POLITOLOGIE

Testul I
2015 2016

1. Care este obiectul de studiu al politologiei.

Obiectul de studiu al politologiei este geneza, esenta si manifestarile politicului atit in contextul unei societati
cit si in perspectiva istorica.

Stabilirea obiectulyi de studiu al stiintei politice impune precizia unor elemente preeliminare cum ar fi:
domeniu de studiu, notiunile, conceptiile, categorile, functiile indeplinite in domeniul cunoasterii, locul pe
care respectiva stiinta il ocupa in sistemul stiintelor sociale si politice, utilitatea si eficienta sa sociala.

2. Care sunt funciile politologiei.

Ca teorie generala a politicului, politologia exercita in cadrul societatilor, in special acelor democratice o
serie de functii. Prin aceste functii, ea isi exprima, manifesta, rolul,utilitatea si eficienta sociala.Amploarea
acestor functii, utilitatea lor nu sunt aceleasi in toate societatile si sistemelesociale, ci ele sunt, in mare
masura determinate de o serie de factori, cum ar fi:
- natura regimului social si a fortelor social
-politice aflate la putere;
- nivelul dezvoltarii vietii materiale si spirituale;
- gradul dezvoltarii vietii politice si in special a democratismului;
- sarcinile, obiectivele politice urmarite si realizate.
In esenta, politologia exercita urmatoarele functii:
Funcia cognitiv - cunoaterea i nelegerea fenomenului politic n scopul stabilirii unui
comportament corespunztor.
Functia creative - Cunoasterea realizata de politologie se materializeaza in elaborarea unor teorii,conceptii,
doctrine si programe politice, intr-un cuvant in crearea unor valori politice ce vor crea si fundamenta cultura
politica.
Politologia nu numai ca se intemeiaza pe valori, ci ea insasi creeaza valori, valorile politice.
Functia praxiologica- Politologia nu este numai o stiinta teoretica, abstracta ci ea este dublata de o importanta
dimensiune praxiologica. Prin rezultatele si concluziile la care ajunge, ea este inmasura sa ofere solutii
pertinente pentru imbunatatirea si perfectionarea sistemului politic
Functia formativ-educativa civica si patriotica.Prin datele, cunostintele si informatiile dobandite, prin valorile
politice create si puse incirculatie, politologia contribuie in mare masura la formare si dezvoltarea unei
educatii civice patriotice si politice, a constinei de sine a individului si a societaii.
Funcia previzionala-Singura sau impreuna cu alte stiinte sociale sau politice de ramura, politologia poate
prefigura modelele si alternativele de dezvoltare sociale si le pune la dispoziia societaii.
Dup cum ni le-a dictat proful:
1.Teoretico-couminitiv
2.De prognoz
3.Instrumntal(ilustreaz cile effective,modele de reformare a societii)
4.Diagnozei politice
5.Socializrii politice
6.Axiologic(se ocup cu sistematizarea normelor i valorilor,
7.Funcia praxiologic(praxi-practic)-se verific n practic veridicitatea politic.

3. Explicai corelaia politologiei cu alte tiine.

Fiind o stiinta a studiului societatii, a politicului, politologia face parte atat din cadrul stiintelor sociale, cat
si a celor politice. Ea se afla in relatii de comunitate, dar si de identitate, particularitate cu stiintele sociale:
istoria, filosofia, economia, politologia. Relatia, raportul de comunitate dintre politologie si stiintele sociale
decurge din faptul ca toate au ca obiect de studiu societatea. Particularitatea, individualitatea dintre politologie
si stiintele sociale vine de la domeniul distinct de studiu al societatii, specific fiecarei stiinte in parte. Intre
politologie si stiintele sociale se naste, se dezvolta relatii de interactiune, interdependenta, de
complementaritate reciproca. Cunostintele, datele, informatiile acestor stiinte sociale sunt folosite de
politologie in studiul politicului. La randul lor si aceste stiinte se pot folosi de datele si cunostiintele oferite de
politologie, contribuind astfel la o analiza detaliata si profunda a societatii.

4. Ce este politica.

Este o stiinta , arta, practica sociala, domeniu sau sfera aparte a societatii, care dirijeaza prin intermediul
institutiilor de stat.

Politica dupa Vebster este arta sau stiinta despre conducere.

-este o activitate sau afacere ale guvernului politicului si partidului politic

-metodele sau tacticile legate de administrarea guvernului sau statului.

Politica este ca o stiinta(Aristotel)

Politica ca o arta a conducerii cu oamenii(platon)

Bismark:politica arta posibilului

Max Veber: politica:lupta cu mposibilul.

Din punc de vedere Marxist :politica este expresia concetrata a economiei.

5. Care sunt particularitile i aspectele principale de explicare a politicii.

Doar politica o putem urmri ca mod de organizare i conducere a comunitilor umane globale,ca aciune politic
manifestat n relaiile ntre clase i categorii sociale,ntre acestea i instituiile politice, relaii care se manifest
naciunile pentru obinerea puterii politice. O faet sub care se prezint politica l constituie i programele
politice, care cuprindstrategii, metode, mijloace pentru realizarea intereselor subiecilor aciunii politice.
Forma caracteristic sub care se manifest politica dup prerea unor politologi este aceea a raportului dintre
guvernani i guvernai,dintre conductori i condui.
Politica reprezint acel domeniu al vieii sociale n care sedesfoar viaa contient a oamenilor, de regul n mod
organizat, pentru promovarea anumitor interese care se manifest sub o multitudine de forme, precum: interese
individuale, generale, degrup social, naionale, internaionale, interese economice, spirituale, politice. Servirea
i promovarea diversitii de interese, atunci cnd se realizeaz n mod contient, prin activiti organizate i programate
se constituie n domeniul politic
 6. Numii etapele de dezvoltare a gndirii politice.

Marile personaliti ale antichitii, Confucius, Platon, Aristotel i alii, au pus piatra de temelie a unui edificiu
specific al activitii umane tiina politic, politologia, lsndu-ne un mare tezaur spiritual.
De antichitate este legat i etimologia noiunii de tiin politic, politologie, rdcinile creea vin de la
cuvintele greceti politike treburi obteti, de stat, i logos tiin, nvtur, cuvnt. Literalmente
termenul politologie nseamn tiina despre politic. Adic un domeniu specific al activitii umane care este
legat de raporturile de putere, organizarea politic a societii, instituiile politice, principiile i normele care
asigur funcionarea societii, relaiile dintre oameni, societate i stat.
Constituirea politologiei ca tiin distinct ncepe odat cu diferenierea tiinelor. Disocierea politologiei,
individualizarea ei ca tiin de sine stttoare ncepe la mijlocul secolului al XlXlea, odat cu creterea
rolului i determinarea locului politicului n domeniul cunoaterii i al practicii sociale. n procesul de
emancipare a tiinei politice putem evidenia dou etape:
Acest proces deemancipare a tiinei politice s-a desfurat n doua etape:
a) prima etap s-a desfurat la mijlocul secolului al XIX-lea i a vizat n principal, desprinderea politologiei mpreuna
cusociologia de celelalte tiine socio-umane;
b) cea de a doua etapa s-a consumat ctre sfritul secoluluial XIX-lea i a constat n separarea tiinei politice de
sociologie,fenomen asociat i cu apariia noului su sens i coninut de tiin astudierii politicului i tot ce ine de
acesta.

7. Ideile politice din Orientul antic.

Constituirea i dezvoltarea ideilor politico-juridice se afl n strns legtur cu evoluia

comunitii umane pe parcursul diverselor perioade istorice. Este de reinut, c la etapa iniial de constituire a
gndirii politice, n operele gnditorilor timpurii, ideile cu caracter politico-juridic se conineau n lucrri cu
caracter filozofic, etic, religios etc.
Aadar, primele ncercri de explicare a ornduirii sociale sunt iniiate nc n perioada de
descompunere a societii primitive i de trecere la societatea constituit din clase. n miturile
egiptenilor, hinduilor, babilonenilor, evreilor i ale altor popoare din antichitatea oriental s-au
ntruchipat tendinele oamenilor de a nelege principiile evoluiei vieii sociale i natura puterii. De regul,
aceste ncercri se limitau la afirmaii, cum c unicul motiv socio-psihologic al existenei puterii politice i a
elementului su fundamental statul, este divinitatea. Ideea aceasta st la temelia apariiei, existenei i
evoluiei relaiilor dintre oameni, a caracterului venic i neschimbat al tuturor ornduirilor sociale i politice
existente.
Locul principal n constituirea i dezvoltarea politologiei ca tiin i a teoriei conflictului
social aparine concepiilor social-politice aprute n Grecia Antic.
Platon i Aristotel au aprofundat analiza filosofic, social i etico-psihologic a problemelor
statului, societii, politicii i dreptului. Filosofia politic a lui Platon i tiina politic a lui
Aristotel sunt realizri de vrf ale gndirii politice greceti.

8. Cine este numit Machiaveli al Indiei antice.

.J. Nehru menioneaz c Ceanakia a fost supranumit Machiavelli al Indiei i c aceast comparaie e
ndreptit, dar, are grij s adauge, el a fost n toate privinele o figur mult mai mare, depindu-l pe
Macihavelli att prin intelect ct i prin fapte. Nehru ne relateaz portretul lui Ceanakia, aa cum ne-a fost
transmis de o veche pies indian, Mudra-Rakasa: intrigant curajos, mndru i rzbuntor, care nu iart
niciodat jignirile i nu-i uita elul, care nu dispreuia nici un mijloc pentru a-i nela i a-i nvinge
dumanul, el inea n minile sale crmele statului i considera pe suveran mai curnd ca pe un stpn iubit
dect ca pe un stpn al su. Nimic nu-l putea opri pe Ceanakia continu Nehru cnd voia s-i ating
scopul: nu avea nici un fel de scrupule n alegerea mijloacelor pe care le folosea, era ns destul de nelept
pentru a nelege c, folosind mijloace nepotrivite, poi compromite nsui scopul. Noi putem aduga ceva
mai mult: ca i Machiavelli, recomandnd suveranului mijloacele cele mai apte pentru zdrobirea adversarilor
si i pentru consolidarea puterii sale, Cautilya l oblig n acelai timp s se ngrijeasc de bunstarea
supuilor si, pentru c n fericirea i nflorirea lor rezid propria fericire: Folosul regelui nu st n ceea ce-i
place lui , ci n ceea ce este pe placul supuilor acesta este folositor regelui (I, 16, 19). Dealtfel, ca i
Machiavelli, el nu a inventat mijloace morale pentru exercitarea guvernmntului, ci a pornit de la practica
existent a luptei pentru putere, fr a-i nvlui raionamentele n ipocrizia moralizrii religioase. Folclorul
politicii contemporane l-a asimilat pe Machiavelli sub imaginea unui Principe al imoralitii. Selectnd
preferenial-aforistic i scond Principele din contextul general al epocii, ntr-adevr, Machiavelli pare s ne
spun c neltoria, minciuna, viclenia i prefctoriile Suveranului politic sunt doar mijloace pentru
atingerea Scopului conservarea Puterii, prin controlul voinei celor puternici i a voinei maselor. Imaginea
cinismului machiavelian plete ns n comparaie cu recomandrile i strategiile recomandate de gnditori ai
Chinei i Indiei antice asupra problemelor cuceririi ori meninerii Puterii.

9. Ideile politice din Grecia Antic.

Un loc de seama n gndirea politica l detine Herodot (sec. V d.Hr.) care, dupa unii politologi,ar trebui
considerat nu numai parinte al istoriei ci si al politologiei. Herodot defineste formele deguvernamnt:
democratie, oligarhie si monarhie,analiznd totodata cu argumente, virtutile si neajunsurile fiecarei forme de
guvernamnt.
Pitagora (c. 580-500 .Hr.), matematician, ompolitic si filosof grec. Se remarca si printr-o seriede idei legate
de organizarea si conducereapolitica a societatii, ndeosebi, privind forma deguvernamnt. Pitagora
gasea forma deguvernamnt aristocratica cea maicorespunzatoare.
Heraclit (c. 540-475 .Hr.), filosof materialist.Conceptia politica a lui Heraclit se referea lafaptul ca
guvernarea trebuie sa fie exercitata decatre cele mai bune persoane pentru ca acesteacunosc adevarul.
Conducerea societatii,considera Heraclit, trebuie sa se bazeze pe legiscrise care sa fie respectate de catre toti.
Democrit (c. 460-370 .Hr.), filosof, reprezentantal materialismului si ateismului. Referitor lapolitic,
argumenteaza necesitatea statului sidreptului, care sa fie concepute si organizate pebaze democratice.
n perioada clasica a Greciei antice (sec. V-IV .Hr.), s-a afirmat gruparea sofistilor. Sofistii auformulat o
serie ntreaga de metode si mijloaceprivind organizarea si conducerea statului, uniisustinnd aristocratia,
altii democratia.
Protagoras (c. 485-415 .Hr.) este considerat celmai de seama reprezentant al sofistilor.Finalitatea practica
a rationamentului luiProtagoras despre politica conduce spre oconotatie democratica: toti cetatenii trebuie
saparticipe n masura egala la rezolvarea treburilorpolitice.
Socrate (469-399 .Hr.), filosof si mare gnditorpolitic. Se numara printre primii cugetatori careconsidera
politica o arta, o arta regeasca princare o minoritate de ntelepti si nvatati comandaoamenii pe
calea autoperfectionarii.
Cu toate acestea, cei mai reprezentativi filozoficare au abordat subiectul politicii sunt Platon,Aristotel,
Cicero.Platon (427-347 i.Hr.) Opiniile sale politice suntexpuse in lucrarile ,,Republica, ,,Omulpolitic,
,,Legile.

In opera sa filozofica, Platon porneste de la ideea ca exista lumea ideilor obiective, primare, si exista lumea
materiala care este o copie infidela a lumii ideilor.Diferenta e ca statul in lumea ideilor este unul
ideal.Filosoful evidentiaza diferite forme de guvernare:timocratia- puterea celor cu onoare oligarhia- puterea
celor bogati, caracteristic le era nerespectarea legilor, democratia- puterea maselor, tirania- produs
al rascoalei maselor, conditionatde excesul de libertate Toate aceste forme de guvernare sunt negative,pentru
ca in locul tendintei spre idealurile supreme ale societatii, apare dorinta de putere in scopuri meschine. In
viziunea lui Platon, statul trebuie sa fie condus de filosofi, fiindca ei detin intelepciunea, militarii trebuie sa
apere statul,fiindca ei detin curajul; iar mestesugarii si agricultorii fac parte din sfera nepolitica, avind totusi
un rol la fel de important, fiindca ei asigura securitatea alimentara si gospodareasca a statului.

Aristotel (388-322 i.Hr) este considerat intemeietor al stiintei politice. Cele 2 valoroase lucrari ale lui sunt:
,,Politica si ,,Etica. El este unul dintre primii care distinge diferite forme de guvermare in functie de
numarul celor ce detin puterea(1, putini, multi), de natura lor morala(buna, rea). In conformitate cu
acest criteriu,Aristotel evidentiaza monarhia si tirania,aristocratia si oligarhia. Statul trebuie sa fie condus de
cetateni cu nivel mediu al venitului(sunt exclusi sclavii si femeile). De fapt,anume Aritotel vine cu ideea ca
clasa de mijloc asigura stabilitatea statului.

10. Ideile politice ale lui Platon.

. La noi culmi ridic gndirea politic Platon (427 - 347 .Hr., numele adevrat Aristocle, Platon este o
porecl, de la platius - lat, lat n spete)s elevul colii socratice. Platon n cultura spiritual a umanitii, n
istoria filozofiei, gndirii politice a adus un aport considerabil. Concepiile sale social-politice au suferit pe
parcursul anilor schimbri considerabile.
Dup Platon, cel ce dorete s ntreprind o reform politic a statului trebuie s aib o imagine clar despre
statul ideal. Conform concepiei lui Platon statul apare ca urmare a multitudinei necesitilor oamenilor, iar o
organizaie politic ideal poate fi realizat numai n baza raiunii ntemeiate pe dreptate. Comunitatea
omeneasc dup Platon este ntemeiat pe diviziunea muncii i diversitatea meseriilor corespunde multiplilor
nevoi i i neputina unui om de a le satisface. ns nevoile nu sunt fixe i nici limitate. De acea cetatea are
nevoie ca s se extind, avnd nite gnduri rzboinice. Pentru a realiza acest scop cetatea are nevoie de
profesioniti ai violenei, educaia crora va fi controlat de puterea public i aceast funcie a cetii va
exercitat de crema elitei, adic de cei mai buni din snul elitei educate.
Platon din punctul nostru de vedere pune i temelia metodei comparate clasificarea regimurilor politice. O
tipologie dup care Platon clasific constituiile, formele ornduirii de stat i sistemele politice a Greciei
antice. Astfel, de la el ncepe tradiia clasificrii i analizei detaliate a ornduirii statale. n Statul Platon descrie
statul ideal care reflect n sine ideile venice a adevrului i virtuii. Tipului ideal (oraul excelent) bazat
pe cunoatere i posedarea adevrului, Platon contrapune patru tipuri negative de organizare social, corelate
din punctul de vedere al dezvoltrii, n ordinea descresctoare a virtuii. cum ar fi: timocraia - dominaia celor
puternici i viteji; oligarhia - puterea se afl n minile celor puini i bogai; democraia puterea poporului
i a patra - tirania. Fiecare din ele prezint o nrutire i denaturare, o corupere a formei ideale. Platon
considera c istoria politic duce inevitabil la instaurarea tiraniei. Din aceste considerente el pune problena
neadmiterii celei mai rele ornduiri statale, a tiraniei. . Platon supune criticii democraia.
Platon acord o importan primordial educaiei. Pentru el este important cum este pus lucrul educaiei n
stat i nu forma ornduirii de stat.
Platon de asemenea nainteaz ideea divizrii sociale a muncii, rspndind-o i asupra sferei de conducere cu
statul. La sfritul vieii sale concepiile lui Platon au suferit unele schimbri eseniale.
El este pentru reprimarea total a omului de ctre stat, reglamentarea total a viei oamenilor de ctre stat
pe care l conduce un tiran avnd cea mai mare putere. Aceast nou viziune a lui Platon dup unele preri
st la baza ideei totalitarismului.

11. Ideile politice ale lui Aristotel.

Aristotel se consider una din cele mai proeminente figuri a gndirii politice greceti. Aristotel este recunoscut
drept unul dintre cei mai universali gnditori care a stat la temelia tiinei politice ca tiin distinct. Aristotel
observ prile vulnerabile ale teoreticianului utopist, idealismului lui Platon, scriind cea mai sever critic n
adresa discursului lui Platlon, Republica. A devenit o maxim expresia lui Aristorel: Platon mi este prieten ,
dar mai prieten mi este adevrul".
tiina politic n conceptul lui Aristotel este strns legat de etic. Aristotel definite existena unei naturi a
omului - omul este un animal politic" (zoon politikon). Un polis (o politeia), dup Aristotel, este organizat de
o politeia, adic de o totalitate a cetenilor. Aristotel gndete viaa omului numai n comunitate.
Aplicnd metoda tiinific de analiz, Aristotel nainteaz dou metode pentru a clasifica formele statale:
cantitativ (dup numrul diriguitorilor) i calitativ (conducerea orientat spre binele general sau n interesele
celor ce conduc).
n baza metodei de analiz Aristotel propune urmtoarea clasificare a formelor de stat: trei drepte -
monarhia (conduce unul), aristocraia (puterea aparine celor puini), politeia (o organizare politic mixta) - o
mbinare a celor mai bune trsturi caracteristice oligarhiei i democraiei - conduce majoritatea n interesul
tuturor.
Aristotel distinge i trei forme denaturate a statului -tirania, oligarhia, democraie ce se sprigin pe legi.
Aristotel concepe echitatea drept bine general. Aristotel examineaz comunicarea politic ca una din cele mai
importante comunicri umane, care nglobeaz toate celelalte forme de comunicare. n afar de ceteni
Aristotel distinge n stat nobili i ne nobili, educai i ne educai, liberi i robi. ns Aristotel consider c robii
nu sunt parte component a statului.
Analiznd diferite forme statale, Aristotel ajunge la concluzia c statul, care este constituit din oameni de
mijloc, va avea i cea mai bun form de organizare (politeia). n secolul al XX-lea ideea privind clasa de
mijloc a devenit o parte component a politicii reale a statelor unde s-a instituit i funcioneaz democraia
contemporan deoarece aceast ptur n societate este majoritar.
Aristotel critic ideea egalitarist a lui Platon. ... statul, -meniona Aristotel, - n urma ntririi unitii
nceteaz de a fi stat". Aristotel nainteaz ideea c odat cu ntrirea omoginitii societii slbesc funciile
statului.
El consider puterea statului drept o prelungire a puterii capului familiei. Aceasta este teoria patriarhal a
provenienei statului la Aristotel
Aristotel se pronun n favoarea proprietii private, n aprarea drepturilor independenei individului,
tradiiilor familiale

12. Cine sunt parintii-fondatori ai politologiei.

Marile personaliti ale antichitii, Confucius, Platon, Aristotel i alii, au pus piatra de temelie a unui edificiu
specific al activitii umane tiina politic, politologia, lsndu-ne un mare tezaur spiritual.
Istoricete primele sclipiri, interpretri etico-filozofice, ale gndirii social-politice diamante nelepte i
raionale,elemente ale sferei politicului, le ntlnim n lucr- rile lui Confucius Lun U (Discuii i
raionalimente),Platon Republica, Omul politic i Legile, Aristotel Politica, Poetica, Retorica, Cicero Cu
privire la stat, Despre legi etc.
Iar n lucrarea lui Aristotel Retorica ntlnim i noiunea de tiin politic: Cu toate acestea, s ne referim
acum la ntrebrile... care au importan pentru tiina politic. De antichitate este legat i etimologia
noiunii de tiin politic, politologie, rdcinile creea vin de la cuvintele greceti politike treburi obteti,
de stat, i logos tiin, nvtur, cuvnt.
Definirea politicii drept treburi obteti se consider c apar- ine lui Aristotel, iar drept treburi de stat
Heraclit. De menionat c pn a ajunge la termenul modern al noiunii politologie, pe parcursul istoriei,
aceast noiune exprima diferite sensuri: arta de guvernare, de conducere, realizarea binelui general etc.

13. Ideile politice din Roma Antic.

 Roma Antic s-a manifestat printr-o bogat experien privind organizarea i conducerea politic.
Realizrile din acest domeniu au avut mai mult o aplicare practic.
In domeniul dezvoltrii gndirii politici a Romei antice s-a manifestat unicul teoretician roman Cicero,
Marcus Tullius (106-43 .Hr.), ilustru orator, celebru avocat, filosof i mare om politic. Prin lucrrile sale
Despre stat, Despre republic, Despre legi, Despre ndatoriri, Cicero contribuie la dezvoltarea teoriei politice
expunnd idei politice originale, adaptnd la condiiile istorice a Romei antice ideele gnditorilor politici ai
Eladei despre formele de guvernare, dreptul natural etc. Teoria politic a lui Cicero se sprigin pe ideea
dreptului natural care vine de la Aristotel. Apud Cicero, dreptul natural se deosebete de dreptul care exist n
mod pozitiv n diferitele polise. Cicero se opune acestui drept existent: bazele dreptului pozitiv nu sunt
opiniile oamenilor, ci ale naturii, nu sunt legile scrise de oameni, ci legile naturale care sunt totodat raiunea
suprem adevrul i care sunt o verig de legtur ntre oameni i zeu Dreptul (jus) nu este cea ce se hotrte
de o putere, ci cea ce este n armonie cu natura: Dac dreptul nu se ntemeiaz pe natur,- scrie Cicero,-
atunci toate virtuile dispar" Ideea privind dreptul natural se consider ea cel mai importatnt aport a lui Cicero
n dezvoltarea teoriei politice. Aceste idei au ajuns s treasc i n zilele noastre. Conform dreptului natural,
toi oamenii sunt egali; statul este o comunitate de oameni; statul i dreptul acestui stat sunt supuse legii
zeilor, care reprezint legea natural.
Se evideniaz trei forme de guvernare: puterea regal (monarhia) , puterea aristocraiei, numit optimus"
i puterea popular (democraia).. Din punctul de vedere a lui Cicero cu statul ideal trebuie s conduc un
singur om. Romanii nsui, menioneaz Cicero, au dovedit o real nclinaie ctre sistemul de conducere,
avnd n frunte o singur persoan. Cicero vede ceteanul ca subiect al relaiei de drept, formuleaz noiunea
de popor", care este unul al cetii terestre. De asemeni formuleaz i noiunea de drept al popoarelor"
prin care nelegea necisitatea de a respecta obligaiile determinate de tratatele internaionale. Res publica"
este un bun al poporului. Din aceste considerente menirea conductorilor politici, oricare ar fi regimul poiltic
(democraia, aristocraia,monarhia), nu poate fi dect realizarea bunei stri a maselor populare.
Ideele lui Cicero privind dreptul natural, spiritul civic al cetii antice, noiunea de popor"etc au avut o
influen enorm asupra dezvoltrii teoriei politice a Evului mediu i a Renaterii. Pe baza lor a fost
ntemeiat religia civic. Opera lui a avut o influen pozitiv asupra Sfntului Augustin, fcnd s se iveasc
dorina de Dumnezeu i s-l depeasc.

14. Gndirea politic medieval.

Imperiul roman cade n a. 476 prin care se semnific finalul Lumii antice i nceputul Evului mediu care a cuprins n
Europa Occidental perioada secolelor V-XVI. n aceast perioad istoric are loc extinderea ornduirii feudale.
Teoriile politice a Evului mediu se reflectau prin prisma dogmaticei teologice. Se considera c puterea, statul,
inegalitatea provin de la Dumnezeu iar cea mai bun form de guvernare era considerat regalitatea ( monarhia) ( Se
pornea de la ideea: dac n ceruri Dumnezeu este unul, atunici, analogic, i pe pmnt trebuie s fie un singur diriguitor).
Acest punct de vedere a stat la baza teoriilor teocratice care ndrepteau ierarhia social a societii umane prin ierarhia
cereasc care recunotea sfinenia conductorului - unsului lui Dumnezeu, principiul dinastiilor n construcia statal i
trinicia ordinii politice susinut de biseric.
Situaia social - economic, relaiile dintre clase , forma de guvernmnt a statului, instituiile de drept ale societii
feudale au influenat n mod deosebit asupra coninutului, orientrilor sociale a diversilor idei politice i juridice a
acestei etape istorice. E i firesc faptul c n gndirea politic i gsete reflectare lupta de clas: dintre feudali i cei
exploatai; dintre diferite grupuri din cadrul clasei dominante - dintre feudalii laici i cei clericali. Perioada
feudalismului se caracterizeaz prin faptul c a dominat biserica catolic cu ierarhiea ei strict, condus de Papa de la
Roma. Dogmele teologice erau prezentate ca axiome politice, Biblia a cptat puterea legii. O perioad ndelungat
jurusprudena se afla sub tutela religiei.
Aceast perioad se caracterizeaz printr-o lupt crncen ntre biserica cretin i instituiile laice. Biserica ncerca s-i
ntreasc influena, dominaia,iar instituiile laice luptau pentru a obine independena.

15. Ideile politice renascentiste.

.In timpul renasterii se urmarea scoaterea omului de sub influenta religioasa si a dogmelor bisericii tocmai pentru
afirmarea libera a omului. Ea reflecta lupta antifeudala dar mereu desprinsa de biserica, institutie ce domina la vremea
respectiva viata politica si sociala. Reforma va marca nasterea unei doctrine politice profund antifeudale, producerea
unor razboaie taranesti si a unor rascoale culminand cu razboiul civil din Germania (1525).

Niccolo Machiavelli (1469-1527) este considerat ca intemeietor al stiintei politice. Om de stat, istoric, poet si primul
istoric militar, Machiavelli a cautat sa intemeieze un nou tip de stat, sa contureze profilul unui principe ireprosabil. Ca
unul dintre primii ganditori ai renasterii, el a facut o anatomie politica a societatii italiene avand avantajul
teoriticianului si practicianului. Fireste, idealul sau primordial era unitatea Italiei vremii sale, inca faramitata de
feudalism. Opera sa principala -Prinipele-constituie un autentic tratat stiintific asupra politicii.

In doctrina sa, el argumenteaza necesitatea conducerii statului de catre o singura persoana, adica de catre principe. El
indica insa si mijlocul pentru realizarea prinipiilor politice, de a aceea Principele este o lucrare-program (program
politic).La loc de frunte se situeaza teza privind centralizarea statului, singura cale pentru ca Italia sa iasa de sub haosul
si luptele pentru putere. Cu alte cuvinte, el sprijina monarhia. Este vorba de o monarhie absoluta. Un alt concept
practic este acela de creare a unui armate nationale, in locul armatei de mercenari, dezinteresata si faramitata. Statul
prin legi trebuie sa asigure ordinea sociala printr-o severa impunere a cerintelor politice, morale si juridice. La el nu
mai exista nici o umbra de 'drept divin', deoarece fundamentul Republicii este 'Vox populi' (vocea poporului,
consimtamantul cetatenilor), iar fundamentul principatelor este forta care devine singura legitima printr-o guvernare
buna.

Machiavelli a pus bazele teoriei laice a statului. El arata ca :'Libertatea nu poate exista acolo unde exista inegalitate'.
Deoarece 'nobilii' erau adversari ai egaliatii, Machiavelli spune:'o republica presupune inlaturarea randuielior feudale,
dar cea mai buna republica in societate este aceea unde conducerea se exercita de un conducator ales de popor si de
nobili' (teza aristotelica a unui guvernamant mixt). Patria este pentru el sacra. Interesul patriei este mai presus de
orice. 'Atunci cand se hotareste destinul patriei, nu trebuie sa fie luate in considerare sentimentalismul, dimpotriva,
lasand totul la o parte, sa fie urmata acea cale care salveaza fiinta patriei si ii mentine libertatea'.

Jean Bodin - Suveranitatea statului

Cu aproximativ un secol mai tarziu decat in Italia, zorii Renasterii isi face aparitia in Franta, unde faramitarea feudala,
incorsetarea dogmatica devin tot mai insuportabile. Juristul Jean Bodin (1529-1596) este personalitatea cea mai ilustra
a acelei perioade, conceptia sa politica fiind de esenta juridica.in lucrarea sa despre 'Republica' (sase carti despre
republica), Bodin dezvolta o interesanta conceptie cu privire la originea statului. Statul ar avea, dupa el, o origine
familiara (la originea sa stand familia, asocierea de familii). Dar statul este o institutie cu suveranitate proprie, el fiind
acela care pentru prima data a dezvoltat Teoria suveranitatii de stat. Suveranitatea consta in aceasta conceptie - in
posibilitatea de a desfiinta legea. Aceasta putere este unica, indivizibila si permanenta (trasaturi ale statului suveran).
Suveranitatea este absoluta, nelimitata si se exercita fara aprobarea celor supusi. Acest caracter rezulta din
imperativul unitatii statului, a unicitatii sale.O alta contributie este aceea cu privire la separatia puterii legislative de
cea executiva, puterea legislativa semnificand puterea suverana ca atribut al statului.

16. Cine a scos morala n afara politicii.

 17. Ce tii despre Nicollo Machiavelli.

Printre cei mai ilutri ideologi ai Renaterii l putem evedenia pe Niccollo Machiavelli (1469 - 1527), un
remarcabil activist politic, savant - umanist, unul dintre primii politologi. A fost cancelar i secretar de stat n
Consiliul seniorilor din republica Florena, a participat activ la toate evenimentele din perioada sa.

Machiavelli a urmrit schimbul regimurilor n Florena: tirania lui Pierro Medici, ncercrile regelui francez
Carl al VIII - lea de a instaura monarhia, teocraia lui Savonorola, instaurarea republicii n 1498.

Cele mai cunoscute lucrri ale lui Machiavelli snt Principele, Prima decad alui Tit Liviu, Istorii florentine.

Machiavelli se pronun mpotriva concepiilor teologice despre politic i stat. Ins recunotea religia n
calitate de instrument ce favorizeaz consolidarea statului, deoarece un popor se conduce uor dac este
religios.

Lui Machiavelli i aparine prioritatea introducerii n cercuitul literar a termenului statul"(stato" - stare)
pentru a evidenia organizarea politic a societii, problema principal a cruia este ntrebarea privind
cucerirea i meninerea puterii. Pn la Machiavelli n literatur se foloseau noiunile de republic, cnezat,
regat, putere, imperiu, ora, conducere, tiranie, monarhie. n multe limbi ale Europei s-a ncetnit cuvntul
stato" introdus n circuitul tiinific de ctre Machiavelli. n german - staat; state - n englez; estado - n
sfaniol; stato - n italian; etat - n francez.

In concluzie, ideile lui Machiavelli au pus nceputul politicii ca disciplin tiinific, au stat la baza unor
doctrine de partid din epoca Renaterii i Reformei.

Ca unul dintre primii ganditori ai renasterii, el a facut o anatomie politica a societatii italiene avand avantajul
teoriticianului si practicianului. Fireste, idealul sau primordial era unitatea Italiei vremii sale, inca faramitata
de feudalism. Opera sa principala -Prinipele-constituie un autentic tratat stiintific asupra politicii. In doctrina
sa, el argumenteaza necesitatea conducerii statului de catre o singura persoana, adica de catre principe. El
indica insa si mijlocul pentru realizarea prinipiilor politice, de a aceea Principele este o lucrare-program
(program politic).Machiavelli a pus bazele teoriei laice a statului. El arata ca :'Libertatea nu poate exista acolo
unde exista inegalitate'

18. Caracterizai gndirea politic modern.

Epoca moderna (sec 17 pana in sec 19), este perioada revolutiilor burgheze, a inlaturarii monarhiei absolutiste
si instaurarii principiilor statului de drept.

In aceeasi perioada a avut loc revolutia tehnico-industriala cu implicatii puternice in evolutia societatii in
ansamblu.

Reprezentantii de seama ai perioadei de inceput a epocii moderne s-au remarcat iluministii francezi
Montequieu, Voltaire si J.J.Rousseau.

Un loc aparte in evolutia gandirii politice il detin ganditorii socialismului utopic, dintre care Thomas Morus si
Tommaso Campanella.

Thomas Morus a scris lucrarea Utopia, iar Tommaso Campanella a scris lucrarea Cetatea soarelui.
 Printre ganditorii utopisti se numara si Saint Simone, Charles Faurier si Robert Owen, cunoscuta tripleta a
socialismului utopic al secolului 18.

Principalele idei ale ganditorilor socialismului utopic s-au referit la egalitatea deplina a membrilor societatii
fara discriminare. Ei sperau, visau realizarea unei societati ideale prin inlaturarea proprietatii private.

In sec.19 formele de exprimare a gandirii politice au devenit tot mai diverse, adancindu-se preocuparea pentru
acest domeniu.

S-a pus problema unor specialisti pentru administratia de stat. In Franta, Germania, Anglia au fost create scoli
de stiinte politice la jumatatea secolului 19. s-au remarcat si politologi de prestigiu ca Max Weber (1864-1920), Pierre
Janet, Bentley, etc.

19. Numii reprezentanii gndirii politice moderne i realizrile lor principale.

Raionalismul a fost preluat de numeroi gnditori europeni, cu nuanele impuse de personalitatea acestora i de
mediul n care triau. Cei mai importani dintre ei sunt tot cei francezi, ndeosebi triada Montesquieu, Voltaire,
Rousseau.

Montesquieu este un nobil de rob, dar ideile sale au un coninut modern. El critic Vechiul Regim att direct
n,Scrisori persane, ct i indirect n Consideraii asupra mreiei i decderii Romanilor.Montesquieu este un nobil de
rob, dar ideile sale au un coninut modern. El critic Vechiul Regim att direct n,Scrisori persane, ct i indirect n
Consideraii asupra mreiei i decderii Romanilor.Lucrarea fundamentala filosofica dar si politica a lui Montesquieu
este Despre spiritul legilor. Prin aceasta lucrare Montesquieu a dorit sa realizeze o sinteza teoretica despre societate
din pespectiva filosofiei, politicii, dreptului, istoriei, geografiei, economiei si sociologiei.Dupa el in societate exista doua
tipuri de legi: legile naturale si legile create de oameni care au rolul esential in conducerea societatii. Aceste legi sunt
cele care dau continut, forma si structura societatiiMontesquieu distinge 2 forme de guvernamant: republica si
monarhia. Cea mai mare realizare a lui Montesquieu va fi teoria separatiei puterilor care va fundamenta doctrina
liberala. Aceasta teorie exprima punctul de vedere al burgheziei care urmarea limitarea puterii monarhului si
asigurarea predominantei burgheziei. Teoria separatiei puterilor a stat la baza ideologiilor revolutiilor burgheze din
secolele XVIII- XIX si justifica actiunea acesteia, delimitarea puterii si impartirea ei intre burghezie si aristocratie.

Jean Jacques Rousseau aparine micii burghezii. Ideile sale sunt mult mai radicale. El consider c civilizaia nu
determin i un progres moral, iar n Discurs asupra inegalitii ntre oameni argumenteaz ideea c proprietatea
privat este la originea tuturor relelor sociale. Cea mai cunoscut lucrare a sa este Contractul socialconceput, spre
deosebire de unii predecesori, nu ca un contract ntre supui i monarhi ci ca o nelegere ntre oamenii liberi care
deleg, temporar i condiionat, puterea unui conductor Rousseau argumenta aici principiul suveranitii poporului.

Francois- Marie Voltaire prin lucrarile sale filosofice si politice, prin amploarea si consistenta lor poate fi
considerat conducatorul iluministilor francezi de la jumatatea secolului al XVIII-lea. A avut o puternica si evidenta
pozitie anti-feudale, anti-monarhica de aceea a fost intemnitat de doua ori in Bastillia. A scris numeroase lucrari din
care reiese cu prisosinta optiunea sa pentru dezvoltarea capitalista pentru burghezie. De pe principiile ratiunii el a
combatut in primul rand religia vazand in aceasta un instrument pentru a domina oamenii. El se ridica de fapt
impotriva intolerantei, a fanatismului bisericii catolice cerand desfiintarea acesteia dar admitea ca intr-o societate
normala este necesara prezenta religiei si a lui Dumnezeu.
Benjamin Constant (25 octombrie 1767, Lausanne - 8 decembrie 1830 Paris) evideniaz problema raportului ce se
stabilete ntre stat i persoan. El susinea c omului i este caracterizat libertatea, c drepturile omului exist
independent fa de puterea de stat. El evideniaz libertatea personal i cea politic. Dac statul ncalc 6 libertatea
civil, el se transform n tiran. n calitate de garant mpotriva abuzului de putere el evideniaz opinia public,
concentrat n parlament, separarea puterilor n stat i echilibrul lor.

Alexis de Tesqueville (n. 29 iunie 1805 la Verneuil-sur-Seine (Ile-de-France); d. 16 aprilie 1859 la Cannes) este
reprezentantul regimului aristocratic care nu accept schimbarile democratice.Alexis de Tosqueville menioneaz c
regimul democratic solicit un cetean liber, economie de pia i democraia se dezvolt influenndu-se reciproc
pozitiv. Iat de ce n democraiile occidentale economia de pia i-a demonstrat eficiena.

Unul dintre cele mai nsemnate personaliti din tiina politic este Max Weber (n. 21 aprilie 1864 d. 14 iunie 1920)
a fost un economist politic i sociolog german, fiind considerat unul dintre fondatorii studiului modern al sociologiei i
administrrii publice. El elaboreaz 3 teorii: I. Despre legimitatea puterii II. Despre lideri III. Despre democraia
plebiscitar. I. Max Weber descrie 3 forme de legimitate politic: tradiional, legal i carismatic. Weber deosebete
legimitatea i legalitatea puterii. El meniona c o putere este legitim atunci cnd toate deciziile luate de ea sunt
susinute de mase. O putere este legal n cazul cnd deciziile i aciunile ei nu contrazic legislaiei n vigoare. O putere
legitim tot timpul este i legal, iar o putere legal nu e neaprat legimit.

20. Numii colile politologie occidentale.

colile politologice contemporane n sec. XX, n perioada a doua i a treia de dezvoltare a tiinei politice
contemporane, se evideniaz numeroi savani ca R. Wright, R. Dali, C. Mencet, D. Sartoni, R. Darendorf, R. Aron, M.
Duvenger, H. Burdeau, M. Krozal etc. Toi aceti savani au influienat ndeosebi de formarea si dezvoltarea colilor
politologice, printre care cele mai impuntoare sunt coala anglo-american, coala francez, coala german, coala
italian etc.

21. Ce stiti despre scoala anglo-americana din stiinta politica.

O personalitate nsemnat a acestei coli a fost R. Dali. El studiaz premisele apariiei poliarhiei. Prognoznd
perspectivele democratizrii lumii contemporane, R. Dali susine c pstrarea n ar a instituiilor poliarhiei este
posibil dac: Mijloacele constrngerii violente sunt neutralizate; Dac exist o societate contemporan pluralist
modernizat; Dac este o cultur omogen, liderii au reuit s creeze mecanisme consociative de coordonare a
conflictelor subculturilor; Dac culturile politice i convingerile cetenilor, ale activitilor politici susin instituiile
poliarhice; Dac n-are loc un amestec din partea unei puteri strine. n concluzie el menioneaz ca poliarhia poate
exista doar ntr-un stat unde exista cultura politic.

Un al reprezentant al acestei coli este Samuel Phillips Huntington - a fost un politolog american, cunoscut pentru teza
sa referitoare la ciocnirea civilizaiilor i supranumit Machiavelli al vremurilor noastre. . n lucrarea Confruntarea
civilizaiilor, dar i n altele, el abordeaz problema teoriei politice mondiale desfurate n perioada ce urmeaz
rzboiului rece Alt nume sonor n tiina politologic anglo-american este Ch. R. Wright, studiaz masele i modul de
informare a maselor n contextual vieii politice. Mijloacele de comunicare n mas pot iniia aciuni sociale organizate,
demascnd condiii care sunt n dezacord cu morala public.
 22. Aportul scolii franceze in gandirea politica contemporana.

n general coala francez se specializeaz pe studierea regimurilor politice.

Reprezentanii si au desfurat teoria legitimitii infrastructurii partinice. Un
reprezentant al acestei coli franceze este M. Duverger (n. 5 iunie 1917) care este un
jurist, sociolog i politician cu renume mondial. El care n lucrarea Partidele Politice,
demonstreaz c apariia i afirmarea partidelor politice merge paralel cu asa fenomen ca
afirmarea parlamentarismului i a democraiei reprezentative. El crede c partidele
politice apar datorita procedurilor parlamentare.
Un alt reprezentant al colii politologice franceze este Georges Burdeau (n. 1905, d. 1988) fost jurist, sociolog i
politolog; care n lucrarea Democraia susine c: democraiile numite occidentale, sunt pluraliste n sensul strict
noiunii, ele apreciaz natura i varietatea sociologic a mediului politic, ele evideniaz valoarea eminamente
responsabil a autonomiei fiecrei persoane umane. Acest pluralism este aadar, concomitent social i spiritual.
Un alt reprezentant al acestei coli este Raymond Aron (s-a nascut la 14 martie 1905 la Paris) a fost un filosof, sociolog
si politolog evreu francez. n 1963 a fost ales membru al Academiei de tiine Morale i Politice (Acadmie des
Sciences Morales et Politiques). A murit n 1983, lsnd o oper bogat n care a respins cu fermitate ideologiile
totalitare i a cutat explicaii pentru atracia maladiv pe care comunismul a exercitat-o asupra intelectualitii
franceze

23. Care sunt curentele principale in politologia contemporana.

Curentul democratic care se imparte in: conservatorism si liberalism.

Si curentul autoritar care se imparte in:autocratism radicalism si totalitarism.

24. Evolitia ideilor politice in Moldova.

Tot ca o trsatura distinct de alte ri poate fi considerat aceea ca gndirea politica romneasca, n multe momente
din evolutia sa a avut o dimensiune nu numai naionala ci si european. nca din perioada medievala s-au impus
raionamentele politice ale marilor notri voievozi: Mircea cel Batrn, tefan cel Mare, Iancu de Hunedoara, Vlad
epes, Mihai Viteazul etc., privind modul de organizare si conducere politic si militar, de meninere a fiinei statale
romnesti, de neatrnare si aprare a arii n condiii extrem de vitrege, arile Romne constituind n acelasi timp un
scut de aprare pentru civilizaia si cretinatatea europeana. Dimensiunea europeana a gndirii politice romnesti se
regasete si la Neagoe Basarab, a crui cunoscuta lucrare "nvaaturi catre fiul sau Teodosie", apreciat pe buna
dreptate ca fiind primul manual romnesc de politologie, este comparabil cu celebra lucrare "Principele" a lui Niccolo
Machiavelli, ambele lucrari aparnd aproape concomitent, la nceputul secolului XVI. n galeria marilor gnditori
politici din perioada feudala se ncadreaza si cronicarii arilor Romne: Grigore Ureche (1590-1647), Miron Costin
(1633-1691) si Ion Neculce (1672-1745). n lucrarile lor sunt avansate idei privind organizarea si conducerea societatii
fundamentate pe elemente democrate care pentru epoca respectiva aveau o valoare inclusiv europeana. Un loc
aparte, pentru perioada moderna romneasca l au, n legatur cu gndirea politica, corifeii scolii ardelene, precum:
Samuil Micu (1745-1806), Petru Maior (1761- 1821), Gheorghe sincai (1754-1816), Ioan Budai-Deleanu (1763-1820). n
gndirea reprezentantilor scolii ardelene se regasesc idei politice cu semnificatie deosebita, precum organizarea
romnilor ntr-o structura statala n perimetrul geografic stramosesc, cu forme 23 de guvernare democratice
republicane n strnsa legatura cu interesele cetatenilor, fundamentate pe lege ca principiu calauzitor. Un rol aparte n
gndirea politica moderna romneasca l detine Ionita Tautu care a publicat la Constantinopol n 1827 un "Tratat de
politica", inspirndu-se n aceasta privinta din gndirea lui Montesquieu si J.J. Rousseau ct si din miscarea
carbunarilor italieni. Conceptii politice importante privind organizarea si conducerea statului national modern ntlnim
si la N. Balcescu, M. Kogalniceanu, Al.I. Cuza etc. Maturitatea gndirii politice romnesti de la mijlocul sec. al XIX-lea si
va gasi relevanta n crearea n perioada urmatoare a tuturor institutiilor statului de drept, inclusiv a partidelor politice
care se vor afirma pe arena vietii politice. n ultimele decenii ale secolului al XIX-lea si la nceputul secolului XX, s-au
afirmat gnditori politici de valoare deosebita cu rezonanta europeana. Trainicia gndirii politice a lui M. Eminescu
rezida n afirmarea unor idei perene precum: libertate si independenta nationala, libertate sociala, apararea valorilor
democratice, respect pentru personalitatea umana, responsabilitatea politica pentru destinele poporului si ale
cetateanului.

25. Ce intelegeti prin puterea politica.

Puterea politic constituie un subsistem al puterii sociale cu rol determinant n reglarea i

funcionarea vieii sociale, ea reprezentnd capacitatea unor grupuri de oameni de a-i impune voina n
organizarea i conducerea de ansamblu a societii.

26. Care sunt izvoarele si trasaturile caracteristice ale puterii.

Izvoarele puterii:

- bogia
- organizarea
- cunotinele si informaiile

Trsturile carecteristice ale puterii:

- caracterul integrator
- caracterul suveran
- caracterul imperativ, obligatoriu i ierarhic
- caracterul relaionar i asimetric
- posibilitatea constrngerii n relaia societate-personalitate
- dominaia voinei de putere
- existena unui aparat specific de conducere

27. Numiti tipurile principale de putere.

Tipurile principale ale puterii:

-economic
- politic
- de drept
- militar
- spiritual
- familiar

28. Care sunt tipurile puterii politice.

Tipurile puterii politice:

 - democratic
- autoritar
- totalitar

29. Caracteristicile tipurilor puterii politice.

*democratica
-puterea se realizeazade de reprezentantii cetatini alesi in comformitate cu legislatia in vigoare.
-alegerea purtatorilor concreti ai puterei
-esti admis tot ce nu este interzis de lege.
*autoritara
-este o inclama ce nu se supune controlului
-instrainarea de putere
-este admis tot ce nu se raporta la putere,la politica
*totalitara
-are un character universal ce nu cunoaste frontier,control si violenta
-contopirea cu puterea
-este admis tot ce este ordonat de putere,restul este interzis.

30. Numiti principiile fundamentale ale puterii politice.

-separarea puterii

- principipiul conservarii puterii puterii

-Legitimitatii

-Eficientii

-Realitatii

-Previzibilitatii

-Autocriticii

-Masurii

-Responsabilitatii

-Colegialitatii

-Tolerantei

-Conjucturii

-Tainuirii
-Substituirii

-Maretiei interioare

-Lipsa de libertate interioara

-Constringerii

-Colectivitatii

31. Functiile puterii politice.

-Definirea strategiei de dirijare sociala.

-Abaterea solutiilor concrete penntru toate sferele dezvoltarii sociale.

-Functia dirijarii operative si coordonarii proceselor sociale.

-Functia controlului asupra criteriilor principale a stabilitatii si orientarii dezvoltarii sociale.

32. Explicati ce intelegeti prin legitimitiatea puterii.

Legitimitatea puterii- caracterizeaza nivelul de consens, de intelegere intre cei care conduc si cei condusi. Ea
este aprecierea pozitiva a puterii de catre cetateni sau acceptarea de catre cetateni a puterii, acordul de a i se
supune benevol.

Legitimitatea puterii trebuie s se realizeze n permanen prin aciuni care s probeze valoarea ei dat
de consensul dintre aceasta i ceteni. Consensul reflect existena unei virtuale unanimiti de opinii n
legtur cu modul de aciune al puterii, de regul, n problemele fundamentale

Tipurile de legit. politica:

-legit. traditionala
-legit. legala
-legit. carizmatica

33. Ce este puterea politica si care sunt trasaturile ei.

Puterea politic -constituie un subsistem al puterii sociale cu rol determinant n reglarea i funcionarea vieii
sociale, ea reprezentnd capacitatea unor grupuri de oameni de a-i impune voina n organizarea i
conducerea de ansamblu a societii

Trsturile specifice ale puterii politice sunt:

-asigur organizarea i conducerea societii;

-deine capacitatea, asigurat prin for, de a coordona celelalte forme ale puterii;
-se exercit, de regul, n baza unui sistem legislative

-Caracterul integral

-Caracterul severan

-caracterul imperative,obligatoriu si ierarhic

-caracterul relationar si asimetric

-Posibilitatea cinstringerii in relatia societate- personalitate

-Monopol in reglementarea vietii sociale

-Dominatia vointei de putere.

-Existenta unui apparat specific de conducere.

34. Ce este puterea de stat si care sunt trasaturile ei.

Trasaturile :-

-Forta

-Legalitatea.

-Generalitatea.

-Monocentrizmul

-Suveranitatea

-Monopolul resurselor.

-Existenta unui apparat de dirijare si constringere .

Puterea de stat : atribut al clasei politice, care, folosind statul ca instrument, nfptuiete conducerea
societii.

35. Clasificarea si criteriile intereselor politice.

Clasificarea intereselor politice dupa criterii:

*Crietriul ,,nivelul generalitatii,,

-de grup

-de clasa

-individuale.
-nationale.

-sociale.

*Criteriul posibilitatii realizarii :

-reale

-imaginare

*Domeniul de functionare :

-interese interne de functionare.

-interese a politicii externe

*Raportul fata de dezvoltarea sociala :

-progresiste

-reactionare.

-conservative.

*Caracterul subiectului :

- de stat

-de partid

-a organizatiilor sociale , sau miscarilor obstesti.

36. Ce este sistem politic.

Sistemul politic al societatii este un ansamblu omplex de relatii si actiuni,idei,institutii ce formeaza politica si care
exercita puterea si conducerea in societate.

37. Care este structura sistemului politic.

. Sistemul care organizeaz n societate activitatea tuturor instituii puterii politice cu ajutorul concepiilor politice se
definete ca sistem politic. Sistemul politic apare odat cu apariia statului, fiind o norm necesar a progresului
uman.

Sistemul politic organizeaz activitatea societii n ansamblu, tot odat avnd grij i de interesul fiecrui membru al
ei. Sistemului politic structural este compus din:

- Relaii politice activitate individual i colectiv a membrilor societii organizai, pentru nfptuirea unui scop
politic.

- Instituiile politice. Statul cu toate instituiile sale de presiune, partidele politice, instituiile ideologice, societatea
civil, organizaiile nonguvernamentale.
 - Ideologia i concepiile politice reflect n viaa spiritual a formelor i metodelor, modului de organizare i
conducere a societii conform programelor i doctrinelor politice. Sistemul politic se mai complecteaz cu subsisteme
instituional, normativ (cel de reglare), comunicativ, cultural. Subsistemul instituional unete toate instituiile ce
sunt legate de politic, organele statale, ideologice, presa, biserica. Subsistemul normativ include normele politice,
principiile i tradiiile morale, care reglementeaz viaa politic a societii. Subsistemul ideologic reflect totalitatea
de ideii, concepii a subiecilor ce particip n viaa politic. Cultural ncorporeaz totalitatea de compartimente
politice manifestate n stereotipuri i reprezentri politice. Aa dar, sistemul politic reprezint totalitatea instituiilor,
organizaiilor, relaiilor, ideilor i normelor a intereselor politice, care asigur reglementarea politic a vieii societii
prin intermediul puterii de stat.

38. Care sunt functiile sistemului politic.

Reieind din necesitatea activitii n societate i pentru societate sistemul politic i asum urmtoarele funcii:
funcie strategic

deformarea scopului, sarcinilor,

-cilor de dezvoltare;

-organizarea acti vitii societii pentru mplinirea scopului politic;

-distribuirea bunurilor materiale; armonizarea intereselor statului; -

-elaborarea legilor, necesare pentru activitatea societii n ansamblu;

- asigurarea securitii interne i externe, meninerea ordinii publice;

- formarea contiinei politice, atragerea maselor n viaa politic;

- controlul ndeplinirii scopurilor trasate de sistemul statal existent; explorarea resurselor materiale i umane din
mediul naional; mobilizarea maselor la activitate social, politic. Funciile, conform crora funcioneaz sistemul
politic sunt necesare pentru prosperitate.

39. Clasificarea sistemelor politice si criteriile acestei clasificari.

Politologii europeni occidentali - au clasificat sistemului politic ca: 1. Sistem politic tradiional, unde slab este
difereniat instituiile de stat, concentrarea puterii politice n minile unei persoane. 2. Sistem politic al rilor
industriale ce le este caracteristic anumit democraie a instituiilor statului., afirmarea democraiei de multiple feluri.
3. Sistem a statelor post industriale, ce le este caracteristic, democraia ca valoare generalizat. 4. Sistemul statelor n
perioad de tranzacie, cel mai complicat sistem politic, din pricina cutrii cilor optimale de formare a sistemului
politic.

40. Subsistemul institutional al sistemului politic si structura lui.

Subsistemul institutional al sistemului politic ete ansamblul institutiilor si organizatiilor puterilor politice precum si
interactiunea dintre ele ca element de baza al acestui subsistem este statul cu organele sale executive legislative si
judiciar.
Un element al subsistemului institutional:

-infrastructura politica in componenta sa avem :

-partidele politice diferite asociatii de amatori si asociatii profesionale precum si miscarile si organizatiile social
poliitice.

-Mijloacele mass-media :televiziunea , radio, presa.

41. Caracterizati subsistemul ideologic al sistemului politic.

. Subsistemul indeologic.al sistemului politic este ansamblul diferitor idee ,opinii,convingeri al participantilor la viata
politica,

Structura subsistemului ideologic este:

-ideiile si opiniile individuale

-opiniile de grup si clase

-Conceptele sociale\

Nivelurile susbistemului ideolog sunt:

-1.teoretic elementele , opiniile , principiile , idealurile , lozincile ,conceptele , ideiile.

2-nivelul empiric-psihologia politica si ca elemente:sentimentele , emotiile, dispozita , prejudicatiile, pareriile ,

traditiile.

42. Caracteristica si structura subsistemului normativ al sistemului politic.

Subsistemul normativ al sistemului politic concentreaza in sine normele si obiceiurile si traditiile care domina si
regleaza viata politica a societatii.

Structura acestui subsistem este urmatoarea:

1.Normele juridice (constitutia , legile parlamentare , alte acte normatice elaborate de catre guvern.

2.Normele activitatilor organizatiilor obstesti(ONG)

3.Obiceiurile si traditiile.

4.Normele etico-morale.

43. Ce este subsistem cultural si care sunt caracteristicile lui.

Subsistemul cultural este compus din idealurile , caracteristice societatii , date , pozitii politice , miturile , simbolurile ,
valori , atitudine si comportament.

Acest subsistem asigura stabilitatea sistemului politic al societatii

-unitatea dintre diferite paturi sociale.

-temelia bazei sociale a puterii politice a elitei guvernate.

-posibilitatea previziunii a reactiei maselor la anumite decizii de conducere, asigura reproducerea vietii politice a
societatii in baza continuitatii.

44. Subsistemul comunicativ si caracateristicile lui.

Subsistemul comunicatic este ansamblul atiduniilor , formelor de conlucrare si de colaborare ce se stabilesx intre clase,
grupuri sociale, natiuni , indivizi in legatura cu participarea la dezvoltarea si realizarea puterii politice.

Formele principale ale subsistemului comunicativ sunt

Rellatiile politice ce exprima interesele opozitiei moderate sau revolutionare,

orientare relatiile politice orientate spre intarirea sistemului politic existent.

Clasificarea sistemelor politice se efectueaza dupa urmatoarele criterii

1.criteriu-sursa puterii politice avem constitutia democratica si sursa autocratica.

2.criteriu atitudinea fata de ralitate este sistemul conservatist , reformist , progresist si reactionar.

3.dupa nivelul , culturii politice si ale structruii politice

4 , nivelul aglo american , continental , european , parial industrial si totalitar.

4.Criteriu orientarea proceselor politice , sistemul polititc de comanda al concurentei , al concilierii sociale si al
compromisului.

S. Rosca, dr in filosofie,
conf. universitar