Probleme Speciale de Medicina Muncii
Probleme Speciale de Medicina Muncii
Probleme Speciale de Medicina Muncii
FEMEILE ŞI MUNCA
Sistemul musculo-osteo-articular
- în acestă perioadă are loc dezvoltarea rapidă somatică şi funcţională.
Musculatura se dezvoltă mai mult şi mai repede la băieţi decât la fete. În caz de munci grele pot
fi asimetrii musculare în aproape toate profesiile.
Oasele îşi continuă procesul de creştere şi încep preocesele de osificare a nucleilor
epifizari. Încheierea acestui proces coincide cu sfârşitul creşterii care la fete are loc în general la
16 ani, iar la băieţi la 18 ani.
Datorită procesului de creştere a oaselor, unii adolescenţi pot prezenta dureri articulare
care dispar în repaus.
Desfăşurarea de către adolescenţi a unor activităţi în ortostatism prelungit sau pe planuri
dure poate genera o slăbire a bolţii plantare. Munca fizică grea desfăşurată de către adolescente
au efecte asupra dezvoltării oaselor pelvisului determinând apariţia unui pelvis plat.
În adolescenţă pot să apară unele boli osteoarticulare cauzate de condiţiile de muncă:
- hiperlordoza lombară cu ciofoza dorsală
- picior plat
- epifizita capului femural
Aparatul cardiovascular
Adaptarea la efort este mai deficitară la adolescent decât la adulţi, aceasta făcându-se pe
seama frecvenţei cardiace debitul sisolic fiind mai mic, inima lucrând mai puţin economic.
Mulţi dintre adolescenţi prezintă sufluri funcţionale.
Adolescenţii pot prezenta stări de hipotensiunesau hipertensiune sistolică tranzitorie,
variaţii care se datoresc unor stări de hiperexcitabilitate a sistemului nervos vegetativ.
De asemenea pot prezenta tahicardie şi dispnee de efort stări care pot conduce la o
diminuare a capacităţii de muncă şi necesită o supraveghere specială. Aceşti adolescenţi prezintă
contraindicaţie pentru eforturi fizice mari.
Sistemul hematopoetic
- creşte volumul masei de sânge circulant
- creşte cantitatea de hemoglobină la băieţi. Fetele în timpul adolescxenţei prezintă de obicei
anemie feriprivă datorită pierderilor exagerate de sânge în timpul menstruaţiei, sau a unei
alimentaţii dezechilibrate.
Sistemul hematopoetic al adolescentului fiind foarte activ, poate prezenta o sensibilitate
crescută la anumite toxice cu acţiune nocivă cum ar fi benzenul şi plumbul.
Sistemul nervos
Sistemul nervos vegetativ prezintă o labilitate particulară cu predominanta simpaticului
care se manifestă prin reacţii vasomotorii periferice: palpitaţii, transpiraţii, labilitatea tensiunii
arteriale.
Particularităţile psihologice
În adolescenţă funcţiile psihice ating valori maxime.
Viaţa afectivă suferă modificări profunde. Impulsurile şi emoţiile de origine sexuală pot
determina stări tensionale care se manifestă sub formă de ticuri sau tulburări psihosomatice:
cefalee, dureri epigastrice, dureri precordiale.
Efortul şcolar şi profesional neraţional din punct de vedere fiziologic poate cauza boli de
suprasolicitare. Programul prelungit, munca de noapte, influenţeaza negativ sănătatea.
Noxele fizice cele mai nocive pentru adolsecenţi sunt: radiaţile ionizante, vibraţiile,
zgomotul şi temperaturile înalte.
Pulberile pneumoconiogene au o nocivitate crescută pentru tineri.
Noxele chimice au efecte mai intense decât la adult.
- există posibilitatea cumulului în organism a unor toxice ca: plumbul, mercurul, arsenul,
- efecte inhibitorii asupra creşterii: plumbul, mercurul, seleniul, monoxidul de carbon,
- sensibilitatea mai mare a adolescentuluila o serie de toxice: monoxidul de carbon, sulfura
de carbon, compuşi nitroaromatici, benzen, plumb.
PROFILAXIE
Din punct de vedere al medicinii muncii este necesar a se cunoaşte următoarele aspecte:
- epilepsia este diagnosticată din copilărie
- epilepsia a apărut mai târziu şi bolnavul prezintă crize tipice sau crize atipice (scurte pierderi de
cunoştinţă fără convulsii).
În cazul examenului medical la angajare medicul de medicina muncii se poate confrunta
cu două aspecte:
- bolnavul declară că are epilepsie şi în acest caz trebuie stabilită aptitudinea în muncă pentru
respectivul loc de muncă pentru care se solicită angajarea
- bolnavul ascunde boala şi nu declară că are epilepsie, în acest caz este necesar a se depista
boala prin: - anamneză atentă şi ţintită
- examen clinic (observarea unor cicatrici la nivelul feţei sau craniului)
- efectuarea electroencefalogramei
Dacă diagnosticul de epilepsie nu este cert nici după efectuarea encefalogramei şi este
vorba despre un loc de muncă de securitate, candidatul la acest post va fi declarat inapt.
Apariţia unor crize de epilepsie pe parcursul desfăşurării activităţii profesionale necesită
evaluarea bolnavului privind aptitudinea de a efectua în continuare activitatea profesională la
locul de muncă unde a fost angajat sau necesită schimbarea locului de muncă.
Condiţii de muncă favorabile pentru bolnavul epileptic:
- program de lucru normal fără ore suplimentare, în ture de zi;
- ritm de muncă normal fără suprasolicitări fizice;
- climat favorabil la locul de muncă fără tensiuni psihice şi mentale mari (fără stări conflictuale);
- zgomot sub limita maximă admisă de 87 dB (A);
- iluminat corespunzător fără contraste puternice de iluminare;
Locuri de muncă contraindicate pentru epileptici:
- muncă la înălţime;
- posturi de securitate;
- orice loc de muncă în cazul crizelor frecvente, a celor rebele la tratament, a asocierii epilepsiei
cu tulburări mentale sau cu alcoolism.
La examenul medical la angajare, medicul va solicita o declaraţie scrisă celui care se
angajează că nu a avut crize de epilepsie.
18.4. DIABETICUL ŞI MUNCA
PROFILAXIE