea
scolile noastre poporale, in rostul lor de 'Ana acum, decdt
ridicarea cuvAntului de protestare unanimd a masselor de
tdrani impotriva proiectului de lege cu care ne-a surprins
contele Apponyi. Aceastä scoald cu munca ei inceatd de
de pAnd astdzi si-a putut trece in constiinta poporului dela
sate trebuinta ei neapdratd. Asa necdjite cum au fost bie-
tele ziduri scunde, cu incAperile lor sArace, au fost totusi add-
postal nazuintei spre lumina a unui neam de oameni dor-
nici de tainele invAtaturii.
Dasedlul nostru sAtesc, condamnat printr'o leafd nein-
semnatA la pretentiile unui trai aproape umilitor de modest,
a sAvArsit la masuta lui de brad cel mai frumos apostolat
al muncii. Trudind multe ciasuri din zi sub tavanul de grinzi
al unei cAsute cu saptezeci de suflete, a ostenit acest dasal
invätdndu-i carte pe copiii oamenilor. DupA orele acestei
meserii, care cu rdsplata ei nu prea putea indestuli foamea
celor sapte gun dela casa lui, isi aseza sArmanul om sur-
tucul de cheutoarea unei grinzi si lua sapa on grebla, supu-
nand si la aceastA muncd mdna, care inainte cu o jumdtate
de cias potrivea slove pe tabld. Ascultând cu resemnare in-
drumArile mai marilor sAi bisericesti ; atins cdte-odatd in
www.dacoromanica.ro
77 ____
www.dacoromanica.ro
78
www.dacoromanica.ro
79
www.dacoromanica.ro
80
www.dacoromanica.ro
81
www.dacoromanica.ro
82
www.dacoromanica.ro
83
www.dacoromanica.ro
g4
www.dacoromanica.ro
Cuvintul arhiereilor.
In mijlocul evenimentelor dureroase ale timpului din
urina trebuie sa insemnam un fapt imbucurator, care ne in-
spira multumire si are darul de a insenina pe cateva clipe
htmosfera vietii noastre politice. Vorbim de atitudinea plina
de demnitate cu care arhiereii ambelor noastre biserici au
respins atacul nesocotit din cunoscutul ordin al lui Apponyi.
Prin aceastä atitudine pare a se fi deschis o era noua in is-
toria politicei noastre bisericesti si e datoria cronicarului
acestor vremi sa staruie asupra unui moment de-o aseme-
nea importanta.
SA' incepem cu accentuarea unui adevar netagaduit :
Linia de conduità politica a capilor nostri bisericesti din ul-
timul timp a fost in mai multe randuri lipsita de hotarirea
unei demnitati raspicate. Cu mai multe ocazii, dar cu deo-
sebire in timpul din urma, and ministrul Apponyi si-a dat
la iveala planul de reorganizare a invatamantului in scoalele
primare, arhiereii nostri in pasirea lor au avut clipe de ezi-
tare si uneori de dubietate jignitoare chiar. Cat de dureroase
au fost impresiile ce a cules la noi spiritul public din aceste
momente jalnice ! Cu totii ne dam seama de importanta is-
torica a carjei arhieresti in viata sufleteasca a neamului nos-
tru, stiam ca in cursul veacurilor toiagul lor de pastorire a
fost inzestrat cu atributiunile cele mai de capetenie ale con-
ducerii unui popor si tresaream de amaraciune cand inväta-
mintele prezentului ne aratau slabiciuni din cari nu mai pu-
team recunoaste urmele continuitatii de traditii in implinirea
acestor inalte dignitäti. Si stam atunci, sdrobiti, sub povara
celor mai chinuitoare ganduri. Vedeam, cum in acele zile
grele amortirea capeteniilor cuprinde in mrejile ei turma si
cum pe ici pe colo 'Isar tot mai multe fiinte sovbitoare cari
urmeaza pilda celor mai mari. Vedeam cum, sub indrumarea
unor imprejurari exceptionale in viata noastra public& incepe
sa prinda infiripare o conceptie morala cu temeiuri subrede,
www.dacoromanica.ro
_ 8,6 _
pornita din indemnurile unui utilitarism ingust. Vedearn cum
ni-se inmultesc slabii si cum tinuta lor de plecaciune do-
moald cauta a si-o legitima cu atitudinea de oportunitate a
sefilor nostri bisericesti. Incepusem a asista la o criza morala
a societatii noastre, in care spiritul de sacrificiu 'Area a fi
inlocuit tot mai mult cu pornirile unui egoism brutal, carac-
teristic vremilor de dibuire i nesiguranta politicA. Noi ne
ziceam atunci : in astfel de zile tulburi o indrumare lumi-
noasa numai stralucirea carjei arhieresti ne poate da. Intele-
geam bine cà numai acest sceptru, purtat cu vrednicie, ar
putea deschide un drum nou inteo epoca de lancezire.
Fireste, Ca in acele clipe and credinta noastra in ziva
de mane era pusa la Cantu, mice sovaire a arhiereilor lua
proportii mafi in mintea noastra patrunsa de ingrijiri serioase
si trezea apostrofari uneori violente la adresa unor inalte fete
bisericesti. Era pe deplin indreptatità tresarirea ori cat de
nervoasä, a nemultumirii noastre, atunci cand se 'Area ca cei
mai multi dintre arhierei se apropie de apele guvernamenta-
lizarii care ar fi deschis o präpastie intre ei si popor. Si cum
sa fi ramas linistiti, and preotimea, unicul nostru factor is-
toric cu influenta hotaritoare asupra vietii sufletesti a popo-
rului nostru, era sa fie indrumata pe carari cu tot protivnice
aspiratiilor legitime ale acestui neam ? Cum sa ne fi putut
suprima clipele de rasvratire ale unei indignari firesti, chid
cele mai temerare planuri de incalcare a drepturilor noastre
bisericesti si politice erau primite cu gesturi de ascultare umi-
litoare de catre cei pusi in fruntea destinelor noastre ? Se
intelege, ca nu am putut privi cu liniste atunci la desfasu-
rarea unei serii de slabiciuni si gresuri cari dureau. A fost
deci foarte firesc, ca in acest timp si condeiele noastre sa-si
manifesteze cu toata asprimea resentimentul impotriva unei
asemenea stari de lucruri.
De-atunci a trecut vreme putina, dar suficienta pentru.
a crea o situatie cu totul schimbata. Purcezana din invata-
mintele anilor de supunere si impins de himera rehabilitarii
unei popularitäti risipite in fata neamului sat!, contele Ap-
ponyi a cautat sa dna cu un pas mai departe opera lui de.
www.dacoromanica.ro
87
www.dacoromanica.ro
Robia banului. *)
Scriem aceste rAnduri inainte de-a cunoaste rezultatul
alegerii dela Oravita. Aceastä alegere e un prilej nimerit de
a pipai pulsul constiintei nationale a poporului nostru Tntr'un
colt de tafa si nu e importantà numai sub raportul biruintei
sau infrângerii momentane de care ne va Impart:4i, ci ne
Inratisaza fenomene din cari putem scoate invätAminte de-o
lungA durata pentru multele noastre mizerii interne... De
aceia, spunând adevArul, nici nu ne ingrijeste in asa
mare mAsurd soartea deputatiei bAtranului nostru luptAtor
badea Gheorghe, cat ne ingrijesc diferitele aparitii de
destra-mare a solidarifatii traditionale, cari se ivesc acum in
Bänat... Badea Gheorghe Pop din Basesti va putea aduce
aceleasi servicii cauzei románesti si din linistea calmA a sin-
guratAtii lui bdtrânesti, ca si de pe fotoliul camerei din Bu-
dapesta. Dar Banatul se va sbuciuma ca un om bolnav, daca
merge inainte pe acelas drum... Aceastd alegere ne desvä-
leste taine ciudate si nestiute incä. Vedem slabiciunile noas-
tre land proportii mai mari ca ori and si vedern ridican-
du-se la suprafatä cu putere neobisnuitA indemnuri cari pdria
mai deunAzi, sugrumate de simtul rusinei, nu puteau iesi la
ivealA.
SA ne intelegem : Noi totdeauna am avut transfugi po-
litici, ca on ce popor oprimat. $i e firesc acest lucru.
Dar am avut indivizi fAzleti, cari rämâneau ascunsi in barlo-
gul cdpätuielii lor rusinoase. Avearn un notdrAsel, un solga-
biräu, un deputat, un profesor de universitate. li puteai nu-
mAra pe degete. Si aceste seaturi faceau si inghiteau. Ca
ori ce faatori de rele, ei nu ne puteau privi in fatd. In psi-
cologia masselor populare era Intronatä constiinta becisniciei
lor si ei ne intorceau spatele, sufereau si nu cereau nici o
recunoastere. N'am avut insä o tagrnd de oameni Intdritd
*) 1409.
www.dacoromanica.ro
89
www.dacoromanica.ro
90
www.dacoromanica.ro
91
www.dacoromanica.ro
92
www.dacoromanica.ro
Deputaiii no§tri.
Santern la inceputul miscarii de organizare politica, por-
nità pe urma constituirii recente a comitetului nostru national.
Actiunea intreprinsa de noul comitet pare a fi lamurit o
chestiune de ordin principiar a vietii noastre politice dela
inaugurarea activitatii parlamentare incoace.
Totdeauna indatoririle conducatorilor sau reprezentan-
tilor unui popor sant determinate de imprejurarile politice,
in care acest popor traieste in anume epoch'. La noi impre-
jurdrile politice cu totul exceptionale imprumutd atributii spe-
cifice reprezentantilor nostri din parlament.
Lupta noastrd politica nu se poate asemana cu a Ma-
ghiarilor din zilele noastre. Astfel si indatmirile deputatilor
nostri se infatiseaza inteo lumina cu totul deosebita. Pentru
noi activitatea parlamentard a deputatilor nationalisti nu e un
mijloc de a castiga succese reale si imediate in urma lupte-
lor date in camera, ci un mijloc de a impdr1t4i massele po-
porulai de o edacatie politicd. In situatia actuala e foarte
firesc cä, fard sacrificarea unor principii de importanta vitala
pentru noi, acei cativa deputati trirnisi in parlamentul din
Pesta nu pot stoarce nici un drept pentru asigurarea intere-
selor noastre. Un manunchiu de oameni cari prin numd-
rul lor dispar in fata majoritatii covarsitoare a unor grupari
ostile aspiratiilor noastre nu poate elupta libertäti, nu poate
nici asigura macar respectarea celor existente. Intr'o grupare
intemeiatä pe constiinta puterii se pierde glasul razlet al
principiilor de echitate. lea, de ce cuvantul, care rasund in
parlarnentul ungar prin rostul deputatilor nostri, are o menire
cu totul deosebitä. Acest cuvant nu poate convinge o gru-
pare, care purcede dela consideratii principiare cu totul
opuse ; nu poate stangeni printr'o opozitie indelungata des-
fasurarea de forte a taberei contrare, Hind suprimat de mij-
loacele, cari sant la discretia majoritätii sdrobitoare; nu poate
castiga un rezultat imediat fiind strivit de puterea numerica.
www.dacoromanica.ro
94
www.dacoromanica.ro
95
www.dacoromanica.ro
96
www.dacoromanica.ro
Cu Rued ungureased.
Motto: ... A mi ugynevezett dllamfer-
fiaink löbbé kevésbbé hesonlitanak
azokhoz az afrikai törzshin 6kOkhöz, kiket
lefestve IAtunk a képeslapokban. Ne-
melyik meg f elig meztelen, de egy fi-
nom londoni czilinder kalap van a
fej6n félrecsapva, a másikon franczia
pantallon Iityög, de az orriban még
o i ffilbevalók s a csupa 7 mellén te-
tovirozott pelikAnok. Szóval egy-egy
modern eurdpai ruhadarab megakad
egyikön-trAsikon, de meg teljesen j6I
felöltözött afrikai fonököt senki sem
latott )
Mihszath K. e Az en
kortár,aime p. 102.
www.dacoromanica.ro
98
www.dacoromanica.ro
99 __
www.dacoromanica.ro
100
www.dacoromanica.ro
101
www.dacoromanica.ro
Aduniri poporale.
In vartejul luptelor noastre politice credinta unui suflet
curat e supusa multor clipe de indoiall Sant atatea i atatea
prilejuri de-a te pune pe ganduri si a te pierde in profetii
amare. $1 cum s'ar putea altfel, dud viata iti scoate zi de
zi la suprafata invatAminte jalnice ?... Te uiti in jur de tine,
la societatea in care te invartegi, la patura de carturari a
poporului tau i descoperi tot mai multe neajunsuri. Inte-
legi degraba, cd aici sant multe rane de vindecat §i multe
patimi cart dormiteaza in umbra. ImprejurArile vietii politice
au taiat brazde adanci in sufletul nostru.
Framantarea asta zilnica desface tot mai multe taine i
lumineaza tot mai multe unghere ascunse. $i tu, care te uiti
cu privirea treaza in jurul tau, ramai adesea strivit de reali-
tatea asta brutala a vietii. A, ce urit e uneori un asemeni
caleidoscop, and mintea face sa defileze pacatele noastre...
Ca la lacul Viftezda al scripturii se tirasc in fata ta slaba-
nogii §i bolnavii... $1 sant multi, tot mai multi. Din atmos-
fera lor incarcata de mizerii sufletul tau dornic de senin se
cere departe i se sbuciuma ca o pasare prinsa in colivie.
In astfel de clipe de amaraciune, care-ti sdruncina moralul,
o coborare in mijlocul poporului dela tara e o adevarata bi-
net acere. E o baie calda a con§tiintei trudite aceasta petre-
cere intre satenii no§tri, care iti reconforteaza sufletul.
Oricare dintre noi, daca a luat parte candva la o adu-
nare poporala, a trebuit sa se intoarca biruit de superiori-
tatea curateniei morale a tAranilor notri. Ce popor admi-
rabil sant aceA oameni necajiti i de omenie. Prin Cate ama-
giri au trecut, ate fAgaduinte neimplinite le-au sunat in urechi
i totu§i si-au pastrat credinta §i sanatatea sufletului. E destul
sa le trimiti o veste, ca vrei sa te cobori intre ei, ca aceSti
plugari fara hodina sd se ridice de pe la vatra lor. $i cu
cata dragoste yin bietii oameni sa te asculte ! Din toata ac-
tivitatea noastra parlamentara aceste cete de muncitori sa-
www.dacoromanica.ro
103
www.dacoromanica.ro
104
www.dacoromanica.ro
Ne premenim.
Din atmosfera vietii noastre politice mai recente se des-
prinde o chestiune de predilectie: asazisa impacare a noas-
tra cu guvernul. Tot mai multe semne de viata ne da po-
vestea asta. 0 vedem vanturata la gazeta, vedem cum se
iveste tot a treia zi in cutare ziar unguresc din capital& cum
apare de sub condeiul sprinten al vre-unui publicist din tara
in tovardsia unei serii de sfaturi zamislite din bunavointa si
desorientare si se intelege o vedem de trei ori pe
saptamana si in coloanele Telegrafului", unde, infasurata in
fraze blagocestive si cuvioase, ni-se prezinta ca o chestie de
mare importanta pentru viitorul neamului.
Se fac misiuni in afacerea asta, se tulbura vilegiatura
fruntasilor nostri si la Jagerhorn in Budapesta apare din nou,
energica si frumoasa, figura de patriarh a metropolitului Nte-
tianu. Se lanseaza vesti si se fac combinatii, ca la o afacere
de bursa. Societatea le primeste si le framanta. Vin, ca la
targ, si unit si altii cu tot soiul de preturi.
Rasar oameni noi cu ramura de maslin, cu vorbe blande,
cu povete asezate. Spun ca a sosit ciasul, ca. nu mai merge
asa, cd trebuie sa ne impacam. Spun si reteta : mai lasam
noi, mai lasa Ungurii si se face pace. hi intreaga atmosfera
societatii noastre se imprästie din zi in zi acesti microbi cari
gasesc culcus in multe suflete. Si n'ai ce zice se dau
la brazda, azi unul, mane altul. In cutare colt din Bihor
protopopul roman inchina cu veterinarul ungur pentru fratie-
tate, pe and in alt colt din Banat, in umbra cafenelei, la
jocul obisnuit de dupa masa, cutare advocat intarzie cu da-
tul cartilor : Trebuie sa läsam din program autonomia Tran-
silvaniei"... 51, ca sa avem un ansamblu complect, negresit
ea se iveste si fratele din Romania libera, in chipul unui im-
piegat, care a plecat cu consoarta in Europa, la Brasov, si
care e vesnic adorabil in solutiile sale politice: Ba nu zau,
adica de ce n'ati face pace?"'
www.dacoromanica.ro
106
www.dacoromanica.ro
107
www.dacoromanica.ro
108
www.dacoromanica.ro
109
www.dacoromanica.ro
Adevärul.
Motto: gA grcif Karicsonyi palotá-
ban Herczeg Ferencz ez alkalomra
irott .A level, cimii kacagtató bluette-
jet mutattik be... Mocsonyi Antal egy
felszegen szerelmes tandr szerepeben
viltott ki sok kacagist a kozonség so-
raiból,.*) .
Ziarele maghiare din Budapesta, 17 Mai.
www.dacoromanica.ro
111
www.dacoromanica.ro
112
www.dacoromanica.ro
113
www.dacoromanica.ro
114
www.dacoromanica.ro
1 15
www.dacoromanica.ro
116
www.dacoromanica.ro
Mici negustcri.
SA ne oprim la un ienomen social foarte semnificativ,
ale anti urme se deslusesc tot mai mult in viata noastrd
publia si tind a castiga oarecari inriurinte chiar si in val-
masagul luptelor politice ale zilelor noastre. E vorba de in-
multirea acelei categorii de oameni, cari astdzi se socotesc
datori a cduta o justificare de ordin principiar tendintelor
acelei politici de cdpAtuialà, care aproape Mil intrerupere a
fost urmatd decenii dearandul de o serie de mici negustori
ridicati din randurile noastre.
Pe vremea curentului pasivist totdeauna s'au gAsit doi
trei oameni, cari impotriva hotAririi unanime sprijiniti de
guvern, au primit mandate de deputati si au urcat ani dea-
randul treptele parlamentului din Pesta. Acesti oameni aveau
certificat de botez romanesc in toatA regula, se numiau ei
insisi Romani, vorbiau limba noastrd si and li se da pri-
lejul cantau in strand fArd gres troparele. Care era dar justi-
ficarea lor ? Cum puteau sfida indemnurile unui curent instd-
papa pe intreaga societate, si cum puteau sustinea in rela-
tiile lor sociale cu noi un echilibru destul de comod, fArA a
fi mAturati de oprobriul public? Cum se putea, ca doi trei
insi din randurile noastre sd se impotriveascA unui curent de
idei, care isi are rAdAcinile in recunoasterea unanimA a so-
cietatii si cu toate aceste ei sA trAiascd netulburati alAturi
de mediul ostil, sA fie oarecum iertati pentru aceste poticniri
si sd pAstreze legAturi destul de prietenesti cu vrAsmasii lor?
Cheia acestui paradox ne-o dd situatia anormalA a im-
prejurArilor politice dela noi. Acesti oameni mici Implineau
prin Insus rolul lor de duplicitate servicii de-o vAditA utili-
tate particularA pe seama unor ciraci si prietini. Avand cas-
tigatA prin abdicAri principiare increderea guvernului, ei o
puteau folosi aceasta. Deschiderea unei carciume, un
bilet gratuit de tren, o slujbA neinsemnatA la comitat putea
oricand sd-ti castige acest om batjocorit. Negresit, csa si cel
www.dacoromanica.ro
118
www.dacoromanica.ro
119
www.dacoromanica.ro
120
www.dacoromanica.ro
121
www.dacoromanica.ro
Roadele ierarii...
Am mai amintit-o in diferite randuri si irnprejurkile ne
silesc s'o repetam din nou necesitatea spiritului de intransi-
genta in miscarile noastre politice. Ofice judecAtor drept al
intereselor noastre va recunoaste trebuinta absolutd a unui
puternic fond moral care sä ne disciplineze toate indemnu-
rile ce ies la iveald in viata publica. Forta morald este sin-
gurul apanaj de viatä al popoarelor luptatoare.
Acest principiu va trebui sä ne calduzeascd toti oamenii,
can se ridica la suprafata in societatea noastra si ravnesc
la rolul lor de conducAtori. WA de ce se va combate tot-
deauna de catrd mintile dare once tendinta de alunecare pe
panta oportunismului politic la noi si de ce va fi strivita fail
crutare orice nazuinta de-a introduce spiritul de targuire in
arsenalul nostru de apkare nationala. Cdci prin aceasta tar-
guire indelunga cu imprejurkile, prin cautarea neintrerupta
a unui nou echilibru cu situatii create de abdicari continue,
lumea noastra morald se tulbura si se clatina in toate teme-
iurile ei.
Stati si judecati pe ce cale am apucat noi in timpul din
urmä si unde putem ajunge urmand acest drum ! Ganditi-va
la rezultatele fatale, pe can le aduce zilnic slabirea spiritului
de intransigenta traditionala in atitudinile noastre politice.
Ganditi-va, CA e pe cale de a se injgheba in randurile
carturarimii noastre o noua conceptie de viata sprijinita
pe cel mai brutal utilitarism de-o clipa. Zi de zi ne rasar
tot mai multi oameni, can nu-i cer vietii deck sa-
tisfacerea unor exigente materiale, cari se scufunda nepasa-
tori in mlastina unui duh strain si-si potrivesc gandurile dupA
indrumarea unor interese potrivnice neamului nostru. Se in-
multesc oamenii Vara scrupul in cautarea capatuielii. In fie-
care zi se mai alatura o verigd la acest lant de pacate. Azi
se burdeVe cutare advocat ca sa-si aranjeze o serie de po-
lite protestate, mane se da plainic vre-un protopop ca sa nu
www.dacoromanica.ro
123
www.dacoromanica.ro
124
www.dacoromanica.ro
125
www.dacoromanica.ro
Fruntaul.
I.
www.dacoromanica.ro
127
www.dacoromanica.ro
128
www.dacoromanica.ro
129
www.dacoromanica.ro
130
III.
www.dacoromanica.ro
132
www.dacoromanica.ro
133
www.dacoromanica.ro
134
www.dacoromanica.ro
135
www.dacoromanica.ro
Oameni slabi.
Vremea asta de apdsare politica cu sbuciumarile ei zil-
nice nu poate trece farA a lAsa urme mai adânci in sufletul
celor apAsati. Gum spuneam si in alte rAnduri, aceasta pe-
rioadA de frAmAntare stearpà, aceste zile de oprelisti si pe-
depse cu nesiguranta lor creaza o atmosferd sufleteasca
tulbure, foarte putin priincioasa pentru echilibrul moral al so-
cietAtii. In vremile and revoltele se inAbusesc, strigAtul de
urA si amArAciune se striveste in inimä, puternicele furtuni de
premenire morala lipsesc i sufletul omului sufere covarsit de
povarA. Se intelege, CA in astfel de vremi se ivesc pe su-
prafata vietii morale a societatii tot mai dese pete de umbra
cari tulburA ochii privitorului.
Cunoastem multe soiuri de oameni atinsi de boala zile-
lor noastre. Acest sbucium nenorocit a rodit o serie intreagA
de pervertiri sufletesti cari se ivesc la tot pasul. Ne-a dat pe
RomAnul moderat", care nu e nici prea Ungur, nici prea
RomAn, care din balansa unei sarboase oportunitAti cAstigd
binisor pentru bucatdrie. Ne-a dat pe bietul RomAn, functio-
nar in slujba guvernului care tace si inghite si vorbeste in
casd ungureste de frica stApanilor. Ne-a dat pe RomAnul re-
negat, care schimbd si nume i suflet si face pe ,,ghedeonul"
cutArui ziar vAndut, sau pe spionul ministrului. Si alte multe
specii de suflete bolnave scoate la iveald aceastd perioadd
nenorocitd a istoriei noastre.
Mai este insA un tip care merita o atentie specialà,
fiinda se inmulteste din zi in zi si fiindca imprejurArile po-
litice de astAzi ii favorizeazA inteun mod deosebit mentali-
tatea. Este omul fArA culoare, omul cu doi bani in trei pungi,
cdruia spiritul de bun observator al tAranului nostru i-a dat
porecla de om slab". Omul slab astigA tot mai multi to-
vardsi la noi. Groaza de pedeapsA, frica de stApAn stânje-
nesc tot mai mult pornirile firesti ale sufletului si ne dau tot
mai multi oameni slabi. Acesti indivizi se trag la o parte de
www.dacoromanica.ro
137
www.dacoromanica.ro
138
www.dacoromanica.ro
Condotieri märunti.
Pe vremea lui Voda Caragea, spune iscusitul Neculai
Filimon, se intampla usor de ate un fecior in casa se sälta
pana la protipendada. Nu ca ar fi fost lucru mare de capul
lui, dar asa umbla vremea. Era o vreme de sbucium si apa-
sare in care vredniciile adevarate nu puteau trage in cumpana..
In astfel de zile cate un indraznet cu inima in dinti isi fäcea
drum cu pieptul si-o lua inainte. Mai intai curatea ciubucele
lui boier cutare, tesea mici intrigi de curte, suferea totul cu
umilita plecdciune, se mai indulcea din plocoanele prostimei
si-si aduna cate-va pungi de galbiori, ducea scrisorile si apuca
sa patrunda In tainele din iatacul duduiei, pana ce Intel) buna.
dimineata scotea pieptul i ridica fruntea cu mandrie de pa-
licar : ,,Ori ma face aga, on ii pun capul ..." Fireste ca-I
facea i asa treapta de treapta, incurcand lumea, virindu-se
in dreapta si stanga, and plecat, and batos, and serviabil
si insinuant, cand provocator si obraznic, te pomeneai ca-1 vezi
in butca cu patru cai, mofturos ca un pasa si mai mandru
ca banul Craiovei.
Cam asa vremuri umbra si la noi, astazi, ca in zilele lui
Caragea. Traind in afara de marginile legii, lipsiti de orice
ocrotire a statului, dusmaniti de toti factorii de guverna-
mint ai tarii, prigoniti in manifestarile instinctului nostril
de viata, noi ne strecuram zi de zi prin multele primejdii, ca
niste barci fara carma, lasate prada valurilor. Societatea noastra,
care se infiripa in asemeni conditii neprielnice de desvoltare,
isi vadeste de multe ori semnele acestor vremuri tulburi. Un
astfel de semn e si ivirea pe orizont a aventurierilor de tot
soiul, cari acum sant mai la largul lor, fiind favorizati de im-
prejurari. Acesti condotieri marunti fac azi cariera, in vreme
ce oamenii de oare care vrednicie sau sant striviti de lovitu-
rile dusmane, sau Ii deapana zilele in umbra cu sufletul cernit
de amaraciune.
In vreme de seceta, cand nu mai cade un picur deppi
www.dacoromanica.ro
140
www.dacoromanica.ro
141
www.dacoromanica.ro
142
www.dacoromanica.ro
Mijloacele bor.
E totdeauna interesant sa judeci mijloacele de care se
serveste adversarul tau pentru a-si smulge biruinta. Numai
din aceasta cumpdnire iti poti formula un criteriu de judecata
.obiectiva asupra primejdiei cu care te ameninta.
Ne-am apropiat in mai multe rAnduri de arsenalul dus-
manului nostru. Ni-se dau atatea prilejuri sa-i patrundem
tainele. SAntem in curat cu spiritul povatuitor care se Vara-
miteste in toate faptuirile ocdrmuirii ce ni-s'a dat. Acest
spirit e explicit, categoric in toate manifestdrile lui. Linia de
conduita a guvernelor noastre in atitudinile fata de noi n'a
suferit nici o schimbare, decenii intregi. A mers inainte ur-
rnand aceias matca. Dela fairnosul regim al lui Tisza Kal-
man si pAna in zilele noastre asa zisa chestiune a nationa-
litatilor" a fost privita de toate guvernele ungare cu aceias
mAsura de judecata. Dogmele au rAmas neschimbate, terne-
-iul e cel vechiu. Si actele de brutalitate ale lui Tisza, si vi-
tejia provinciala a lui Banffy, si fraza poleita a lui Wekerle
.si silogismele contelui Apponyi purced din acelas ordin de
idei, din aceias indrumare principiarA.
Negresit, ca in aceasta vreme indelungata s'a lämurit
cu desavArsire cari sant tendintele si care e tinta acestui
regim neschimbat. Spiritul acestor dogme politice nu mai
poatc fi incatusat in taina culiselor si constiinta publica nu
mai are momente de dubietate in interpretarea lui. Stim cu
lotii, cd nazuintele tuturor guvernelor slujesc utopia infiin-
tan unui stat unitar maghiar in care notele particulare ale
diferitelor categorii etnice sa fie contopite in favorul unei
nationalitati. IndrumArile acestui principiu diriguitor noi le
-deslusim zilnic. Le auzim dela tribuna parlamentara formu-
late cu mai mult sau mai putin mestesug in ale diplomatici,
le s3mtim in toate mizeriile, in toate brutalitatile celor in-
zestrati cu atributiile puterii de stat si ni-le buciurna in ori
ce ceas trambitele guvernului, toata pkava tiparelor cari
www.dacoromanica.ro
144
www.dacoromanica.ro
145
www.dacoromanica.ro
146
www.dacoromanica.ro
Douä judecati.
Dotta lumi deosebite .i-att trimis vinovatii in fata drep-
tall Pacatele yin din cloud tabere izolate i lamuresc doua
prapastii ale sufletului omenesc. Sunt deopotriva de negre,
deopotriva de urite aceste prapastii. Cele ce se petrec astazi
in fata curtii cu jurati din Budapesta arunca lumina in ascun-
ziurile acestor cloud lumi i tainele cafi ies la iveala inlan-
tuie cu cruzimea lor ori-ce suflet cinstit.
0 seama de vinovati sunt din pätura cea mai de jos a
societatii. Sunt din lumea in care n'a patruns Inca nici o scan-
teie a culturii, nimic din indrumarile multe ale mintii ome-
ne§ti. Sunt figani cu cortul, din acel intArziat neam de oameni,
care s'a putut furip neatins de civilizatie i trece i astazi pe
dinaintea noastra ca o icoana fioroasa a veacurilor de intu-
necime. In sufletele acestor oameni se framânta Indemnurile
vietii primitive. Ei traiesc i mor sbuciumati de credinte cari
s'au ingropat demult, calauziti de visuri cafi nu se mai pot
infiripa in sufletele mladiete de culturd. In pribegia lor MCA
popas ei se duc inainte. In ochii stralucitori le arde iubirea
sau ura neinfrinata, bratul lor alinta sau lovege povatuit de
indemnul instinctului atotputernic. Insuirile sadite in sufletul
omenesc 'Isar in toatd golatatea lor, fail poleiul educatiei.
In alergarea indelunga a vietii, in lupta indaratnica pentru trai,
acesti oameni sunt impinsi de patimi cari nu se pot imblânzi
de minte. Bucuria sau durerea lor are deslantuiri viforoase.
.5i pe cand omul cult e un carmaciu iscusit, care i.si tine in
friu pornirile, acesti pribegi sunt stapaniti de puterea lor. Fiara
a trait in sufletul omenesc, dar a fost domesticità de truda
veacurilor. In sufletul lor traiqte Inca in toga salbatacia ei
fioroasa, nelmblAnzita de povetele unei crqteri. Aceasta Hard
care nu se supune indrumbrii, care e impinsa de setea pa-
gan a sangelui, a facut sa loveasca bratul tiganilor la ciarda
din Danos. Ca sa fure calteva sute de coroane, au omorit
patru oameni fail nici o mustrare. Femeile au smuls cerceii
isi.
www.dacoromanica.ro
148
www.dacoromanica.ro
149
www.dacoromanica.ro
Crimk" §i pedeapsä.
0 sure de trei randuri am cetit zilele aceste la cronica
judiciard a gazetelor unguresti. Dar o socot mai potrività
pentru caracterizarea stArilor dela noi, deck un lung articol
de fond din Budapesti Hirlap" sau o circulard ministeriald.
Se spune acolo, cd domnul Hencz Károly, deputat, care fu-
sese condamnat la sase luni inchisoare de stat, fiindcA isi
omorise in duel adversarul, dupd ce-a fAcut trei sAptAmâni
de pedeapsA in Vat, a fost gratiat de Majestatea Sa, la pro-
punerea guvernului.
SA stdruim cateva clipe asupra acestui caz, asupra cd-
rula se pot face o seamA de reilectii destul de interesante.
SA fie vre-o doi ani, de and pe urma unui schimb de
vorbe la camerA, un tindr deputat, cu nume necunoscut, a
provocat la duel pe contele Keglevich. A doua zi in toate
jurnalele din capitald se publicau lungi articole senzationale,
in cad se spunea cum spada lui Hencz a strApuns inima ne-
putinciosului magnat, care a rAmas mort pe teren. Mi-aduc
aminte, cum cele mai de seamd gazete unguresti aveau din
acest prilej iesiri violente impotriva acestui tel de reparatie
a onoarei si cum in numele ideilor umanitare si-ale civili-
zatiei cereau o pedeapsA exemplarA pentru un asemenea act
de brutalitate medievald. N'a trecut multd vreme si s'a in-
trunit curtea cu jurati si, se intelege, n'a fost treabd mare
toatd pedeapsa : sase luni inchisoare de stat.
Despre domnul Hencz, ce sA zicem ? S'a dus acasA,
s'a culcat frumusel, s'a intors cu fata cAtre parete si a tras
un pui de somn, care 1-a reconfortat pe urma neinsemnatului
incident. A doua zi si-a pus redingota, jobenul si, sclivisit,
cu cArarea despArtita, cu garoarA rosie la butonierd s'a pre-
zentat la camera, unde colegii i-au strAns mAna si de sigur
si-au exprimat regretele, cA afacerea de onoare" a avut un
sfarsit asa de trist. Si-apoi s'a fAcut procesul verbal, s'a is-
cAlit de cAtre martori si s'a incheiat povestea. Nu mai tre-
www.dacoromanica.ro
151
www.dacoromanica.ro
152
www.dacoromanica.ro
Doua morrninte.
SA insemndm un fapt: Zile le acestea s'a hotdrat in Bu-
dapesta asupra proiectului pentru monumentul lui Ludovic
Kossuth, care se va aseza in fata parlamentului ungar. SA ne
°prim o clipA si sä judecAm in liniste cele petrecute.
Menirea unui monument e sä infatiseze triumful unei
idei. Din recunoasterea posteritAtii, din sentimentul de ye-
neratie al miilor de suflete, artistul e chemat sA intrupeze in
bronz opera lui : simbolul unei idei. Ideea e puterea magicd
care sbuciumd sufletele celor multi si indrumA cu indemnu-
rile ei tainice penelul ori dalta unui artist. latd de ce ridi-
carea monumentului lui Kossuth insemneazd triumful unei
idei, incorporarea in bronz a unui simbol. Si care e ideia ce
se desprinde din aceastA biruinta ? Care e simbolul ce se
va turna in bronz, vestind vremilor tdrzii aducerea aminte ?
Personalitatea istoricA a genialului agitator maghiar e
prea pronuntata, influenta principiilor politice concrescute cu
numele lui e atdt de evidentä si in zilele noastre, indt nu e
necesarà o reconstruire. In constiinta publica a neamurilor
din aceastä tarà trAieste incA icoana lui Ludovic Kossuth. E
vie Inca amintirea oratorului aprins, a marelui tribun care a
putut smulge conducerea neanmlui din mAna altora, a poli-
ticianului care din principiile liberalismului echitabil al vremii
lui dorea sa creeze o platforma pentru interesele specifice
maghiare. E recentd Inca amintirea dictatorului indrAznet
care a organizat lupta impotriva dinastiei, a detronat aceastd
dinastie si a sfArsit epopea jalnicA cu ingroparea coroanei
sfAntului Stefan. E cunoscut indArAtnicul conspirator, care a
cutrierat douA continente, vestind cu multd putere ura impo-
triva Austriei si a casei habsburgice, ca mai pe urmA sA-si
Incheie pribegia in singurAtatea mAndrA din primitoarea Italie,
www.dacoromanica.ro
154
www.dacoromanica.ro
155
www.dacoromanica.ro
Doud mentalitati: BudapestaBucure§ti.
S'a intamplat in Arad, in ziva memorabilei sezatori" a
-scriitorilor. Ieseam dela banchet, unde insufletirea de nespus
a publicului ne-a dat o satisfactie atat de splendida pentru
-raceala jignitoare a oamenilor dela ziarul autorizat", cari
indemnau lumea sa rarnae acasa. La iesire mi-a prins bratul
unul dintre prietenii veniti dela Bucuresti :
M'a cam obosit veselia asta, nu vii sa ne plimbam
nitel ? Mai vedem incalte furnicarul asta ovreesc...
Ne-am dus. Am luat-o domol inainte pe strada larga,
räscolindu-ne impresiile... Amicul meu imi vorbea cu caldura
de entuziasmul lumei dela noi, eu il ascultam potolit si ma
gandeam la patimile märunte, cari ne-au fost tulburat in ajun.
Deodatä, la un colt, unde se deschide o piata larga, vedem
o adunare. Vreo cateva sute de oameni gramaditi in jurul
unui monument se agitau si strigau sub falfairea unei paduri
-de steaguri unguresti. Dela tribuna rasuna o voce cutropitoare,
care isi rasfrangea tunetele pe toata intinderea vasta a pietii...
Prietenul meu, vadit surprins de privelistea neobisnuita,
mi-a strans bratul: Stii, ca-i interesant ? N'am vazut niciodata
o adunare ungureasca, haida sa ne ducem intre ei...
Ne-am apropiat tot mai mult, facandu-ne loc printre
mobul care acoperea cu strigate ragusite tiradele oratorului.
Tovarasul meu se uita in dreapta si stanga, deslusind cu
interes liniile acestor fizionomii ciudate. Gasindu-ne, in sfarsit,
un colt unde eram mai aproape de tribuna, ne-am oprit si
dansul se uita cu ochii marl la vorbitorul aprins. Vedeam ca
nu intelege nimic, dar se trudeste sa aleaga rostul acestei
valtori de patimi, care rapeste auditorul. Am stat asa vreo
zece minute, el cu atentia incordata, eu cu un zimbet trist
pe buze. and s'a ispravit cuvantarea in slava de urale ale
cismarilor cari fluturau steagurile si chioteau cumplit, eu
mi-am tras binisor de maneca amicul si asa cu incetul ne-am
strecurat afara din vartej. In curand, trecand la o raspantie,
-am ajuns intfo ulicioara dosnica si linistita.
www.dacoromanica.ro
157
www.dacoromanica.ro
158
www.dacoromanica.ro
159
www.dacoromanica.ro
160 --
fund, atunci ramane a5a un ratacitor Vara canna, a cärui
luntre 5ubreda e purtata la intamplare dupa bataia vantu-
rilor. UrmAre5te-1 in viata si analizeazd-i toate afirmarile dra-
gostii lui de neam. Ai sa vezi totdeauna nota silita, impusa
a acestor atitudini voite. Nu stai in fata unei romanitati or-
ganice, care purcede din fibrele ascunse ale sufletului roma-
nese, ci in fata unor silinte cari tradeaza truda zadarnica a
instrainatului. Fraza lui, gluma, gestul, citatele lui, cantecele
ti se vor pärea toate ca vin de undeva de departe, dintr'o
lume straina si necunoscuta. El poate sd fie un om cinstit,
un om cunt se cade, un sincer aderent al partidului pe care-I
slujeste cu credinta, dar cu bagajul lui de sentimente 5i de
inteligenta el are sa devie pe toate cararile propagatorul in-
congient al culturii ungure5ti 51 cu el se plimba pururea un
mic petec de Budapestä care lasa urme...
Numai and iti dai seama de ravagiile zilnice ale acestui
duh strain, cand int51nesti oameni, cari i5i afirma romanitatea
lor cu mijloace ungure5ti, numai atunci intelegi adevarata
primejdie 5i grozava nedreptate a apasarii noastre politice.
* * .
Ca o reculegere tarzie, ca o protestare impotriva ace-
stor stari nesuferite, s'au ivit in sfar5it impulsuri tot mai pu-
ternice, cari au inceput sä abatä spiritul public al generatiei
mai noi de carturari din aceasta cale gre5itä. Cu deosebire
deceniul din unna a avut un rol decizator in plämadirea unui
spirit nou, mai apropiat de trebuintele noastre suf1ete5ti.
Orice observator al starilor dela noi trebuie sa con-
state, Ca cei din urma zece ani inseamna o epoca importanta
in evolutia noastra culturala. 0 multime de imprejurari au
conlucrat in acest timp, ca rostul sufletesc al generatiei mai
noua sa se abata din oga5a invechita a credintelor de demult
Prin rásdrirea unor personalitati pe tärimul literar si 5tiintific
in regat 5i la noi, tineretul ce 5i a fäcut educatia in aceasta
perioada a primit indrumari schimbate, din cari 5i-a croit o
mentalitate aparte. Inflorirea literara exceptionald a acestui
deceniu, ivirea atator scriitori pe orizont, infiintarea de reviste
aici 5i dincolo, angajarea unor discutii de interes comun, tre-
www.dacoromanica.ro
161
www.dacoromanica.ro
162
www.dacoromanica.ro
163
1111MIMMIIM.---
12*
www.dacoromanica.ro
Politica säseasca.
E cunoscut drumul mai nou ce si-a croit viata politica
a bunilor nostri vecini Sasi. Credinciosi proverbialei ,,cir-
cumspectii" traditionale, ei au pastrat totdeauna un echilibru
putin scrupulos cu toate imprejurarile politice. Urmand lo-
zinca mercantild do ut des", conduatorii lor politici ajunsi
fn parlament au servit de un vecinic ,,Kannonenfutter" tuturor
guvernelor, au sacrificat chestiuni de principii in schimbul
unor mici apatuieli, au tacut si au votat si au ispravit da-
raveri.
Fireste, a aceasta targuiala indelunga cu imprejurarile,.
a sfArmat cu incetul ori ce legalura cu trecutul lor politic, a
doborit traditii, a inatusat indemnuri sufletesti cari nu se po-
triveau cu balansa oportunitatii momentului si au eliminat cu
desavarsire principiul demnitatii din viata lor politica.
In relatiile cu noi au fost de o curtenire care nu putea
inspira nici and increderea ce se cere sotilor de arme, iar
in taina de sigur a nu si-au dat silinta sa ne intinda vre-
odata mána de ajutor. Doar stim cu totii tinuta lor in viata
comunala si de comitat, stim rolul trist ce-1 au in miscatile
electorale ale cercurilor cu populatie mixtd. Cu incetul, in-
späimântati de progresele noastre economice, au luat atitu-
dini tot mai ostile, iar astazi prudenta ii indeamna sa se in-
sinueze la guvern si in publicistica lor sa deie un caracter
principiar necesitätii unei aliante maghiaro-sdsesti impotriva
noastra.
Fiind in ajunul proiectului pentru votul universal, ii ve-
dem stapaniti de o miscare febrila pentru asigurarea spriji-
nului de sus si aceasta le impune sa-si paräseasca atitudinile
de rezerva traditionall De sigur pe urma acestui proces su-
fletesc s'a infiripat si articolul dlui deputat Rudolf Schuller,
publicat zilele trecute in Budap. Hirlap". In acest articol dl
Schuller mobilizeazä un arsenal frumusel de argumente si
www.dacoromanica.ro
165
www.dacoromanica.ro
166
www.dacoromanica.ro
Trei randuri la gazetà...
0 veste laconica de trei randuri s'a strecurat zilele
aceste prin toate ziarele noastre. A fost cetita, putin comen-
tata si uitata in gran de cetitori. Se spunea in cele trei ran-
duri, ca mai multi publicisti de ai nostri, inchisi la Seghedin,
isi petrec zilele uitati de toata lumea romaneasca. Nici o
aducere aminte, nici macar mangaierea imbarbätärilor prie-
tenesti nu se trimite dupd zabrelele unde isi numara zilele
chinuite cativa din putinii nostri oameni cari au indraznit -sa
coboare pe Mite crampeie din amaraciunile noastre... 0
lume intreaga de mizerii iti deschid aceste trei randuri, cari
nu se mai stiu. E lurrea slabiciunilor noastre, povestea jal-
nica a sufletelor infrante.,.
Covarsiti de puterea unor intamplari pe cari nu le pu-
tern schimba, noi am ajuns sä ne croim o judecata care
cauta impdcarea cu toate mizeriile vietii. Zi de zi gasim o
noud formula de impaciuire a sufletului, facem targ rusinos
cu toate neajunsurile prezentului si nu ne mai surprinde ni-
mic. Fiecare zi ne aduce lovitura ei proaspata si fiecare lo-
vitura trezeste o noud formula detestabila a adaptarii. Si asa
se paraginesc pe rand toate fortele noastre. Incepe sä ne
stapaneasca cumintenia dureroasa a sufletelor imbatranite,
care ne striveste sbucnirile oricarui sentiment de repulsiune.
Spiritul public prezinta tot mai multe note ale acestei obo-
seli batranesti. Se pare cd ne dor incheieturile si ne rascum-
'Aram chiar si cu pretul demnitatii jignite un locsor de
odihna pentru oasele slabanoage. *HO cum judeca orice
mosneag ostenit: Numai sa ma lase pe mine in buna pace.
SA nu ma incurce si pe mine. Nu vreau sa stiu nimic, nu
iscalesc nimic. Tot omul cu treaba lui. Si daca primesc un
ghiont la coital ulitei, sufar si tree inainte. Nu-mi prind min-
tea cu nebunii. Am fost si eu odatä, ehei... Acum sa ma ho-
dinesc si sa-mi strang banisorii cu zece noduri"... Cunoas-
teti aceste franturi de vorbe. Sant smulse din fraza curenta
www.dacoromanica.ro
168
www.dacoromanica.ro
169
www.dacoromanica.ro
170
www.dacoromanica.ro
Micile noastre garnizoane.
Vor fi trei patru ani, nu mai mult, de cftnd a aparut un
roman in limba germang, care a starnit destuld \Ilya in jurul
lui, a fost comentat, cetit si raspandit in mii de exemplare.
Romanul, care purta titlul Dintr'o mica garnizoana", era
interesant, fiindcd infatisa un colt de societate, in care Inca nu
patrunsese mai adanc ochiul scrutator al scriitorului. Au-
torul, un sublocotenent, povestea in peripetiile acestui ro-
man scene din viata militard dintr'o mica garnizoand, arun-
cata inteun orasel nemtesc la spatele lui Dumnezeu... Toate
micile ambitii si vanitati cari framanta o societate ingusta,
toate erau puse la contributie. Un teatru de liliputani in care
suflete cat purecii se agitd, se razboiesc intre ele si se ma-
dna asa o viata intreagd, fard nici un gand luminos, Vara o
licarire cat de slioasa a unui ideal. In intreg furnicarul acesta
de oameni, bine imbracati si cu lefuri potrivite, nu &esti
nici o preocupare de ordin superior: grandomania suverana
a domnului colonel, grandeta socreascd a nevesti-sa, invidia
inacrita a maiorului, intrigile nesfarsite ale capitanesei, iata
din ce se tes itele acestei povesti jalnice. Vai, ce atmosferd
inbacsita de intunerec, ce plictiseala sulocanta si ce Intreceri
flecuroase in viata acestor papusi ale societatii. Cand ai
aruncat cartea ti-e greu capul de uluiala, pieptul ti-e dornic
de aier ca dui:A doua ceasuri petrecute in ocnA, si rasufli
adanc din baierile inimii; bine c'am iesit la largul, slava tie
Doamne!
Cartea asta tristd imi vine in minte de ate ofi citesc
in ziare corespondente in cari se desvalesc mizerii din mi-
cile noastre garnizoane, din oraselele in cad isi duce viata
cate-un manunchiu de surtucari de-ai nostri. Cate frecari de
ambitii mici, ce incrucisari de patimi si mai ales ce certuri
in aceste microcosmuri. Cum se desfac in partide, cum isi
disputa intaietatea, cum isi spa groapa, cum Tac banci po-
trivnice pe spatele bietilor Omni, cum se denunta reciproc
www.dacoromanica.ro
172
www.dacoromanica.ro
173
www.dacoromanica.ro
174
www.dacoromanica.ro
Thalia noasträ.
Inca o adunare culturalà ne-au dat zilele din urm5. In
numele Thaliei s'au intrunit de astAdatd fruntasii nostri. 5i
vreme de cloud zile a fost miscare, a fost sArbdtoare in ora-
sul istoric Alba-lulia. Se'ntelege, CA nici aici n'a dat gres
vechiul si bunul tipic al adunArilor noastre culturale. Cetiti
rapoartele din ziare si yeti vedea pomelnicul traditional. A
fost seará de cunostintd", au fost sedinte cu cnmisiuni de
verificare, de censurare, cu lamuriri de socoteli si numere,
cu lista' de membri, a fost banchet cu mâncAri bunisoare si
cu toaste insufletite, a fost concert, teatru de diletanti si
vreme de cloud zile a cAntat tarina dela Abrud" taraful
vestitului Ghiutu din munti. Ei a fost bine, a fost frumos
si s'a mai descretit putintel fruntea oamenilor. S'au mai in-
tAlnit prietini vechi, s'au legat cunostinte noi si s'a veselit
tineretul dornic de viat5... 5i afurisitul de Ghiut cu arcusul
lui mester deslusea atAta patimd din doinele strAmosesti...
Cum zic toate bune... Dar, vorba, cu Thalia ce s'a ales,2 SA
fim drepti: am rAmas tot in ogasa veche. Biata muz5, dacd
s'ar fi coborit intre noi, ar fi fost probabil cea mai neglijatä
intre cocoane. SArmana Thalie, nimeni nu i-a purtat de grij5...
SA fim iertati, dacd vom incerca noi o reparatie postumA...
De sigur, cd nu ne vor trebui multe argumente, ca sd
aratAm importanta teatrului la noi. N'avem decAt sA privim
in tabdra contrarA. Guvernul din Budapesta intelege prea
bine insemnAtatea culturald a acestei institutiuni si sustine
eu subventii uriase teatre in toate centrele noastre. Aici se
propagd zi de zi cultura streind care ne sapA sufletul pe
nesimtite. 5i, sä nu ne adormim cu vorbe: influenta acestei
culturi strAine, care e mai primejdioasd ca orice regim de te-
roare politicd, noi o vedem cum cucereste treptat societatea
româneascA. Din scolile unguresti, din studiul limbei si lite-
raturii maghiare, din teatrul dela Budapesta, tinerii nostri se
aleg cu coruperea mentalitdfii lor romAnesti. Fireste c5
www.dacoromanica.ro
176
www.dacoromanica.ro
177
www.dacoromanica.ro
178
www.dacoromanica.ro
179
073
11
www.dacoromanica.ro
De vorba cu un strain.
Inca un prilej de-a deschide o portitd in sufletul nostru.
SA nu luAm un lucru mare, sA nu ne gandirn la vre-o insta-
lare, sau la cutare sfintire de bisericd. La astfel de ocazii e
mai complicatä cercetarea, cAci in svonul de clopote sufletul
se infAsurA ca intfun giulgiu si indemnurile adevArate se pot
pitula binisor dupA pistritul paravan de vorbe al unui toast.
SA smulgem de astadatà din intamplArile curente. Aceste
fapte zilnice, oricat de neinsemnate ar pArea, au mai multà
putere de-a zugrAvi realitatea vietii noastre.
In legaturA cu politicoasa primire, de care a fost im-
pArtAsit zilele trecute aici in orasul nostru cunoscutul in-
divid Siegescu, vom spune cateva cuvinte. Vom cAuta sA
asezAm pe hartie o serie de reflectii din o convorbire cu un
amic al nostril, strain de aceastd tara, care a avut nenorocul
sA se opreascd aici tocmai in zilele cand individul fAcea in-
spectia seminarului ,,Andreian" si se plimba triumfAtor in fata
noasträ intovArAsit de-o suitä respectabild.
www.dacoromanica.ro
181
www.dacoromanica.ro
182
www.dacoromanica.ro
183
www.dacoromanica.ro
184
www.dacoromanica.ro
Fruntai ai neamului.
Mai rar cineva, care sa prinda asa de bine nota situatiel,
sa concretizeze printr'o singura fapta caracterul unei epoce,
cum a facut-o deunazi domnul Kormos-Alexandrescu. Dom-
nia-sa face parte din pleiada oamenilor nostri merituosi, cari
iscalesc manifeste la zile mari si candideaza la deputatie si
este, cum zicem noi pe podobie, presedintele clubului
comitatens al partidului national Roman din Muras-Turda"...
In aceasta din urma calitate d-sa a publicat, acum in fata
alegerilor de congregatie, o convocare caul cetatenii electori,
rugandu-i sa ia seama si sa vegheze, ca la un anumit termin,
pe care il si indica in randurile dela gazeta, sa se prezinte
si, sub conducerea d-sale, sa-si dee votul pentru candidatii
nostri. A pus apoi datul si a iscälit frumos cu trei nume con-
vocarea, care in curand a si vazut cerneala tiparului.
led un conducator harnic, un fruntas care nu sta cu
manile in sin, WA* un sef local ce-si ridica glasul, and e vorba
de munca. Asa ne ziceam noi, vazand manifestul domnului
Alexandrescu-Kormos. Mare ne-a fost deci mirarea, and la
vreo sAptamana ne vine vestea : in Muras-Turda am cazut
pe toga linia. Cum se poate asta, ne intrebam noi,
doar acolo vegheaza fruntasul nostru, care convoaca si is-
caleste ? In cateva zile ne-a luminat corespondentul, spu-
nându-ne in vorbe plangatoare, ca n'a fost nici vorba de vreo
organizare, ca toata rusinea asta a mers neted, fara ca vre-
unul dintr'ai nostri sa se miste, dimpotriva s'au dat cu totii
la brazda si nici n'au cracnit. Cat despre domnul Kormos,
dansul habar n'a avut de toata povestea, la vot nici n'a venit,
fiindca chiar in convocarea cu care a inundat ziarele, dansul
1-a fixat cu vreo cloud saptamani rnai tarziu, deck era in
realitate... Asa o ducem noi, cu toata prezidentia domnului
Alexandrescu, parasiti si vai de capul nostrn, incheie in
ton elegiac modestul nostru corespondent.
Hi pe pace, iubite parinte, mangaie-te si te resemneaza:
www.dacoromanica.ro
186
www.dacoromanica.ro
187
www.dacoromanica.ro
188
www.dacoromanica.ro
Fericitii no§tri expatriati.
Inteun colt al acestui ziar s'au publicat deundzi cateva
randuri peste cari a trecut probabil cu graba cetitorul, dar
cari atingeau coarde noi si prea putin cunoscute in discutiile
noastre.
Era un fragment dintr'o convorbire cu poetul Stefan 0.
losif, cu care corespondentul ziarului a ajuns sd vorbeascd
in treacat despre durerile noastre. Din cuvintele lui losif, care
ne-a dat din nou dovadd, cd nu si-a sfdrmat puntea sufle-
teascd spre locul de unde a pornit, se deslusea o mare in-
grijire pentru cei rämasi acasd si o justd in4-,elegere a tre-
buintelor lor.
La noi in Ardeal cam asa vorbea poetul se dd
astdzi o luptd grea si incldrätnicd, o luptd inegald intre po-
porul asuprit si apdsätorii investiti cu marele aparat de pu-
tere al unui stat, In aceastd luptd sdrmanii nostri oameni de
acolo se apArd greu, aci cei mai de seamd din conducatorii
lor au trecut muntii si au venit aici in tard. Ardelenii i-am
dat Romaniei dascäli, i-am dat tot soiul de airturari, in
vreme ce noi am rämas sdraci si tot mai lipsiti de pov8td.
Acum a venit vremea ca noi, o seamd din cesti mai nou
veniti, sd ne intoarcem acasd, sd rdmanem acolo cu toed
frdmantarea noastrd, sä ne reimpatriem...
Astfel a vorbit poetul si e mult adevar in aceste cu-
vinte. Noi, un biet mänunchiu de cärturari, cari ne zvarcolim
zilnic sub loviturile dusmane, le simtim mai mult adeväruL
Noi vedem cat santem de putini in acest sbucium fárd rägaz,
cat santem de slabi si cum rdmanem din ce in ce mai izo-
lati in lupta noastrd. De cincizeci de ani si pand astazi, tot
ce am avut mai distins, cei mai alesi bärbati, cele mai fru-
moase inteligente au trecut peste munti in pämantul primi-
tor al unor frati buni, cari au stiut cinsti totdeauna durerea
acestor pribegi. De cincizeci de ani si mai bine societatea
noastrd in evolutia ei e supusd unor legi anormale. Tot ce se
www.dacoromanica.ro
190
www.dacoromanica.ro
191
www.dacoromanica.ro
192
www.dacoromanica.ro
193
13
www.dacoromanica.ro
Un infrânt: Aurel Bratu. *)
Nicairi nu e atat de neputincioasd mintea noastra, ca in
fata mormantului deschis. Aici se frange sborul ei, avantul
i-se curmd si ca pasare ranitä se sbate zadarnic, sd se mai
ridice in vazduh. In clipe and simti rotind deasupra fruntii
tale ingerul mortii, and deslusesti adierea infricosata din
aripile lui inghetate, atunci sufletul tau se opreste in drum si
std pironit locului fära putere si fara ajutor, ca un drumet
infrant in mijlocul unei pustietati. Toate gandurile, toate in-
demnurile tale fug in aceste clipe, ca o turma de caprioare
speriate si tu ramai asa despoiat si grozav de parasit... In-
treg rostul ti-e coplesit de o singura putere rece si nemi-
!oast': legea trecerii eterne.
Asa invins stau si eu in fata mormantului ce s'a gatit
pentru prietenul meu Aurel Bratu. Cu ant mai sdrobit mi-e
sufletul, cu cat imi dau seama de legaturile dragostei fratesti,
cu care m'a intovárasit acest om smuts dintre noi, din cea
rnai depärtata copilarie si pana astazi... Cu moartea unui
prieten se coboara in pamant o particied din tine insuti... De
aceea mi-e atat de greu sa-mi adun acum gandurile si sa-ti
zic famas bun, caci simt ca cu plecarea ta ma despart de
multe din ale mele. Trecutul, ne-a purtat adese pe aceleasi
carari si in acest drum ne-au impintenat aceleasi sperante,
ne-au oprit aceleasi stavile si ne-aa luminat de multe ori in
departare razele aceluias ideal... and te duci tu acum, iubite
prietene, in mine se räscolesc toate amintirile acestui drum
indelung, bdtut irnpreund, si aducerea aminte ma poartd Ina-
poi pe caile vietii...
Stau si ma gandesc acum la despartire. Imi rasar crim-
peie de amintiri fugare din copilaria de acutn douazeci de
') Discurs finut la in artea profesorului A. Bratu in Sibiiu 114 Iunie
ion.
www.dacoromanica.ro
195
www.dacoromanica.ro
196
www.dacoromanica.ro
197
www.dacoromanica.ro
198
www.dacoromanica.ro
Un fa4 Coriolan.
In sfarsit trebuie sa ramaie biruitor adevarul. Oricat de
sdrobitor, oricat de rusinos ar fi, trebuie spus si trebuie pri-
vit in fata, caci totdeauna marturisirea usureazd sufletul. S'o
spunem deci pe fata si fard nici un inconjur: parintele Va-
site Mangra ne-a parasit, a ajuns dusmanul nostru si prie-
tenul guvernului.
Fireste, ca pand la rostirea rdspicata a acestui adevar
am trecut prin clipe de grea si chinuitoare indoiala. Ne-au
consternat cele dintai vesti razlete, pe cari le-am respins cu
indignare, ne-au pus pe ganduri aparentele cari le intariau
tot mai mult si, in sfarsit, probele hotariloare cari confirmau
aceasta faptä ne-au tulburat sufletul. De aici si ezitarea
presei noastre si a fruntasilor politici. Intai am zimbit cu totii
si ni-se pdrea o gluma de carneval aceasta veste, ne-am in-
dignat apoi si o socoteam de o bänuiala jignitoare la adresa
parintelui Mangra, iar mai tarziu cand realitatea ne-a desva-
lit adevarul, am ramas cu totii fulgerati ca de-o rusine mare.
Nu ne-am recules nici acum de sub impresia covarsitoare a
celor dintai momente de desgust si numai mai tarziu vom
fi in stare sa lamurim pe deplin si insemnatatea si urmarile
acestui pacat.
Un lucru e Insä cert si anume, cà exista o ierarhie de
valori in viata publica a ori carui popor si cu cat e cineva
pe o treapta mai Malta in acest rang ierarhic, cu atat e mai
mare raspunderea pentru faptele lui. Importanta personalitätii
111111i om in societate, croieste si proportiile pacatului de care
se face vinovat.
Din acest punct trebuie judecata dezertarea parintelui
Mangra, care castiga astfel o semnificatie cu totul particulara
in istoria transfugilor nostri politici.
Parintele Mangra a fost ridicat de opinia noasträ pu-
blica pand la cea mai Malta treapta in acest rang ierarhic
al valorilor. Dupa un sfert de veac de activitate, acest ca-
www.dacoromanica.ro
200
www.dacoromanica.ro
201
www.dacoromanica.ro
202
www.dacoromanica.ro
203
www.dacoromanica.ro
204
www.dacoromanica.ro
206
www.dacoromanica.ro
207
www.dacoromanica.ro
208
www.dacoromanica.ro
209
14
www.dacoromanica.ro
A murit un om: loan Slavici.
Un prieten mi-a povestit odata intamplarea care imi
vine in minte acum. Mi-a spus-o inteun amurg de toamnä,
cand mergeam alaturi si copacii isi scuturau frunza ofilita la
picioarele noastre. Mi-a spus-o, ca sa inteleg cat de cruda
e uneori ironia sortii.
In tinereta mea, asa a inceput prietenul am cu-
noscut o cantareata. La un concert, in fata unei multimi
imense, atunci am vazut-o intai. Era o aparitie de cheruvim,
cand s'a ivit deodata in haina de matasa alba, cu ochii stra-
lucitori, cu chipul luminat de un zimbet, ca de o aureola.
Cu cel dintai cantec ne-a cucerit pe toti. Mi-aduc aminte,
era un cantec simplu dela tall, o arie limpede si curata ca
unda unui rau de munte. Dar pusese atata frägezime in
glas, atata mladiere, atata seninatate, ca trebuia sa te far-
mece. Si cum sa nu ne miste cantecul ei, care 'Area Ca ne
aduce un miros de padure, un zvon de frunza verde in la-
masagul tulbure al vietii? Fireste, ca ne-a miscat. Tiu minte,
ca acum. Vecinii mei zambeau, ca in leganarea unui vis.
Eu inchisesem ochii si trilurile ei de priveghitoare imi ve-
neau de undeva de departe, mi-se 'Area ca copiläria uitata
imi trimite o raza tarzie sa ma mangaie pe fruntc. 0, a fost
nespus de frumos. Cand a ispravit, lumea a ramas cufundata
inteo tacere de biserica. Abia inteun tarziu ne-am desme-
tecit de-o furtuna de aplauze... La plecare duceam cu mine
o molesala dulce. Parea ca sant mai usor, mai bun. De
atunci ani de-arandul mi-a ramas inchis in suflet cantecul
ei: cea mai frumoasa mangaere in serile mele de singu-
ratate.
S'au scurs ani de-atunci. Eu, continua prietenul
meu, dupa cateva clipe, n'am mai vazut-o. Dar o urma-
ream de departe cu gandul. Spuneau unii, ca si-a pastrat
vocea, ca are aceleasi undulari catifelate, dar limpezimea de
www.dacoromanica.ro
211
www.dacoromanica.ro
212
www.dacoromanica.ro
213
www.dacoromanica.ro
214
www.dacoromanica.ro
215
www.dacoromanica.ro
Alma Mater.
Daca ar trAi in zilele noastre un filozof cinic care, ca-
lauzit de-un machiavelism grosolan, ar vrea sA scrie o carte
despre filozofia diferitelor cariere la noi in tard, si-ar vrea sa
imparta sfaturi un tel de intelepciune a buzunarului
tuturor celor dornici de capAtuialA pe nemuncite, cand ar
ajunge la cariera de profesor, nu ma indoiesc ca ar scrie
si urmatorul crimpei:
Cu meseria asta ai s'o duci greu, fiule ! Ai sa inghiti
pravul o viata intreaga si-o sA te vezi la batranete cu re-
dingota roasd in coate. podagros si amarit, vesnic preocupat
de scumpetea lemnelor, visand zadarnic o vilegiaturd de
patru saptamani la Ocna Sibiiului... 5i cu toatd stiinta ta la-
tineasca, cu tot mestesugul tau de interpretator al lui Virgil,
cu toate cartile tale, ai sA ramai la fund uitat acolo in chi-
liuta ta dela Blaj, ori in casuta saraca din Prundul Braso-
vului... Dar ascultd-ma pe mine, urmeaza reteta mea. Arunca
la pustia povestea naivd a lui Aeneas si plangerile lui Ovid,
coboara din lumea ta de cercetare stiintifica i citeste ca-
techismul fericirii dela noi, citeste Budapesti Hirlap". De-aci
culegi intelepciunea vietii... 5i n'ai nevoie sa stai in singura-
tatea unei biblioteci, zi de zi ciasuri intregi, cu fruntea in
palme. Inciocaleaza din patru carti o flecarie de zece coale
tiparite. Si-o sa iesi mai bine, dragul meu... In schimb insa
IA un denunt la ministru in care spui ca in gimnaziul din
Brasov nu e destul spirit patriotic... Nu-ti prea bate capul
cu scrupule de cinste si de adevar, permite-ti si cate-o mica
infamie, castiga-ti cateva abilitati de detectiv, si la un mo-
ment dat iesi la suprafatd: mA rog, eu sunt moderat"...
Du-te la ministru, spune-i ce principii nobile te povatuesc,
spune-i ca ai tai iti zic lichea, cA iesti un martir al convin-
gerilor tale si spune-i tot ce ai putut invata din Budapesti
Hirlap"... 5i ai sa vezi cum te va bate norocul. Degraba te
face deputat in camera, inspector, tragi sapte lefuri, prasesti
www.dacoromanica.ro
217
www.dacoromanica.ro
218
www.dacoromanica.ro
219
www.dacoromanica.ro
Drumeti intArziati.
Procesul de selectiune si purificare a lumii noastre po-
litice face zi de zi un progres frumusel. Incetul cu incetul
ne pardsesc si pleaca dintre noi acei cari niciodata n'au fost
ai nostri. Se aleg unul ate unul, se trag la o parte din var-
-tejul prea putin comod al framantarilor noastre, se scufunda
in tacere misterioasa si pe rand scot capul la Telegraf"
acesti noi tovarási de arme. Ceata lor se mare5te. li vezi cà
incep sa-si stranga randurile si sd-si imparta rolurile. Asa se
vede, ca au planuri 5i se gatesc pentru toamna de secerisul
celor semanate. Nici nu s'ar putea altfel, caci in dosul unor
asemenea caderi morale e totdeauna o dorinta de satisfacut.
Lumea noastra priveste cu destula liniste la svarcolirea
asta. Dupa cele dintai clipe de revoltä, cei mai multi s'au
potolit si astazi o trecere notra nu mai provoacd deslantuiri
de patima ca la inceput. Dimpotrivd, oamenii sant oare-cum
in asteptare si fac combinatii asupra fugarilor de mane. Sunt
chiar satisfacuti and vdd ca unul dintre cei vizati s'a dus.
Ba Cate o plecare de asta e o usurare reconfortantä pentru
moralul luptei noastre politice si e primita cu vii multumiri.
Pe urma noului ratacit se fasuflä mai usor 5i de aceia ni-
menea nu-i plange. led d. Brote de pilda. Peste noapte s'a
impartasit si dansul de taina noului botez 5i a facut saltul
enorm dela Tribuna" la Telegraf". De 5i om cu trecut in
valurile politicei noastre, trecerea dsale a starnit regrete
foarte neinsemnate. Nici nu i-a fost data macar cinstea unei
inmormantari mai pompoase, 1-a uitat lumea degraba ca pe
uu bolnav de demult, a cdrui moarte se astepta de toti din
jurul lui. Asa e 5i cu altii. Societatea incepe a fi stapanita
de dorul unei premeniri 5i vrea sa-5i scuture balastul moral,
care in timpul din urma era prea greu de suportat. Si in
aceasta pornire de a-5 curati putregaiul, primeste chiar cu
bucurie darea pe fata a pacatelor latente.
www.dacoromanica.ro
221
www.dacoromanica.ro
222
www.dacoromanica.ro
223
www.dacoromanica.ro
224
www.dacoromanica.ro
Fumega putregaiul.
In coloanele ziarului Tribuna" s'a zugrdvit de multe ori
psihologia oamenilor, cari trecand din lagdrul luptelor noastre
politice si-au fdcut culcus sub aripile ocrotitoare ale guver-
nului. De cate ori am incercat sã schitdm conturele unui
asemenea suflet, totdeauna am spus clar si rAspicat: nu va
mai bateti capul sà gdsici o justificare principiard pentru
purtArile acestui individ, ci puneti-i la cantar cinstea si asa
vorbiti. Era doar' un lucru elementar sã vezi, cd in toatd
frAmantarea noastrd politica' nu poate exista decat o singurd
linie de conduitd pentru ofice Roman cum se cade, care e evi-
dentd Yard nici o trudd deosebitd si pe care trebuie s'o ur-
mezi, dacd ti-e mintea intreagd i sufletul curat. Era tot atat
de usor sã bagi de seamd, ea' toti câti ne pardsesc n'o fac
asta, fiinda principiile partidului nostru national le-ar jigni
credintele lor politice, ci fiinda ei sant pur si simplu oameni
fArd credinte, cari vor sa se cdpAtuiasca cu ofice pret.
Cu cat se inmultea cu o noud trecere numdrul acestor
potoliti ahtiati de pace, cari cu ramurd de maslin in man'd
si cu virtuti evanghelice pe buze incasau diurne si se into-
leau in slujbe grase, noi totdeauna ii ardtam cu degetul si
apelam la judecata deaproapelui : Uitd-te la acest om, cum-
pAneste-i toate faptele, cerceteazd-i cinstea si ai sä vezi cA
nu-i om de omenie. Si asa am lucrat totdeauna cu desgust
si cu Mena
Pe urma noastrd viata cu bagajul ei de fapte venea si
ne verifica spusele. 5i asa incetul s'a formulat o axiomd so-
cialA la noi, care venea cam asa : Toti slabii cari vor sä trd-
iascd pe usor si sä castige MIA vrednicie si fArd muncd si-
tuatii, toti ne pdräsesc pe rand si trec in tabdra guvernului,
unde nu existd altd norma de apreciere a meritelor unui om,
deck tiradele lui patriotice. Aceastd indrumare de filotofie
a vietii a pus la noi stApanire pe multe suflete maleabile si
vedeam cum zi de zi ii face vant un nou cucerit, care cu
15
www.dacoromanica.ro
226
www.dacoromanica.ro
227
www.dacoromanica.ro
228
www.dacoromanica.ro
0 nouä moralá.
Se schimba vremile, sau lumea se schimbd, in once
caz nu mai e vechea oranduiala a vietii la noi.
Inchipuiti-va, in papicul Sibiiu, sub arcadele dela Im-
Vara tul Romanilor", o ceata de tineri n'au lasat pe parintele
Mangra sa-5i soarba in tihna cafeaua de dupd masa. Ba mai
mult, nu numai de aceasta placere a fost privat politicianul
neofit, ci in loc de desert a fost nevoit sd inghita o seama
de insulte, grele de suportat 5i de stomacuri cat de putin
delicate. In termini rapsodici tinerii universitari au caracteri-
zat activitatea mai notta a amicului lui Tisza 5i a fost nevoie
sa intervie personalul localului 5i politia, ca cel putin reve-
reanda 5i camilafca vicarului Mangra sa fie scapate de in-
convenientele unor radicale reparatii...
Aceasta s'a intamplat acum o sAptämana in Iinistitul
Sibiiu, unde atmosfera de ordine 5i calm a bunilor no5tri
Sasi 'Area ca domolise pana la nesimtire cele mai multe
suflete romanesti.
Aici a trebuit s'o pateasca din nou vicarul Orazii. Mai
alaltaieri la Arad a avut o aventura la fel, acum la Sibiiu...
Stai 5i te gandegi 5i trebuie sa zici, ca incep sa se schimbe
vremurile...
Doamne sfinte, pana daunazi cat se suporta de comod
la noi o crima politica! Cat de ward era viata, cat de lip-
sita de grill pentru tradatorul nostru. Un om care se vindea
5i prin vanzarea lui sapa groapa neamului, care l'a scos la
suprafata, un ratacit care purta pe constiinta cel mai greu
dintre Vacate, un astfel de pacatos se strecura o viata intreaga
prin randurile noastre intreg, sanatos, rumen, obraznic 5i cu
fruntea ridicata.
Zeci de mii it blastamau zilnic, numele lui ajungea un
simbol al desfriului 5i al ratacirii, gazetele ii pecetluiau frun-
tea cu stigmatul rginei 5i acest individ o ducea frumu5e1
inainte, pana murea de satul. Prin nici un semn nu se ma-
www.dacoromanica.ro
230
www.dacoromanica.ro
231
www.dacoromanica.ro
232
www.dacoromanica.ro
233
.*.=MI=1:=11.-
www.dacoromanica.ro
I nvätäm i nte.
cu prilejul cazului Seghescu.
In adevAr si- a sustinut pand in cele mai mici amänunte
stilul potrivit jalnica comedie a numirii lui $eghescu la uni-
versitate. $i 1-a mentinut panA la sfArsit. E un colt de tipia
Ungarie acest spectacol trist si e bine sA mai stäruim cateva
momente si sä mai spunem cloud vorbe asupra lui, doar vor-
bim de una din multele batjocuri, cari pun la antar pacea
evanghelicd si rAhdarea indelungatà a unui popor.
Ce era de prevazut, s'a int'amplat. Toti oamenii nostri,
pand si cei mai domoli, au rAmas consternati in fata acestei
rusini. $i-au dat cu totii seama, cd din nou s'a aplicat o lo-
viturd de picior demnitatii unui popor. S'a tras de pAr din
obscuritate o figurd absolut nuld ca valoare intelectualA, care
pentru servicii meschine de transfug politic a primit rAsplatà
o catediA universitara. $i e atat de nepotrivitä aceasta ale-
gere, eat de scandaloasä lipsa de pregAtire stiintifica a acestui
individ! Ca si and ai fi luat de mana un servitor, care spal'a
sticlele in cutare farmacie din Salonta-mare, si 1-ai fi asezat
la catedra de anatomic a facultatii de medicing... E perfect
aceeas analogic, pentru ca in noua lui meserie $eghescu nu
stie carte mai multà. Deaceea aceastä batjocurd ne-a pus in
miscare toate fibrele unei mAndrii adormite si intreaga socie-
tatea noasträ a fost rascolita de-un sentiment de puternicd si
profunda amaraciune.
Dar cu adevarat frumoasd a fost din acest prilej atitu-
dinea tinerimii noastre universitare. Acesti bAieti ne-au dat
o dovadd, cg, desi aruncati in valurile unei vieti strAine de
indemnurile lor, desi trecuti prin scoli cu menirea de-a creste
ieniceri, totus si-au pAstrat sufletul curat si neatins de ger-
menul boalei care-i imprejmue. $i-au pdstrat IndArAtnicia lor
ciobaneascd si bunul lor simt tAranesc, acolo in Budapesta
ale card sageti inveninate nu pot patrunde in aceste piepturi
www.dacoromanica.ro
235
www.dacoromanica.ro
236
www.dacoromanica.ro
237
-111=M-
www.dacoromanica.ro
Indemnuri noui.
Valurile de nemultumire impotriva gazetei rusinoase
klela Pesta iau proportii tot mai mari. Din toate colturile tArii
se ridica glasuri de protestare din ce in ce mai accentuate,
cafi vestejesc aceste tiparuri anarhice cu o Ode aproape ne-
obisnuitd in opinia noastrA publicA. Ca o fiinta cAzutd, pe
care o imping toti si-o imbrâncesc la toate colturile de uliti,
.asa a ajuns astAzi fostul organ al partidului national, la care
a pus piciorul in prag si s'a facut stdpAn un om fAr'd scru-
pule. Dela Sibiiu, dela Viena, Pesta si din toate pArtile se
publica scrisori categorice strivind pe acest intrus, care de
luni de zile se svArcoleste si nu vrea sä moarA, cu toate cA
oameni cu rosturi si mai ales fortele intelectuale ale genera-
tiei mai noui se trudesc sä-i suprime existenta catilinara.
E bine insä, ca tocmai acum in toiul rdsboiului s'd se
lAmuresa putin situatia i sA se lumineze adevAratele motive
ale acestei campanii. Ar fi anume o mare gresald sd se
creadà, Ca toed miscarea asta, toatà frAmântarea plind de
iiobflä indignare a atâtor oameni, are de supremä tintà des-
fiintarea unui individ, nimicirea lui. Nu! Acest domn BirAut
este o figurd prea neinsemnatà si prea microscopicd in ceata
märunta de infuzorii cari tulburd apa la noi, ca singurA per-
soana dumnealui, oricAt ar fi de rânzos si de abil in tertipuri,
sã provoce astfel de deslantuiri elementare de am'arkiune.
Ar fi o gresealä sd se creadA, cã toata lumea asta nu si-ar
da seama, cA nu trebuie sä apuci prastia, ca sä omori plos-
nite si cA prin fAcere se pot inmormânta mai usor astfel de
-tipuri inofensive.
Altceva e insA la mijloc, ce stArneste acest curent de
nemultumire crescAnda. E o tendinta mai proaspAtä, un in-
demn nou in societatea noastrA, din care pornesc aceste ac-
cente de räsvrAtire. Este tendinta de a se suprima nechematii
din vieata publicä, e un fel de crepuscul al nulitatilor, e na-
www.dacoromanica.ro
239
www.dacoromanica.ro
240
www.dacoromanica.ro
241
-1===-.
16
www.dacoromanica.ro
Povestea unei case.
Stiti cum vine povestea mängstirei dela Arge5... Mes-
teri iscusiti au pornit s'o zideasc5, s'o ridice l5ca5 de inchi-
nate 5i laudd lui Dumnezeu. Dar un duh rdu ii du5mAnea 5i
le strica norocul. $i nu era nici un spor la lucru, caci ce lu-
crau ziva se prabusea noaptea si se fAcea una cu pAmAntul.
$1 n'a fost nici un chip sa se ridice zidurile, 0115 ce me5teru1
Manole nu si-a zidit In piatrd ce-a avut mai scump pe lume,
frumoasa nevastA... A5a s'a ridicat laca5u1, dar cAnd a fost
isprAvit, s'a prapadit 5i me5teru1, särmanul me5ter Manole.
Povestea asta cu intelepciunea ei tragicd imi vine acum
in minte, and sfam in fata sArbAtorii de inaugurare a casei
ce 51-a zidit ziarul Tribuna" din Arad. $i ma gAndesc, fArd
sd vreau, la soartea ziaristicei noastre de aici, la toatd truda
asta de zeci de ani, la alergarea chinuitd a atAtor condeie...
CALA inrudire cu tragedia bietului me5ter din povestea noastra!
Au trecut decenii de osteneald, pAnd ce un organ de frunte
a putut sA-si !unripe un ad5post destul de modest. In adevAr,
aici s'a isbAndit povestea. CAci ce vreti, unde se poate gAsi
un duh mai potrivnic care s5 sfarme toate nazuintele spre o
soartd mai bun5, decAt aid la noi? Tot ce muncea vreme In-
delungatd o ceatA Intreagd de oameni, toed truda lor, toatd
agoniseala lor umild se prAbusea Mtn) clipd. 5i, ca in poveste,
abia era de-o schioapa zidul frumosului 15cas, o uruiturA
sun' 5i se surpau temeliile, iar duhul r5u 15i plimba rAnjetul
biruitor deasupra ruinelor. Cetiti cronica pedepselor de bani
5i temnitd, acest ravas de jale 5i ru5ine in care e scrisd tra-
gedia ziaristicei romdne5ti din Ungaria. De cdteori s'au prd-
busit, nu-i a5a ? de cAteori s'au facut praf toate silin-
tele de a o duce cu un pas mai departe. LuptAnd cu greufati
materiale, sfidAnd lipsurile cele mai elementare ale vietii, s'au
strAns alAturi oameni dornici de lumina 51 cu o inddr5tnicie
minunata au lucrat inainte. 0 rnuncd lentd de regenerare su-
fleteascd s'a sAvAr5it prin ace5ti zileri harnici. Cat n'au os-
www.dacoromanica.ro
243
www.dacoromanica.ro
244
www.dacoromanica.ro
Mora la celor mid.
Intr'un numär al ziarului Tribuna" am cetit o notd pri-
zAritd la coada gazetei, pitulatd printre stirile zilei. Multi
dintre cetitori, poate, nici nu s'au oprit asupra celor cateva
randuri märunte, pe mine insA, märturisesc, m'au pus pe
gAnduri si mi-au trezit un sir intreg de reflectii, cari se cer
pe hartie. Notita era un fel de scrisoare a unui preot dintr'iin
sat romAnesc, aruncat in fundul sAcuimei, in care pArintele
MuicA, asa se numeste autorul, se apAra in termini la-
pidari de acuza trAdArii de neam, ce i-s'a aruncat din pricinA,
cd si-a iscalit numele, in calitate de vice-presedinte, pe in-
vitarea la petrecere ungureascA din satul lui. In apArarea sa,
pärintele isi accentuiazd cu multd hotdrire dragostea de neam
si spune, cd a asistat la aceastd petrecanie, ce s'a dat in fa-
vorul bisericii romano-catolice din comunä, mânat de dorul
bunei intelegeri intre cetatenii romAni si sAcui ursiti sd Ira-
iascd alAturi. Eu, cam asa urmeazd sfintia sa, cu
mult mai greu m'as fi putut retrage dela aceastd serbare,
decAt Prea Sfintia Sa Episcopul Aradului dela praznicul des-
välirii monumentului lui Kossuth, unde s'a dus, fArd a primi
eine stie ce pedeapsd asprä... MA rog, cam asa vine in-
cheierea, care sd fie pricina, de greselile celor mari sunt
trecute cu vederea si numai reverenzile noastre sArace de
popi dela sate trebuie sA fie scuturate si la cea mai nein-
semnatA poticnire.
Aceastd intrebare, pe care o lanseazd pArintele MuicA
de acolo din tara sAcuilor, taie unde largi in mintea unui om
care gAndeste. Glasul acesta vine de jos, din regiunile unde
se vorbeste putin si nu se tipAreste aproape nimic. E un ac-
cent smuls din imparatia largA a celor färä nume, un tel de
sAmanta rAtAcitA din credintele multor suflete, cari trudesc in
umbra. Isi are deci insemnAtatea lui, fiindcd tradeazd menta-
litatea unora din reprezentantii celei mai de cApetenie tagme,
pe umerii cdreia se sprijineste toatd puterea inaintArii nea-
www.dacoromanica.ro
246
www.dacoromanica.ro
247
www.dacoromanica.ro
248
www.dacoromanica.ro
In urma unei pierderi.
Zile le trecute s'a stins un om a carui lipsa va fi Inca
multa vreme simtita in randurile noastre. In vesnica preme-
nire de forte a unui popor ostasii cazuti se inlocuesc in pripa.
Dar ramane totdeauna un manunchiu de conducatori cari nu
pot fi pierduti, fail ca prin pierderea lor sa nu sufere adanc
acest echilibru de forte. Acestia sunt alesii, sunt putinele per-
sonalitati in cari se intrupa sufletul multimei si-a cdror fiinta
e un simbol al nazuintelor ce agitä miile de inimi cari bat
nestiute in umbra.
0 astfel de personalitate ne-a inchis pamantul zilele
trecute. Si in saracia noasträ aceasta pierdere inseamnä ne-
rnasurat de mult. Evolutia noastra culturald si politica din
ultirnul timp scoate la suprafata putini oameni cu atributii
legitime de conducatori ai multimii. Societatea noastra prin
o prefacere culturald se niveleazd cu incetul, imprumutd pe
rand din toate formele externe ale progresului, dar persona-
litati distinse a caror mana de fier sd miste cu putere cum-
pana vietii noastre ne dä rar. Zi de zi vedem, spre bucuria
noastra, cum se incheaga si se instapanesc formele unei ci-
vilizatii pe calea progresului. Avem cadrele unui tablou. Pe
ici pe colo, se ivesc conturele nedeslusite din albul panzei,
räsar pete de lumina si de umbra, cari asteapta mana mes-
terd sä le dea vieata. Procesul de nivelare al societatiii ma-
stre merge inainte. Ni se inmultesc oamenii trecuti prin scoli,
oamenit cu diplome, oamenii cum se cade, oamenii la locul
lor. Scoala da vietii zi de zi un numar tot mai mare de pro-
fesionisti muncitori si uneori harnici. Gastigam oameni de
treabd cu oarecare pregatire profesionala, oameni cari isi im-
plinesc slujba, cetesc carti si ziare, tin cuvantari la ocazii,
impart povete si mici daruri aneori, dar ale caror nazuinte
se desfäsura in matca ingusta a micului lor interes. Pentru
aceastd patura se cere conducatorul, al carui spirit treaz o
stapaneste si o indruma. Un astfel de indrumator, care sta.-
www.dacoromanica.ro
250
www.dacoromanica.ro
251
www.dacoromanica.ro
La groapa lui Bunea.
\fie* unui popor, in lupta lui pentru asigurarea exis-
tentei, este calauzita de indemnul unei nazuinti spre culme.
Spre ajungerea unei culmi se framaInta in vecinica neodihnd
fortele pe cari le poate pune in miscare sufletul mare al unui
neam. Aceste forte in desfasurarea lor istorica isi gasesc
intruparea in personalitatile distinse, cari sAnt menite a schimba
fata vremilor si a duce cu un pas mai departe neamul lor in
indemnul spre atingerea culmei. Aceste personalitati intru-
peaza puterea misterioasa a geniului unui popor si prin munca
lor se reprezintd vesnica schimbare la care e supusA socie-
tatea. Ei sunt conducatorii, in a caror activitate se concreti-
zeazd frdmantarea unei epoce : alesii" dupd cuvantul scrip-
turii, eroii" cum li numeste filozoful. Intreaga evolutie isto-
rica a unui neam nu se poate inchipui deck ca un rezultat
al acestor personalitati, caci adevarate sunt cuvintele lui
Carlyle: Istoria universald, istoria a tot ce a savirsit omul
pe lumea aceasta, este in fond istoria oamenilor mari, cari
au muncit aci". Si cum trupurile muntilor sunt inteo frateasca
inlantuire indelungata pand la cea mai inalta culme, astfel si
in desvoltarea istorica a unui neam personalitatile, cari se
succed, din generatie in generatie, au o intima legatura or-
ganica.
Desvoltarea culturald a poporului românesc Inca nu poate
fi socotita deck ca un dar al personalitatilor, din a caror
munca s'a infiripat. Si aceasta desrobire culturala a noastra
isi are alesii, eroii ei. Din negura unei intunecimi de veacuri
ne-au smuls ckeva personalitati, cdtiva carturari rasAriti din
poporul acestui pamant batjocorit de umilinte. Inainte cu tin
veac si jumatate s'a inceput munca de desrobire culturala.
Primind invatatura Romei, cativa tineri cu sufletul de apostoli,
in chillutele lor singuratice, razimati pe cktile batrAne si-au
intors privirile spre acest neam chinuit si, impintenati de in-
demnul demnitatii strivite, cAutand un razim, un cuvAnt de
www.dacoromanica.ro
253
www.dacoromanica.ro
254
www.dacoromanica.ro
255
www.dacoromanica.ro
Un suflet frumos.
Integer vitae scelerisque paras.
E o cornparatie veche si destul de obisnuità asemäna-
rea sociefatii cu marea vesnic agitatä. Si e din cele mai su-
gestive. Neodihna eterna e la temelia amândurora si când
främântarea pasnicä, and viforul turbat le sbuciumä deopo-
tria Dar asemänarea se poate duce si mai departe ptind la
mici amanunte. latä de pilda" suprafata cum iti la-mureste si
aici si dincolo tainele din adâncime. Te uiti la undele pe
cari marea le scoate la suprafata si intelegi ce doarme in
sinul ei august. Stii daca" e pace, ori vine scirocco. Arunci o
privire asupra oamenilor pe cari i-a scos la iveald o anumitä
epocä, si-ti dai seama de ce patimi s'a främântat societatea
din vremea lor.
Iatd sbuciumarea noastrà de pildd. Dacd vrei sd lämu-
resti nazuintele sufletesti ale unei perioade istorice, n'ai de-
cat sd privesti in sufletul oamenilor pe cari vremea lor i-a
scos la suprafatä. Din povestea lui Horia cetesti intreag5
räzvrAtirea unui popor de iobagi chinuiti, din tragedia lui
lancu deslusesti visarea romantica a tineretului nostru dela
patruzeci si opt, din cäderea lui Dragos Intelegi rätdcirea
unor oarneni cari profesau credinte politice gresite si cari era
fatal sd fie sacrificati. Si asa mai departe Oa in zilele noas-
tre, cercetând in sufletul unor personalifati ai sa deslegi tal-
nele vremii.
De sigur CA aceastA mAsurd se aplicA si la viata noas-
trA de azi. N'ai deck sà-ti treci lb revistä fruntasii, ca s5 in-
telegi turma cu toate pasurile ei. la de pildd un conducAtor
de al nostru din cutare colt de tarA, cAntäreste-i calitatile si
gresurile, ascultd-i bAtAile inimii si lámureste-i cArArile mintii
si ai fn fata ta un capitol de istorie contemporanä. Apro-
pie-te de cutare preot sau avocat dintr'un ungher al Cara-
sului, uitd-te in ochii lui, ascultä-i glumele, smulge-i cele cd-
www.dacoromanica.ro
257
www.dacoromanica.ro
258
www.dacoromanica.ro
259
www.dacoromanica.ro
260
www.dacoromanica.ro
Drumul unui cuceritor: Aurel Vlaicu.
Tocmai acum se implineste anul. Veniam in tren dela
Budapesta, in tovArgsia unui vechiu prieten. Era o zi cam
posomorAtd de Septemvrie si noi amândoi stam abAtuti in
ungherul vagonului. Pe suflet ni-se lAsase un vAl de tristeta
vagA si cum alerga acceleratul dealungul pustei unguresti,
gonindu-ne inaintea ochilor icoanele unei lumi strAine, abia
din and in and mai schimbam cloud vorbe.
Aveam destule cuvinte sä nu ni-se pard viata trandafirie.
Ne intorceam doar din capitala Ungariei, care cu palatele si
stralucirea ei ne facea si mai jalnicA sArAcia de-acasä. In
minte fArimarn povestea uritd a acestor turnuri de bronz si
ne gandeam cat de multe cArAmizi din zidurile imense ne-ar
putea vorbi de mâna asprä si de serparul särmanilor tarani
din infundaturile Ardealului. lar ca jalea sä ne fie deplinä,
mai luasem parte si la o intrunire a comitetului national unde,
ca de obicei, s'a trecut in revistd cohorta noasträ de patimi,
ca legea lui Apponyi, proiectul de vot plural al lui Andrassy,
precum micile si marile infamii ale oamenilor nostri sIabi, a
cdror sArnAnta o gAseam si atunci pe toate ardrile, desi
omenia pArintelui Mangra ina nu fusese scoasä la mezat.
Nu era mirare deci, a veselia ne cam päräsise si an-
durile ne erau cernite de amArAciune. Conversatia, care s'a
infiripat cu incetul, atingea coarde pesimiste si zugrAvea vii-
torul bietului nostru popor in culori intunecate. Si in vreme
ce monstrul sbura inainte si trupul lui isi scutura otelele in-
tr'un ritm monoton, in atmosfera mocnitd a vagonului noi
doi insiram tot mai multe crimpeie dintr'o epopee nespus
de trista.
Si cu toate astea, reluà firul prietenul meu, dupd
o tacere indelungatà, cu toatd indoiala, care ma chinueste
atAt de des, eu tot nu-mi pierd nädejdea. Noi suntem un
neam trainic si avem in vine vlaga acumulatd de veacuri.
Noi nu ne-am stors ina puterile, nu sAntem traiti, in sufle-
www.dacoromanica.ro
262
www.dacoromanica.ro
26,3
www.dacoromanica.ro
264
www.dacoromanica.ro
265
www.dacoromanica.ro
266
www.dacoromanica.ro
267
www.dacoromanica.ro
268
www.dacoromanica.ro
269
www.dacoromanica.ro
270
www.dacoromanica.ro
271
www.dacoromanica.ro
272
www.dacoromanica.ro
273
www.dacoromanica.ro
Doi robi.
SA-1 aduceti pe saptezeci si cinci ! rAsund deodatä
chiotul sergentului, un glas care cutremurd zidurile. In golul
linistei mortuare a celulelor, aceste rAcnete curmA visarea
robilor si-i fac sä tresard cum stau asa uitati cu fruntea in
palme. Se aude zingänitul legAturii de chei cum sunA pre-
lung, ascutit, obraznic... Sgomotul se apropie de usa mea.
(Eu sant pAcatele mele eu sant 75.) Aud cheia cum se
infige greu in broascA, cum se invarteste odatä, de douA
ori. Un val de lumina nAväleste pe usa ce se deschide si
ma face sd-mi free ochii. In prag e un pandur imbracat de
paradä, cu pusca pe mar, cu baioneta strAlucitoare in \fart
drept, rigid, cu cunoscuta severitate ungureascA :
Mergem la judecAtor !
MA ridic, imi iau pAldria si ies. Gardianul md indeamnd
dela spate, cu ungureasca lui poruncitoare :
Inainte, domnule, inainte !
Coborim scArile, trecem printr'o curte in care o ceatA
de robi in mantale lungi, sure, priveghiati de vardisti, taie
lemne. Toti se opresc, muzica lor monotand inceteazd o clipd.
Intorc capul spre mine, par'c'ar zice : Inca' unu! Ce o fi
gresit si Asta ?... ApucAm pe un coridor intunecat, ca sd ie-
sim din nou la lumina". Se dechide usa, o antisambra. To-
varAsul meu lisi potriveste chipiul. Alta' usA. IntrAm Intr.' o
camera' largA, cu o masa mare la mijloc, cu polite pe pAreti
si cu o mesitd in colt. Vardistul std drept in fata domnului
dela masa mare, salutA, si isi bate cAlcaiele:
VA anunt cu supunere, domnule judecAtor, Maria ta,
l'am adus pe saptezeci si cinci!
Bine ! Asteaptd! 5i domnul dela masa mare isi
indreaptd ochii spre mine. MA invAluie de sus 'Ana jos intfo
privire de triumf si strasnicd multumire. Inca nimeni nu m'a
www.dacoromanica.ro
275
www.dacoromanica.ro
276
www.dacoromanica.ro
TovarAi de drum.
Insemnäri din calAtorie.
Asa m'am simtit de singur si de strain azi-dimineata,
aici departe in muncti Scotiei, unde m'au adus valurile pri-
begiei. Cand sd deschid ochii in pat, la cea dintaiu tremurare
de lumina ce mi-a atins genele, am avut o tresarire care
mi-a patruns cu un fior rece intreg trupul.
Mi se !Area, ca din cadrele de pe pereti lorzii si baronii
de pe vremuri, stapkii de odinioara ai acestui castel batran,
in care ma adapostesc de cateva saptämâni, si-au atintit
asupra mea cautatura lor rece si ma fulgerl cu dispretul lor
suveran. Cavalerii cu peruca, cu obrazul luminat de-un zambet
inghetat si ironic, ma privesc intrebatori, in vreme ce o lady
din colt isi increteste fruntea cu severitate si simt a inteo
clipita are sd-si scuture nervoasd mantia de hermelin si pu-
nandu-si lornionul are sa intoarca capul. Deodata par'ca tot!
acesti strabuni zugraviti de mesteri zugravi, baroni imbracati
in zale stralucitoare, iscusiti barbati de stat cu privirea adanca
si intunecatd sub fruntea boltita, curtezani pudrati cu buclele
argintii si nevestele lor, aceste aristocrate cu talia svelta, cu
degetele lung! si subtiri, intreaga societatea asta distinsa a
inceput sa se miste.
De departe s'a pornit un susur care creste si din care
deslusesc zinganit de zale si clinchet de otele ; aud cum se
bat pintenii de argint, cum picura clar piuitul lor prelung si
ascutit amestecat cu fosnetul de matasa grea prinsa in valu-
rile unor trene lungi ; si tot mai aproape vine aceasta ingra-
madire de sunete neobisnuite. $i lucru ciudat: intr'o clipita
pornesc si mobilele din casa sa se urneasca din loc. In jur
de mine e un sopot si o fierbere generald : scrinul de aba-
nos cu editia lui Shakespeare din 1623, masa de langa fe-
reastra adusa din Versailles dela curtea lui Ludovic XV, du
www.dacoromanica.ro
278
www.dacoromanica.ro
279
scoate din hotarele lui vechi, cu atat i-se va parea mai isbi-
tor contrastul unei situatii schimbate. De aceia ofice instrainat
de tard sau de neam isi pästreaza in intimitatea sufletului
pand la sfarsitul vietii, insusirile cari 11 leaga de petecul de
pamant din care s'a smuls si cari il urmaresc totdeauna, ca
o mostenire fatala. 0 floare, scoasa din tarina unde a rasdrit
si saclitä sub alt cer, va trai poate si va tanii mai departe,
dar altoita cir o mlaclitä straind se va präpadi. Asa si sufletul
nostru, care pästreaza vesnic parfurnul pamantului si lumina
cerului de unde a pornit in lume si spre cari totdeauna va
privi inapoi.
De aceia, imi ziceam eu, reluand firul visului care
rn'a turburat ar avea toata dreptatea aceste porodite de
lorzi sa protesteze impotriva mea. Ne potrivim doar asa de
putin si santem atat de straini unul de altul. Doua lumi de-
partate si Vara inrudire. Eu n'as putea patrunde nici odatli in
haina inimilor cari au batut odinioara, sub aceste arrnuri de
cavaleri medievali ; si ei, tot asemenea, n'ar intelege nici and
sbuciumul care imi infierbanta tamplele. Deosebirea de neam,
de Ord si de ierarhie sociald ne indruma sufletul pe afar'
potrivnice, cari nu se intalnesc. As putea sa trdesc un veac
intre ei, sa-i vad zi de zi, sd le ascult vorba potolitä si cu-
minte, sa le admir asezamintele intelepte, sä stau alaturi de
ei cand mananca, cand fac chef, cand se roaga, sä 'ntind
bratul acestei femei cu talia de viespe, sd le vad cu ochii
inlacrimati si rugatori, sau cu fulgere de ura in privirea
aprinsa, eu totusi simt Ca asi ramanea pe veci inchis in cc-
tatea gandurilor si nazuintelor mele de-acasa.
Ori-ce calator, fie cat de sarac, cand pleaca la drum,
isi ia o bruma de merinde. Asa si sufletul. La plecare in-
cared cat poate. Duce cu el de-acasa soare, svon de padure,
duce joc de lumini si de umbre, duce oameni, glume, dureri,
sperante, sirnpatii, duce dragoste si ura. Cu cat e mai larg
in incaperile lui, cu atat ia mai multi din acesti tovarasi cre-
dinciosi cari ii urmaresc toate drumurile. Sarantocul pleaca
gol si cu traista in bat, in care-si mototoleste toatä avutia,
dar omul cu cuprinsuri se ingrijeste de merinde si bagaj. Si
www.dacoromanica.ro
280
www.dacoromanica.ro
281
www.dacoromanica.ro
Prin noi in§ine.
In discutiile ziarelor, cu deosebire de-un timp incoace,
se agita tot mai des o chestiune predilectd: Impdcarea noa-
strd cu guvernul. Din lurid in lund se iveste cate-o notd de
trei randuri la cutare gazetd, in care se aminteste declaratia
in acest sens a unui politician ungur, sau pdrerile cutdrui
fruntas de-al nostru. Ba, ce e mai mult, aldturi de strAduin-
tele putinilor oameni cinstiti, cari desfasurd o activitate in
aceastd directie, ne pomenim incetisor cu o intreagd ceatd
de aventurieri, pentru cari apostolatul de acest gen a ajuns
un tel de profesiune destul de rentabild pentru bucdtdria bor.
Si am fi nedrepti, dacd, judecând cu deplind rdceald, n'am
spune cd in opinia noastrd publicd aceste tendinte pe ici pe
colo gdsesc un oarecare rdsunet. Ne mai cumphind acum
rationamentele de ordin politic, prin cari s'ar putea sustinea
sau ddrima indreptAtirea acestei chestiuni, sd ne dam selma
in treadt din ce conceptie anume porneste vânturarea ei si
intru cat sdnt juste rezoanele spiritului public din cari e
scoasd la suprafata.
Aruncand o privire asupra främântärii noastre din tre-
cutul apropiat, noi vedem cum actiunile politice sdvdrsite de
noi se reduc aproape numai la formularea unor juste pretentii,
la accentuarea când mai slat* când mai puternicd a postu-
latelor noastre legitime fatd de organele puterii de stat, Vara'
a se statori in acelas timp cdile si mijloacele unei intäriri
nationale la noi acasd prin puterile noastre. Din toate actele
noastre politice se rdsfrânge acest principiu de-a statori o for-
mula fata de o situatie noud creatà de-o lege sau dispozitie
mai recentd prin cari se tintea desfiintarea noastrd, Mil a se
indica in acelas timp mijloacele de rezistenta si färd a se
lucra sistematic la opera de apdrare. Din aceste rezultd im-
prejurarea extrem de pdgubitoare pentru noi, cd pând când
www.dacoromanica.ro
283
www.dacoromanica.ro
284
www.dacoromanica.ro
285
www.dacoromanica.ro
286
www.dacoromanica.ro
287
www.dacoromanica.ro
Cupririssul.
Pag.
Pro domo 5
Pe drum nou 11
Tabu 14
Dreptul criticei 22
Vrem o credintà 27
PArinti $i fii 34
Generatia nouA 40
Educatia in $cohle ungure$ti 47
Copiii nimanui . . . . 58
Chemarea preotimii noastre 63
0 deosebire . . . 72
Cinstea cirjei 76
Cut Antul arhiereilor 85
Robia banului 8$
Deputat i no$tri 93
Cultura ungureasca aZ
AdunAri poporale 102
Ne primenim 105
Adevdrul 110
Mici negustori 117
Roadele iertArii 122
Fruntapl 126
A paritii ciudate 131
Oameni slabi 136
Condotien marunti 139
Mijloacele lor 143
Doua judecati 147
Crima $i pedeapsA 150
Doua morminte . 153
DouA mentalitati 156
PoliticA sAseasca . 164
Trei rAnduri la gazetA 167
Micile garnizoane 171
Thalia noastra . . . 175
De vorba cu un strain 180
Fruntasi ai neamului 185
Fericitii ro;tri expatriati 189
Un infrint 194
Un fal$ Cotiolan 199
Diagnoza unui strain 205
A murit un om 210
Alma mater 216
Drumeti intarziati 220
Fumega putregaiul 225
0 noua morala 229
lnvAtaminte . . . 234
Indemnuri noui 238
Povestea unei case 242
Morala celor m ci 245
In urma unei pierderi 219
La groapa lui Bunea . 252
Un suf et frumos 256
Drumul untn cuceritor . . 261
Doi robi 274
TovarA$1 de drum . 276
Prin noi invine 282
www.dacoromanica.ro
Pretul: Coroane 3.
Pentru Romhnia : Lei MO.
www.dacoromanica.ro