ANESTEZIA GENERALA

Metoda prin care se suprima temporar perceperea senzatiei dureroase sau

transmiterea excitatiei dureroase, prin intermediul anumitor substante ce
la nivelul celulelor nervoase din SNC.
.actioneaza
Se caracterizeaza prin: suprimarea constientei, a senzatiilor dureroase si a
reflexelor cu pastrarea functiilor vitale ( respiratia si circulatia ).

Cuprinde 4 etape:

1. Hipnoza (pierderea constientei)

2. Analgezia (disparitia senzatiei)
3. Relaxarea musculara (pierderea tonusului muscular)
4. Actiunea antisoc.
lndicatiile metodei: interventii chirurgicale pe cop, git, torace, abdomen,
membre

Materiale folosite:

Droguri ce se administreaza pe cale respiratorie (inhalatorie) si sangvina

(intravenoasa).

ANESTEZ'A PRI N I N HALATIE

Foloseste lichide volatile (eter) si gaze (protoxid de azot)

Ahestezia generala cuprinde 4 taze:

l. Faza I (analgezia) - dureaza de la inceputul anestziei pina la pierderea

constientei, fiind caracterizata prin: puls acceterat, TA ridicata,
respiratie neregulata, pupile cu diametruul normal.
ll. Faza ll (excitatie) -
dureaza de la pierderea constientei pina la
instalarea respiratiei regulate, fiind caracterizata prin: pupile
midriatice, tahicardie; bolnavul nu trebuie supus niciunui stimul,
excitatiile nociceptive ducind la stop cardiac.
Pot apare: spasm bronsic, glotic, aspiratie bronsica, Fi ventriculara.

lll. Faza lll -

(anestezie chirurgicala) dureaza de la aparitia respiratiei
regulate la incetarea respiratiei spontane prin paralizia centrului
 respirator. Are mai multe grade de profunzime caracterizate prin:
pupile miotice, globi ocularificsi, reflex cornean disparut.
lV. Faza lV (toxica - de paralizie respiratorie)- este atinsa doar accidental,
fiind caiacterizata prin relaxarea completa a intregii musculaturi
netede si striate, insuficienta circulatorie, insuficienta respiratorie,
stop cardiac.

APARATE SI TEHNICI

1. Circuit respirator deschis. Totalitatea gazelor inspirate de bolnav din

aparat (narcotic si oxigen) este expirata in atmosfera inconjuratoare. Cel
mai simplu tip de aparat este masca alcatuita dintr-un cadru metalic
mentinut etans pe fata bolnavului ale carui nas si gura sint acoperite de
comprese peste care se toarna substanta anestezica (eter).
2. Circuit respirator semideschis. Bolnavul inspira. un amestec artificial de
substanta anestezica si oxigen, iar expirul se face in mediul extern.
3. Circuit respirator semiinchis. O parte din gazele expirate sint captate si
depurate de CO2 intr-un rezervor continind calciu sodat si apoi reinspirate
de bolnav impreuna cg o cantitate de gaze proaspete.
4. Circuit respirator inchis. Intreaga cantitate de gaze expirate este captata
intr-un recipient dupa o prealabila absorbtie a CO2 si apoi reinspirata de
bolnav.

ANESTEZIA GENERALA CU INTUBATIE OROTRAHEALA

Narcoticul este introdus in trahee printr-un tub - sonda de intubatie oro-traheala

tip Murphy - care mentine caile aeriene superioare deschise.
Avantaje:

1. Mentine larg deschise caile aeriene superioare, impiedicind epiglota si

baza limbii sa astupe orificiul laringian;
2. lmpiedica inundatia traheo-bronsica prin varsaturi
3. Permite controlul permanenet al respiratiei it

4. Absorbtia secretiilor bronsice

5. lnterventii chirurgicale prelungite
6. Folosirea in deplina siguranta de medicdmente curarizante.
Dezavantaje: relativ minore - leziuni de corzi vocale, edem glotic, infectii
nosocomiale.
APARATU RA

t. Laringoscop
2. Canula endotraheala tip Murphy, sonde tip Carlens
3. Aspirator de secretii bronsice
4. Departator autostatic pentru gura
5. Aparatul de anestezie contine: - piesa centrala cu tubulatura
-circuit respirator
-masa de comanda
-sistem mecanic de asigurare a respiratiei.

TEHNICA METODEI
1. Premedicatia -
seara se administreaza fenobarbital, diazepam, iar
dimineata mialgin si atropina
2. lnductia anestezica - se realizeaza cu pehthotal (tiobarbituric) si
substanta curarizanta.
A. Curarele - substante miorelaxante care blocheaza transmiterea
impulsului nervos catre muschii scheletici la nivelul placii
neuromusculare. sint : naturale si sintetice, care se impart in: -
pahicurare
-leptocurare

Nici o curara nu va fi injectata daca nu exista posibilitatea unei

respiratii asistate. Antidotul este prostigmina (Miostin).

CONTROLUL ANESTEZIEI - PARAMETRI

1. Faciesul- este initial usor cianotic

2. Pupila - tot timpul miotica. Daca se dilata brusc, bolnavul varsa sau intra
in sincopa
3. Reflexul patpebral (inchiderea fantei palpebrale la ating.r", pl.fapei)
dispare cind se obtine narcoza chirurgicala.
4, Reflexul cornean (contractia pleoapelor la atingerea corneei)
5. Pulsul
6. Tensiunea arteriala
7. Saturatia in oxigen.
INCIDENTE SI ACCIDENTE

1. Oprirea respiratiei
2. Tusea prin reflex vago-vagal datorat iritarii mucoasei traheale
3. Varsaturi prin reflex vago-vagal datorat iritarii mucoasei gastrice
' 4. Sughitul
5. Convulsia
6. Astuparea traheei cu secretii
7. Oprirea cordului.
Tratament prin:
- Respiratiecontrolata
Oxigenare
- Masaj cardiac.

ANESTEZIA PE GALE INTRAVENOASA

Se foloseste in interventii de scurta durata
Avantaje: inductie usoara, absenta stadiului de excitatie, trezire rapida, absenta
iritatiei mucoasei gastrice si bronsice.
Reguli:

1. Doza optima pentru fiecare substanta

2. lnjectare lenta si strict intravenoasa
3. Apneea opreste administrarea drogului
Compticatii: necroza la injectare perivenoasa, laringospasm, stop cardiac prin
supradozare.

Medicamente:

Barbiturice - cu actiune scurta

a Neba rbitu rice
Analgetice centrale intravenoase (mialgin, fentanil),
AN E$TEZI A LOCO-REG I ONALA

Eliminarea senzatiei dureroase dintr-o anumita regiune a corpuluifara pierderea

starii de constienta.

SU BSTANTE AN EST EZICE LOCALE

Prima substanta din categoria analgeticelor anestezice locale a fost cocaina.

Esteri: procaina, cocaina, clorprocaina, tetracaina

Amide: lidocaina, mepivacaina, bupicacaina, etidocaina.

Mecanism de actiune

ln functie de gradul de liposolubilitate substanta patrunde in celula nervoasa, se

leaga de receptorii proteici din interiorul membranei celulare si blocheaza porul
de sodiu si nu mai permit depolarizarea membranei,'blocind astfel transmisia
impulsu lui nococeptiv.

Liposolu bi litatea determina potenta su bsta ntei.

Legarea de proteine determina durata de actiune.

Efectele secundare si toxicitatea anestezicelor locale:

' Precautii de administrare la bolnavii cardiaci, renali, cu insuficienta

hepatica: poate apare hipotensiune
- Substantele de tip ester dau reactii de tip alergic pina la soc anafilactic
- Toxicitatea locala este redusa, datorindu-se mai ales injectarii accidentale
de substanta in spatiul subarahnoidian sau concentratiilor crescute de
anestezic local
- Toxicitatea sistemica este cea mai importanta, manifestarile fiind la nivel
nervos central sl cardiovascular.

ETAPELE ANESTEZ]EI LOCALE

,l

1. Bloc simpatic cu vasodilatatie periferica si cresterea temperaturii cutanate

2. Pierderea sensibilitatii termice si dureroase
3. Pierderea proprioceptiei
4. Pierderea sensibilitatii la atingere si aparare
5. Bloc motor.
TEH N ICI DE AN ESTEZIE LOCO-REG IONALA

a. Anestezie regiona la prin inf iltratie

b. Anestezie de contact
c, Blocajul de nerv periferic
d. Blocaj de plex nervos
e. Anestezie regionala intravenoasa
f. Blocaje regiona le centra le: a nestezie su ba ra h noid ia na = ra h ia neste zia

a neste zie epid u ra la = perid u ra la

a, Anestezia prin infiltratie

lnfiltrarea tegumentului si a tesutului celular subcutanat in zona viitoarei
incizii, afectind etapa de receptie a stimulului nococeptiv
lndicatiile sint limitate la mici interventii chirurgicale
lmportanta este cunoasterea dozei maxime ahestezice pentru fiecare
substanta utilizata
b. Anestezia de contact
Exclusiv la nivelul mucoaselor
cu substante aplicatd' pe acestea sub forma de ger, spray sau sorrtii,
afectind tot etapa de receptie a stimulului nococeptiv
lndicatiile sint in oftalmologie, stomatologie sau ca adjuvant pentru
efectuarea unor manevre (intubatie vigira, sondare vezicara, gastrica)
c. Anestezia regionala intravenoasa
Administrarea pe cale intravenoasa a substanteianestezice
locale dupa ce
in prealabil s-a pus un garou pneumatic la nivelut bratului
Permite acelasitipuride interventii ca prin blocajul de plex
brahial, dar sint
frecvente compliacatiile toxice datorate dozei crescute
de anestezic local
injectate intravenos
d. Blocajul de nerv periferic
lnfilt'ar:ea la nivelur proiectiei cutanate a nervului de
blocat dupa
prealabila infiltratie a tegumentului la nivelul locului
de punctie i
Mecanismul de actiune este de blocare la nivelul transmisiei
se utilizeaza pentru nervii intercostali, ulnar, median, radial,
musculocutan, ilioinghinal - iliohipogastric, femurocutanat lateral,
femural, obturator, sciatic, peronier profund, safen, tibial posterior,
crural, penian.
e. Blocajul de plex nervos

,,{*\
 ---____

- Blocajul de plex cervical pentru interventii la nivelul capului si gitului

- Blocajul de plex brahial ce anesteziaza membrul superior cu exceptia
tegumentului umarului si partii mediale a bratului, indicat pentru
interventii ortopedice sau de chirurgie plastica
- Blocajul de plex lombar si de plex sacrat pentru anestezia membrului
inferior indicata mai ales pentru interventii ortopedice
f. Blocajele regionale centrale
- Anestezia subarahnoidiana = rahianestezia
- Anestezia epidurala = peridurala

Anestezia subarahnoid ia na

- Se realizeaza prin injectarea in spatiul subarahnoidian (dintre arahnoida si

piamater) unde exista lichid cefalorahidian, a substantei anestezice locate
prin intermediul unui ac fin prevazut cu un mandren.

Anestezia epidurala

- Se realizeaza prin injectarea substantei anestezice in spatiul epidural

-
spatiulvirtual aflat intre ligamentur galben si duramater
Perioada postoperatorie

- Pina in postoperator bolnavul va fi insotit de medicut anestezist care va

supraveghea functiile vitale, liniile venoase si satrea clinica a acestuia.
- Monitorizare postoperatorie:
1. TA
2. ECG in 2 derivatii (Dil si V5)
3. SpO2
4. Diureza
5. drenaje

t
"-"rl
I