www.dacoromanica.

ro

VIEATA IqSTOREASCik
IN

POESIA NOASTHA POPULAla

www.dacoromanica.ro

INSTITUTUL DE FILOLOGIE

1.4'01,KLOR

OVID DENSUSIANU

VIEW PASTOREASCA
n

Poesia noastra popular

Editura CASEI ScoALELore

:11("MXX I- I

www.dacoromanica.ro

tin curx pe eare I-am And la Pacultatea rie litere

doud ?Astimpuri, in 1916 si 1920, invi dci' prilejul sd
acest rolum. care a fi vrmat de alt?d.
An cdutat .sd kimurese aid un ele aspecte ale folklorului
nosfru cele mai caracteristice,si cerceldrile care ?Wan
dus a conclusiile care se vor ver/ca cred rd pun un punct
de oprire la metnda urmatd pind arum in studiile noastre
de folklor. Nu en renziniscente de l07071ii.S17?, nu cu divagdri sentimentale, -ori de un invechit nationalism si
usor impresionantd se ponte
fraseologie expedifiv gdsild

aduce oarecare lumind in freentad nostru si eu afutmel

materialului folkloric.

Am sustinut i altddatd o pdrere pe. care folkloristi,

filologi i istorici, in eldnuife arguirnentdri, ori pe telcute
au crevet di nu au de ce sdsi-o insuseased pdrerea cd
noi, Roazinii, sintem un neam de pdstori. Faptele pe care

www.dacoromanica.ro

VIEATA I FIREA CIOBANULUI

ASA CUM SINT PRIME DE POPOR
TinInd samA de insemnAtatea pe care a avut-o la noi
-piistoritul, este natural sA ne IntrebAm dela Inceput In ce
'chip

II. priveste Insusi poporul, ce se spune despre el in

cintecele dela tarA.

Indeletnicirea la care s'a dedat multA vreme Rominul

putem presupune ca avea sA fie adeseori prilej ca sa se vorheaseA de ea si vom veden c InteadevAr poesia popularA
pomeneste In nenumArate rindan i de vieata pe care o due
ciobauii. Despre aceastA vieat e de presupus iarAsi c tranul deprins sA trAeascA in mijIocul turmelor, sA cutreere
muntii i cimpiile, avea sA gAseascA cu deosebire cuvinte
bune, sA o infAtiseze In deplinA potrivire ca firea lui. Avea
de sigar greutAtile, amAraciunile lui, traiul de prizitor al
oilor, dar el apArea mai multumitor decit altul, vorbia
sufletului dupA deprinderile, dorurile luica multe remnis-

cente strAmosestisi era incunjurat de un farmec pe care

nu se putea sii nu-1 pretueascii cel obisnuit sA-si ducA zilele
astfel.
Sit ascultAin deci ce ne aduc in aceastA privint Insesi
marturiile poesiei dela tarii.

Sint cunoscute versurile populare in care se vorbeste

de cioban cA duce vieatA fArrt griji, tihnitA :

www.dacoromanica.ro

VrEATA PASTOREASCX

ciobane, dela oi,

ciobane,

Tu n'ai grije, nici nevoi,

ciobane,

De cu seat%

zori

Tu te culi pe pat cu flori,

Cu eapul pe musinoi,

Cu ochii steliti la oi;

Cu capul pe floricele,
Cu ochii tintiti la stele.'

Dar cum aici cuvintele nu sint chiar ale unui cioban,

s'ar putea zice a ce se spune despre el nu are deosebitg
important si ele ar veni dela aceia care nu priviau tocmai
cu ochi buni garnientismulp phstoresc. 2 Iat," Insil ceva di-

rect ciobrmesc, cu un vers care aminteste vag cIntecul

dinainte :
Ciotanas la oi am fost,
ciobane, mili,

Fetele nu mil cunosc,

ciobane,

Si la anul de-oi mai fi,

Fetele tot nu m'or sti.
S. Fi. Manan, Hon i chiuituri din Bucovina, 15; cf. Sexcltoa-.
rea, VIII, 85; E. Niculitl-Voronca, Datinelc i credinple poporuluiromin, 90; T. Pamfile, Cintece de lard, 170; E. Picot, Chants populaires des Roumains de Serbie, 13; M. Eminescu, Literaturd populard,
33. In unele variante se zice:
Mocane
precisare tirzie.
Acelasi motiv se intilneste in versuri fizlete; intf un text pe care
1-am publicat in Graiul din Tara Hategului, 193, se spune:
Plicurarc, hai la oi,
Sil n'ai grije de nevoi.
Despre ciobani s'a spus de multe ori cii stilt oameni clirora leplace sit' nu se trudeascil prea mult, sil se dedea leneviei ; r pastor oti.
BUS, e o expresie care se tntilneste destul de des in trccut (v. i ce
relevam in Peistoritul la popoarele roman:ice, 30).

www.dacoromanica.ro

VIEATA I FIREA CIOBANDLUE

.5

Cg mi-s mai dragi oile

Decit toate fetele.
Cit de mindre ele-ar fi,
Mie mi-s dragi muntii,
Muntii cei Cu iarbg. verde,

Uil 'n ei bine mi se sede.'

Pentru cine nu prea e familiarisat cu literatura popular

versurile acestea pot s park' de.... frivolitate trneascg,
spusl la joc. Ele au lush' un inteles, mai mult semnificatie

decit se pare la prima vedere. luth, vedem cum vorbeste

ciobanul ciad s'a instreinat de ai lui, s'a dus departe ca
-turnia si ce a insemuat aceasta pentru el, ce influent
avut chiar asupra cintecelor pe care ni le-a dat, vom avea
prilej s artm mai departe. Cu deosebire ins reiese din
aceste versuri pasiunea. ciobanului pentru ocupatiunea lui :
ea II face uneori s uite tot, once altil pasiune, chiar
dragostea.
Sub altii forma', dar cu acelasi fond sufletesc, auzim

data pe cioban imprtsindu-ne ce-i este mai scump.

Cu oarecare humor si mindrie un flcti dela oi vorbeste
:astfel de chipul cum trieste
Eu slut Mincu Ciobinasul,
Viu din codri dela Breazu,
Gluga-mi este a mea casg,
Cata-mi este-a mea nevastg,
Masa-mi este 'ntfun picior,
Asternut plimintul gol,
Imi (Ant dorul din cimpoi,
Ca n'am grije, nici nevoi.2

1.4LA i cIteva versuri In care ciobania este pus mai pre

-sus de cinstea cea mai 'mare. In balada care-i poartil uu-",

8. Fi. Marian, llore i chiuitturi, 16.
Revista Ion Creangti, IX, 24.

www.dacoromanica.ro

VIEATA PASTOREASCA

mele, Dobrian spune fratelui su care voia sa-1 lase s.

domneasca in locul lui :
Fii tu Cu domnia ta,
Eu cu ciobnia meal
Decit la tirg cu papuci.
Mai bine 'n cring cu opinci.1

Cu atit mai inult apar in avantajul pstoritului alte feluri

de viea0:. Astfel intr'o doin, el e pus in contrast ca

pl u gria :

Pinil ce trlam la munte

Eram voinicel de frunte.
Cintam doina prin buhas

Cu gura plinit de ca;

Dar de cind tresc la tar
Petrec o vieat'
Trag ca sapa pe ogor
mrininc milisiul gol.'

In alt parte comparatia e Mcuta ca indeletniciri de

rind, ceca ce face si mai mult s fie slulvitul ciobnia :
Decit slug la ciocoi
Mal bine cioban la oi,
Cii te culci pe pat de flori,
Cu capul pe musinoi,
Cu ochii tinta' la oi.2
Convorbiriliterare, XXX', 303; cf. T. Burada. O ealigtorie ia
Dobroyfft, 187, si sfirsitul baladei Mircea Ciolirmasul: C. N. Mateescu,
Balade, 12.
Ton eYeanya, III, 31:1.
. 'exetoccrea,

1, 72; cf. Traan, 1869, 27 noembre; G. Dem.

Teodorescu, Poesii pop. 298-299; S. Fi. Marian, Flore fi chite t'Inri, 15;
Gr. Tocilescu, Malerialuri folkloristice, 392; Tinerimea ronand, serie
nou, V. 338; 1022 Creanga, IV, 331 ; cele dourt versuri dintii se
spun si ca proverb: Tocilescu, 1. e., 719.

www.dacoromanica.ro

VIEATA I FIREA CIOBANULUI

De data aceasta ceva mai individualo presupusa, ori intfinplatoare schimbare de vie* a lasat arme In versurile
populare, dar repare motivul care ne intereseaza : multa-

mirea pe care o da traiul ciobanesc.

Preferinta pentru ciobanie e aratat altadata in leggtut% cu imprejurari de alta natura. O strigatura din Ardeal
sunk' astfel, dupa ce incepe cam in acelasi fel ca cea de
mai inainte :
slugg i biris
Mai bine la oi pe-Agris,
DecIt slugit

Mai bine la oi cu pang.'

Strigatura aceasta ne duce spre un sir de poesii populare uncle ciobania apare in conflict cu catania. Motiv de
data relati-v recenfa, dar caracteristic. Cind obligatiile
armatei silira pe atitia s paraseasca pentru clfava vreine
ce le era mai drag, turma lor, &A lace muntii i cimpiile,
greu, foarte greu, le veui sa-si schimbe astfel vieata,
despre aceasta vin s vorbeasca multe ciutecb, uneori cu
cuvinte de blestem aruncate color care iau flcii la oaste :
Scobori, Doamne, Pe prim1nt
vezi donmii ce-au
Qt." din mIndri p'ficurari
Fa:cut-au fraiteri, cAprari.2

S. Mindrescu, Lieraurc i obieeturipoporane, 97; cf. airtile

setteanutai romin, 1876, 69. Intr'o varianea a acesteia (S. Mindrescu,
1. c., 165) se adaugrt alte motive m'runte care fac sA fie preferat traiul
de cioban :
Decit ca nevastri proastrt
.Mai bine la oi pe coastrt,
Declt cu nevast hildsa

Mai bine la oi pe zmidil.

Cf. Iarnik-Rirseanit, Doine. i strigaturi, 453; Graiur din Tara
Hategului, 191.
Traian, 1869, 25 iulie.

www.dacoromanica.ro

VIEATA PASTOREASCA

Bate-I, Doamne,

trinteste

Pe maiorul dela noi,

C m'a luat dela oi,

Mi-a luat bita cioblineasa,
Mi-a dat pusca 'mplirtease;
luat tasca cu bumbii,
Mi-a dat patronta eu plumbii:
Mi-a luat cojocul frumos,
Mi-a dat laiblir ruginos.'

altemi cu pgrerea de ru eh' nu va mai fi cine s. ingrijeasa

bine de stln, sau a dup cei dusi departe nu se va mai

alege nimio din avutul lor :
Foaie verde colche,
Drgutli Sintri-Mrie,

Comp. varianta mai

1. Ocr.ela Transilvaniei. 1891,-26 mai.
ms. Acad. rom. 4554, f.
desvoltat (Chestionarul N. Densusianu
368-369):

Lsai ppinei eiobnesti

bocanci
Lus si praschia cu bumbi

luai ptruntas cu

Lusai clAbittul cu bite

luid chivra usmit,
Lilsai bita ciobneascii

luai pisca a nemteasci.

Lsai suman eiobilnese

'mbr'cai mundur elitnese.
Lsai haine cioblinesti
Si 'mbreai haine etnesti.
Tot la &algalia se referii acest eintec (I. Bibicescu, Poesii pop.
din Tra nsilvania, 132)
Sracii feciori dela sate.
Cum ii car, la cetate

Tot en carde 'nciircate;

Dindrritul carului
Mama prieurarului.

Groaza de a nu fi dus la arrnatii o povestia astfel lui I. Pop

Reteganul un cioban, Ion Fa:curara: nu m'asi fi Bisat prins cu funja
mai bine mu lsam sil mli omoare ca pe un
s,mui duc ctanii
gindac. Gaxtta .7ransilraniri, 1896, 28 iulic.

www.dacoromanica.ro

VIEATA I FLREA CIOBANULUI

Na lsa toamna a, vie,

Ca-mi ja baciu 'n militie
rmin bcitele
Sg.mu1g oitele.1

Pdure in doi ciungani,

La Ware doi ciobani.
Rag oitele pe coast.
CI n'au ciobani a, le pascii
Rag oitele pe munti,
Ciobanii-s la Cernguti,
oile umbl turbate,
Sbiarc nu-s invtate
Cu ciobani din alte sate...
Mi-a trimis chica 'napoi,
niiimesc cioban la oi.
Pin'ce eu voi ciitiini
Oile s'or prpdi,
Boii 'n grajd vor

E numai siniuI practic care vorbeste aici. Dar giisini

inai mutt dectt attt In doinele de ciobiinie si ditanie: sentimentul libertrttei turburate, poesia nostalgiei dupk ceca ce
Incinta mai inainte, da sufletului depline mu1umiri. i aceasta
se exprimit In doina tipic :
G. Fira i D. Kiriac, Cinteee i hore, 71 ; cf. $ateitoarea, XIV,
170; Graiztl nostru, I, 68; Neanzul rominesc iterar, I, 938.
E. Niculitii-Voronca, Datinele i ered. pop. rom., 722; cf. Ion
Oreangd, VI, 213; Neamul rominesc iterar, III, 799. Unii se cred
predestinati srt moarrt in cranie, nu la Willi, cura le era dorul:
Maicii, miculita mea,
Eu cunoscui vremea mea

Din luzie, din pruncie,

Din a mea copiliirie
Cit n'oi mina oi la stinii,
Nici n'oi muri moarte bung,
Ci-oi muri in ctnie.
M. Eminescu, Lit. pop., 56

www.dacoromanica.ro

10

vrEaTA rAsToREAse.

Munte, munte, piatrit seacA,

Last]; voinicii sit treacA,
Sil treacii, la ciobAnie,

Sil scape de cAtitnie.'

Cind &dui spre lumea pe care a lAsat-o ajunge prea

chinuitor cel dus la armatii Incepe s elute :
Mull mi-e dor si nempilcat
i mil 'ndeanmil la pi-teat:
SA mil las de cAtAnie
s'A fug la ciobitnie,

Once-ar fi ca min' sil

Avcm de a face, cum se vede, cu o lature caracteristie6

a poesiei pAstoresti : de o parte se arata sufletul ciobanului

In luptil ca ce nu i se potriveste, cu constrIngeri care slut

pentru el un chin; de alta, se preamAreste vieata patriarhaliI, In mijlocul turmelor.'
1. 1. Pop Reteganul, Trandafiri i viorele, 94; cf. Graiul din Tara.,
Rategului, 225; , exclioarea, I, 150; XIV, 171; Ion Creangd, II. 244;
IV, 331; VII, 212; Revista eritied-literard, I, 466; V. Vircol, Graiul
din Trileea, 46; RAdulescu-Codin, Din Museel, 37; Gaxeta Transitvaniei, 1893, 14 februar; 1910, 1 octobre; Neamul rom. lit., I, 939. 0
variantil a acestei doine se presintil astfel :
Munte, munte, *tell rea,
Lasil voinicii pe ea,
Sil treacA la baiducie,
SA scape de cAtAnie.

Gazeta poporului, Timisoara, 1889, 7 mai.

Motivul ciobAnesc a fost inlocuit prin altul, din vieata haiduceascil. Vom vedea mai departe deseori intimplindu-se aceasta i vom
arilta cum era firesc ca doine ciobAnesti sri devie haiducesti.

Familia, XX, 601.

Conflict modern acela al ciobAniei i cAtitniei. in legAturil cu

el putem aminti e altAdatit ciobanii se schimbau in ostasi firA sil

priveascit cu silui aceasta. A merge la oaste, in vremurile vechi

www.dacoromanica.ro

VIEATA

1 FIREA CIOBANULUI

11

Altituri de asemenea aecente 1 e de asteptat s auzim

si cite o nota discordantii. Piistoritul, cum spuneam la inceput, are si el pArOle lui intunecate : nu e asa Roan)",
paza oilor si a sta lingA ele inseamnA de multe ori a
lupta cu asprimile vremei, cum
cu uritul pustietAilor.
SA

nu ne mirarn deci ci intilnim si versuri de

felul

acestora :
De ai turme mari de oi,
Ai i turme de nevoi,
CA pe unde-s turme mari
Sint si lupi, sint si tilhari2.
Bine-ar fi cioban la oi,
De n'ar fi atitea ploi;
Bine-ar fi cu trimbita,
Dac'ar fi si puicuta.

semna a si porni la lupti pentru a apira tara de dusmaui. i en

inulti ciobani coboriti din munti s'au dat luptcle in trecut, s'a apirat
pAmintul nostru. In contrast cu ce am gisit in doble si, reproducen)
ce se spuue intfo legendi despre ciobanul Cucu , care, oricit de infloritA, si de modernisati ar fi, aduce un ecou din vremile stribune :
...pe la miez de noapte sosise... la munte un trimis grAbit de colo jog
(lela tark tocmai din Suceava, care-i aduse milmitoarea veste c, piginii de 'Mari iarii0.au nivuuit in biata tari a Moldovei, priclind si
jefuind, i ci Domnul tirei chianai pc toti bArbatii si apuce armele...
Auzind Cucu aceasti veste tristi (lela sol, nu soviti nici o clipeali,
l'As turma pe munte... i pica strunA,' i eu gTabA la locul de
strinsuri a oastei, , evaloctrea, VIII, 71.
1. Cioblinia e liudati uncori 'si pentru cii. di mai bun rost vietei,
aduce belsug in casi. Sillistenii au acest cintec:
SiracA

Tu tragi tot a siricie,

Dar cAciula cea buhoasi

Aduce de dulce'n casi.
Transilvania, XXXIV. 69.

2: S. Mindrescu, Lit. vi obieeitiri pop., 188.

3. S. H. Manan, llore vi chizeituri, 145.

www.dacoromanica.ro

YIEATA PASTOREASCA

Ciobina cu oile,
Te bate nevoile;
Ciohinas cu lancea'n ming
Tremurg, de frig In sting.

Oile se pase la cImp,

Tot pe ploaie si pe vint...
Fire-ai, maie, blestematg,
De ce nu m'ai fricut fatrt,
Sg-ti aduc apg cu vadra,
m'ai fiicut un fecior,
dau traidor ocol,
Din munte i pilan bausi,
85. tree, maied, vieata toatg.'

dintr'o poesie-aroming, :
Tot ea ah i Cu suspin
Imi petree ziva din revArsatul zorilor;
Cu clnii mg glicevesc
ca oile vorbesc;

Cind da o. vine sirbgtoarea

N'are margini intristarea...'
s'ev.eitearea, XVI, 56.

Iba, XVI, 151 ; cf. Columna lui Traan, 1870, 4 mai.

Comp. si ce spunc cintecul urmgtor, dei In el nu vorbeste un
pgstor:

Din cea verde poienitg

Iese-o turmg de oite.

La oite cine ade?

Un frate FA sorg-sa,

sora din grai grgia:

otMinca-v'ar lupii de oi,

CA de cind vg (in pe voi

Bundg calda n'am purtat.
Pine albg, n'am mIncat,
Numai pine nesg.ratit
In targ Instreinatil.
Gazeta poporului, Timisoara, 1886, 21 decembre.
P. Papahagi, Din lit. pop. a drominilor, 935.

www.dacoromanica.ro

VIEATA

I EUREA CIORANULUI

13

Slut pgreri mai mult rgzlete, marturisiri, izbucnifi por-

nite din ce a trecut prin sufletul euiva sub impresii -de

anumite imprejurgri, i trebue
sg observam ca ele nu vin totdeauna dela ciobani.
Oricum, se vede de aiei ca poesia populara, ciad infa-tiseaza vieata pgstoreascg, pastreazg nota naturalg 0 e sincerg,
nu ca poesia acelora care ne-au dat pastorale ca atitea artificialitati i presentind pe ciobani numai ca la sarbatoare,
trgind cea mai frumoasg vieath'. Cu toatg alternanta de colori incIntatoare i intunecate in care e redat traiul pastoresc; poesia popularg e mai bogaf, mult mai bogatg totusi,
moment, ori

in infatisgri de felul intii, si de aceasta trebue ca deosebire s inem sarna.

Sa urmgrim acum ce se spune despre pastor, cum e

Fata lui nu poate fi decit a celui care trgete in aerul
liber, in rcoarea muntilor si are hrang sanatoasg :
descris el.

Cum sit.' nu fiu frumos i gras,

Cg miinine mllai -Cu citt

Si beau apg din vggae2

rgspunde un cioban cuiva care-I vede frumos la chip.

Strofa dintli o ggsim in cunoscutul eintec unde vorbete bogatul cu sgracul, a treia e o striggturg spusii. de alt cineva decit un
cioban, iar eintecul al patrulea pare sg fie din ciclul ditgniei adapptat la ciobrinie, pentru a o doing, clitgneascg, publicatg In , "exeltoarea, XIV, 171, sung la fel.
V. Vino], Graiul din Vilcea, 39; cf. Gr. Toeilescu, Mat.
folleloristice, 212; v. i Cintecul ciobanului" din colectia IarnikBirseanu, 510, dar nu e in totul popular, se vede cii a fost schimbat
pe alocuri de vre-un daturar.
Mai realist e descris ciobanul cind se spune despre el cg e
Cu pielea ca eipada,
dar
Cu cgmaa ca tina
C. N. Mateescu, Baladc, 3.

www.dacoromanica.ro

VIEATA PASTOREASCA

14

Mindrn la fata, ciobanal e si voinic, asa ca oricine-I

vede 1i da, sama cu cine are a faceiata strigatura nimia
care sta gata s'A se ja la trInta :
Miii berbece,.

Nu te'ntrece...,
Crt

i eu am fost la oi

Si ne-orn bate amludoi.1

()hipes, sanatos, flacaul dela oi e acela care ineinta

privirile, la carc se uitii cu drag fetele din sat. El e preferat altora, are privilegii de care altii nu se pot bucura.
Amintind numai in treacat strightura cu o nota de prosaism :
De-asi trlii cit piatra'n munte,
N'asi iubi fecior de frunte,
C'asi iu.hi pilcurrtras

aducrt seara ca. 2

sa ne oprim la o balada unde se vorbeste de Nitu

Ce stii 'n coasta dealului,
Paste turma satului.

Pe el 11 iubeste cmindra mindrelor, frumoasa zinelor

vi tuteo zi mama ei Ii spune sa se hotarasca sa se marite,
ii aleaga pe unul din geraisorii care venise s'a o peteasca ;

ea li raspunde ca nu vrea pe nimeni altul, ca One sa se

marite cu Nitu pacurarul.
S. Fi. Manan, llore pi ehiuituri, 89.
T. Bud, Poesii pop. din Maramures, 46; cf. Manan, llore si
ehiuituri 49, 180; Iarnik-Birseanu, Doine si strigaturi, 410; Ftoarea
darurllor, II, 491: In eiteva din aceste variante se accentueaz o notrt
de glumrt: pcurarul e preferat pentru cii, aduclnd ca s emindrei lui
o sitrutit si... se duce.
Familiz, XX, 8; o variant, mai desvoltatii, la Hodos,

Poesii pop. din Illnat, II, 138; amIndoult se vede cit In unele prti
fost modificate, dar fondul e cu desiivinAre popular.

www.dacoromanica.ro

VIEATA I FIREA CIOBANIILUI

13

Intr'o doinit 1 gAsim ceva la fel : o fat din sat e intrebatA dacA vrea s; se mArite cu un diac, ori cu un morar ea Ii refusA pe amIndoi; urmeaz intrebarea.:
Mi te cere-un ciobInel :
Merge-i, mindr, dupli el?

la care ea rAspunde :
llup ciobrmel m'oi duce,
C gurita lui e dulce.

i un cIntec aromin : o LO', vvind aeasA,

ii spune mamei ei cA a intilnit pe un cioban care a vrjit-o
cu privirea ; mama o indeamnA sA nu se mai gindeascA la
el, pentru eA are sA o dea dupA 'un fin de celnic mare>>,
dar fata Ii zice atunci:
SA ascultAin

<cEu pe celnic, mam, nu-1 vreau,

Pe sufietul i tineretea mea,

Iubesc pe pacurarul dela oi
Cu plete nettiiate.

Si cintecn1 Incheie povestind Intristarea fetei clnd II

vede lar4i pe cioban vi-i spune c ai ei nu vreau sA o

dea dupg dinsul :
Grai Bil grlieascil ea nu putea de dor.
Numai plinge de intristare:
eVreau st.' m mrite, iubite, vreau
Cu fin de celnic mare.2
1. Iarnik-Birseanu, DOine ci strigitturi, 75; i doina aceasta e
alteratiiIn unele locuri, dar provenienta ei popularit nu poate fi pus.
la Indoialti.

2, P. Pa.pahagi, Din lit, pop. a Arominilor, 850.Motivul opus

ilgsim in colinde, In cele cintate la curti eboiereklti. Acolo se vor-

www.dacoromanica.ro

VIEATA PASTOREASCA

16

Ciobanul se bucur deci in ochii poporului de mai

muli vaz declt
Dar despre el se spune mai mult decit atIt, i anume

cum este sufletul luid ceea ce ne va arta si mai bine

sentimentele poporului fat de el.
O strigiltur cu laud proprie, de altfel
arate Istetimea, vioiciunea ciobanului

One s

3fa fAcut mama la iezi,

SL fiu tinilr i istet ;
M'a filcut mama la oi,
Sri fiu tiniir i vioi.i

Dar cu deoSebire &ire pusrt in luminrt buntatea suf11-)tului su.

Intr'o colind se povesteste cum SE. Petra stiftd in

Rai veni mama lui acolo s-1 roage ca
dea si ei loe
ling celelalte suflete; dar dinsul ii rhspunse e nu o poate
primi, deoarece eft a fost, pe lume, erismillit a inselat la
msurit; veni pe urm tatl lui, pe care nu-1 primi
pentru c fiind biru in sat a luat bani dela oameni si a
asuprit pe sraci; dup aceasta se art sora lui, dar si ea
fu indeprtat, fiind c nu avusese purtilri frumoase ; cind
veni fratele situ, Sf. Petra 11 intimpin en bucurie 04 &du
loe in Rai. spunindu4 c, i se euvenia s fie acolo pentru c,
Pin' ce-ai fost In ceca lume
Ti-ai pus stina ling drum
be0e de un boier care are o fiicii minded i aceasta, chid i se spune
cs'ar putea nortrita cu un dalb pricuriirel, ea nu se invoiete,

....i se ur4te

Untul alegind
oi ciobiinind.
A. Viciu, Colinde din Ard,eal, 127
cf. 128; cf. 0 Tribuna, Sibiu, 3887, 15
februar ; Graiul din Tara Efalegului, 110.

J. S. FI. Manan, llore fi cliiuiluri, 74.

www.dacoromanica.ro

VIEATA I FIREA CIOBANULIII

17

trecut
Citi drumari
Toti la tin' s'au abAtut,
Cu brinzli i-ai
Cu lapte i-ai adgpat.1

Darnic, ospitalier, asa e infatisat prin urmare ciobanul.

Tot astfel e descris intr'o all'
: Dumnezeu, petrecind
pe pgmint, ajunge mpreun ca Sf. Petru (ori Sf. Ion) la
:!asa unui om bogat i cere sg fie gzduit, dar acesta nu-i
primeste i ei merg atunci mai departe pina la casa unui

om sgrac, unui cioban, unde sint bine ospgtati ; a doua zi,

cind pleacg, Dumnezeu
rgsplgteste pe cioban lasindu-i o
turmg mai frumoasg.2

Bun la suflet, se intelege pentru ce in alte imprejurgri

eiobanul ni se spune c: nu e uitat de Dumnezeu, e apgrat
de el. Intr'o variantg a cintecului cunoscut despre pgcurarul
egruia i-a mincat lupul oile Dumnezeu vede ce-1 amenintg
pe pgcurar care dormia i cautg sg-i vie in ajutor:
Ava soma ce mi-vi dotmia,
Cojocel ti putrezia,
Cirligel Ii ruginia.
Dar Dumnezeu, ca un sfint,
Trimis-a ploaie cu vint,
Cu bucium a buciumat,
Pe cioban 1-a devteptat.

Credintelc populare concordg cu ce ggsim in poesie

pentru a atribui pgstorilor suflet bu-n si curat, frg pgcate.
Intr'o povestire despre ciobau cum s'a dus la bisericg se
inchipueste di el, uitindu-se la to0 adunati acolo, i-a gsit
eu pgcate i ciad, apropiindu-s de el, i-a dat vldici a
A. Viciu, Colinde din Arded, 83; alte variante stnt indicate
de AL Rosetti, Colindele religioase la Romini, 50.
A. Viciu, Colinde din Ardeal, 60; v. vi T. Bibicescu, Poesii
populare, 240; cf. Al. Rosetti, Colindele religioase, 49.
Revista eritied-literarei, I, 557.
2

www.dacoromanica.ro

18

VIEATA PASTOREASCA

intelege cg si el era tot asa, acesta, vztnd cu cine are

de a face, i-a spus : da-te, mi bgiete, In pgdure ca oile

vitele tale, fg fapte bune, eg voi ce trgiti ca dobitoacele sluteti seutiti de pgeate.' O alta povestire, asemingtoare Intru &Aim cu cea dinainte, pleacg tot dla eredinta
eg cine trieste la oi e gbun la Dumnezeu : un cioban nu
fusese niciodatg la biserieg; oamenii 11 tot Indemnau sg.

mearg i el ; Inteo zi se hotirl si se duse sg vadg si el

slujba ; iesind preotul eu darurile, cum niciodatg nu vgzuse
vre-un preot Isi zise : giatg Dracul i sgri cu mgciuca.
Nu fgcuse rgu, pentru eg vgzuse Inteadefir pe Necu-

ratul pe acolo, e povestirea adaugg eg el, fiind cioban,

<'era bun, MIA pgeate.2 Fiind socotit astfel, nu e de mi-

rare cg ciobanul e privit ea in stare sg facg minuni: sii

treacg pe apg ea pe uscat, sau sg i se arate vointa lui Dumnezeu prin vre-o icoang.
La Aron:Alai un cdeceu pune in luming bungtatea
ciobanului In alte Imprjurgri i explici, In acelasi timp
pentru ce e bine privit In cer elnd Cristos era sg fie rgs-

tignit si se adusese cuiele care trebuiau bgtute in trupul

lui, unui 'Astor i se fgcu mili si le furg ; numai un Tigan
-se ggsi si 6.6," alte cuie ; Cristos binecuvintg atunei pe
pgstor.4

Asemenea eredinte se intilnese ea altele din folklorul

nostru. Sfintenia e legati adeseori, In mintea poporului, de
vieata pAstoreasci, si de aceea se spune chiar despre unii

sfinti a egror vieai nu e cunoscutg astfel eg au trgit ca

Ion Creangei, II, 90.
E. Niculitrt-Voronca, Dat.
cred, pop. romin, 312; cf. 311.
In povestirea aceasta s'a amestecat i pArerea despre ciobau nil. e <Trost
(v. mai departe).
Ibid. tg 927. Cf. i ce se spune despre Mocanul privilegiat de
Ursitoare, Ion Creanqii, XI, 57;
sclteanului rom., 1878, 35 urrn.
P. Papahagi, Din lit. pop. a Arominilor, 787.

www.dacoromanica.ro

VIEATA SI FIREA CIOBANTJLUI

19

Insu0 Dumnezeu e InfAtiat In colinde ca stind

la stinA cu un fluier ferecat i Valzind oile, 2 iar tuteo colina, se spune :
pAstori

Despre Sf. Ion, de pildt, se crede a era si el plistor. S. Fi.

Marian, Sdrbectorile la Romini, I, 215; ce se apune acolo despre el
se potriveste cu povestirea amintitii, mai sus cu ciobanul care s'a dus
la biseria. Allturi de Sf. Ion si alti sfinti sint socotiti in popor
sau fost ciobani ; asa Sf. Petra (Ion Creangd, XI, 28; E. NiculitilVoronca, Dat. i eral., 58; *t. Tutescu, Colinde din popo?, 9), Sf.

Tutescu, O parte din sfin(ii poporului, 11, 33). V.

Lumitru s. a.
si o poesie publicatii in revista Ion Creangd, VI, 275, can cu toate
cui e o grosolang alatuire aratil totusi tendinta poporului de a privi
pe sfinti ca pAstori.
Diferit-ele variante FAJA date de Al. Rosetti, Colindelc religioase, 64. Intr'o variantil (A. Viciu, Col. din Ardeal, 167) pe cind Petra
auzit si s'a
ebun voinie pristea oile si ele sbierau, Dumnezeu

.coborit pe plimint sui intrebe ale cui sint oile Petru rspunde:
cD'ale tale s'ale mele :
Eu le pase si le grijesc,
Tu le cresti si le 'mmultesti.
lar Dumnezeu apune :

cFie, Petre, toate-a tale,

Numai tu mie
dai
La Sin-Jorz
Un miel frumos,
La Tapas

Un brunj de ea.,

S'A 'mplIrtim pe la silraci.

Darul pAstorese crestin e asociat aici, ea si altxlat, de ajutorarea celor skaci. Cf. I. Riluteseu, Colinde, 43; G. Dem. Teodorescu,
Poesii pop., 41, unde ciobanul Nicui primeste dela Dumnezeu oile

Ca deis un bun pirinte

Cuitrui fiul suiu euminte.

Despre Taus Cristos eui ar fi pli'zit oile cnd era emie de sapte
ani v. colinda publicatg. de t. Tuteseu, Taina dluia, 24.

O. la Aromini se vorbeste de Dumnezeu cil ar fi p'zit oile (P.

Papahagi, Din lit. pop. a Arom., 787).

www.dacoromanica.ro

20

VIEATA P A STOREASCA

Coborit-a Dumnezeu,
Leru-i, Doarnne,
Dumnezeu i sotul

C'o turma de oi domne-Ai.'

In legtur ca aceasta trebue aif amintim c ideea de.

sfintenie a ceea ce este pgstoresc merge mai departe In credintele poporului. Oaia e socotitg ca sfintg si se dau pentru
aceasta, mai multe explicatii. Dupil o legenclii din Bucovina,
and
ngscut Cristos Sf. Fecioarrt 1-a ascuns In ieslea
oilor ca nu cumva sit fie omorit de Jidovii lui luda; oile
II hrgnirg,' si-1 Incglzirg, i chid veni SE. Feeioarg Il intrebg
cum le ziee la dobitoacele care ingrijise de el : Cristos
spuse cg grit
iar Sf. Fecioarg zise : .zblagoslovite sg

fie si sfintit sg fie fruptul lor.3 La AromIni existg o legendg asemgngtoare, ca deosebirea eh' se spune eg, Cristo&

pentru ca sg nu fie gsit de cei care-I cgutau a fost ascuns de oaie sub coada ei.4 Folklorhl aromin cunoaste
si un alt (deceit : pe dud umbla Dumnezeu pe pgmInt

cuprinse intr'o zi o mare sete si Intilnind un vcar ceru

sg-i dea un pic de apg; acesta Ii spuse cg, nu se poate
duce s caute, apg, eg trebue sg, stea s pgzeaseg bou; merGax,eta poporului, Timisoara, 1886, 21 decembre; cf. At. Marienescu, Colinde, 53. Si despre Mo Craciun taranul nostru crede
ar fi fost cioban (S. Fi. Marian, Legendele Maieei Domnului, 29; T.
Pamfile, Craciunzel, 114); uneori e numit ecapetenia ciobanilor (Chest.
N. Densusianu me. Acad. rom. 4556, f. 56).
D. Tichindeal pomenete e1 dintii aceasta credintii: Inemica
nu e mai dint i mai curat decit mitt, zia Ardelenii nostrip,
1814, 425. Cf. A. orovei, Credinte.$i superstitii, 102; Drum drept.
X, 719.
E. Niculita-Voronca, Dat. i ered, pop. rm., 39.
P. Papahagi, Din lit. pop. a Aronzinilor, 715; cf. 765. Cum
legends cauta s explice si de ce uncle oi au coada lata, ea este de
provenienta orientala, ca F}i rasa aceasta de i. i inteadevar legenda
e eunoscuta i pastorilor din Asia mica, 11fausine, II, 44.

www.dacoromanica.ro

VIEATA SI FIREA CIOBANULUI

21

gind mai departe, Dumnezeu intilni pe un oier care ascult

de ruggminte si se duse de-i aduse apgIn cgciulg ; Dumnezeu binecuvintg, atunci oile sg. fie Ivita lui, lar pe boj
ii blestem6.1

Povestirea aceasta ne _duce la o colindg ande tema e

inversatg: oaia e blestematg, pe cind boul e blagoslovit.
Cuprinsul colindei e acesta : Maica Domnului, avind
naseg, se duse la icslea oilor, dar riu putu sta acolo 'de
sbieratul oiler si de sgritul inieilorde aceea le blestemg ;
porpind mai departe, se opri la ieslea cailor, dar nici acolo
nu putu afla liniste ; nuniai la ieslea boilor putu ggsi sglas
bun si de aceea Ii binecuvintg.2 Dupg o alai versiune, nu
din colinde, Maiea Domnului a blestemat oile pentru cl a
speriat-o un cioban cind s'a dus la bisericg.3 Avem aici un
elenient folkloric care ne indepgrteaz de ce am constatat
mai inainte. Oaia blestemaig e eeva impotriva felului de a
vedea al poporului nostru, Impotriva pgstoritului dela noi.
Cum sil se explice acest fapt ? De sigur nu altfel decit
admitInd c peste un strat folkloric vechi si In acord cu
indeletnieirea de 'Astor a Rominului s'a suprapus un altul
reladv mai nou si caracteristic pentru altfel de vieatg. Dupg
cum vom veden mai departe, pgstorii s'au giisit de multe
ori In conflict cu plugarii i acestia au aril-tat totdeauna
dispret, dusmgnie, fatg, de cei dintii. Cum, de altg parte,
folklorul plugarilor se deosebeste de al ciobanilor, and unul
s'a intilnit ca celiilalt i conditiunile de vie:idi au fost favorabile rgspindirei, impunerei chiar, a celui dintii, cu vremea

ceca ce era pristorese a ajuns sil fie pus In umbra, sil fie
presentat In colori putin simpatice. Deoarece nota ostilg
pgstoritului am viizut eg, apare in special in colinde si deoarece acestea stim cg au in parte caracter slay, putem
P. Papahagi. Dia lit. pop. a Arominilor, 809.
i asupra acestei colinde, v. Al. Rosetti, Col. rel igioa se, 44.
T. Parade. lagerul Rominului, 38.

www.dacoromanica.ro

VIEATA PASTOREASCA

22

presupune a sub inriurirea slav', s'a introdus elementul pecare 1-am constatat. Slavii fiind inainte de toate agricultori si, ca atare, se stie ce mare influent au avut asupra
dela ei am prima multe monoastea in atingerile ca ei
tive folklorice imprimate de natura ocupatiunei lor, i ca.
un motiv de felul acesta trebue privit acela pe care 1-am

relevat. Colindele, urarile de CrAciun si de anul nou de

provenientg slav se refer, la vieata agrieol, asa c'. 0trunzind la noi au adus elemente deosebite de cele pgstoresti. In conflict cu acestea, dar adoptate cu vremea. tot
mai mult de plugarii dela noi I mai ales dup5 ce pAstoritul
pierda din vigoarea i extensiunea lui de alfadat, a fost
natural ca ele s dea folklorului nostru ceva impotriva tra-.
ditiei, Impotriva ph'storitului rominesc In care oaia era privitA

cum am vzut, ca pretuind mai mult decit orisice.

Eterogenitatea motivului folkloric de care ne ocupm
se ponte, de altfel, urmari in seria de colinde ande oaia e
blestemat, pe cind boul e binecuvintat. Acolo se vorbeste,
despre boi in leglur,' cu vieata agricola ; Maica Domnului
le spune :
Fire-ati alduiti
blagosloviti!...

lar voi s'aveti sat

Pe brazdri mergind
Cu gura rupincP.

0 in alte variante :
,Fire-ati, boj blagosloviti!

Ziva chid yeti fi la jug,

Cind plugarul va prinzi
Voi inert yeti hodini.2

T. Daul, Colinde i einleee poporale, 19.

A. Vieiu, Colinde din Ardeal, 46.

www.dacoromanica.ro

VIEATA 1 FIREA CIOBANI3LUI

23

tFire-ati voi, boi, alduiti

De mine, de Fiul dint

Car' S'a nriscut pe pgmint !
Toatg ziu sg arati,
Nemincati, neaditpatil.

Nu mai Incape Indoial cg unde se vorbeste astfel In

colinde avem de a face Cu concordante de vieat pluggreasc.

Pentru caracterul de sfinteide atribuit la ceca ce stg

In leggtur cu pgstoritul afarg de inconsecventa care am
vgzut cg-si gseste o explicatieva mai trebui s amintim
credinta dupg care si fluierul a f ost fgeut de Dumnezeu.
Din toate aceste mgrturii reiese limpede ca tot ce atinge
rieata pgstoreascg e rgsfrIns In foLklorul nostru cu trsiituri
semnificative i, Incadrat In credintele crestine, apare lute
luming care-i dg un prestigia deosebit.4
ibid., 43.

Se poate compara in aceastg privintrt credinta despre gnu,

binecuvIntat ten de Maica Domnului : S. Fi. Manan, Legendele Maicei
Domnului, 87; cf. E. Niculitg-Voronca, Dat. f i ered, pop. rom. 132.
Motivul are aceeasi origine.
latrt ce se povesteste ca priiiire la aceSsta (Dumnezeu cind
a fost pe primint a prtscut oile. El a facut fluierul i 1-a pus sub lima

oiei ; ciad la tunsul oilor ciobanii au dat de dinsul, Dra,cul a cgutat

sil facii si el ceva, asa a fgeut scripca, dar ca sit n'o giiseascg nimeni
a ascuns-o 'haft' o caprg... Fiind cii fluierul e frtcut de Dumnezeu, asa-i
blagoslovit cintecul din el sil fie plgcut, lax scripca, lucrul Dracului,

se bag dela dinsap, qexiitoarca, I, 156.

La Aromini se povesteste i despre -cine cii a fost dat de Durnnezeu ca tovargs ciobanilor (P. Papahagi, Din lit. pop. a Aroz. 787,
811 ; Basmc aromine, 19).
4. Asupra folklorului pgstorese i crestin multe alte observatii
ar putea fi adrtugate la cele pe c,are le-am fgcut ; am relevat numai
partea esentialg pentru lgmurirea faptelor de care ne ocupgm. Nu
numai la noi, ci i In alte pgrti existg un bogat folklor care aratg foarte
strinse leggturi Intre pilstorit i crestinism. Din acest folklor, algturi
de faptele istorice, s'ar ajunge la conclusii interesante nu numai asupra

www.dacoromanica.ro

viEATA PASTOREASCA

24

Dupg aceste constatrtri i revenind la .caracterishrile

cu privire la cioban, rginine sit relevgin a folklorul nostru
il nfiieaz i altfel, luindu-1 ea subiect de satirisare.
Nota satiricg cea. mai Nina, e ciad se repet vre-un
proverb pe sama ciobanilor mi se ja In ris felul cum vorbesc ei, in special Mocanii. Graiul celor dela nauntc si mai
ales al pcurarilor ardeleni nu se putea sg nu parg ciudat
celor dela ses si de aceea prin sate circulg multe glun:e
ale acestora pe socoteala

Tonul satiric se ingspreste altadatg, intr'un sir de

striggturi care aratg pornirea, ura chiar, impotri,ht ciobanilor

din Ardeal, .t:ngurenilor culegerile ne aduc des aceste

versuri satirice :
Ungurean cu suman scurt.
Nu ;edea 'n Moldova mull.

Cite du la tara ta,

De-ti mrininca sliinina.

Ungureue, "reme rea,

Ce-ai crttat In tara hies ?
Ia-ti gluga i sarica

Si te du in tara ta4.
vietei pistore0i din trecut. ci
asupra cre;tinisinului. riispinuirei
caracterului su in unelc tinuturi chestiune ce nu a fost urnikits
pina acum, dupii importanta pe care cred ca o are. Crt alt prilej sper
sit cercetcz de aproape aceastil problema.
Tar ciobauul ca ciobanul
Nu ;tic ce e aofranul,
Gr. Tocilescu, Mat. /allot... 103, 104, 10S.
V. de pilda un dialog intre doi Mocani In AFettitoarea, I. 149,
snoava cu ciobanul care a baut bere, G. Popescu-Ciociinel, E. Patricin 0 G. Salvia, Brasoace. 18.
, e,:,titoarea, I, 71 ; cf. T1asdeu, Etym. magnum. 1527 ; T. Pam-

file, Jocuri de copii, In Anal.A.e. rom. mem. sect. lit., XXIX, 267; C.
Rriclulescu-Codin, Comorile poporulu.i, 22; cf. 119, ande Ungureanul
e numit
spurcata ; S. Fi. Manan, Hot-e i chiuituri, 9, 51 (In
varianta cliii urma cArdelean in loe de aUngurean,); Chest. N. Densusianu ms. Acad. rom. 4549, f. 22.
Chest. N. Densusiann ms. Acad. rom. 4546, f. 347.

www.dacoromanica.ro

VIEATA

I FIRFA CIOBANULIII

25

Ai, sracul Ungurean.

Ungurean de pe Grindine.
Cu opinci de scroafli vie,
Cu cojoc de bou liltat,
aiiciur de cine turbat ;
Opineile groblic.
Cojocul boncillue,

Cujma 'u cap holle.

Ai, sracul Ungurean,
El cind vede-un putregai.
mlai ;
Fuga, fuga

El ciad vede-un fir de ling,

Fuga, f aga

Ura merge uneori pInA acolo incit i se spune Mocanului ci n'are ce eguta la hrri:
Mockna*ul,

Nici in hor s nu-1

De unde aceasta dusmAnie fatii de Mocani, Ungureni.

Ni se. desvAlue aici ceva caracteristic din sufletul tranului:
plugarii au privit totdeauna cu dispret, dusnAnos chiar, pe
ciobani, iar acestia au rrispuns tot astfel. Strigrtturile pe
xittoarcn. XVI, 57; cf. ibid., 1, 214; Ion manga, IX, 248:
S. FI. Manan, llore qi chiteituri, 36, 43, 48; v. alte strigturi la
adresa Ungurenilor:1...iitoarea, 1, 218; XIV, 155; S. Fi Manan,
llore i chiuituri, 37, 43, 55, 80, 86, 87, 110; in citeva din aceste
chiuituri cel satirisat e cUngurean de pe Slikite, ori aMure.an.
Fl. Cristescu, In mijlocul horelor, 31.
Cf. T. Pamfile, Cintece de (ara, 162, 163:
A

La oi, la oi, mlii Mocane...

Tu sii stai sil le prize,ti,
La fete s nu gindeti.

Intr'o strigrituril din Moldova (T..Pamfile, Cintece de (ara,

305) se spune precis :
Miii Mocane dela oi,

Ce tot vii vara la noi?

www.dacoromanica.ro

26

VIEATA PASTOREASCA

care le-am relevat circulg prin pgrtile din Muntenia, Mol-

dova si Bucovina pe unde au trecut ciobani cu oile din

Ardea i In trecerile lor nu au 0:sit bung' IntImpinare la
tg"ranii plugari de dincoace. Felul cum se privesc intre
ei plugarii i ciobanii, exclusivismul lor, e cunoscut cui a
petrecut la tar, dar iatg o mgrturie care poate fi citatg
(e de pe uncle plugarii sint numiti Cojani) : 0 ur mostenitg' se cunoaste foarte bine intre... Cojani Mocani. Se
socotesc unii pe altii ca oameni fgrg niel o valoare... si se
trateazg la difcrite ocasii cu mult dusmgnie. Ura merge,
ping RC010 cg dacg chiar unul din ei [Cojani] ar Imbrgca
portul zis mocnesc, este dispretuit Intru citva de ceilalti.2
Ostilitatea aceasta intre ciobani i plugari nu e ceva

propriu vietei dela noi, ci un fenomen care s'a intimplat

pretutindeni unde ei au venit In atingere, i In special
Citeodata chiar ciobahi de dinoace nu s'au afatat prietenosi
cu cei de dincolo,
di in strigiittui de felul celor amintite pot sa
fie uneori i ecouri ale acestei dumuinii. i Intre ciobanii din diferite tinuturi se Intimpla deseori neintelegeri, invrAjbiri, i despre
aceasta vom vorbi mai de aproape cind vom studia Miorila In
Writ' cu transhumanta.
totuO, fondul satiric e In primul rind conflictul intre plugari

plistori se vede i din strigaturi urde se spune despre Ungurean

c.' daca ar semana grlu nu s'ar alege cu nimic:
Nici de vreme, niel tirziu
Nu'i minca mlai de gnu.
S. Fi. Manan, Hore i clriuituri, 110;
cf. 37, 55.
Cheat. N. Densusianu : ms. Acad. rom. 4545, f. 82. Cind sint
la joc Cojanii zic despre 1Vlocani :
Unde joacii doi Mocani

Parca joaca doi vultani

la care acektia rrispund :
Unde joaca doi Cojaui
ParcS joaeg doi curcani.
P. Pirvescu, _Sara din Cartal, 51; cf. Hasden, Etym. magnum, 1527; Anal. Acad. 2'0M.,
menz. sect. lit. XXIX, 267.

www.dacoromanica.ro

VIEATA 5I FIREA CIOBANULUI

27

acolo unde vieata pstoreasc a ajuns la o mare desvoltare

si a fost legat de transhumant, de nomadism.1

Dac e &A expliam aceast ostilitate, Odin ca ea a

pornit dinteun fel de superioritate pe care si-au atribuit-o
atit pstorii, cit i plugarii : i unora i altora li s'a prut
c ocupatiunea lor e cea mai de sam, de unde dispretul
reciproc cu care s'au privit; pe urm, deosebirile de vieat,
alte obiceiuri, alte credinte, la unii la ceilalti, au fAcut
ca pustorii s se simt streini de plugari, i invers. Ceca
ce ins, cu deosebire i-a fAcut s trgeascA In dusnAnie slut
conflictele pornite din utilisarea, stpinirea pmintului : ciobanii s'au crezut de multe ori strtplui nu numai pe munti,
ci si pe cimpii, si pe unde se intindeau semngturi ei ve-

niau cu turmele lor, netinind sama de munca plugarilor,

care astfel nu puteau decit srt prind ur asupra celor

care-i turburau. 2'"

Toate acestea impreun fcur ca asupra pstorilor
se deslntue patima altor thrani si sa fie presentati n colori
defavorabile, cu atit mai accentuate cu cIt elemental ostil
lor a ajuns dela o vreme sii precumpneascrt, asa cum s'a
intimplat la noi in cele mai multe tinuturi.
E nsor de inteles atunci de ce despre ciobani se vorDescriind vieata pstoreascri din Algeria, A. Bernard si N. Lacroix, L' (volution du nomadisme en Algrie, Alger-Paris, 1906, 5, observ : le conflit entre le pasteur et le laboureur est fatal, et leur lutte
anssi ancienne que l'histoire ; cf. 51 urm.
Cu privire la asemenea conflicte un cioban din Ardeal care fusese cu oile spre Dunke imi povestia cum s'a incierat cu pindarii dela
o mosie: < ei au crezut di am culcat griul... si au skit &Ark* noi

noi am skit atr ei, Grata din Tare Ilategului, 213; un altul,
tot din Ardeal, dup ce fusese prin Brgan la hatoarcere spunea
urmat astfel drumul : la intors am trecut pe la Bucure*ti, am
luat soseaua mare, cL.. ne omoar Romlnii cu parul dac treeem prin
senirmilturi >, ibid., 215.

Pentru aprarea ogoarelor de trecerfle ciobanilor cu turrade lor

pe acolo, In documentele noastre vechi se vorbeste de msurile care

www.dacoromanica.ro

28

VIEATA PASTOREASCA

Pentrn multi ei tree

be0e rAu i altfel de cum amdrept eproqti 0 la tarA se povestesc multe ca sii fie arlitati
astfel. Ciobanul care s'a dus la bisericg si a xis lumea de
el, ori a fost pedepsit pentru vre-o ner&de a lui,' ciobanul
care 0-a schimbat meseria 0 s'a arAtat neinderainatec,2 cio-

banul care a batjocurit luna s. a.3 snt povestiri care se

and des pe la ez'tori. Traiul departe de oatneni, firea
incltig d stingiicia pe care o aratii de multe ori 'cind
nn e in lumea lui au contribuit de asemenea s'a" fie privit
astf el, 4e0 nu-i lipse0e vioiciunea, .istetimea 1 si are un fond
eran luate
asa inteun document din 1775 (G. Ghibilnescu, Surete i ixvoade, IX. 284) se spune <cunde or vrea sit-si tie oile sit nu
le tiie in silA pe mo*iia ninikuia, ce in tocmal i Cu invoialit cu stApinul mosii sil pui oile, iar pe unde or trece. in treciitoare ferind tarinile, de loe slobod s'a" nu fie opriti, iar, filcind stricitciune. Ski pillsit sil i pedepsaseN.D
Despre conflicte intre plistori i agricultori gasim mentiuni

scriitorii vechi ; v. de pildii ce spune Strabon. V, 2, 7, cu privire la

piistorii din Sardinia. Cf. si L. von Schhizer, Unter sardisehen Hirten.
Berlin, 1911, 27.
Ion Creangd, IX, 216; G. Popescu-Ciocitnel, E. Patriciu i G.
Braoave, 244 ; Tara Oltului, 1909, 11 sept.
Ion Oreangd, I, 112; cf. St. Tut,escu, Taina clluia, 47; in
povestirea care se publicit acolo se vedo i intentia de a arAta cii nu
poate fi potrivire intre vieata piistoreascil i cea agricola.

C. Rildulescu-Codin, Legende, tradif iif i amintiri istorice,

cf. G. Ciausanu, Superstifide poporului ronf;n, 84, unde e amintita
o credintit contrarit.Despre ciobanul nevleg v. T. Pamfile, Ingerut
Ronanutui, 37, 161 urm.
Chiar in povestiri populare care li slut nefavorabile se aratit
la sfirsit ca altfel este firea lui; v. de exemplu ce se spline despre un
1:

cioban, care prea nerod, dar pe urmit

arittat foarte istet, bite

variantit a povestei .Norocul ci Mintea: T. Pamfile, Ingerul

164. De altfel, de multe ori se vorbeste de priceperea, vioiciunea la

minte a ciobinaului (cf. C. Riiduleseu-Codin, Legende, traditii i amintiri
72 urm. ; E. Niculitii-Voronca, Dat. si ered. pop. rom.,
677; G. Popescu-Ciociinel, E. Patriciu .si. G. Salviu, BraFoave, 273.)

www.dacoromanica.ro

VIEATA

T FIREA CIOBANITLITI

99

sufletesc bogat, insu9iri frumoase pentru cine tie su-1 cunoascri, s1-1 judece altfel decit dupA .unele aparente.
Trecind peste ceca ce aduce citeva note discordante
In felul de a ni se infatisa vieata si firea ciobanului, reiese
destul de limpede din alkurkile pe care le-am fAcut e in
folklorul nostril piistoritul i cei care se indeletnicesc en el
gAsesc ctwinte bune i, mai mult, se bucurg de un prestigiu
care merge uneori pinal la credinta c ce este pstorese a

fost lasat de Dumne,,,

www.dacoromanica.ro

PRIMAVARA MAMA NOASTRA.

www.dacoromanica.ro

PRIMAVARA, MAMA NOASTRA

IntFun studiu 1 In care cAutarn, acum clOva ani, sil
fixez citeva puncte din problema pAstoritului spuneam Cu

privire la ceca ce gAsim asa de caracteristic in doinele

noastre :
Pentru Rominul 'Astor primvara era anotimpu/
a,Aeptat cu nerAbdare, era visul lui de pribeag, ca sil porneascil
ca turmele la munte, s gAseascA acolo pAsunile
imbelsugate. Sufletul lui tresria cind infrunzia codrul
multumirea ce-1 cuprindea c poate, in sfirsit, sA la din
non drumul peste plaiuri 11 fAcea sil elute un duios foak
verde (25). Mil referiam atunci la citeva versuri din poesia
noastrA popularA pentru a da o confirmare acestei pAreri,
dar de data aceasta, reluind chestiunea, voi aduce un ma-

terial nou si mai bogat, care va pune In evidentri si mai

bine cil acele cuvinte mInglietoare si de visiune inseninatA

Cu care incep atitea doine dela noi stilt un econ al vietei

pAstoresti, au un fond de minunat realisni derivat spre
poesie.

Ciad Alecu Russo culegea cintecele noastre dela tarsd,

undeva a auzit o doinA care nu se putea s nu-i rAmtna

lutipAritA in minte si de aceea a tinut s o citeze cind a
venit sil vorbeascA despre 1nsemnAtatea i frumuseOle poesiei

noastre popular. Doina care-I impresionase era aceasta :

1. Peistorihtl la popoarele romanice: Insemnitiatea Fui lingvistim
f i eenografied, 1913.
a

www.dacoromanica.ro

VIEATA PASTOREASCA

34

Primilvarit, mama noastr,

la zpada de pe coast,
larba verde sit mai creascii,
Sufletu-mi sit-mi riicorease,

Sil-mi and cerul tunind,

Fa' mai viid turme pitscind '

Nu pare sg, fie redatg tocmai cum o auzise versa-rile dela mijloc nu sung de tot popular ; dupg obiceiul
timpului, se vede cg Russo le-a prefcut, dar motivul e
autentic, popular, pentru eh' iatg cum sung aceeasi doing
asa cum a fost culeasg mai in urmg :
doamna noastr,

Ia zpada de pe coast,
Desfundit pi-trade

Sri porneasc He.'

Altgdat in jurUl lseutimentului de asteptare nergbdatoare a Intoarcerei primgverei pentru ca sg, fie pornite
oile la munte se asociazg si alte senthnente, cum se vede
din acest clatec din Bihor
Ad, Doamne, adit iarit
Drguta de primvara,
Iarba i codrul sit riisafa,
St ies cu turma pe-afar,
srenflorease,

MIndra cala
pindease;
Eu cu ea s m 'ntilnesc,
De dragoste
vorbesc.4

A. Russo, Scrieri, publ. de P. V. Hane, 190.

Manuscrisele I. Pop Reteganul (la Acad. rom.). Doina e din
Pitueine*ti (Tara Hategului).

0 plantit.'
3. Tribuna poporului, Arad, 1897, 19 iulie; cf. S. Pl. Manan
Poe8ii pop., II, 145.

www.dacoromanica.ro

<TRIMAVARA, MAMA NOASTRAb

35

In loeul primgverei se vorbe0e in alte doine de varg

-ca timpul a0eptat de eioban :
De-aQi ajunge pinla Tara,
Sa, mai ies in munte iara,

S'aud brazii ujuind

bacioaiele mulgInd,

Fetele 'n frunza zicind.1

Nu este nevoie de multe desluOri pentru ea sg. se

inteleagg de ce einteeele tgranului nostru vorbese astfel i

eit de pretioase Out asemenea mgrturii ca s

pgtrundem

tainele inspiratiei populare.

Pentru eioban iarna nu putea fi cleat un ir de luni

triste, o silit desprindere din vieata lui in larg i cu
ineintaloare, aa cii a0epta cu dor nespus sa se
sfirraseg posomorirea, lineezeala, i sg vadg soarele de priingvar, sii mine iar, voios, oile pe vgi
prin locuri sihastre. i odatg eu implinirea dorului sgu, vgzind cerul incodrul infrunzind, se putea sg nu-si arate
viorindu-se
bueuria lui eu vre-un eintee In care cfrunzg verde rgsuna
ea un imn adus primgverei ? 2
Aeesta, e intelesul adevgrat i simplu, pentru eg pleacg
dela realitate, al vorbelor primgvgrateee din fruntea atitor

doine i pentru care s'au dat fel de fel de explieatii, chinuite, artificiale.
Sg vedem aici cum s'a zis de atitea ori
o dovadg

a dragostei Rominului pentru naturg, expresiunea direetg a

ceca ce sub influenta poesiei eulte ne-am deprins sg nurnim
Graiul din Tara HafPgului, 202; cf. 206, 221, 225.
Pentru aromina v. versurile pe care le-am reprodfis in Past. la
pop. romanice, 25.
Ion Pricuraru, pe care I-am mai aminlit, ii spunea lui I. Pop
Reteganul: cprimavara cind da frunza, toat lumea era a mea,
Gaxeta Transilcaniei,"1896, 28 iulie.

www.dacoromanica.ro

YIEATA PASTOREASCA

86

sentimental naturei

ar fi o exagerare, o falsificare a psi-

.holngiei celor simpli 1. Nu idealismul poetic la care ne gIndim

sub inriuriri literare l-a fgent pe tgranul nostril s cinte

primgvara, ci preocuprtri de vieat. a lui in leggturg cu

ceca ce era prielnie Iudeletnicirei la care era dedatdecir
In fond, ceva prosaie, ceva de ordine practica. Daca, intr'adevar, sentimental de poetisare a naturei ar fi dictat ce am

vazut si ce nc a In atitea rinduri poesia popularg, atunci

ar ramInea neexplicat pentru ce nu au fost eIntate de el
mai des si alte motive, alte privelisti. Intinderile mari pe
care le-a strgbatut de atitea ori cu oile In timpul ierriei, in
crtutarea de pasuni la baltgvom urinri mai de aproape
Intinderi eare aveau
aceasta lature a vietei pastoresti
si ele poesia lor, nu sita eIntate cum se Intimpla ea prima-

vara, ca codrul infrunzit, cu eimpul ca florile etc. i, In

contrast cu primgvara, nu patea fi oare poetisata si toamna,
caci pentru cine admira frumuseOle naturei si ea ofere tablouri fermecgtoare ? Nu cg toamna nu ar fi amintitg In
doinele noastre, vom veden ed se vorbeste si de ea uneori,
dar fgra, a-i ggsi vre-un farmee, cu total altfcl ea despre
primilvar, ea un sentiment de nemultamire la apropicrea ei,
cu un fel de urg chiar, ceea ce, eurn vom vedea iargsi,
ggseste explicatia tot In Imprejurgrile de vieatg pastoreascil
si In felul de a privi lucrurile propriu ciobanului.
Ltrigg eioban poesia popularg pune si oile sg doreasel
prinigvara apropiere fireascg clt timp poporul e deprins
sui atribue i animalelor ce trgesc pe aproape si ti Eta dragi
sentimente la fel mi ale ornalui. Intr'o colinda cetim :
1. De cind Russo, ea si Alecsandri si altii din generatia lui, a
. seris c poesia noasta popularl canta dragostea nemilrginitti a Ro-

(Scrieri,
mintilui pentru frumusetile naturei, ca o mostenire
190), se repetli meren aceast pk"rere, ca clisee de retorism romantic,
dar e vremea srt ne desfaeem de ea si sr). interpretlim altfel folkloru1
nostt u.

www.dacoromanica.ro

PRIMAVARA . MAMA N OASrRA,

37

Colo, colo dup'un deal,

Este-un biet de pacurar,
Cu-o turma mitre de oi.
Toate oile zacea,
Numai una viorea

Sta in loc i se ruga

La Maicuta Precesta
S'o scoata din iarn'afara
La draguta

In cele rnai multes variante pacurarul e Dumnezeu si

oaia se roagii lui astfel:
Scoate-ma din iarn'afara,
Cit eu bine te-oi cinsti
mu4urni
frumos
La Sin-Jorz
C'un miel humos,

La Ispas
Ti-oi da un cas.2

Primavara, cintata astfel, ne duce spre alt ceva ce e

-tot asa de caracteristic in pOesia noastea popular. Odata
cu infrunzirea codrului se arata cucul, i cintecele pastoresti nu se putea s uite si acest semn de schimbare a
vie0i a;la de draga; ciobanilor. lateo balada a lui Costea
se sptine:
Gaxeta Transilvaniei, 1903, 14 decembre.
T. Dan!, Colinde, 8; cf. At. "Marienescu, Colinde, 162; A.
Birseanu, Cincixeci de colinde, 19; A. Viciu, Colinde din Ardeal, 166,

167; Graiul din 'rara Hategului, 173; Gazeta poporului, Timikloara,

1886, 3 ianuar; St. TU teSell , Colinde din popor, 10; Tribuna, Sibiu,
1887, 17 februar. Intr'o alta colindil (T. Bud., Poesii pop. din MaraJnaref, 69; cf. 73) se spune:
Mare iarnii a picat,
Oile toate-au sbierat,
Dumnezeu le-a auzit,
Jos la ele-a coborit....
le-aduca flori de vara.

www.dacoromanica.ro

38

VIEATA PASTOREASCA

Primavara prinse-a da,

Cuculetul a cinta;
mima 'n ciobani cre%ea.

SA' ascultani

i alte cintece. Inteunul se zice despre

cue a el cInfa: anume pentru ciobani :

Cucule cu pene rari.
Mindru cinti la pacurari.2

Si tot asa in aceste doine

Chita cucu 'n par de vie,
Eu-am gindit ca-mi cinta' mie,
Dar Ala nu-mi cinta mie,
Ca-i cint la pacurari. 8
Auzii, pan', auzii,
Auzii cucul Mind
mierluta fluierind ?
Iesi afarrt si-1 asculta,

Sii vezi pe ce cloamba cinta;

Eu &Idiom ca-mi clutii mie,
Dar el ant' a ciobanie.4
Tribuna, din Sibiu, 1888, 23 septembre.

Familia, XXII, 31; cf. Tribuna, din Arad, 1900, 1 iulie; V..
Onisor, Dome fi strigetturi, 112.
Ion Creangd, VI, 156.

Intian, 1869r27 april. In leglitura cu cioblinia e pus ctntecul cucului in balada Codreanu :
Cucul cinta pe-o catina,

Codrean se sue la stall

Tara 9102a, II, 409: cf. A. Vasiliu, Cbdece, urdturi fi bocete, 95.
De asemenea in acest pasaj din balada Cuettlelul
Ele-au ratacit

Si n'au auzit...

www.dacoromanica.ro

PRIMAVARA, MAMA NOASTRA:,

39

Citeva versuri numai vin 0 ele s ne liimureasca o problem a folklorului nostru : Insemntatea pe care o are in
poesia i credintele dela tar pashrea tcu pene sure. In
bucuria de a vedea intorcindu-se prim'vara, nu era firese
ca s simt ciobanul nostru i bucuria c poate auzi iarA0
cintecul cucului? Intelegem atunci pentru ce cucului tranul
ii zice tmria
ori tsfintia la 2, pentru-ce pe ling atItea.
credinte legate de numele lui unele se refer direct la
vieata pstoreasa.
Nici cioban Wand,
Oile pornind,
Doar cucul cintind.
Gr. Tocilescu, Mat. folklor., 5.
A. Vasiliu, Cinlece, nraturi i bocele, 139; cf. T. Parafile,

focuri de copii, in Anal. Acad. rom., znem, s. lit. XXIX, 353, 354;
.Tocuri de eopii (in cul. din Vieata pop. rom.), 60-61.
Familia, VII, 271. De altfel, se si spune c el e pasare sfinta:
S. Fi. Marian, Ornitologia, I, 18.
Cucul este prorocul sateanului nostru, Iarnik-Birseanu,
Dome f i strigaturi, 334.
Crede .poporul romin c cucul are putere asupra oilor >, .S.
FI. Manan, Ornitologia, I, 48 (lamuriri mai de aproape acolo i la
Candrea-Densusianu, Dic(. etinz., n-rul 418; cf. Past. la pop. romanice, 26).

Nu se pot lua mult in sama versurile pe care Manan, l. c., 31,

le da dupa o colectie inedit i unde cucul e blestemat de un cioban:
Legea ta de cue balan!
Ti-am platit si-mi cinti un an,
Tu nu mi-ai cintat de-un ban.
cintat pe munti la oi
Tot a scirbit i nevoi.
E ceva cu totul isolat; o izbucnire de nemultumire a vre-unui
pacurar care a avut sit indure unele neajunsuri am intilnit i alteori asemenea accente razlete (y. mai sus).
Cucul e blestemat i alteori in legatura cu irnprejurarispeciale,
cum e in acest cintec care meriti sa fie citat, pentru ca ne duce, in
parte, tot spre vieata ciobaneasca
Pasare, cucut frumos,
Mi-ai cintat mie din dos,

www.dacoromanica.ro

VIEATA PA STOREASCA

40

Nu numai la noi, dar

aiurea pasgrea vestitoare

yrimverei i misterioasa pribeagg a fost cintatg In legilturg

eu vieata OstoreascK. O poesie pe care a scris-o Alcuin,1

Cantlietus veris et hiemis, pe o tema obipuitg In evul mediu,
primgvarg, Incepe astfel
4contrastul futre iarng
Conveniunt subito cuncti de montibus altis
Pastores pecudum vernali luce sub umbra
Arborea

Omnes hi cuculo laudes cantare parabant. 1

Iar mai departe apune :

. veniat cuculus, pastorum dulcis amicus....
. citius, cuculus, mine ecce venito 1
Tu iam dulcis amor, cunctis gratissimus hospes...
Salve, dulce decus, cuculus, per siecula salve
.
.

Cucul e numit deci aici (cprietenul scump pgstorilor,

cuna in aceeai poesie- i se zice In alta parte cpasgrea coa
mai dragg (ccarissimus ales). Aceasta aratg cg ceca cc

eisim In folklorul nostru are i de data aceasta filiatiuni

trilesc cu mult amar.

Cu amar din c'Atanie,

Cu a Neamtului sin1brie.
De-asi sti unde locuesti,

Ce fel de pasare esa,

Cu pusca te-asi Impusca,
La vulturi te-asi arunca ;
Nici asa nu te-01 llisa,

Ci mai ru te-oi blestema...

Cind s'a 'mpartit binele

Fost-am dus cu oile ;
Nu-s' cum, focu, s'a 'mpartit,
Ca putin mi s'a venit.
V. Onisor, Doine i strigaturi din Arclecti,103.
Lui Alcuin e atribuita de E. Diimmler, pe cind altii (A. Ebert,
Allgem. Oeseh. der Lit. des Mittelalters 297b Abendlande, II, 68) cred
ea a fost compusii de un elev al acestuia, Dodo.
Monumento Germanio historia : Poeta, latini, I, 270, 272.

www.dacoromanica.ro

FRIMAVARA, MAMA NOASTRA

41

Indepartate, se razima pe un substrat popular care a fost

eunoscut si altora, ma motivul initial trebue s presupunem

ea a fost desvoltat, a capatat mai multa amploare in mediul nostru pastoresc i prin aceasta apare cu o deosebita
semnificatie.

Dar sa privim chestiunea si din alt punct de vedere,

vedem daca alte fapte nu ne duc la aceleasi conclut,ii
asupra earacterului fundamental pastoresc al folklorului
nostru. Faptele la care ne vom referi vor fi ca o contraproba pentru ceea ce. am cautat sh' punem in evidenta
inainte.

Nu numai in legatura cu pastoritul, ei i cu plugaritul

amintitrt primavara In cintecele noastre populare. lata
,elteva versuri desprinse din diferite culegeri:
FrtinZ5, verde foi s'o fraga,

Ja treci, iarna, mai de graba,

sr, mli vial in primavarli...
Frunza verde foi ca rugul,
si sr, mai fad umblind plugt11.2
De-vi ajunge 'n primilvarA,

1. Cu privire la pasajul din poesia lui Alcuin untie e amintit

1. e., 69, observa: aDer Kuckuk wird in dieser Ekloge.., nach germanischer Sitte als der Kiinder cles Friihlings betrachtet und gefeiert (cf. W. Ganzenmiihler, DasNaturgefiihl m
cucul A. Ebert,

Miitelalter, Leipzig-Berlin, 1914, 60, 81. care adaugai el e si ceva ccltic,

nu exclusiv germanic, cind cucul e luffitisat de Alcuin ca vestitorul

primaverei). Nu nuinai de Germani insa" (sau de Celti) e Privit astfel
cucul (in unele piirti e numit d aceea cFriihlingsvogel : H. Suolahti.
Die deutsch. VogelnoMen, Strassburg, 1909, 7), ci si de alte popoare,
cum era firesc (cf. E. Rolland, Faune populaire, II, 83; IX, 130 urni..;
O. Schrader, Reallexikon der indogerm. Allertunnsande, 483). Ceca cc
mai important in pasajul dela Alcuin e cr, despre cuc se vorbeste
la legatura cu vieata pastoreascri, i aceasta ne duce mai departe de
ce as fi germanic, san celtic.
2. Ion Oreangd, VIII, 215.

www.dacoromanica.ro

42

VIEATA PASTOREASCA

Sa-mi scot plugul din eraar

sa-1 pun In braza', iarg,
Ca -s ar, s'agonisesc,

Portia s mi-o plritesc.'

Mil, uitai la rAsArit,
Vilzui primilvara venind...

Plugul meu la cimp mergind.2

urcai in deal, in lunch,

Vtzrii lunca 'mbobocititi
cimpia infloritil

plugurile briizdind
oamenii semilnind.3
Colea primaverile
tJInt piisArelele,
Iesu-mi plugurelele.

Bilrbatii-s cu plugurile,
Nevestele bat crismele.4
Vine zi de prinaZivarrt
Si oamenii-s toti pe-afarii.;
Cei bogati cu plugurile...5

Frunzulitg solz de peste:

Primiivara crt-mi soseste,
Cimpurile c-rui verzeste,

Mindra la /Alfil. 'nillbete,

Neica de plug se &este ;
Cind neica plugul porneste

Mindra 'n luna hulete

Cine-i om atunci triieste.6

T. Bud, Poesii pop. din Maramuref, 46.

Ion Oreangd, VIII, 216.
Gr. Tocilescu, Mat. folklor., 385.
5. :Mindrescu, Lit. f i obieeiuri pop., 109.
S. FI. Manan, Hore f i chiuituri, 147.
Gr. Tocilescu, Mat. folldor., 368. V. si revista Museelul, 1908,
215; Floarea darurilor, II, 188.

www.dacoromanica.ro

PRIMAVARA, MAMA NOASTRA.

Comparind aceste versuri cu acelea unde am vrtzut

vorbind ciobanii, nu se poate s nu constatm marea deo.
sebire dintre ele : avem de a face de data aceasta cu ceva
ce nu are vigoarea, .puterea de sentiment si concentrarea
inspiratiei populare asa cum ne-am deprins s o vedem;
sint versuri .sairace, prosaice, trgnate, cu umpluturi, cu
anninunte care le fac s lincezeasa i ne aduc aminte de
ucruri putin poetice din vieata dela tarti ; in schimb,
suflet i &UN concentrare, clt lirism de izbucnire In citeva
cuvinte a unei dorinte nelinistitoare, a asteptrei frenetice
dup ceea ce trebue s aduc mari bucurii am vzut c ne
aduc doinele unde primvara e cintat in leatur Cu
toritul.

nici unele din cIntecele din urm nu ne dan

pe acel tipic cprinavar, mama noastra. O singur dat.

In toate poesiile plugresti am intilnit aceast exclamatie,
aceast chemarea vremei inviortoaree Inteun sir de' versurr din Tara Fitgrasului (Comna-de-jos), unde la 1 mart
se obisnueste un fel de srbtoare numit a ePlugaruluipsi cu acest prilej se cint astfel
,kra, vara, primavara.
Primavera, mama nortetra,

Ia zapada de pe coasta
S creasca rogoazele,
Sa ieeim cu coasele,

finul in eopru e'a

De iarna ne-am saturat.
Du zapada de pe coasta,
sr, ieeim cu plugu'n brazda,
scoata plugarii plugul,
Ca sa-,i incerce norocul.
Tine, Doamne, pe qPlugarul.
te'ndurii ei-i d raiul,
Pe urma plugului roada
$i in pinmiti griul gramada,

www.dacoromanica.ro

-44

TA PA ST 0 RE SCA

SiL poatit la primAvarA

SA ne mai cinsteascA iarA.1

Nici de data accasta nu regsim poesia din cintecele

ciobnesti, unde am ,vnizut ce frumos i ce natural e incadrat

versrd inchinat primverel.

0 aItu constatare care pune un minus In, poesiile plu-

greti. In ele nu este vorba de codru se vorbeste de

Icimpie, de ecimpuri, i este firesc s fie ap, deoarecc
pentru pingar ce insemnAtate putea avea codrul ?2 Aceasta
ne duce spre precisaren, liimurirea deplin, a acelui pullet

din folklorul nostru pe care I-am atins mai tnainte.

Dac tranul nostru ar fi fost altdat, in primul rind
cum se crede de obicei azi, cum sustin
agricultor
mai ales istoricii, judecind &ph' impresii actuale i falsificInd fapte elocvente din trecutul nostru cum s'ar explica atunci c el a ajuns sii elute mereu codrul, tocmai
ceea ce nu are direct legtur, cu vieata agricol ?
Admitind, dimpotriv, ci Rominul a fost inainte de toate
Ta ra Oltului, 1907. 20 april.
intr'o singurii poesie de felul acesta am Inttlnit codrul
ToatA iarna ateptai

SA vie luna lui mai,

SA vid codrul ca un rai,

larbi verde pc sub plai

voinici la plug icind.

Taci tu, mindrii, taci tu,
Oui*a1 most plugut a'rnbla
Colo din jos de ora
doi frAitArai

Si'n mijloc paril de foe,

DacA.n'am avut noroc.
V. Onior, Dome i strigaturi, 87.
Am citat-o in intregime pentru ca sil se vadil ce artificialA e
tri aceastA poesie: se vede ci e aleAtuitrt din crImpeie Inste dela alte
doine i, atunci, Inceputul care nu se potrivete de loe cu o poesie
pluglireasca a fost de sigur trecut dinteo doinil ciobAneascA i pus fraii
rost aici.

www.dacoromanica.ro

.PRINAYARA. MAMA NOASTRA

45,

pgstor in curs de atitea veacuri, totul ni se infgtiseazg

cedrul a fost cintat de el
pentru cg era intim legat de vieata lui,1 era privelimpede in aceastg privintg

listea dela cari3 nu-si putea desprinde ochii .si, ca atare,

nu se putea srt nu fie poetisatg de el. 2 Ciad i-a zis codrnlui cmgria ta, 3 cum i-a zis si cucului, a exprimat
fel de idolatrie pentru ceea ce atingea asa de aproape vieata lui. Ar rgminea o enigrng slitvirea codrului in poesia
noastrg popular g dad)", ne-am opri la ideen eg am fost totdeauna un neam de pingan. Tot o enigmg, o surprinzgtoare
rrtsNrire de poesie, ar apgrea atunci i minunatele versani
ale Mioritei, pentru cg cum ne-am putea inchipui di un
popor de pingan i ar fi ajuns s coucenpg o poesie de o
asa admirabilg visiune pgstoreascrt? i nentru cg se persistg
In prtreri vechi, parcg s'ar putea pune intrebarea celor care
impratAsesc asemenea pgreri: dacrt am fi fost Uil neam de

plugari, de ce nu am avea ea poesie popularg clasicg

noastrg tocmai una de inspira#e din vieata dela cimp?
E .o anomalie, o contrazicere, ca de o parte su credem
crt ue coborim din strilmosi plugari, iar de alta sg punem
in fruntea poesiei noastre rustice o baladg piistoreascg,
Cu toate ell nu am mai avea nevoie s iusistrzin asupratteestni pana, nu va fi de prisos sii claim i aceste versuri care se air,:
turil 1a ce am relevat mai sus cu privire la mentionarea codrului in
eintettle phstoresti:
Mult mi-e clor, miimucK, dor
De cel codru frlitior

de stina cea ca oi

$i de cintec de cimpoi.
Funvilia, XX, 601.
\Tom vedea mai departe cli pentru aceasta va trebui si tinem
saniui si de vieata haiduccascli, pentru eh', inteadeviir, codtul a avut
insemniftatea lui si pentru haiduci.
v. si B. Bart6k, eintece pop.
Expresia a mai fost relevatA
din corn. Bihor, 8; Gaaeta Transileanici, 1911, 11 februar; ()mild
din .7ara Halve-dui, 118.

www.dacoromanica.ro

46

VIEATA PASTOREASCA.

sg o socotim ca expresiunea cea mai inaltg a sufletului

celor dela targ, crea#unea noastrg clasicg In gen popular:
Sg ne Intoarceru la paralelismul pe care 1-am facut
intre cele doug straturi folklorice dela noi, pentru ca mai
ratEatne o parte asupra cgreia trebue sg insistam.
Am vgzut ce des e amintit cucul In cintecele ciobanesti. i de data aceasta putem pune alaturi versuri In
..care e vorba de pluggrie:
Frunza verde mtifcine,

Cite glasuri slut pe lume

cucului
Nu-i glas ca
Cind e vremea plugului.1
Doamne-ajutli cucului

Sii sboare din cuibul lui

In mijlocul cimpului,
Pe coarnele plugului,

S sboare din sat in sat,

Cii Dumnezeu 1-a

Sii sboare din pom in pom,

sh-.4 asculte once om ;

Sii sboare din curte'n curte,

Toti copiii s'A-1 asculte.

Cucul de nu ne-ar cinta,

Nice noi n'am mai ara ;
Cucul de nu s'ar porni,
Nice noi n'am

Nutnai prima poesie are accente mai naturale, pe

.cind cea de a doua ne d ceva artificial, dar sa zicem ca
aceasta e datoritg poate schimbgrilor pe care le-a facut
Manan, pentru ca i dinsul era stapinit la 1nceput de tendina de a preface ce culegea din popor. De relevat, pe
urna, ca nu gasim ceva paralel la cucul calf a ciobgnies.
Familia, VII, 367.
5. Fi. Manan, Poesii pop. rom., II, 25..

www.dacoromanica.ro

PRIALAVARA. MAMA NOASTRA.

47

constatare care are 0 ea valoarea ei in aceast urtnrire

-comparativa a cintecelor pluggreti i prtstore0i.
S. lasna s urmeze alte citate, de data aceasta din
bocete :
Nici'o moarte nu-i amara
Ca moartea de primavarri,
Pe'nfrunzitul codrului,
Pe cintatul cucului,
Pe iesitul plugului.1
Bdicut, mi te duci :
Incotro drumul apuci,
Pe cintatul cucilor,
Pe'nfloritul
Pe'nfrunzitul codrului,
Pe'nverzitul cimpului,
Pe pornitul plugului2?

Daca aici nota populara e, netgduit, bine redat,

ling ce este propriu zis plugrtresc vedem ea s'a fuript
Ceva de poesie pstoreasc, acel vers <Te 'nfrunzitul codrului.

Iat ceva 0 mai semnificativ

uneori vorbqte insu0

cucul
Primiivara mi-o veni,
Pe cind codrul mi-o'nfrunzi,
Pe cind pomii-or inflori,
Cucii toti ca mi-or veni,
Plugurile s'or porni,
Oile, cite mi-or fi,

La mrisur or sui.'
Cucul din grai
cCind incep eu a cinta,

S. Fi. Manan, Immormintarea la Romini, 497.

ibid., 523-524; cf. 530, 577.
2. Ibid., 534.

www.dacoromanica.ro

VIEATA PASTOREASCA

48

Eu colea primilvara.
Tes voinici cu plugurile,
Fete mari cu sucnele,
Neveste Cu pinzele,
Cordlasi cu
....eu-s cucul
Cind vine primitvara

fi m'apac eu de-a cinta

Codru 'ntreg va ritsuna.
t.iti pingan,
Citi plicurari,
vor sta. 'or asculta

i din gur' or cuvinta :

A.uzi cucul voinieul
Cum vesele,.te codrul

Versuri prosaice, chinuite i acestea, dar ceea ce aduc

interesant e c, vedem in ele vorbindu-se i de plugrit
de pgstorit. Cele doug motive pe care le-am vgzut Inainte

isolate, fiind puse aici algturi, aratg tendinta de a le Impgca. Avem, cu alte cuvinte, de a face cu un gen mixt de
poesie popular* In care s'au intilnit doug aspecte ale vietei tgranului nostru. Asa ceva e de provenient :recent
aratg cum poesia popular gsindu-se In fata a cloak
clemente deosebite a cgutat s le asocieze prin ceva comun
si a ajuns In chipul acesta la un fel de sincretism pgstoresc-pluggresc.

Conclusia care se desprinde din toate aceste constatgri

pe basa faptelor din folklorul nostru nu poate fi deci decit
aceasta : cele mai vechi poesii populare dela noi In care te
vorbia de eprimgvarg, mania noastrg Infrunzitul codrului
cintecul cucului (cele trei motive asa de caraeteristice din atitea doine) nu si-au putut lua nastere decit
Gaxela Transilvaniei, 1890, 29 ianuar.
Tribuna, din Sibiu. 1893, 29 iulie ; cf. S. Fi. Manan, Immorni..
la Ramini, 500.

www.dacoromanica.ro

aPRIMANARA, MAMA NOASTEX.

49

In mediu pstoresc, au izvorit din sufletul i viega strmosilor nostri ciobani. Cu. vremea, cInd pe IMO.' elementul
pstoresc s'a alturat la noi tot mai mult cel Indrumat spat-

vieata agricor acesta si-a Insusit, pe ling ce-i era propriu

lui, o parte din mostenirea noastr strveche i, In ce pri..veqte cintecele, ceea, ce era al poesiei ciobnesti, cu adaptri potrivite la vieata lui, adaptri cu atIt mai usor de

fcut uneori, cu eft existau unele asemnri Intre ce se

referia la vieata pstorilor si aceea a plugarilor. Cintase
ciebanii primvara, au -venit pe urm,s o cInte i plugarii 1;
amintise cei dintli in doinele lor pasrea vestitoare a vremei
bune, asa flenr i acestia 2, dar cintecele lor rilmaser un
Am viizut
dupg controlul pe care 1-am putut face, cii
o singur4 datii, se Intilnegte intr'o poesie plugareascrt versul tipic 43rimiivairt, mama noastrli. Nu ar fi de mirare frisk sag aducii alte ca-

legeri, pentru cii e un vers care, desprins din cadrul lui originar, sestrecoarii, prin doine chiar acolo unde nu are nici un rost si apare
banalisat. Il gAsim astf el in chiuituri
PrimiivarA, mama noastrii,
Ja siipada de pe coastii
$i bruma de pe fereastrii,
Ca sii. \it'd pe mindra 'n cash'.

S. Fi. Manan, Hore i ehinituri, 128; cf.

78, 172 i Ion Creangei, II, 216; III, 22.

A celgi vera Il vom vedea reapirind in cintecele haiducegti, unde

insK e la locul lui gi a fost imprdmutat din poesia plistoreascii. Aceasta

dovedegte iari cit de ugor i firesc a fost ca versal in ehestiune

treacii gi in doinele cintate de plugari.
Motivul acesta Il vom regiisi i aiurea, in cinteeele haiducegti,
cum vom vedea cind vom studia aceste cintece in legiltur ca cele
pastoregti. Il intilnim in acelagi timp in doinele de cgtrinie, unde cucui
e amintit ca pasilrea pribeagii la care sa gindesc cei care plescb."
pribegie, la baste:
Frunzii verde, flori mii.runte,

Ontl cucu 'n yid de munte.

Eu &ides cii-mi cintl mie,
Ci el cint' a ciltiinie.
$i el cintii la voinici
Care se due de pe-aici.
Familia, X, 31.

www.dacoromanica.ro

50

YIEATA PASTOREASC

palid reflex al celorlalte, al celor mai vechi, care O. ping

astgzi au pgstrat inspiratia lor mai puternicg, mai limpede
Cu rgsunete in care recunoatem poesia desprinsg de-adreptul qi intens, cu. !milt lirism, dintr'un anumit fel de
vieatg. E un fond real, un substrat vin i unitar al poesiei
populare pe care cercethrile de folklor trebue sg-1 pung In
evidentg, pentru cg numai astfel 4i pot justifica utilitatea
rasa in urmg teorii upare, fantasii cu preten0i de desluOre a adevarului.
Cintii cum 'n virf de nue,

Vai, feciorii cum se duc....

E. Hodo*, Poesii pop. din Banat, I, 228;

FI. Manan, Ornifologia rom.. I, 31;
Ion Creanga, VII, 213;
n-rul 1,
pag. 15; n-rele 3-4, pag. 21.
1. In darea de sardi asupra studiului meu, Pdstoriul la pop.
romaniee, publicatii in Literaturblatt f. germ. u. rom. Phil., XXXVII
(1916), 252, D. Meyer-Liibke contest crt versurile dela noi eu
cf. S.

frunxii verde ar avea vre-o legAturii cu vieata pstoreasdi : cAuch dem

kann ich nicht beistimmen, dass die besondere Begrssung des Friihlings im rumnischen Volkslied sich aus dem pdstoritul erkliire. Der

Verf. gibt selber zu, dass die Haiduken sich anch auf dem Frhling
frenen. Und die Bauern und die Stdter ? Die Lyrik aller Vlker
und aller Stnde, soweit sie iiberhaupt die Natur besingt, feiert die
Zeit, die aneh physiologisch die wichtigste im Lebeu aller Lebewesen
1st. Totui D. Meyer-tiibke admite ea piistoritul a fost ocupatiunea
principalli a Rominilor : aDass die Rumnen viel mehr ein Hirtenvolk als ein Bauernvolk waren gebe ieh Densusianu ohne weiteres zu.
De ce D. Meyer-Liibke desparte o prere de cealalt, cind, dimpotriv,
amindodi ar fi trebuit puse de acord? In folklor; ca i in filologie,
7111 se mat poate proceda azi cu formule prestabilite, cu abstractiuni,
netinlndu-se samii de complexul faptelor, de legriturile dintre ele i de
ceea ce cuprind ea fond real, ca expresiune a unui anumit fel de vieatii.
La un popor de pstori i particularittile folklorice si cele lingVi3-

tice nu se poate s nu arate ceva special, in acord cu conditiunile

in care a trilit el. Numai piedad dala realitate, dala vieata proprie
unui popor, ajungem s explidim ceca ce este caracteristic atit cu

www.dacoromanica.ro

PRIMIVARA, MAMA NOASTRA,

51

Dup aceste lmuriri s'ar 'rea c nimic nu ar mai

fi de aditugat cu privire la problema pe care am autat s
o elucielm in acest capitol. TotuA cum se intimpl des
in chestiunile de folklor, va trebui s ducem mai departe
confruntarea faptelor, pentru c ele au ramificatii pe care
nu le putem pierde din vedPre.
In contrast firesc cu primvara poesia phstoreascI
pune toamna. Tat un cintec unde e exprimat melancolia
pgrsirei muntilor odat, cu venirea toamnei, care face pe
ciobani s." se gindeasc cu dor la zilele frumoase de primvftra
La Sinta-Nairia mare
Tulesc oile de vale

privire' la lirnbri, eit si la literatura populara peste aeest principia

impus de spiritul nou al cereetariior nu se poate trece si tocmai de
el nu tine sama D. Meyer-Liibke.
Olt despe observatia cri si In alte literaturi populare e cintatii
primavara, ea un motiv firesc, aceasta nu poate fi un argument de
Inlaturare a explicatiunei pe care am dat-o pentru ceea ce Intilnim in
poesia noastra populara. O tema poetica generara e redatil sub forme
deosebite, cu nesfirsite variatiuni de asocien, de nuantari, duprt

sufletesti, dupii conditiunile de trai proprii celor care se lasii

dusi de inspiratie. Deed primilvara e eintatii in toste literaturile, ea
nu e. eintata la fel. La un popor de marinan, de pildri, motivul acesta
va fi poetisat In legritudi cu marea dovadd, printre atitea care s'ar
putea cita, ce se spune In contrast cu iarna in Beowalf (1233 urm.),
produetiune poetica a celor care aveau mereu sub ochi marea :
Valurile se rostogoliau In furtuna

ping ce un alt an
Veni

Atunci bueurie tot mai mare aduce

Vremea plink de lumina.
Pentru pristori muntii, codrul, sint in primul plan al visiunei
'or i intr'acolo ii duce &dui lor, cintind primavara. Aceasta reiese
din poesia noastr populara, ca si a altora care au dus vieata de
pristori, i numai transpunind astfel folklorul in cadrul vietei reale
putem Intelege semnificatia i valoarea lui.

www.dacoromanica.ro

52

viEA'a PASTORASCA

Si se duc i nu mai vin

Pin' la SfIntul-Constantin
Pin' la dalba primiivarA.
RAmin stini

}Ira stlipini.
Strungute
116.1 oite,

Scaune filr de bAcite,

Izvoare
Frie de mioare 1.
PAcurarii

pleca

Si strunga ca
usa,
Mereu in fluierA zicind,
Oile pe cimp pornind.
PAcurarii suspina

CA din munte .i pleca

strunga cii f}i-CI lisa

Si tuna cu oi iu sat,
Tot rn fluierA zicind,
Toti plingInd i suspinind...
Se roagri lui Dumnezcu
Ca s'aducli vara iarii,
Si ;Asi la munte iarli.

Ca mai multa poesie e redat acelaqi motiv in doina

Brazi, brazi incetinati,
De ce foc vA legAnati
Da noi c-um nu ne-om /egrina ?
CA rAmine strunghitA
Fite de oitA
stinA
FArA bilcitri.

C. RAdulescu-Codin si D. Mihalache, Scirbei torile poporului, 83

cf. C. RAdulescu-Codin, Comoriie popoului, 19; Graiul nostru, I, 68

T. Pamfile, Untece de turd, 217; V. PAcalA, Monografia eomunei .Retfzfnari, 195; revista Museelul, 1909, 30.
Graiul din Tara Halegultd, 206.

www.dacoromanica.ro

PRTMAVARA. MAMA NOASTRA..

Drgutii Siutri-Mrie,
vie,
Nn bisa toamna
Cii vine Vineria-mare
pleacrt oile 'n tarri,*
Si pleacii si nu mai yin
Pin' la Sfintul-Constantin.

Srtraci brazi incetinati,

La ce foc v leg'nati?
Cum de nu ne-am legna,
ne pleacrt mima
Si se-apropie iarna.
Vintu-mi bate crengile
Si-mi indoaie virfurile. 2

inteo singuril strof, tristetea sosirei toamnei

descris astfel:

iar verde trei migdale,

Mi-a venit Vineria-mare,
Ocboar turmele 'n vale,
Mi:a ramas codrul de ale.

LIDO acestea s punem qi o descriere din poesia

aroming, Cu a-tit mai. mult Cu cit ne d un frumos tablou
1.1bid., 215; cf. Famitia, XX. 323; T.Pamfile, Cintece de tare,
233.

C. 116du1escu-Codin. Comorile poporidui, 20; cf. revista Mus-

caul, 1907, 40.

Dintr'o colectie ineditil din Mehedinti ; cf. i Gaxeta Tram-silvaniei, 1910, 16 octobre.

Tot In leetturN cu pWstoritul trebue pug i aceastI doinil:

Fottie verde colelie,

Nu 1Nsa toanina, s. vie,

SI vie s vestejeascrt,
Florile sil 'nglbeneased.

I. Ciuncanu. Doine i alte eintece, 27.

www.dacoromanica.ro

54

VIEATA PASTORE 4.SCA

al
- vietei pstoresti, ca un diptic cu petrecerea in munti
vara i coborirea turmelor la ses ciad incep frunzele srt.
cad ;
Toat fericita varri

Pe la stini cintark
Ca privighetori din tufi
Piistorii lui Dzegrt,
priscurii. oile

Pin incepur ploile,

Toamna, cmnd cacle

Frunza toatii pe jos.

Si ciad innegri codrul

Si se apropie Sf. Dumitru
Ale lui Dzegrt turme,
Sute ei mii de urme,
Se 'ndreptarti spre mare,

tot din aromin trebue amintite aceste versuri

Se pustiir
Cci fugirrt turmele.
Cit e toamna de rea,
C ne-aduce intristare rea!2

Toamna crea san, alteori, toamna eneagr (claie),

acestea sint expresiunile din aromin care aratii sentimentuI

cu care ea e intimpinat. In doinele citate din poesia dela

nordul Dunrei nu am gsit un calificativ de felul acesta,
desi indirect ele exprim acelasi sentiment, dar asa ceva

nu lipseste totusi, pentru c iat ce spune o alt doing

Codrul arde, frunza cade,
Vine toamna cum se cade ;

P. Papahagi, Din lit. pop. a Aronzinilor, 1046.

Ibid., 890. V. mai de aproape, asupra acestui gen de poesie
arominit, P. Papahagi, Poesia instreindrei la Aromini, 1912, 9 urm..

www.dacoromanica.ro

,,PRIMAVARA, MAMA NOASTBA;

55

Codrul arde, frunza pica,

Vine toamna cea

Deci nu Cu cuvinte bune se vorbeste de toamngin

poesia noastrg popularg : ea e anotimpul fara nici un farrnee.

posomorit, e Intunecarea gindurilor, pgrerea de rau dupg

zilele frumoase de mai Inainte, e schimbarea apasatoare
asupra vietei. Regg,sim i aici psihologia pgstorului : dup
bucuria simtit la sosirea primgverei i dupg multnmirea
Intristarea cg, locuri dragi trebue
petrecerei pe Ingltimi
Pgrasite Si zile multe vor trece pina ce codrul va fi
aparadoiargsi In sarbgtoare.2 Nunmi uritg putea
banului toamna cit timp ea venia sg-i stinghereasca vieata
vestia, Impreuna Cu iarna, griji, greutati pe care stia
di nu totdeauna le poate birui. Pentiru. omul simplu
trgind aproape de natura impresiile, sentimentele, pe care
ea le las in sufletul lui sint colorate dupg cum ea
Ii este prietena, ori dusmang, 11 ajut, ori II turburg in
1ndeletnicirile lui. Poetisgrile abstracte ale naturei, emancipate de anumite contingente, pornind numai din ceca
ce ea infatiseazg frumos Inteun fel, independent de influenta ei in bipe, sa.0 in ran asupra vietei de fiecare
zi, nu le putem astepta dela cei sinapli, care privesc totul
mai realist, mai utilitarist. Toamna rea, urna nu toamna
cIntata, de poetii culti care ggsesc In ea game 1ncintatoare

de colori, sugestiuui minunate, subtilitgti In acord cu o senTribuna poporului, Arad, 1900, 15 iulie.
Pentru accst episod din vieata ciobilneascii putem cita, dupii
doine, ce gsim Intr'un foileton (Din vieata unui haidue : Vlad Ho(ut
dela Sdeele) publicat de D. Dogar In Gazeta Transilraniei, 1897, 21
decembre : aMulti dintre Mocani ii aduc peste varri oile prin munti,

de nade nu se despart decit numai prin luna lui septembre i octobre, cind ii condue oile iarlika la cimpie, pentru a le ierna. Cite
doine pi-tiente fi pline de melancolie nu sufl atunci ciobanii din fluierele i cavalele lor, pentru cui prirrisesc pentru un timp aceste
fermcelitoare.

www.dacoromanica.ro

VIE Al A PA STOREASCA

56

sibilitate evoluata

numai toamna aceasta era natural &I

o intilnim in poesia noastra popular. In felul cum doinele infatiseaza de o parte primavara, de alta parte toamna,

In antitesa care le desparte,

o consecventa de senti-

me)ite care pune in evidenta sufletul pastoresc.

atunci vine dela sine Intrebarea: daca foudul poe-

siei noastre populare ne-ar duce spre vieata agricola, nu

am gasi si de data aceasta alte rrtsunete In doine? Pentru
plugar toamna e vremea chid se socotese roadele muncei
dela cImp, ciad oarecare belsug vine_ la cas, e vremea
care aduce putina tihna i multe luni de odihna. Percurgind poesia noastrit popular nu vedem Ins, vorbindu-se mai des in felul acesta despre toamn i eu
accente lince care sa poatit sta alaturi de acelea, ale antecelor pastoresti,1 care am vazut ce puternic exprima o
anumita stare suf:eteascit. Chiar daca tranul nostru a das
vie*, chinuita, presupunind ca el ar fi fost din cele mai
vechi timpuri plugar, nu ar fi fost oare natural atunci ca
sh cinte multumirea pe care o simtia cInd ispravia-,
toamna, munca grea la cimp i veden oarecare rost Su gosyodaria lui? Toamna fiind cintata, asa cum am vazut sii
altfel de cum era firesc In legatura cu vieata plugareasca.
nu mai incape indoiala cii avem i aici dovada ca ce eEte
mai caracteristic In poesia noastra populara trebue explicat
prin pastorit.
1. Rar de tot si fru nici o poesie e amintitil toamna
turit cu vieata agricolii. Asa, de pildrt, lute colindA din colectia 1.
G. Bibicescu, Poesii pop. din Transilvania, 257:
Si-mi tfiesti,
Si-mi vecuesti,
Ca cea toamnrt de bogatl,
bogatii indestulatri.
Cf. A. Birseanu, Cineizeci de colinde, 20., unde e de remareat
motivul plugKresc e introdus trite colindil pilstoreascii.

www.dacoromanica.ro

MIGRATIUNILE PASTORETI

www.dacoromanica.ro

MIGRATIUNILE PASTORESTI
Vieata pkstorului e vieatit de pribeag. In eitutarea de
puni pentru turma lui el trece dintr'un loe intealtul, strabate Intindeii mai mari ori mai raid, i astfel trebue sa
ne representara de obicei pe pastorul din trecut, nu dup
ceca ce vedera astazi prin unele regiuni si dela noi si de
aiurea, unde pstoritul, schimbat, redus, in urma imprejurarilor care i-au fost neprielnice
pstreze infatisarea
de altiidatii, e o indeletnicire sedentara, sau de treceri
ginite dinteun loc intealtul, abia amintind ce a fost si pe
acolo odinioarA traiul ciobAnesc. O asemenea vieata de lungi

entreerAri prin munti si peste cimpii au dus-q si stramosii

nostri, asa cu e de asteptat su gsim in poesia noastrit po-

pulara ecouri ale ei care, alturi de ceea ce stim pe alta

cale, ne vor putea da o imagine vie a pastoritului asa cura
era cunoscut la noi mai de mult i numai prin unele inuturi a pastrat pina In timpul mai nou ceva din caracterul
lui de odinioara.t
1. De aceasti lature a vietei piistoresti m'am ocupat mai de
aproapd in: Din istoria inigratiunilor piistorqti la popoarele romaItiee ; Pelstoritul la pop. romanice : cf. Vieata Nouil, IX, 292; XII,
287 urm.
Allituri de miirturiile pe care le insirain acolo glisindu-se i altele,

am crezut cii prin intercsul pe care-1 presintii meritri sil fie relevate
si de aceea le-am dat in Apendice, cele mai multe din ele fiind putin
eunoscute, faizletite prin diferite publicatii. Marturii din documentele
noastre vechi si destul de numeroase ar putea srt-si ~asa si

www.dacoromanica.ro

PASTORE1SCA

'60

S'A percurgem materialul folkloric si :A, vedem ce putem

cxtrage din el In aceastii privintA.

In balada Mircea Ciobanul, care reolA foarte viu si cu
multe anAnunte mediul plistoresc, vedem pe Mircea trecind
tu oile dela naunte <la baltP, pentru ca sA se intoarca pe
turna iarAsi In codrii Argesului:
Stiipin

Drept la balta m. minara,

Mire, cu trei mii de oi
Si cu de-alde trei
Frunzulita s'o laica,
Primii.vara ca venia...
Catea eftSrt le pornii
La lime' Argeselului.

Pe virful

Despre clrumurile lungi strAbAtute de ciobani ne vorbese, indirect, si alte balacle. In lifiu haiducul se spune
cum Itefan-Votl intilnind pe Miu, travestit in cioban,
-cautA s afle dela el pe ce cale sg; apuce prin codri :
Mi ciobane dumneata,
Tu oile tot ptiscind
Drumuri mari tot trecind,
Ori tu n'ai fi vilzut,

ele locul ling acestea, dar le reserv pentru o publicatie specialripentru

studiul pristoritului din punct de vedere istoric.
1. Gawta fdranilor, Musgtesti-Arges, 1893, 27 junio; cf. Pc1siorigul la pop. romaniec, 10.
Comp. sfirsitul unei doine unde se simule de un cioban
-

A trecut intr'o poiang,

Stina sa aseze
Si oile sa, le varen.
Gr. Tocilescu, Ahnt. follclor., 1284.

www.dacoromanica.ro

IlIGRATIUNILE PASTOREll

151.

Ori n'ai ,fi auzit

Tu de fagul Miului,
Miului

Cind, In Moterul Manole, Negru-Vodg rgtceste pe

Arges In cgutarea unui loe pentru ridicarea nagnistirei, tot
unui cioban se adreseazg, vorbindu-i astfel :
Mindru flgcguas,

La oi strungiiras,
Pe unde-ai trecut
Nu ai fost vgzut
Un zid invechit
nemintuit ?

iar ciobanul ii rhspunde :

..Doamne, Negru-Vodg,

Pe unde-am trecut
Cu turma priscind,
Spun drept c'am vgzut
Un zid hivechit
neisprgvit.9

Ca bun cunoscgtor al drummilor, pentru ca prin multepitrti a umblat, asa ne e,,Infatisat ciobanul In aceste balade..
o doing sung
Sg vedem ce spun si alte cintece:
astfel
Peaje verde foi trifoi,
Ctg. cioporul de oi,
Drag mi-e mie de voi,
De voi si de cin'vg mIng,
Crici v m1n'o sgptiiming

Din ainte si pe wing.;

Dinainte suierind
N. Piisculescu, Lit. pop. rom., 237; cf. Gr. Tocilescu, Mat.folklor., 185.
T. Pamfile, aintece de lard, 19-20; cf. Gr. Tocilescu, Mat. folk-

lor., 18, 21.

www.dacoromanica.ro

V1EATA PASTOREA SCA

-62

Si pe urmil, fluierind.
Spune-mi, puisor de corb
La DunAre o fi pod ?
Spune-ini, pui de Tindunea;

Verzitii o fi balta?
S. pase eu cu turma mea.'

E vorba i aici, ca In balada Mireea ciobanul, de coborirea ciobanilor la baltil, la DunAre, de acea transhuman0
bine cunoscut In pAstoritul nostru.2
Alt clatec vorbete, mi precie, de drumul Btir5gaganului:
Biitut e, doamne, baut
Drumul Barriganului
De talpa ciobanului

batut de car si boj,

Ci de picioare de oi
Si de cini
6. de .ciobilnasi frumosi.3

Tot la treceri ale ciobanilor spre Dungre se referI

aceastil doins:
Dela Craiova la vale
Busuioc rosu rrtsare:
Cine mi 1-a sembinat ?

Ciobanii cind au plecat.

Si cine mi 1-a s'a lit ?
Ciobanii cind au vena.'

De0. din Transilvania, dela Slite, doina aceasta ve-

dem c pomene0e de Craiova. E un amAnunt care are

insemntatea lui, pentru c'd st In legAtura ca transhumanta
Ion Creangli, VI, 225.
Cf. mai sus, pag. 12.
Ion Creangei, VIII, 186.
Familia, V1, 223; cf. I. Pop Reteganul, Trandafit:i fi viorete, 142.

www.dacoromanica.ro

MIGEATIUNILE PASTO. RETI

63"

dela noi. Ciobanii din Ardeal stim c porniau, toamna, pe

valea Jiului si a Oltului pentru ca s aducg turmele

iernat In sesurile dungrene. Pe acest dium de transhumantg Craiova era un punct insemnat i astfel se explieg
cum In aceastg doing ea e amintitg In leggturg ca vieata
pgstoreasc. De altfei, si In alte cIntece ardelenesti e pomenit orasul din Oltenia,' ceea ce arat c, prin trecerile
ciobanilor, nume de localittiti de dincoace de mun# au
ajuns s fie populare In felul lor prin Ardeal.
0 doing, destul de rspIndit i asenigntoare Intru
cltva ca aceea care vorbeste de drumul Bargganului, se
cuvine s fie citatg si ea aici:
S'a -Meta un drum btut :
Nu-i Witut de car cu boi,
Nici de ciobilnas cu oi,
Ci-i btut de ochii mei.

La treceri ale ciobanilor din Ardeal prin Moldova se

referg acest cIntec din Ungureni (Tecuci) care, algturi de
altele, are valoarea lui documentarg.:
Turme multe i brbate,
Venite tot de departe,
Tocmai dela miazii-noapte,
Ciobani mindri i voinici

Care nu sint de aici,

Ci veniti din lumea mare
Pe gorgane si pe vale
Ptn" la curtile tale.
1. I. Pop Reteganul, Trandafir i f i viorele, 139; Graiul din Tara
Hategului, 216; Familia, X, 612. Tot asa se explia mentionarea Duintr'una se spnne (Graiul
nrei in colinde ciobnesti din Ardeal
din Tara Hategului, 108; cf. 220) cui un pricurar i adapui oile in
vadul Dunrei, dup ce /e-a vitrat In virful muntilor.
Ion Creangd, IX, 23: cf. Iarnik-Birseanu, Dome fi strigaturi.
185; qezdloarea, II, 139.
N. Densusianu, Dacia preistoria, 600.

www.dacoromanica.ro

VIEATA PASTOREASCA

64

Pentra urmele pe carele-a liisat transhumanta in poesia

noastrif popular it e interesant sX relevilm c uneori se vorbeste si de pribegii ale ciobanilor pin'a la mare. Astfel

colind din Tara Hategulni se spune despre un pcurar

oile
Vara le vilra
In virful muntilor,

Jaras le ierna
In prundul

Intr'o variantA a baladei lana Sinziana se povesteste

cum lana, aruncindu-se in mare, se Intimplii ea pe acolo sh
se giiseasert un cioban care mina oile s le adape :
Dar un ciobOnas,
Mindru
-Cu oile venia
Apri, sil le dea.2

tot un cioban, Mircea. e pomenit In alta balada a

eh se gAsia la mare.
Tribuna, din Sibiu, 1887, 17 februar. Cu toste ck' e prefrieuti, ponte fi amintit i aceastil colindii din colectia lui At. MariBesen (Golin de, 157-158):

Plicurarul meu
Nicicind d'a de rilu.
El in primrlvarf
Le pristea la tara,
Vara le vrtra

Si sus le mina,
Pe vIrful de munte,
Imprejur de curte.
Toamna le-aduna

S'aci le tomna;

luna le mina.

De a le ierna,
Pe tirmuri de mare,
Colo 'n departare.
G. Popescu-Cioanel. E. Patricia si G. Salviu, Brafoare, 122._
Novae e Zina, in Tribuna, din Sibiu, 1889, 13 iulie.

www.dacoromanica.ro

IGGELATIUNILE PASTOREtTI

Linga acestea e, poate, de pus, desi ne duce spre eeva

fantastie, ce gsim intr'un descintec:
Trece oaia peste mare,
Mocanul strieg de moare.i

Din asemenea mrturii razlete se vede ea in poesia

noastr' popular a lasat urme si o transhumanta pe intinderi mai mari declt acelea de care se vorbeste In primele
citate pe care le-am dat, o transhumanta pina la mare. Dar
se pune atunci intrebarea : de care mIre poate s fie vorba
In pasajele amintite ? De Marea Neagra, in legatura eu
transhumanta spre Dobrogea i Basarabia ? Sau, poate, avem

de a face cu o reminiseenta din timpuri stravechi cind

pastorii din partile earpato-dunarene ajungeau in migratiunile lor departe spre sud, pina spre Adriatica. La Aromini marea e amintita deseori in legatur cu peregrina-,
iunile pastoresti, 2 asa ca s'ar putea s avem de a face, si
in ce priveste pastoritul nord-danubian, cu ceva analog,
razimindu-se pe un vechi substrat de vieata pastoreasca de-

la noi. Din aceste presupuneri cea dintii pare, de sigur,

mai admisibil, dar si eealalta poate s fie luata in sama
chid Itim pe ce teiitorii largi s'au desfasurat in trecut migratiunile pastoresti f0. la noi, iar, de alta parte, putem sa
ne Inchipuim di In poesia popular a% s'au pstrat unele
vagi motive in legatura cu conditiunile speciale ale p'etoritului nostru In timpurile cele mai departate.

De mentionat ea tot la migratiunile pastoresti se refera versan i cum stilt acestea:

La cel virf de munte verde
Mutare de oi se vede 5.
T. PaMfile, Boli ;i leczettri, 51.
V. Pitstoritul la pop. romanice, 22.
Gazeta Transilvandei, 1887. 11 iunie.

www.dacoromanica.ro

VIEATA PASTORE 4 SCA

Aici mutare are intelesul de

aezare ciobaneascl
trecatoare, stina mica ce se schimbit din loe in loe', i, ea
atare, se explica tot prin migrmiunile pastoreti. Forma
aceasta, foarte rara azi, trebue s fi fost bine raspindita
la noi In trecut i se inrudeOe cu cuvinte romanice intrebuintate cu ace1a0 Inteles In regiunile pastorqti (vald.
mianda, piem. miianda, dauph. miiando ; Arbedo mildada).2
Am mai intilnit-o In Gaxeta Transilvanici, 1890, 29 iulie
(pag. 6) si in Foaia Societalei Rominismul, I. 525. E atestatil
In documente. v. N. Iorga, Studii fi doc., VI, 7; In vorbirea de azi
am auzit-o in muntii Rodnei.
De aceste forme m'am ocupat mai de aproape in studiul Din
ist. migr. pdst. la pop. romanice, 11; cf. W. Meyer-Liibke, Rom.
etym. 1Vb., 5785. Alkturi de mutare se aude i mutdtoare (CandreaDensusianu, Die'. etim., 1193).
Indirect numai se refer4 la migratiuni pasaje din unele poesii populare, cum este acela dintr' o baladri cu pilcurarul care intilneste lliutari

fi-i pune s cinta, dar nu-i place cintecul lod cind, mergind mai
Jeparte, cl.K peste un Ungurean, acestuia Ii spune:
Nu cumva ai putea face

Un cintee ea la tara mea?

Ungureanul Ii cindi atunci dup"A placul lui (Ion

Creangd,

XIII, 28; balada, curioasA in felul ei, se gusete in mai multe variante; v. Sezdtoarea, XIII, 191; Tara nonti, II, 619).
In legiltua cu migratiunile trebue puse de asemenea cintecele
care vorbesc de Mocani, Munteni flicind drumuri lungi ca sil aducil
san; 'Ja mioare4. Asa in balada lui Costea (G. Dem. Teodorescu.
Poesii pop., 509), lui Miu (Tocilescu, Mat. folkloristice, 157), lui Codreanu (G. C. Constantinescu, Din Romanati: balade, 78), lui Voinicel Oleaed (Ion Creangd, III, 96), Stancia (E. Sevastos, Clatece
mold., 298: G. Madan, Suspine, poesii pop. din Bassarabia, 90):
Pe-acolo treceau
Mocanii Cu sare...

Colo 'n vale, la strimtoare,

Unde trec Munteni cu sare.
Comp. si lateo poesie arominil (P. Papahagi, Din lit. pop.
Arom., 936):
Mi-I trimisei pe Ndona si la sare,
Mi-1 omorirli pe malul de mare.

www.dacoromanica.ro

MIGRApIJNILE PASTORESTE

67

Cuvintul pe care 1-am relevat, asa de caracteristic

pentru pstoritul dela noi, arata, prin redusa, foarte redusa
lui circulatie astzi, ce a trebuit sa se intimple si cu poesia
noastra populara In ce priveste rcferintele ei la migratiunile pastoresti. Cit timp acestea se desfa.surau pe o scara
intinsa, eran strins legate de pastoritul dela noi, poesia populara le amintia, de bunii sauna, foarte des. Chad, incetul en
Incetul, Inaprejurrile de vieata s'au schimbat si pstoritul
pierdut din ascendentul lui, amintirile despre migratiuni

au cazut in umbra In cintecele populare,

si de aceea
numai ici si colo an mai supravietuit ping astazi. Cu
toate acestea din rmmarul relativ redus al citatelor pe care

putut da reise destul de bine si aceasta lature a

pstc6itului nostru.

pentru folklor, in afara de ceea ce am vazut atestat

direct, migratinnile pastoresti au Inca o alta Insemnatate.
Ele yin sa ne explice, In mare parte, circulatia unor motive populare. SA ne transpunem si de data aceasta in mediul

real si s ne gindim la ceca ce a trebuit sa se petreaca

deseori : stind in singuratatea muntilor, ori trecind pe dru-

muri nesfirsite, cite un cioban cu sufletul Induiosat, ori sub

impresiile vre-unei Intimplri, a inceput s elute vre-o doinI
sau balada
tovarasi ai lui l-au urmat, si-au insusit ce alcatuise el si dud, pe urma, au trecut din loe In loe au dus

mai departe cinteeele lor, le-au facut sa se raspindeasca

mereu. Drumurile migratiunilor pastoresti au fost i drumuri
de raspindire a cintecelor populare de altfel, si a altor
i daca s'ar urmari
teme folklorice (basme, credinte, etc.)
-de aproape liniile de transhumanta dela noi In legatura ca
eirculatia unor productiuni populare, s'ar ajunge la constatiiri interesante,
aceete cillritorii ale ciobanilor in crtutarea de eare slut un capitol interesant al vietei pAstorqti i ar merita s fie etudiate mai de
aproape. Cf. Apenclicele.

www.dacoromanica.ro

68

VIEATA PASTOREASCA

Tot migratiunilor se ponte atribui accentuarea unor

motive din poesia popular. Dacg, dupg cum am vgzut, ciobanii nostri cIntind prirngvara au trehuit sg. se gindeascg

fi la pasgrea, vestitoare a ei, nu mai putin a trebuit sg le

vie In minte numele acestei pasgri i In cursul cutreergrilor lor cu turmele. Cucul e pasgrea pribeagii i astfel e
InfAtisatg de nenumgrate ori In poesia noastrg popularg,.

Era atunci foarte natural ca el sg fie cintat i pentra

acest motiv, ca pa. sgrea simbolicg a pribegiei : In ochii pgs-

torilor el apgrea ca un frate, ca unul care ducea aceeasi

vieatg ca i ei. CIntecele populare ne dau deci din acest
punct de vedere un dublu reflex al vietei pgstoresti.
Nit mai putin trebue sg tinem samg de migratiunile
pgstoresti cind este vorba s explicgm anumite caracteristice ale sufletului poporului nostru. Trecerile din loe in ice,
traiul de pribegi, au fost pentru pgstori un bun prilej de a

iesi din tgrmuriri, de a nu rg,minea lute lume prea mgrginitg, de a cunoaste mai mult decit altii, de a ciipgta o
visiune Intru citva mai largg despre vieatg. De altg parte,
In asemenea imprejurgri, sufletul pgstorilor a fost pus de
multe ori la incercgri, s'a ggsit In fata neasteptatului, a
avut sg lupte cu greutgti, sg. birue Impotriviri legate de o
existentg petrecutg astfel. De aici a urmat cg ciobanul nostru,

cind il cunoastem bine, ne apare nu numai cu sufletul des1. Am vzut cum se apune despre el crt cinta a pribegiezs'ar
putea 114ira multe versuri In care se vorbWe despre cue In legiiturii
en plecarea departe, Instseinarea
mrirginesc la aceste vre-o douk
citate:

Asa-mi cut' un pui de cuc

Sri-mi 111 tara s mil, due.

Familia, XXVII, 595.

Mfg cucu 'n virf de nuc,

Vine-mi dorul s mri due.
Ibid., XXIII, 151.

www.dacoromanica.ro

MIGBATIONILE PAST0RE5TI

69

chis, de mil& istetime, dar i energie, otelit In asprimile

vietei. 1

lns

Pentru psihologia noastrA popular a pitstoritul a avut

i alte urmari, cum vom vedea mai departe. 2

Caracteristica aceasta a Ptistorului dela noi o releva ai I. Pop

Reteganul cind, vorbind de Ion Piicuraru, 11 descria astfel : cmulte mai
Gauta Transiloaniei, 1896.
-spunea, doamne, cite vrtzuse
28 iulie.

Cf. gi ce spuneam in Historigul la pop. ronsanice, 30 urm.

www.dacoromanica.ro

DORUL SI POESIA PASTOREASCA

www.dacoromanica.ro

DORUL SI POESIA PASTOREASCA

Numai o parte din vieata si sufletul pAstoresc am ajuns

o cunoastem din cercetarea de pinA aici. E rindul

vedem ce ne mai aduce poesia popular In aceastA privinth
dac ea ne ofere mai multe elemente decit acelea, in mare
parte rilzlete, pe care le-am giisit pin4 acum pentru ca
ajungem la unele constattiri.
Poesiile populare care ne due mai de-a-dreptul In mediul
pAstoresc, descriindu-1 viu. cu bogatii de amiinunte, in ta-;
blotui mai cuprinzgtoare, se poate spune c stilt In general
rare. Clnd i cind numai gsim versuri care ne fac s cunoastem mai bine traiul ciobanilor Intre ei, la stinA. IatA,
astfel, co ne apune o balacIA :
Sus la stina ces bogatii.
Vintul sta,
Ploaia curgea.

De mai toste le ducat.

Dar ciobanii ce-mi frtcea ?
Dar o samli-mi vorovia

De prin vremea Tareilor,

Turcilor

--

In% altii ditinuia

De toatii frunza jelia
Nu frunza,
Fiirrt lumea.

1. Familia, XXXIX, 295; culegAtorul aeestei balade se vede el

a schimbat-o pe alocurea. dar inceputul, pe care-I reproducem, prtstreazi,

ca fond, nota popularii, flfl ca poste fi luat In samri.

www.dacoromanica.ro

V TEATA PASTOREASCA

Vedem aici pe ciobani stind de vorbg in singurtatea

tnuntilor, ori entind duios din flutiPr de se clgtina frunza
codrilor. Ce se spune despre cintecele din fluier, despre
darul lor de a mica, de a vrji, 2 las s se inteleagg.ett
simtire se ascunde in ele, cit lirism e in stare si cuprind
sufletul eiobgnesc. Ni se desvglue astfel ceea ce este mai
caracteristic in poesia pgstoreasc : puterea ei de inspiratie
farmecul pe care-I are asupra celor care o ascultg.
Avind s caracterisgm acest lirism pgstoresc, ne vom

opri de fapt la cena ce s'a spus de atitea ori despre

doine, dar dincolo de acest loe comun in interpretarea folklorului nostru vom vedea cg ni se reveleazg fapte care nu
tu fost tinute in sarng si care ajut sg intelegern mai bine
nspiratia popular.
Toat lirica pstoreasc culmineazg spre o poesie de
aelinisti i suferinte stpinite, de melancolie invgluitoare,
de nostaigii care leaggng, gindtirile, de presimtiri care cind
intunecg sufletul, cind Ii vestesc mingiieri, inviorgri spre
ceca ce poesia graiului nostru a numit gdorul>>. In rnintea
tgranului dorul chinuitor, dar care si infloreste asteptri,

dorulpe urmgcare cutreerg depgrtrile, dorul pribeag,

a ajuns sg se contureze asa de viu incit apare uneori ca
o fiint supranaturalg, care trgeste undeva si de acolo st1. Alteori, oile par induioate de doinele

'lute

Colea 'n dealul dupa-deal,

Florile dalbe,

E un Lar

De pacurar
Cu fl ui ere

De lujere;
Cind In fluiere zicea
Toate oile plingea.
Chestionarul N. Densusianums. Acad.
rom. 4561, f. 190; cf. Gazeta poporului, Timisoaxa, 1885, 22 deeembre.

In basme se etie di se vorbegte adeseori de Insuirea de a vrji

einteeelor eioblineksti.

www.dacoromanica.ro

DORUL

pine0e ca puterea lui

I POESIA PASTOREASCA.

T5,

sufletele. Cei care au scris ping

acum despre poesia noastrg, popularg nu s'au oprit, cum

s'ar fi cuvenit, la una din cele mai caracteristice doine

o doing din Ardeal, care sung astfel:
Mi MHO', pan g verde,
Mu mg. tem cii eu te-oi pierde.
te-am mai pierdut odatit
Si te-am eittat lumea toatri,
Sus la virful rnuntelui,
La curtile dorului 1.

Minunatg, imagine cind ni se vorbete de curtile doruluip, dar pe lingg poesie guisim aici ceva semnificativ, un
element concret care are insemngtatea lui, chid se spune
In virful muntelui 4i are putem alee a?a, urmind imaginea popularg impgrAia lui dorul. De uncle putea porni
un asemenea fel de representare ? De sigan cg numai din
imaginatia pgstoreascii, aa, cg ajungem si de data aceasta

la o pretioasg constatare in ce privete genesa i unele

particularitAi ale poesiei noastre populare.

Si nu e isolatg doina pe care am amintit-o, pentra

cg iatg ce mai ggsim in altg parte :
&tracele dragostele,

Tree prin. apI,

Nu se'nneacit ;
Tree prin
Nu se'ntinii
Numai spureatul de dor
ade'n virful muntilor,
Si vade pe-o piatril
Strigit etulai, eft se'nneacit2.

qexaloarea, XII, 199 ;

cf.

Iarnik-Birseanu, Dane

b2.

Floarea darurilor, II, 428.

www.dacoromanica.ro

76

VIEATA PASTOREASCA

Bate vIntul, mire, bate,

Bate vintul peste munte
S'amiroas'a doruri multe.'
Bate vin tul peste munte,
Eu taiiesc cu jele multe ;
Bate vintul peste deal,
Eu triiesc cu mult amar;
Bate vIntul peste rune,
Greu-i dorul care-I duc
Sr:vac dorul badelui,
CA-i pe virful muntelui,
De-1 pima E.4. bate vintul..."

Daca din aceste versuri numai indirect reiese caracterul lor pastoresc, s ascultAm o doing, care ne spune
raspicat cii dorul traeste la munte in sufletul ciobanului:
Nici un dor nu vine greu
Ca dorul din satul Ulu;

Nici un dor nu vine lin

Ca dorul dela strein ;
Nici un dor nu vine iute
Ca dela cioban din munte.'

E nici ca se ponte mai elocventa aceasta doina, una

din cele mai frumoase in acelasi timp. O intreaga psihologie a tiranului nostru e condensatA in ea i gradaiiia pe
care o face arata ci dorul ciobanului intrece oriice, e
mai puternic decit ce framintii sufletul altora.
De unde vine aceasta putere a dorului pe care-1 simte
ciobanul, care imprejurgri 11 pun in mirare i fac 'din el
-eeva obsedant?
T. Pamfile, Cintece de lard , 316.
Tribuna poporului, Arad, 1902, 24 august.
Mss. I. Pop Reteganul (la Acad. rom).
Elena Sevastos, Cintece moldorene#2,, 113.

www.dacoromanica.ro

POESIA PASTOREASCA

77

Citeodatii, prerea de fu dui:4 locuri unde s'a simtit

multumit 11 induiofpaz pe cioban i atunci Incepe sdoi
neasc astfel:
codru, virfurile,

Ca sk-mi vd eu cimpurile
Pe unde-am sezut eu oile,
Si-ti ridick tu poalele,'
Ca sd-mi vd eu
Pe-unde-am umblat cu caprele.i

Link' motivul care st algturi de ce am mai inUlna altddatg. (v. capitolul in care am vorbit despre primiivar i toamn in poesia popularg) apare acela de sentimentalism care formeaz fondul celor mai multe cintecePetrecind In munti; ciobanul trge0e cu amintiri scumpe,
se gInde4e la vre-un chip iubit pe caro I-a lsat departe,
si acesta e intelesul unor versuri ca:
Trecut-a dorul codrul
Si dragostea

Traian, 1869, 18 aprili ; cf. Convorbiri lit.. X, 202.

B. Bart6k, Clntece pop. ron. din rotnitatul Bihor, 29.
Acelasi motiv, desi nu se apune de-a-dreptul, a inspirat de sigur
doina:

Foaie verde-a bobului

Lung e drumul codrului,

Dar mai lung al dorului,

Drumul codrului sfirseste
Al dorului se lungeste.
Ion Creangel, IX, 56.
Doina aceasta se aseanirm, cu aceea asa de bine cunoscutil
Lung e drumul Clujului,
Dar mai lung al dorului...
se pare cA trebue sh" admitem cii avem de a face la origine cu
pierdut nota autenticii, fiind modoled pastoreascii ce cu vremea
dificatI dupii imprejurkri. In casul acesta varianta pe care am reprodus-o duprt revista In Orrangd trebue socotitli ea redind de aproape
motivul primitiv al acestei doine.

www.dacoromanica.ro

78

VIEATA PASTOREASCA

Mai precis Incii vorbesc n acela0 sens doinele :

Dragu-mi-i s merg a munte
S'aud oile strigind,
Pe biidita fluierind
Fluierind oitelor,
De dorul mindrutelor

La obIrsia de vi maxi
*Chiotese doi pAcurari,

De uritul oilor
Si de dragul fetelor.2

Deci sbuciumul inimei lui, &dui la cmindras de care

ea despartit 11 fac pe cioban sg-si elute deseori dorul. Mo-

tiv poetic care are la basa lui iari ceva real, inherent
vietei pgstoresti. Prin felul lui de trai, ciobanul e silit sii
se instreineze de ai lui i sa renunte la ceea ce e ingduit
altora. Daca ieri a petrecut ca cei din satul lui, dac a glumit la sezatoare, ori dacrt, la horg, a jucat cu aceea pe
care a indrgit-o, mine trebue sa plece departe, sg urmeze
turma prin singuratati O. acolo mima lui va bate dupg ce
a lasat in urmg, acolo el se va simti de tot instreinat. DeV. Piicalg, Monografia satului Reifinari, 235.
Graiul din Tara Hayegului, 202.
De aceastg Instreinare a ciobanului, cu alte accente intru
eitya decit acelea pe care le-am vgzut ping aici, ori le vom constata
mai departe, se vorbekte destul de des In cintece asa:
Mg duceam vara la munte
Igsam copile brude
Si de-acolo cInd veniam
Copilele erau niirese
cinepele enlose.

E. NiculiP-Voronca, Dat.
rom., 1094.

cri In striglitura, foarte rgspinditg :

Ciobgnas la oi am fost,
Ferele nu mg. cunosc,

www.dacoromanica.ro

ered, pop.

DOEU

1 POESIA PASTOREASCA

79

pArtarea de ce-i era mai seump va fi pentru el deseori un

prilej de intristare, dar si de exaltare a pasiunei care-i
frg.mint sufletul i ca s"-si aline dorul va Incepe s cinto
fie ce a auzit dela alii, fie vre-o improvisatie a lui.
Prin Inetsi natura lor, prin ceea ce exprima, intim
legat de suflet, asemenea cIntece e de asteptat sa,' le tuttinim des si, InteadevUr, vom vedea cb; ele se Insir cu o bogAtie care Intrece alte genuri ale poesiei populare.
Iatg, Intli, o doin, care vorbeste In general despre
puterea dorului cInd p'curarii stau la munte si se gindese
la cine a l'Amas in sot :
FrunzA verde s'un vizdei.
Cine-aude glasul mlndrei

Lag oile pe munte,

Trece-o vale si o punta
vine ca s'o asculte.'

Dela nota generald vedem trecindu-se la cea individ.ualg, ca In aceste cIntece :

Florida, floare 'n creanel,
Departe esti, ralndr dral ;
Tu departe, eu departe,
Dona dealuri no desparte,
Dourt dealuri s'o pdure
Cu zmeur i cu mure.
Dealul de s'ar surupa,
Pridurea de s'ar uses,
Sil se vad ses la res,
Sil vrtd, mirdro, unde-ai mers;
S' se vall sat la sat,
S //Ad, mindro, ce-ai lucrat.'

Iar la vaiil de-oi mai fi,

Nici anta nu m'or sti.
, exiitoaren, I, 212; cf. XVI, 91; S. FI. Mariari, Hore oi ehiuituri, 15, 16. Cf. si mai sus.

pag. 4.
Gr. Tocilescu, Mat. foIlrlor., 775.
Dintr'o colectie inedia din Maramures a D-lui Tache Papahagi.

www.dacoromanica.ro

80

TIE A.TA PASTOREASCA.

De-ar da Dumnezeu un foc,

Sii ardA muntele tot,
SA ardii plidurile,
SiirAmie dealurile,
Sii rAmie .5esuri1e,

sa se vadA mIndrele,
Sii se vadA doi Cu doi,
noi, mindro, amIndoi.1

nota cu total individual apare In aceste ver.suri:Pe munte eu semenic

Bate vintul viorint,
Pe munte cu vioare
Dorul mindrei m'a" doboarAY3

Pe virful MAgurei
Creste iarba dragostei.

Dar cine, focu, o cosi?

Mindruta dac'o veni.
Cine, focu, o grebla?
Mindruta dac'ar inturna.'

CInd dorul ajunge prea chinuitor, cel stgpInit de el

Lisa turma si porneste
vadil iubita:
Pentru mindra inca Marie
LAsai boui. pe cirnpie
Si vacile pe vAleele,

Oile pe milgurele:
Inimuta-mi de dor piere.

Pentru mindra mea 'mull

pe poianii
oile la izvor,

T. Pamfile, (Ulm de lar, 145.

Graiul din Tara rfalegului, 183,
Dintr'o culegere inediti din Maramureq a D-lni Tache PaPahagi

www.dacoromanica.ro

DORUL, 5I POESIA PASTOREASCA

SI

Vacile pe cel fizor,

Tar eu m topesc de dor.'

i se di'
Odat ni se spune ch," fra'cilul dela, munte
chiar num"ele
afIg c aceea pe care a lAsat-o In sat se
mArita" si el pornestp atunci Inteacolo, amarit c altul i-a
luat locur :
Mi Gheorghitii piicurare,
Uncle grbesti asa tare ?
Oile ti-s rsfirate,
Turma-i dug jumiltate ?

De ce lasi fagul stutos

Si nu-mi fluieri dureros ?
Cd pdurea-i Inverzit
poiana-i inflorit.

N'am eu grije, mid firtate,

Niel de turmii, nici de alte,
Si nA duc la nuntii 'n sat :
Mindra mi .s'a mritat.
Dacit la nunt' ai plecat,
Ce esti asa suprat ?
Ce ti-i fata 4ntunecatii
Ca f,4 noaptea innoratii?
Cum s nu fiu suprat,
Cd mIndra-mi s'a miritat ?
Cum sit' nu fiu 'ntunecat,
Ciad krbesc s mor in sat ?'

Doina ja de data aceasta Inftisarea unei balade i senTit Bud, Poesii pop. din Marainures, 47.
Comp. pasajul, vulgarisat, dintr'o variant a baladei despre

banal care gm ed lupul i-a mIncat oile:

Ciaban jalnic rmlnea,
Ciici turma di mi-o pierdea

Si de dor de Manta

Pe drum la vale-apuca.
Ion Creangil, XIII, 28.
G. Weigand, Jahresb. des hzst. f. ram. Spr., III, 257.

www.dacoromanica.ro

VIEATA FASTOREASCA

tin3entul exprimat de ea cultnineazA spre o impresionant

dramatisare.

Ling aceste versuri pot fi puse si alte/e, cum sint:

Cind sud glas de cimpoi,
Nu
am stare la oi,
stau improptit In
Cii plidurea mi-i uritli.

Aici e vorba de neastimprul pe care-1 simte ciobanul

cind ande in singurtatea lui cinend, departe, cimpoiul l
joc qi-i vede pe Cei din satul lui strinsi acolo ; printre cei
care petrec ti inchipueste, de sigur, ea e i cmindra
aa a tot dorul dupit ea 11 face s doineasa astfel. 2
Trecind la folklorul aromtn, vom gsi accente lince en
un fond identic. Deprtarca de iubita lui o cinta' 0. acolo
un piicurar astfel :
O varri cu trei luni negre:
Ce avufA, Lito, de te aprinse,4 do dor,
Lit drag5,
Lito dorule?

Trei luni pelrecute 'n multe,

Lito, rn scose.5i din minte.
Lito draga,

Lit dorule.

Intr'o poesie acelasi motiv e incadrat in amnunte care

Tribuna poporului, Arad, 1897, 25 octobre.
Comp. strigAtura:
StruKuras cu poame multe,
Miii ciobane. mili,
Vin ciobanii deba munte,
Mlii ciobane,

Coboarrt la crt-nn 'n sat,

cr, le-a fosf dor de jucat.

S. FI. Manan, Horo i ehiuituri, 17.
P. Papahagi, Din lit. pop. a Aromiwilor, 004.

www.dacoromanica.ro

aDOMIL. I POESIA PASTOREASCA

83

redau o situatie speciaili din vieata dela mate. Printre tovarit'Oi lui", un pgcurar stg cufundat In ginduri i eind porneste oile la odilina de amiazi se opreste o clip g sk se uite
In zar, cu dora) dupg aceea care trgeste departe, si pe
cind el sta asa visgtor iatg eg, pe faris venirg niste hoti
si-i luarg oile
Le mulg oile, le muig,

Bir, bir, bir bir, blr bir, bir,

Sus pe dealul inalt,
Le mulg si iar le mulg
Intr'o gilleatri ea vai de ea,.
Si dup" ele un Arinnin
Le-aduce la ameriz..

Si de pe deal el priveste,
La o Aromina se uitri,

Iar hotii Ii farsa

Oile si mieii,
Oile si mieii,
Fa Arominca Mea,

De dragul tau.'

In realismul lui, cu ceva comic, si acest cIntec e earacteristic 'pentru a aratg cit de mare e puterea dorului
In sufletul celor care au lgsat In urmg icoana pasiunei lor.

Dupg ce am auzit pe ciobani

s'A*

ascultgm doinele

celor care, la lincha lor, isi cinta dorul dup" ei, doinole
In care vorbeste sufletul taran cei noastre.
Poesia In care am vgzut cg se amintesc ecurtile dorului (pag. 75) cuprinde la sfirsit aceste versuri care ne duc

spre multe altele la care va trebui sg ne oprim

Prins-a doru-a m'A'ntreba:
Ce cati, flica. pe-aicia ?

Cat un pui cu pang verde,

1. Ibid., 934.

www.dacoromanica.ro

84

VIEATA PASTOREASCA

Dumnezeu sbi nu-1 mui rabde,

Cii m'a'nvAtat a iubi

$i de-atunci nu pot triti.'

Asociere limpede si de data aceasta Intre motivUl sen-timental si -cel pgstorese: la munte, la curOle dorului,
sboarg gIndul celei care a ajuns s" cunoaseg fiorii dragosL
tei, acolo, se duce sg-1 eaute pe iubitul ei.
Putem pricepe atunci eit IMeles cuprind In ele versuri
de felul acestora :
Lung e drumul plaiului,
Dar mai lung cloral badiului:
Drumul plaiului se gat,
Dorul badei

Cu accente identice acelora pe care le-am gAsit mai

Inainte e exprimat dorul In doinele care pleacg dela aceea
care mereu se ginde5te la badea care e dus departe:
Arde, Doamne, dealurile,
sesurile
Sii se-adune dorarile
Srt se-adune doi Cu doi,

Comp. varianta (dintr'o coleetie ineditrt din Maramures a D-lui.

ache Papahagi):
La mijlocul codrului...
Prinde doru-a mii 'iltreba:
Doarli cauti po eineva ?
Caut pe cel cu panrt verde,
Sus e, Dumnezeu nu-1 rabde;
Caut pe cel cu pan' albastril,
Sus e, Dumnezeu
batii,
Oil m'a 'nvatat silrutatk

$i m'a lltsat suprtrati;

$i m'a .nviitat a iubi
$i M'a bisar a don.
T. Painfile, rintece. (le furei, 177. Versurild acestea trebue
puhe alauri de cele cit ate la pag. 77 si ele par srt confirme de aseracnea pArerea pe care o (xprimain acolo.

www.dacoromanica.ro

DORITL.

i POESTA PASTOREASCA

SS

Eu cu badea amindoi
S'mpreuniim buze moi j.

.Numai in chip vag se vorbete pin: aici de dorul

desprtite de iubitul ei. Alte doine, ne adue
mai mult, ne fac s cunoa0em mai bine diferitele moment13 ale vietei pasionate din mediul pstoresc.
mndrei

Clnd badea pornete la munte intristarea pe care o

'as in nrm vine s grsueasc astfel :
Bate vintu'n
Se duc bietii ciobAnel;

Bate vintu'n ciolpani verzi

Si se duc de nu-i mai vezi...

Foicia, de lalea,
Mai b1iditii, mili badea.

Rog pe Maica Precista

Sui m1i fac o piisirea,

Sui ies inaintea ta,

slirut gurita,
Ca
Si-mi mai tie inima

Pinii tu te'i intorcea."

Tu te duci, Wdia, duci,

Tu te duci cu oi la munte
mil lasi cu vorbe multe;
Tu te duci eu oile
lasi cu vorbele ;
Te duci, puiule s'grace,

Eu cu dorul trol ce-oi face

Mss. I. Pop Reteganul Tia Acad. rom.).

N. I. Dumitrascu, Flori de eimp, 59.

Ion Creangd, IX, 182.

Litio variantli, mai grag

Du-te, Mane, du-te,
Cu oile la munte,

Dar pe mine ce mi lasi

La margine de oras ?
E. Hodos, Poesii pop. din Bdnai, I, 143.

www.dacoromanica.ro

86

VIEATA PA STUREASCA

Badea e acuma dus departe si gindul celei de care s'a

despartit 11 urmAreste meren, 11 cautA peste vAi i culmi:
De cine mi-i mie dor
departe, depArcior,

Cu oile la izvor ;
De cine mi-i mie drag
departe, deprirtat,

Cu oile 'n dealul lat

De cine mi-i 'Me sete
eu oile 'n Rgete.
Alunas ca-alune multe,
Am drilgut si-i dus la munte;
Alunas cu-alune mici,
.Ain drigu i nu-i pe-aici.

Fruna verde de bujor,

Du-t dor, pinii e nor,
CA daci s'o 'nsenina
Mai departe te-oi mina.
Peste-acele virfurele

Pin' ei da de cioporele,
De cioporul badiului,
De cioporul dragului."
Verde foaie s'un dudu,
Cioban, ciobAnasul meu,
MutA stina la prKu,
Ca Fsii viu si eu la stinii,
Sii cere brinza de e bunil,

S. Mindrescu, Lit. fi obiceiltri pop., 51.

Gazeta Bucovinei, 1892, 23 iulie. O variantA din Maramures
sunii aatfel (dupA o culegere ineditA a D-lui Tache Papahagi):
Alunar cu-alune multe,
Am drilgut
das la monte;
Alunar cu-alune mari,
Am drAgut

pAcurar.

Floarea datztraor, II, 330; cf. 411.

www.dacoromanica.ro

.DOICOIP

I POESIA PASTOREASCA

87

casulde saramurA,
Gura neicutului
Verde foaie de vizdoace,
Voinicel fh.'r' de noroace,
Coboaril cu turma 'ncoace,
Ori pe coastil, ori pe vale,
Doar ne-om intilni in cale.
Cuici eu bat ciirririle.

Qiutindu-ti urmele.'
Bilditil. Cu cujma lungii.

Nu tinea dorutu 'n pungi.

Ci 11 tipa peste oi,

Vino seara 'n sat la noi.

Cioban dela munte,
Cu oiti ciirunte,
Mindre i cornute,
Si la numiir multe,
LasA-ti muntele,

1. Ibid., II, 490.

Comparh." :

Bilcionit dela vaei,

Dar cu cloral ce mai faci ?
Eu cu doru-asi face bine
Cind ar fi badea cu mine ;

Ai grlii la pdeurar :

Pdcurare dela oi,

Da-ti oile critrA noi.
Graiul din Thra Halegului, 207.

Neamul rom. literar, II, 181.

S. Mindreseu, Lit. i obiceiuri pop. 66. Comp. varianta din
Maramures:

Hei tu, mIndrulutule,

Tipa dorul peste oi
Si vino seara la noi ;
Tip dorul peste plasK
Si vino, mindrut, acasit ;
Tipa dorul peste stinh
Si vino seara la cinA.
Din colectia amintia a D-lui Tache l'apahagi; cf. Tribuna poporului, Arad, 1.497.
22 mart.

www.dacoromanica.ro

'48

VIEATA PASTOREASCA

oile,

Ia-ti
Vin' la mine-aeasii
Si mg, fit,'

De nu vrei asa.
Tot vin' i nrig, ja
Si mu ja pe mine
mg fg, ea tine. 1

Notele lince pe care le-am gAsit pInA aid apar

transpuse lute baladii, o frumoas balad din BAutari
(Tara Hategului), Voina:
Voino, du-te
Cu oile'n munte
Si mi-ti adu-aminte
Unde m'ai lrisat

In margini de sat..
. . pe plai la deal,se Iua,
Se ducea cit se ducea,
O mierlitii intilnia:
Vai, mierlita mea,
Fii tu bunicea,
De esti vorbitoare
Cum esti sburgtoare,
Un rgspuns a-mi da :
Vgzut-ai, ori ba
Pe mindrul Voina?
$i mierla-mi
Nu
rg'spundea.
Ea merges, mergea,
Cucul o'ntilnia:
Cueule, cuc
Cu penele sure,
De-ai .ti uvinta

Eu te-asi intreba:
1. Ion Creangii , VIII, 336-337.

www.dacoromanica.ro

cllORUL.

I POESIA PASTOREA(

h9

Ai viizut, ori ba,

Ici, in calea ta,
Pe mindrul Voina?
Cucu-i rrtspundea
En eh' 1-am vilzut
*1 1-am cunoscut:

In murgitul soarelui
Era'n virful muntelni,
str.ungii bAga

i In strungli se punea
Ii mulgea cit mi-si rhulgea.
O galeatil o umplea.
Stan de piatf se frtcea,
Oile i mioarele
Se fAcurli pietricele,

lar cinii atit an 1:l'Atta

Pinf bucium
filcut.'

Pe litiga elementul liric si cadrul de balad'a

cum arath versurile dela sfirsit si ceva ce derivi.
dinteo legenda
CInd compara vieaa ei cu a altora (KmIndra se sitnte
-si mai intristata si se roaga sa fie crutat iubit1 ei, s nu
ailoa suparari acolo pe unde petrece :
ici

Cite hide, cite mute,

Toate au drrigut in curte,

Num'al mea e dus la munte.

Norisor mindru de ploaie,
Nu sui la munte tare,
CS-i acolo mindrul meu.
L'ii ploua i l'ii uda

i la oi n'o putea 'mbla.

Carta& silteanului romin, 1884, 83-84.
V. Onisor, Doine i strigaturi , 38. De versurile din urnil pot
fi apropiate acestea :

Plouati, ploi, pe toste vi

pe badea dela oi,

Dar plouati i nu-1 udati :

www.dacoromanica.ro

VIEATA PASTOREASCA.

90

Clteodatg i se pare eh' dor il clgtor, dorul bgditei dela munte, vine sg se Intilneaseg cu al ei qi atunci are minsimte aproape :

glierea

. din cei codri pustii

Vine dorul bAditei,

La fIntin se opreste
sub pom se rilcorete.
Mindra dorul
intreabii:
De unde vii, buIdi dragli?

Din lunca ca florile.

Din codrui cu frunzele,
Unde pkicui mielele.`

In cIteva euvinte numai, In doug versuri, e exprimatg

odatii aceastA neliniste a despgrtirei

ele condenseaz care-,

eum ce am vgzut cg spun doinele de mai inainte:

Duce-m'asi ca pasrtrile
Unde-i badea cu oile.

Ping eici mai mult in ton domol e redat sentimental

lirismul popular nu se putea insg opri aici si
de aceea vom gasi alte cintece in care pasiunea vorbeste
ea mai multg intensitate, cum si cu mai multg poesie, desi
uneori .in impulsivitatea sentituentalg se strecoarg cite o
nostalgiei ;

notg prosaicg, cum am intilnit si mai Inainte. SA ascultgin

aceste eintece
N'aveti lemne s1-1 uscati,
Nici haine
imbeacati.
N'are glug5. sii se'nvle,
Nici Cu cin'sii se Minglie.
S. Mindrescu, Lit. i obiceiuri pop., 83.
farnik-BIrscanu, Doine i strigclturi, 104.

Msg. I. Pop Reteganul (la Acad. rom). Cf. si ce relevant in

Originta pifstoreasca," a .Cintarei cinteirilor, 10, unde se pot
vedea i unele observatiuni aSupra lirismului pistoresc in legilturA
cele de aici.

www.dacoromanica.ro

DORUL SI POESIA PASTOILEASCA

91

Ce folos, bade, de noi,

Cil ne-am iubit amindoi ?

Eu acasg, tu la oi.
Bkditg, cruce de brad,
Dragostea noastrii-a brmat

Bade, cruce de stejar,

Dragostea noastrii 'n zadar,

C ne-am iubit asa rar.1

Priduritg, 'naltg. esti,
Bdisor, departe esti,
Dar de-asi sti crt te-oi vedea

Eu pildurea asi
N'asi irisa crean& pe ea
Nici cucului de cintat,
Nici mierlitei de culcat.
Badiu-i in virful muntelui,
Mindra-i in sesul cimpului ;
Badiul minc urclii dulce,
Mindra leaggnii i plinge.
Bade, bildisorule,

Unde esti cu oile ?

Dacg esti depiirtisor,
Porneste mai de vremior,
Cii-mi plesneste mima
Ping ce vii dunmeata.

Zis-a badea dula oi

Sii-i fac strut de izeroi,
Luni i tnartia face-l-oi ;
Miercuri, joi trimite-l-oi;
L-asi trimite, n'am pe cine,
L-oi trimite dar pe lunrt:

Revista G. Laxar, Birlad, L 303.

Com. literam IV, 32; cf. Tribuna poporului, Arad, 1897,
septembre.

Com. literare, XVII, 279.

Mes. T. Pop Reteganul (la Acad. rom.).

www.dacoromanica.ro

'12

VIEATA PASTOREASCA

Luna merge catelin,

N'o sosi 'ntr'un an deplin

L-asi trimite dar pe stele,
Sa pot eu vorbi cu ele,
Dar stelute-s tare multe
i mil tem ca 1-or ascunde.
Doamne, ce rn'ii face.
floarea florilor

In poiana oilor,
C'am un bad% ph-curar
Cu pana de magheran
Vintul bate,
Pana-i cade,
Eu ma, plec
i-o ridic
mi-i

voinic.

Doamne, ce m'ii face.

Fa-ma roata stelelor
In drumul muntenilor ;
Aticar vintul sii mii bata
i soarele sil mil arza,
Numai badea sa mii vaza.

'rot ce pune In suflet pasiunea In lupt Cu Impotriviri,

toat'A, suferima a dou' inimi care bat departe una de alta,
a gAsit expresiune In asemenea versuri care reliefeaz asa
de bine lirismul pa.storesc si se insirA printre cele mai earacteristice din inspiratia popularil.
Motivul despartirei din pricina mersului la munte 'cu
oile a l'Asat i alte rsunete In literatura poporului.' Astfel,
prin Bucovina e obiceiul eh' nevestele al chror lArbat e
plecat departe prind o rAdase2a: (numit pe acolo gbourel)
si, adresIndu-se ei, rostesc aceae cuvinte :
Familia, XXVII, 352.
Floarea darurilor, II, 16 ; cf. V. Pacalli, Monografia
Rt4inari, 232.
I. Pop Reteganul, Tramlafiri riorele. 146.

www.dacoromanica.ro

-D0RUL

I POESIA. PASTOREASCA.

Bourelul meu,
Bourelul meu,
Roagii-te lui Dtunnezeu
Sil vie bilrbatul men...
De-o fi dus la ciobilnie,
Sl vie
Mai tinerel
frurnusel,

Sii fiu fuduli cu el.'

In an.titesa Cu tonul de pina aici

strigatura suna

Cit oi fi s'oi mai trili

Mocknas n'oi mai iubi :
Cind e dragostea mai dulce

Te lag si la oi fuge

i ea o varianta din Maramure

De-asi muri de dor de oi,

N'asi iubi pAcurilroi
De-asi muri de dor de' cas,
N'asi iubi pilcurrira.s :
Cind e dragostea mai dulce,

El ja boata qi se duce.'

Irsunete mai putin insemnate, dar p.utind fi luate

ele in sama'
versurile din urma arata, expresiv In felul

lor, ca cine indragoste0e un cioban mi poate avea maitumirea sa traeasc meren lingit el : constatare prosaica, a
(Tea ce am vzut insa ce izvor de poesic a putut
S. Fi. Manan, insectele, 40.
T. Pamfile, Ci92 teca de farei, 301.

Din colecbia ineditg a D-lui Tache Papahagi.

Cum se Intimplii i alteori, eintecele rnodernisate vin sii coboare, sii tr.ivialiseze, ce era mai lnainte poesie si sentiment eurat. Intr' o
doinii (E. Sevastos, Cinteee moldovenefti, 128), dragostea pentru cio-

www.dacoromanica.ro

VIEATA PASTOREASCA

CInd vine vremea s, coboare ciobanii dela munte, rica

de chinuitoare ar mai fi asteptarea revederei ea e invinsii
dc bucuria Intrezrit si cuvintele pornite din inimg se in-.
senineaz4 atunci :
Bate vintul Carbunarii,
Se e,oboara pricurarii

Bate vintul
Se coboara. oile.

O veni badea, veni,

O veni cu oi, cu toti ?
N'o veninumai sa"-1 yaz.'
Lunitri, mindra
Tine badei lumiAita
Sa vie dela oite.2

Cu asetnenea .accente se incheie acest ciclu al lirismuluiptistoresc, cel mai tiple i cel mai bogat in acelasi timp.
RAmine Insg, rt iie oprim un moment la cIteva dome

are pun algturi ceva ge am Intilnit isolat pin aici, ne

banul care s'a elnstreinatz e uitata de Marghiolita dela rnunte care
spune:

Eu de doru-i n'am murit,

Ci pe altul mi-am grisit
acest altul e un dorobant care i-a facut tpapuci pe glant). Exemplu tipic de degenerare a poesiei populare, ca i acest cIntec, la origine tot plistoresc:
Munte, munte, mult frumos,
Pleaca-te de vIrf in jos,
S m sui In virful tau,
S ma uit in satul meu,
Simi viid pe mindruta mea
Maturlind bat atura.
Cu genu nchele plecate

Cu fresura la o parle.
I. Ciuncanu, Doine i alte einteee, 11.
S. Mindrescu, Lit. i obieeivri pop., 81.
Gazeta Transilvaniei, 1891, 8 sept.; cf. V. Onisor, Doine fi
-strigaturi, 25.

www.dacoromanica.ro

IDORI7L. I POESLA PASTOREASCA

95

vorbesc adia in acelasi timp si de &nil pAcurarului si de

al iubitei lui, ni-i InfAiseaz,' chiar spunindu-si unul altuia
sufletul lor :
Dorel tau, lele, cu-al meu
De s'ar face-un ferastrau
taiem cel deal in dourt.
Sil ne facem cale nouii...1

Trecui virful muntelui.

Pe cind in munte-ajungeam
Jalea mindrei m'ajungea,
Oile le apropiam,
Pin'min,druta mi-o grisiam.

Fa, mindra, de dorul tau,

Nu pot bes, nu pot minca,
Draguta de jalea ta.
Puieor, iubitul meu,

tii tu ce ti-am vorbit eu,

Ca de mine cind te'i rasa
Tu'n sus nu'i mai putea sta.
puiule, cu tine,
De ti-i voia sil ai zile.
Eu cu mine te-oi lua...2
Eu plec, mindro, azi ori mine,
Dorul meu la tin' ramine.
Tu te duci, badeo, saraca,
Eu cu dorul ce m'oi face?
Tu te duci cu oile,
Eu ramln Cu vorbele;
Tu te duci cu ciobanii,
Eu rilni cu duemanii.8
Traian, 1869;- 27 iunie; cf. Ion Creangd, IX, 154.
A. rasiliu, Cintece, uraturi fi bocete, 63.
V.Pacala, Monorafia satului finari, 232. Pe aceeaei melodie se ciintrt o &Ana ostaeteasca foarte cunoscuta (v. Iarnik-Birseanu,

Dome fi strigaturi, 307)

Eu m due, mindra, 'n catane,

ceea ce aratrt Inca odata cum cintece pastoreeti au fost derivate spre

www.dacoromanica.ro

VIEATA PASTOREASCA

Of1

Sint, cum era natural, repeVari de motive pe care learn Intluit cu profusiune mai Inainte, dar si sub aceasta.
forma ele pun In evident cum e eintat dorul printreciobani.

Pentru eh' si de rindul acesta literatu.ra, pnpularg a

tlrominilor ne ofere elemente de comparatie, se envine
ne oprim Si la ea, cn atit mai mult ca eit ne aduce
eeva in plus faVai, de folklorul nord-dunarean,

Iat dou'a poesii, din care una exprimA in cuvinte

aspre, ca un blestem, chinul celor care vor trebui s pe7
treac multe zile departe unul de altui :
O varg mare, mare,
Nu venii, mili ciobane,
Ca s'it vezi biata femeie,

Sil dai semn cg te doare.

1 Cum sg viu, nevastg dragg ?
.Nu-i cu cine sit las oile,
Si vine lupul de le sugrumg.
,
Lag, sui le sugrume, lag sil le mnince,
Pin la una di le prilpildeascg,
Si tu A' vii ping acasg,
Oki ai copii i ai nevastg.
Porniserg

sg fugg.

Pgstorii nu vreau sa se duck' ;

Pgstorii (lela oi
Tot se due i privesc inapoi ;
Se duserg ping la Schipare

$i injurau cu glas tare,

Iar bietele femei ale. lor
Blestemau cu capul gol,

De se auzia ping 'n nor :

cBlestematg punte din Arta,
Sit eadg trilznetul sit te spare:,
riul sil mi te 'nnece,
1. P. Papahagi,. Din lit, pop. a Arominilor, 937.

www.dacoromanica.ro

D0111.11,, ;j1 POESIA. 1'A6TOREASCA

97

oile pe unde trece,

SA se 'ntoarcii brbatii acas,
S ne-aduniim Impreun la masii,
SI.

Cici sintem vai de noi,

Imprtite ca mieii de oi% 1

valoare poeticg, i prin ceea ce ne aduce deosebit fa tg de toate versurile pe care le-am amintit

acum rneritg sg fie relevat urmgtorul cintec :

Sus In munte e o cruce,
Tocmai sub cruce ,o floare,
O floare, o minune,
Este iarba de trtitare.
Care olaie se duce i pa0e

Ti uitil de miel.
Se duc intristate RI o miroase
Si de cei dragi i uitil ;
O mirosii i eu, silrinana,

Si tot nu-mi trece iubirea ;

Nu-mi trece iubirea pe care o am
Pentru un voinic pstor.

Jaiba de uitare in aroming eiarba de agirare

amintitg aici
frumoasg simbolisare, e iarba despre
care Arominii cred eh' dac oile o pase ,i uitg de miei, si
la ea se gindete aceea care vrea sg nu-si mai aducg aminte
de iubitul ei, dar nici aceasta nu e un lene pentru mima
pentru cg puterea dorului e mai mare decit oriqice. Desprinsg din lurnea pgstorea.scg, aceastg comparatie

aduce un plastic element de poetisare a ceea ce este tot

pgstoresc si ne aratg felul de a exteriorisa simtirea propriu
celar care trgese prin munti.
Din toate aeeste apropien i spre care ne-a dus cercetarea folklorului nostru reiese bine evidentiat substratul de
Ibid., 936.
Ibid., 820-8-80.

www.dacoromanica.ro

VIEA1 A PASTOREASCA

vieatA cu anumite repercusiuni sufletesti care stA la basa

atItor creatiuni Erice de provenientA popular. Numai
suflet de pgstori putea rAsiri o poesie cu accente cum le-Am
vAzut, o poesie In care pasiunea, visul, nostalgia gAsesc

-expresiune Intr'un singur cuvint, In cdorul, care mai mult

decit once ne spune ce Inteles au ataca doine dela noi.

alte imprejursAri ale vietei au facut, fArA IndoialA, pe ai
nostri s" cinte qdorub>, sint si doine care pleacA dela alte
motive pentru ca s'A exprime ceva analogl, dar In cIntecele
1. Cele ce cint jalea cuiva care se glisete printre streini
se gindeste la satul lui en multe amintiri; de asemenea, cele de
destnl de cunoscute i acestea. dar putem aminti totusi aici
una tipicii, in sensul cil ne spune despre 4tatie cii nu e nimeni en
clor

ea ei :

De linde afana pleac

Elimine casa siiracii,
Cu -plugutul prin obor,

Cu casa plira de der.

E. Hodos, Poesii pop. tija Beinat, I, 220.

Tu legtur direetii cii plugria doinele de dor putem spune
i aceasta e usor de inteles cit timp vieata la
aproape nu existil
14mp nu-i instreineazii ca pilstoritul pe cei dintr'un sat. O singurii
cintind en oarecare poesie dorul dup eel dus la plug mi s'a intimplat sit Intilnese
anume aceasta, publicar in revista Ion Creanyd,
TX. 57 :

deprtisor,

l'As plugul in ogor,

Lasii bou i la prisune,

mai cearc pe la mitie...

cr, de eind n'ai mai venir
Cosicioara

albit,

Fetisoara s'a pirlit,

Tnima s'a vestejit,

Nu s'a vestejit de-un bine.

Si de-un' dor ce am de dile.

Pare si aceasta nli niai mult o adaptare tirzic la doblete pluinceputul scamin cu al celor piistoresti, iar sfirsitul -aregresti
ceva nenatural, exagerat, nepotrivit ca dorttl pentru cine e dus
la plug.
Asupra doinelor de .dory, cf. i eapitolul urniiitor.

www.dacoromanica.ro

DORUL.

I POESIA PASTORE:BOA

99

pastoresti gasim mai des qi mai caracteristic exprimata

aceastg stare sufleteasca i ele ne explic mai bine tona*
litatea liricg a poesiei noastre populare.
Cu aceste insusiri inspiratia noastra popularg se aseamgng Cu a altora care an dus tot vieata de pastori. Asemenea analogii folklorice plecind dela identitati de psihologie ar putea fi argtate prin comparatiuni duse mai departe decit acelea pe care le-am facut altadata 1, dar va
fi destul s amintim ea eeea ce a facut pe aranul dela noi sg-si cinte de atitea ori qdorul>> a fost recunoscut
ea izvor de inspiratie i aiurea. Un poet al Frantei care
a trait printre pgstori seria, nu de mult, Me carte Inchinata vietei rustice aceste versuri care ne fac sg ne gindim

la ce a miscat si sufletul ciobanilor nostri :

Le berm voquait
Sa vie entre les vies, et plus douce et plus dure
Si le ciel est plus prs du sommet que du val,
Ce qu'on laisse aprs soi quand on monte fait mal.2

Ca si pgstorul muntilor nostri, cel care a ratacit cu

turma prin Pirenei a simtit chinul Instreinarei de ai lui
exaltaren pasiunei in singurtatea stIncilor.

V. studiul la care mri referiant mai sus (pag. 90), Orighlea

past(weasea" a Cintdrei
Fr. Jammes, Les Gorgiques ehrtiennes, 83.

www.dacoromanica.ro

DOU ASPECTE ALE LIRISMULUI

NOSTRU PASTO RESC

www.dacoromanica.ro

DOUA ASPECTE ALE LIRISMULUI

NOSTRU PASTORESC
Despre doine s'a zis totdeauna ca, fiind expresiunea
sufletului chinuit al poporului nostru, nu se putea sa nu
aiba o anumita Intiparire, aceea care se vede In ritmul lor

traganat, ca o soapt de durere, ca un suspin. Are, de sigur,

temeiurile ei aceasta caracterisare a lirismului nostru popular,. dar chid o confruntam cu ce gsim In atitea i atitea
doine ne convingem ea ea este prea schematica, prea uni-

laterala. Dincolo,de nota lor melancolica, cu Innegurari

de vis si atitadini de resemnare, doinele ne desvlue un
fond sufletesc strabatut de nelinisti, de neastImparul cutreerarilor depaltate, de cuprinderi ale privelistilor cu desfsurari largi de m4care, ducInd toate la o potentare a gindurilor i simtirei care are de multe ori rasunet In imaginile poetice prin care slut redate asemenea stari sufletesti.
Lirismul cIntecelor noastre populare este, astfel, nu numai
eontemplativ, static, ci si energetic, pornit dinteo visiune
dinamica. E.;;i acest dinamism are o coloratur speciala, care

se explica tot prin vieata pe care a dus-o taranul nostru,

1. Capitolul acesta a apilrut mai intii, sub titlul Dinamisrnul
lirieei noastre populare,in Vieata Noult, XVII, 41 urm. ; pentru
vine s preciseze unele puncte eu privire la caracterul pristoresc
poesiei noastre populare am crezut cii poate fi reprodus aici.

www.dacoromanica.ro

104

VIEATA PASTOREASCA.

cum se va putea vedea mai bine dup ce vom urmri felul

um se inftiseaz aceast lature a poesiei noastre populare.
Ne inchipuim de obicei pe Romin cintind atunci cind
se odihneste, la srbtori, sau la vre-o seztoare, dar pentru
cl cintecul e tovarsul nelipsit si la munc si la -drum.

Ciad mai ales e singar pe vre-o arare cite o dobla vine

84-i tie de urIt i incepe atunci astfel :
Pe unde trec cu cloral niel'
Plinge frunza pe prirrin ;

Pe unde trec cu jalea mea

Plinge iarba pe vAleea.

ori
mai lin, dorule, lin.
Cii pe-aici e loe strein
mai rar, dorule, rar,
Cii pe-aici e loe .amar.

Vorbeste si .aici suf letal frmlntat de dor si de ja

dar alturi de accentele doinei auzim rsunInd pasii apsa

ti celui ce s'a desprtit de ai lui, ori duce cu el povara

multor ginduri chinuitoare.
Ciad amintiri multe din drumuri pe care le-a strbtut
se Ingrmdesc In sufletul Rorainului, asemenea amintiri II

stpinesc inteatit incit se prefac In imaginea poeticA potrivit s exprime ceea ce simte dinsul. Minunata doin:
Citez numai din culegerea pe care am publicat-o in urnig,
Flori alese din einteeele poporIdui. Cum intentia mea a fost s'A pun
numai in evidentit unul din aspectele caracteristice ale inspiratiei
noastre populare, m'am oprit la citeva doine care mi s'au parut
sint de ajuns pentru ceca ce voesc sil reiasii din aceastk- analisil. O
urmArire mai de aproape a materialului nostru folkloric ar putea aduce
'multe alte exemple are nu ar face decit s'a confirme cele s'uy:e aiei.
Flori alese, 5.
3: Ibid., 51.

www.dacoromanica.ro

DOUA ASPECTE ALE LIRISMULUI NOSTRU PASTORESC

105

Lung e drtunul Clujului,

Dar mai lung al dorului;
Drumul Clujului se gatii,
Al dorului

Nu din vieat linced, de amortealg, intre zidnri, ci din

visiuni cinematice, din pasiunea pentru ce e mirare, pornesc prin urmare asemenea poetisAri. Putem intelege atunci
pentru ce poesia noastrii populartI &Ind descrie pe cmIndra
iubitg ni-o infAti, eaza vrAjind cu frumusetea mersului ei :
Multe stele sint pe cer
Care toate 'n ziuli pier,
Si mai mari i luminoase,
Nu-s ca mindra de fruit-louse.
C'asa merge de frunicis

Gindesti cli serie pe jos.'

i tot aa ne e descris, de multe ori, cel iubit, bditp,

eu fAptura lui nalndrrt cInd trece de parch' e smuls din
soare i ar semna flori in urma lui :
Nu stiu soarele rlisare,
Ori mi-i brtdita eillare;

Si se sue tot mai sus,

BAdita pe deal s'a dus;
Sfintul soare stg 'n rilscruce
bildita tot se duce;
Sfintul soare c5'-mi sfinteste,
Bildita nu se zilreF,4te."

Dela noi pin' la Popesti

Ruisiirit-auilori domnesti,
Dar cine le-a rilsuirit?

Ibid., 7. V. la pag. 77, 94 variantele acestei doine care. cum

am spus, pare sii fie de origine pistoreascli.
ibid., 12.
Aid., 24

www.dacoromanica.ro

VIEATA PASTOHEASCA

106

13rulita clad a venii.

Dar cine le-a serniinat?

}WO cind s'a 'nturnat..1

DucInd mai departe acest fel de representare, tot In

miscare. In mers, Isi inchipueste tAranul i ceca ce e abstract. Pentru el 'dorul e mereu &Argot.:
Dorul, bade, dela title
Peste vrti si dealuri vine,
De nu-1 poate opri nime:
Nici cioban en fluierul,
Nici voinic cu cintecul...2

Cit e lumea 'n lung ;O. 'n lat

Pond sboaril legiinat
i se-unce nemincat
iar vine, ,nechernat.'
.Dorul meu pe unde pleack"
Nu-i pasgre
intreacil:

E mai repede ca vIntul,

ca gindul.*
Ca fulgerul

Cum aici dorul e comparat ea vIntul, alteori le vedem

iarasi alaurate In sensul c soliile dorului sint duse, departe, de vint

Bate vintul din Ardeal

si-mi aduce dorul
si-mi aduce dor duios
Dela badea cel frumos
Bate vintul, yljle;te.
Dorul badei mii topef.$te;

Ibid., 14.
Ibid., 19.
ibid., 8.
ibid., 5.

www.dacoromanica.ro

DOTJA ASPECTE ALE LIRISMULUI NOSTRII PASTORESC

107

Bate vintul, iarba euleA,

Dorul badei m usucg.

cum vintul aduce dorul badei, sau al mindrei, tot

el vine peste munti i. cimpii cu amintiri dela pArin#, dela
frati cite doruri poartA cu el vintul, vin sh" ne spunA
frumoasele versuri ale acestei
Sufl vintul de pe munti,
Vine-mi dor dela p."rinti ;

Suflri vIntul de pe brazi,

Vine-mi dorul dela frati;
Sung vintul de pe flori,
Vine-mi dor dela surori ;
Sunil vIntul, iarba
Dorul mIndrei mg topete.

Ca vintul i pasArile duc in sborul 1r gindurile celui

ce e instreinat de ai lui. Printre ele sint deseori amintite
nu numai cucul, ci i altele, mai ales rindunelele:
Pe sub lung, pe sub stele,
Merge-un cird de rindunele,
D'acelea nu-a rindunele,
Ci-s ginduri de-n puieei mele.

CiteodatA cel care se gindete-la vre-un chip iubit

ar voi sA fie 1160 el spune c ar vrea sa se schimbe in
pasAre

i s'A se avinte intr'acolo :

Doamne, ce rn'ii face,
Fg-mg paskre mitiastr
La bgdita In fereastrrt.

Ibid., 20.
Ibid., 41.
Ibid., 17. Despre rindnnica aducgtoare de solii, v. S. FI. Manan, Ornitologia ronzinei, II, 125.
lbid., 23.

www.dacoromanica.ro

viEATA PASTOREASCA

108

Ca sa exprime ideea de miscare imaginatia tiiranului

nu se putea s uite nici serpuirea apelor despre ele ne
Torbesc multe doine, ca :
StreinA-s, Doarune, streinA,

De nici apa nu mA mina ;

cr, sii tiu cit m'ar mina
Chiar in mijloc m'asi tipa,

SA mii dual 'n tara mea.'

-ori aceastA doinh-blestem:

Du-te, badeo, duce-te-al,

Unde-o sta apa sii stai.

Chiar motive de asocien mai depArtate le vedem

rind in unele versuriasa chid se vorbeste de lung si de

stele:
Ca si luna printre noni
Duce-m'asi de-al badei dor ;
Ca i luna printre stele
Duce-m'asi de-a badei jele.

caracteristicA in felul ei e doina urnAtoare in care

stilt puse altituri citeva din motivele pe care le-am gAsit
xzlete pink' aci :
BAdisor depArtisor,

Nu-mi trimite-atita dor

Si pe lrtnA, F.i pe soare,
pe cald si pe rAcoare,
Si pe stele miruntele,

Si pe sbor de rindunele,
Si pe stele, si pe lung..
Si pe nori ce vintu-ad un
bid., 38.
Ibid., 31.
Ibid., 22.
Ibid., 20.

www.dacoromanica.ro

DOUA ASPECTE ALE LIRISMULID NOSTRU PASTORESC

109

Inainte de a arata la ce incheiere ne duce Insirarea

acestor versuri populare nu va fi de prisos sg. relevgm din
poesia Aromlnilor ce ne ofere
ea ca pilde ale aceluiasi
fel de exprimare poeticg, mgrginindu-ne tusk' numai la vre-o
doug citate, pentru cg si de data aceasta va fi suficient

s desprindem citeva versuri din atitca pe care ni le dan

culegerile de folklor pentru ceea ce voim s punem In
evidentg.

Despre dorul (INA cei iubiti Arominul spunel :

Nu :tiu care mama zicea
Ci fratii nu se doresc:
Fratii strabat muntii,
surorile cimpille,
Marna strabate
riurile largi,
Ea strabate marea
Cu fiii sil, se 'ntilneasck.

Pentru vEstitristecare trebue duse departe e chemath' o pasgre sg fie solitoare :

Tu pasare sburatoare
Pe vint i prin nori,
Dit-te acasa in curte,
La mama si la sora mea,
Ca sil mli plinga, caci o sil mor.

Asemlnarea cu ce am ggsit mai Inainte e evidentg

aceleasi motive, aceeasi visiune poeticg piedad dela impresii de miscare, de cutreergri In larg.
Cum valoarea motivelor populare reiese nu numai din
consideratiuni intemeiate pe cercetarea folklorului unui
singur popor, ci si din Compararea cu folklorul din alte
1. 1.15. tefer la colectia D-lui P. Papaliagi,

literatura popo-

rand a Arowinilor ; citatele trimit la in. 878, 894.

www.dacoromanica.ro

VIEATA PASTOREASCA

110

e firese sg ne intrebgm. dae ceea ce am constatat

In doinele noastre nu se reggseste in poesia popular din
alte (gri. Percurgind culegerile streine de folklor, intilnim
intr'adevgr versuri care ite aduc aminte de aproape pe cele
deja noi.
Iatg, de pild, ce spune un eintec din Sardinia
ce sburati
"Cu aripi de aux,
Pasiri ce sburati,
De ce nu-mi duceti ve0i
piti e iubit de mine?

La fel vorbesc multe cintece populare si din alte pgr(i,

fie c e amintitg in general o pasgre care trebue sg duc

stiri departe, fie ck se- preciseaz care anume pasre ponte
sg dea vesti altora (in poesia francesg, pe ling rindunick
e des amintitrt privighetoarea, iar in cea spaniolg i cea
italiank porumbelulla noi se vorbeste de pasgrea aceasta
numai in comparatiicca doi porumbei la penesi dac
nu o vedem aprind ea in eintecele din Spania si Italia,
se poate' usor intelege motivul acestei deosebiri folklorice).
Ducind comparatiile mai departe, se mini ponte aminti ce

ne dau dong eIntece populare (unul din Italia, altul din

Grecia):
Tuhitul meu e la Cappannelle;
El imi dii veti pe stele,
Imi dii ve.lti pe
Imi dii ve:Ai pe soare.2

E. Bellorini, Cunti nopolri amorosi raeeolti

1393, 195.

M. Chini, Canti ppolari umbri, 15.

www.dacoromanica.ro

Ntroro

. . .

DOU ASPECTE ALE LIRISICILUI NOSTRIT PASTORESC

111

Din streinAtate unde voi fi

Iti voi trimite stiri

Pe stelele din cer.

<le care se poate apropia :

Drumul stelelor din cer
De 1-asi cunoaste,

M'asi duce jubila mea

SA o griscse ... 2

Si ciara si ce ne di un nItee frances (Bergh-e de

Champagne):
... ces beaux gendarmes
Ils 'vous ernmeneront

Et jusques en Lorraine
Ils Vous y conduiront.
Le chemin de Lorraine,

O grand Dieu, qu'a est long!"

Ultimele versuri ne fac sii ne gindim la dobla noastri,

zLung e drumul Clujului, dar nu se poate spune cii avem
'de a face cu ceva identie. In poesia francesi se vorbes,te
<le <<drumul Lorenei, In treacit, se face cu privire la el o
reflexie incidentali care derivi In chip firesc din ce se povesteste acolo. In doina noastri (<drumul Clujului, apare
-ea o imagine pentru a da expresie puternici sentimentului
-cuprins In versuri i, in acelasi timp, e amintit ea o obsesiune
sub impresii de ceva ce a rimas adinc Intiparit In
H. Pernot, Anthologie populaire de la Grh.e moderne, 1910,
213.

J. Yinson, Le folk-lore di, pgs baque, 1883, 135.

I. Tiersot, Chansons popnlaires des Alpes franfaises, 1903, 239.

www.dacoromanica.ro

119

VIEATA PASTOREASCA

suflet, de multe strbateri lungi pe drumuri cum e al Clujului.

Daer nu putem da prin urmare importan t la asemrIntimpltoare

Intre poesia noastrr popularr si cea
din alte Ord, cum e asemrnarea relevatr in urmr, apropierile celelalte pe cure le-am facut ne aduc, In schimb,
ceva ce trebue tinut In samr. Ele arat cr In folklorul genari

neral circulrcum se stie si din alte constatari anumite

motive a error identitate se explicr fie priu mosteniri strrvechi, fie prin asociatiuni producindu-se in mod firesc In
irnaginatia popular, ca urmare a unor predispositiuni uniforme In sufletul omenesc. Dacr si Rominul i Italianul
Fnancesul i altii vorbesc In cintecele lor de stele, de pasilri crltoare, i fac din ele elemente de poetisare, aceasta
nu are deci pentru ce stii, ne surprindit

Dupil constatarea aceastacare nu putea fi, de sigur

lsatii la o parte ramine totusi din cercetarea poesiei
noastre populare un punct de care trebue sii tinem samr,
independent de comparatiile pe care le-am frent, i acest
plinct ni se pare hotrItor cInd e vorba sr, fixrm earaetern1 ei. Chiar clack Intilnim si in literaturile la care ne-am
referit motive poetice In felul celor dela noi, ele apar mai
rar si risipite, jar, de alt parte, uncle din ele lipsesc, cum
usor se ponte -convinge cineva percurgind vastul material
folkloric din care am dat atitea pildeo documentare chiar
mai bogatr nu ar face decit s duck' la aeeeasi conclusirtne.
Cu totul altfel se Infiltiseaz poesia noastrii popular cind
o analisrm ca s surprindern spiritul ei i chid punem

alrtturi elementele care, impletite cu altele, ne aratk dela

prima vedere care este fondul Ir adevrtrat: .aceleasi motiveapar des repetate in dome, cu o strruint care aratii
anumite Inclinai ale sinatirei i iniaginaiei, anumite repercusiuni In suflet din atingerile lui ea realitatea ; in acelas
timp, constartm o mare varietate de forme de exprimare-

www.dacoromanica.ro

DOUA ASPECTE ALE LIRISMULUI NOSTRU PASTORESC

113

de imagini poetice, care toate au ca pullet de plecare perindgri vii de impresii, strgbateri largi ale depgrtgrilor, cuprinderi de ceca ce trece pe dinaintea ochilor in neliniste,
In rniscare, vijelios chiar.
Cum se impacg acest caracter al liricei noastre popu-

lare cu celglalt, de care vorbiain la inceput si care a fost

recunoscut de inult? Sg fie o antinomie intre ele, o curioasg
intilnire a lor, sau ponte i unul i celglalt, stInd algturi,

i au explicatiunea inteo anumitg alcjtuire sufleteasa in

leggturg cu conditiuni speciale de vieatg? Cred cg, si de
data aceasta rgspunsul ni-1 dg insgsi vieata poporului
ceca ce a fost el in trecutun neam de pgstori. E In
finen pgstorului sg, fie si visgtor i energic
visgtor cind
st." In singurgtatea muntilor, ori cimpiilor pe Hugh' turma

lui, energic In pribegiile pe drunauri care ahora li se par

fiirg sfirsit si in luptele cu ceca ce-i stg, impotrivg de atitea
ori, ceca ce e legat de vieata lui asprg, chinuitg, nu aceea,
singura, pe care au idealisat-o ticluitorii de pastorale. Gindindu-ne, de altg parte, cg pgstorul trgeste i zilnicg atingere ca natura si pentru el stelele, norii, izvoarele, cutreergrile vintului, sbolul pasrilor, sint privelisti asa de obisnuite i, ca atare, potrivite sg, fie asociate de vieata lui,
putern intelege cg, strgmosii nostri, fiind pgstori, au putut

ajunge la o visiune poeticg in felul celei pe care am constatat-o. Din desfsurarea de energie pe care o cerca indeletnicirea lor, cum si din impresiile vii de fiecare zi, din
simpatismul cu natura, era firesc ea in sufletul lor s se
accentueze anumite predispositii care, trecute in poesie, au
dus la ceca ce am numit dinamismul liricei noastre popuhire. Pentru cealaltg infiltisare a doinelor putem ggsi atunci
explicarea In a doua caracteristic a vietei pgstoresti, asa
cum ne-a argtat-o i cercetarea din capitoiul precedent: reveriile in singurrstate, inclingri spre o contemplatie naivgdar trebue sr' adiluggm cg nunaai In parte, pentru c aici

www.dacoromanica.ro

114

VIEATA PASTOREASCA

alte caractere ale vietei dela noi (uneori orientalismul,

alteori a-supririle de un fel sau altul) au avut inrturirea
lor asupra poesief noastre populare ca Sr1-1 dea nota de enfundare In vis si de melancolie.
Dinamismul 'hie al doinelor noastre, care apare astfel
incontestabil, nu cuprinde prin urmare ceva dc contrazieere, de incoherentrt sufleteascrt, ci e reflexul natural al
vietei poporului nostru in curs de mai multe veacuri.
Dar aceasta ne duce la .o alta constatare, aceea anume
crt lirica noastrg popularrt cuprinde In ea ceva epic special,

ea o reminiscentii a vietei seculare pe care a dus-o Oranul nostru. Dinamismul de care am vorbit nu e, Intr'adevrtr,
decit ecoul unei visiuni epiee strecurate In cea
Astfel vine s fie rectificaa Ina una din pArerile cu,rente asupra poesiei noastre populare.

1. Aceasta nu schimb Intru nimic plirerea pe care am exprimat-o In prefata la Flori alese, cii < poesia populard, cel putin sub
formele ei mai caracteristice pe care le intilnim azirtisfrInge sufletul
romlnese mai mult cu apleciri spre lirism . . . decit spre creatiuni
epice,. Superioritatea inspiratiei populare lince asupra celei epice poate
fi constatatti de oricine strilbate folklorul nostru. De aici DU urmeazti

Insti; cum lsam a se Intelege din cavintele de mai sus, cI altdatti

nu am fi avut o poesie epicti nationalii mai bogati i superioarti cclei
ele azi, de provenientil mai mutt strein. Oare Morita nu no lace
impresia cii este rinii.,itti a unei epopei plistomti bine representatti la
noi mai de mult ? Prin decderea vietei ciobtinesti aceasta productiune

epicii ne putem explica de re dela o vreme a trebuit sii rtiminri in

umbrti, pe clnd poesiile Mee s'au putut pristra mai bine prin cametenil lor, prin ceea ce exprimau ca fond sufletesc permanent, cu toate
schimbrile Intimplate In vieata tranului. Reducindu-se Inert productiunett epicii strveche, visiunea poeticri din care ea pornia a continuat

totui 8ii supravietueascri sub unele forme Kai* i cu rsanetele pe

care am vzut cii le-a ltisat in doine.

www.dacoromanica.ro

APENDICE

www.dacoromanica.ro

4PENDICE
Mocani

Tutueni zic la ciobanii munteni ce vin

,cu oile lor la iernat pe la noi.

Chestiona.rul N. Densusianu : ms. Acad. rom

4552, f. 232 Rosiori (jud. Botosani).

Mocani
Tutueni numesc pe Rominii din Transilvania care vin . cu oile spre p4unare.

ibid.: 4552. f. 297 Goiesti (jud.

Tutueni le spun la oierii ce tree din Ardeal prin

Bucovina spre esurile Basarabiei 0 ale tilrei de jos la
Rominia.

Ibid..: 4554, f. 46. Lupeni (Bucovina).

In Ardeal, din cei de ling Sibiiu, unii toat viata

lor o petrec imblind prin locuri streine cu oile sale 0 cu
caii si pentru pkame; multi dintr ei veara vin la muntii
cei de ditril Moldova cu turmele sale, pre iarn trec la
Moldova, nice nu se intorc la casele sale fr chid qi cind
pre rind, ,0 aa vinzind 11n i brinz '.
chivernisesc
sile sale.

P. Maior, Istoria pentru inceputul Rominilor

in Dachi a, Buda, 1812, 189.

1. Cf. pag. 59, 67. In legiiturrt cu transhumanta am reprodus, duprt

ipunsurile la Chestionarul lui N. Densusianu, i citeva informatii

eu privire la cDrumul oilorz (si ,tal s'areit) care trebue tinute in
sami i yin sil completen indicatiile date in dictionarele geograf ice.

www.dacoromanica.ro

VIEATA PASTOREASCA

118

Regimul lor antic, de a peregrina vesnic dela munte

la cimpie 0 de aci la balta i ivapoi, toamna, dupg ridi-

carea stinelor, i, primavara, de- a trimite turmele si

durile de oi sub conducerea scutarilor si ciobanilor, care
ei au oi fara, plata in ale stpinului, de pe o mosie pe
alta, cu plata i filra plata, e aproape cu toful In disparitiune. Nu numai cg vitele si oile nu mai gasesc iarbg qi
pa,suni in drumul lor, dar azi nici drumuri nu mai gasesti

sg treci cu calul, sau cu trasura, caci totul este arat si

trebue sa mergi pe mosii tot In zig-zag. Apoi abusurile,
gloabele ce se fac shrmanilor ciobani din partea arendasilor si a oarnenilor lor sint grozave i i-au speriat pe cei
mai multi dela atari migratiuni....

De aceea Tutuenii au Cain renuntat la atari peregrinatiuni Cu turmele lor, si bine au facut. In prirnavara lui
1894, cu ocasiunea inundatiilor enorme din balta, unde se
gramadise sute de mii de vite mari i mici, trebuind sh
iasg toate din balta de-odatil, erau zeci de mii de capeta
de vite pe mosiile limitrof e si nu aveau ce sg manince,
nici nu era decIt pamintul gol....
Tutuenii, sau Mardinenii se numesc locuitorii dela
liste, Rgsinari, Poiana etc., tot fosti maxi economi de oi,
care cutreerau muntii- si cimpille prin Rominia, Basarabia,

ping ruin Caucas... In luna april 1911 imi spuneau nisteTutueni din Rodu ea oamenii lor ar avea in Crimeea la
200.000 oi altii au ajuns In muntii Caucas.
Mocnii $i Tufaenii, In Gaxeta ansilvaniei, 1911,

22 iulie.

Vremurile cele bane, care tr:aesc i azi in amintirea

bgtrinilor, trebue sa fi fost atunci cind Sglistenii stapiniau
25 de munti, ande... Isi puteau mina tirlasii turmele lor
pasune...

Dar si mai tirziu, dupg ce universitatea saseasca le- a

luat partea cea mai mare din munti, oierii tot o duceau destul

de bine, caci puteau trece cu turmele lor, fgra mari greutati, In muntii si pe cimpiile Tgrei rominesti, unde
umblat lor foarte bine- 'Ana prin anii 80.
T. Lupas, ateva pagini din treeutal comuneiBil-

lifte, Sibiu, 1903, 18.

www.dacoromanica.ro

APENDICE

...foarte multi Briineni aveau pe timpurile cele vechi

-fide mari de oi, cite 5000-10000, avean herghelii de cite
50-300 de cai si sute de vaci. Oile le iernau in Rominia,
pe Magan, in bgltile Dungrei si in Dobrogea. Primgvara
le aduceau in rnuntii Bucegilor.
De ale lui ilfoy Barb4--ilbel, in Gaxeta Trnsilraniel, 1909, 14 ianuar.

Mai inainte, pe la anul 1850, Branul cu toate subcomunele sale avea la 12.000 locuitori, care... se ocupan ca
intime economii de vite. Aveau pe atunci BrUnenii, subnurnirea de Mocani, numeroase turme de oi, herghelii de
cai i cirezi de vaci pe care le pgsteau

iernau in Ro-

minia... Acesti economi... u Bran lsi aveau imprgstiate, pe

vAi si pe dealuri, prin poieni i pgduri, casele, In c,are locniau familiile lor. BrAnenii Insrt eran mai mult In Rominia, la, economie, la oile sale....
Impopulindu-se Rominia In continuu si cu timpul lucrincultivindu-se si acolo plimintul intruna tot mai
mult, intinsele prtsuni de odinioari din Rominia incetul
incetul au inceput s," scadli, sg se restringrt, i cu aceasta
Bfnenii mi mai puturk tinca acolo atItea vite ca mai
Inainte.
clu-se

I. Turcu, EXCUrSilltil pe muntii Tara' Birsei fi

ai Fagdrapilui, Bmov, 1896, 33-34.

Pkstorii nostri mInind turmele lor vara la munte

aran la baltg, sau la miaei-zi de Dungre... n'au tritit tocmai rrtu in timpul strtpinirei tnrcesti care, in schimbul
unor bacfisuri, le acordau multe hati ruri...
Nefiind strinsi . de dispositiunile severe ale legilor.....
ciobanii bigneni (liman o vieatg pgstoreascri foarte largg,
cutreerind cu vitele trci hotare de tgri: ungureascrt, romineasa si turceascg. La incheierea tratatelor dintre Austriaci
si Turci nu se punea nici o piedecg tirlasilor, care 10 des-

fgceau produsele lor acolo unde li se oferia un pret mai

bun. Dela. mai pinit la inceputul lui septembre era o miscare i comunicatie pe cgriirile si viiile muntilor ca si pe

www.dacoromanica.ro

J20

VIEATA 14STOREASCA.

sosele. Odatg insg Cu inceputul cgderei frunzelor.... clobanii

isi ridicau tirhatul i minau oile in alte tinuturi, mai prielnice pentru timp de iarng.
Aceastg ocupatiune plgcutg, dela o vreme incoace,
Inceput sg fie pgrsitil de Brgneni, nu de voia lor, ci
de mgsuri administrative. Punindu-li-se fel de fel de greutAti si din causa milsurilor preventive pentru a impiedeca
uneori i din partea guvernului romtn, ,eare
-frg sg, aibg intentiuni rele a cedat nor presiuni,
se imputinan mereu.

o boalg...

I. Clinciu. Din trecutul Branului, In Ransil rania,

XLI. 411-412.

Cine nu cunoaste pe asa numitii Mocani dela Slicele...?

Cei dintii economi de vite care cutreerau odatg ca

lor nemgrginite Rominia si Bulgaria ping, In Balcani, Mol-

dova si Basarabia, ba ajar pina la Don.

Ar. Densusianu. Ccdul ferniecal, naratiune

'Heats -Siicelenilor, in G a., eta Trans draniei , 1884,
20 mai.

Turmele de oi ale Mocanilor din Sacele, R4nov

Bran ierneaz la balt si in Dobrogea, iar de primgvarl...
Tin la munte ande rgmin ping la Sf. Mgria mare, ciad
reintorc iargsi la cimp pentru iernat.
In secolele trecute acesti economi de -site, dintre care
unii se asezau eu turmele lor pentrn iernat de-a-luugul
Dungrei, altii in Basarabia altii departe in Turcia, fceau
acelasi timp e un 'serviciu gratuit de informatori
si cercetasi militari. Ei observau misegrile armatelor turcesti, precum si preggtirile acestora pentru expediOuni
si nu intirziau de a da regulat de stire atit in tar*
eIt i in Transilvania, de cele ce) se petrec in 'Furcia.
I. G. Babe. Din plaiul PeleFului, Bucurcr,4i,
1893, 59-60.

www.dacoromanica.ro

A PE3' DICE

121

....Eu eram p'atunci prin Basarabia. Eram la stapin,

la un Alocan, bogrttan din SAcele, i tirla, noastrA nunfara

-o mie de capete, tot oi una ca una.

P. Petreseu. La sana', In alfreta Transilraniei,

1903, 13 august.

Sub Cuza deja vastele cimpii ale Aloldovei si Munteniei

incep s'a se tot strimtoreze, dici se 1ncepe o lucrare mai

intensivii. si mai rationalA a paimintului. Si se strhntoraea.
pina', ce valafii i vatiseii IncepurA s'a" ne alunge, iar perceptorii s ne incaseze oierit i pAsunat.
I. Liipe'clatu, Rom mii Sdeeleni. in Get4cta Transilra9dii, 1899. 6 iunie.

... In Schei inainte vreme eran tare multi economi de

Nite de le zicea oieri, ori Mocani, si eran cam tot una cit
SAcelenii, ba eran mai mari ca S,"celenii si 1si tineau vitele in Romlnia pe Ialomita, pe la Buzitu, pe la Slobozia,
Vrziceni sipe la Brifila, dar pe acolo mai putin, de fricaTaren
Economilor de vIte din Schei le zicea Alocani, cum le
zice acuma Sacelenilor ; celor din Bran le zice Moroieni,
iar celor din &liste Tutueni. Tutuenii toamna Areceau ca
iarna tineau turmele tot in
turmele in Turcia. Mocanii
Tara rornIneasa apoi care le btiga in balti, care fAcea fin.
i

G. I. Pitis, Mocanii

In

Transil-

vaniei, 1890. 23 iunie.

Ocupatiunea de capetenie a Rominilor din Bretcu este

-economia de vite. Ca si Sacelenii, cutreer Bretcanii ca

turmele lor Aloldova, Muntenia, Dobrogea si p1nA mai ieri
.alaltaieri

Basarabia.
Nemo, La Breten si la Slnic, in Gaxeta Transileaniei, 1882, 23 iulie.

www.dacoromanica.ro

viEATA Ris-roBEAsc.i

322

Fijad cA multi diu muntenii nostri li aveau duse oile

la eImpie, avea si tafal Ancutei vre-o cincizeci ,dase prin
Vlasca, ca alte turine amestecate.
Cretescu, Din vieata moulni t'un Trohin Crern,
poreelit

i Mocanul, In Carfile

set' teanului

1884, 41; cf. 30.

eimpurile intregei Turcii, prin urmare si ale Do-.

brogei, nefiind pinA acum proprietitti ale particularilor, ca.
intr'alte tAri, ei toate numai ale Statului, fijad cA toatti, In-tihderea imperiului otoman e o mosie mare, al crtrei pro-prietar este Sultanul, acolo, dacit un stApin de vite la Sf.
Gheorghe, de fatA cu zapciul ghiumurucciului (vamesului),
ii nuraira, vitele , pafind acestuia pentru ele taxa cu-

venitti, i lua rhivasul eh a plAtit, apoi el putea cu vitele

lui s unible pe toate clmpiile, dealurile i viiile, prin toate
tufele i piidurile, prin toat Dobrogea, opriudu-se numai
acolo unde vrea, sezind mide vrea, cit ii pliicea ; nimeni tia
avea sit-1 supere nimic, cit el cu vitele lui e stpin,

avind voia sit unible pe unde vrea un an de zile, 016 iar

la Sf. Gheorghe, pentru clt el si-a plittit birul situ Sultanului.
N. Bllisescu. Ronanii din 'furcia, in Crfile sel-

teattnitti rotnin, 1878, 30.

Satul Ungurei s'a ntunit dela un Ungur care a venit

Cu ai lui din tara ungureasca si a cuprins pamIntul cit a
putut, de aici dela noi p1nA la DrAgsanii din Teleorman,
pinA In Drumul oiei,- pina in Sfintesti, ping in Olt si
In Gura-boului... Ungurul a fost chemat In tara lui si a
lAsat unui finu-si ristoavele [hrisoavelel, numit Matei Ciulei....

Matei Ciulei a avut hoti : pe unul Voinea, din satul Ghimpeteni, din Teleorman, pe Tunsu si pe Belu ; tmul haiducia
In Drumul sitrei, unul In Drumu] Mocanului, unul In Drumul

oiei si unul la Drggiinesti In valea Oltului.

Chestionarul N. Densusianu; 4562, f. 407.Tituleti (010.

www.dacoromanica.ro

APENDICE

123.

4D'apoi aceea a fost cam ciudatg, batg-i, sg-i batg, de

Cojeni (ttirani din cImpiile Romiutei de cgtr Dungre). lath'

a fost asa. .Mai lnainte, cind treceam cu oile la baltg, la

iernatic, i ciad iesiam de acolo la mutate, mergcam Incet,

Meet pe lingrt drum i oitele mai imbucau cite ceva de ici,

de colo, MIA sg zie cineva ceva. Mai anii trecuti am pornit
iargsi s mergem la baltg cu o turmg mai mare de oi. Eram
patru ciobani, asa cana de sama mea si vre-o trei

Mergeam Inca cu oile pe drum, dar dei cu tnult

mai niultg grije ea mai inainte, totusi ici si colo mai scgpa
cite o mile si pe locuri (arturi), fruit sg fac insg, pagub
mai insemnat cuiva.
cum mergeam, thai btrbir oaie, birv, iatti ea' de-odat ne les inainte vre-o trei Cojeni i ne oprese zicind:
ce mgi Ungurenilor ? ce ne faceti pagubtti? Dati-ne clespgg,ubire, ori 20 de oi zulog, ciici altfel de aici nu mergeti mai
departe. I-am rugat eu frumosul sg ne dea pace si duprt ce

n'au voit nici de

eft,

la un semn dat am pus de-odatg

mina pe ei i fticurgna zap! ca ei de prtmint, ea cu niste

saci. Chad s'au vtizut Cojenii jos n'au mai zis nimica, ci,
sculindu-se, au mat-o la fugg chtrg sat. Noi am minat din
rsputeri mai departe, ctici ne temeam sg nu vie iarrtsi
dupg noi mai multi.
intt'adevtir, Cojenii au si iesit dup noi, mai intreg
satul. Erau peste 30 de oameni tot cu niste pari lungi de
te lua groaza. Vitztud aceasta, am lgsat pe cei trei ciobani
mai tineri inainte sti mine oile mai departe, iar noi,- cei
patru mai mari, ne-am intors cu mgciucile crttrg Cojeni,
care venian tare Infariati asupra noastrrt, de parcrt voiau
sul ne prtiptideascti. I-am rugat ins cu frumosul s ne dea
pace, hash' in zadar. Fijad c ne ameni-ntau, le-am zis sti nu
cumva sul se apropie vre-unul de noi, c e vai de el. Atunci
unul mai indritznet Intoarce lungul sgu par sit dea. Noi am
ridicat toti mticiucile i ne-am pus pe apgrare si ping di
dea Cojanul cu parul a si etiptitat buf ! una teapgng ca meiuca, de a etizut jos... Invirtiam mgciucile de numai zbirtitian..., asa !Tacit mai la urmil erau mai multi pari si Cojeni

pe jos ca in sus.

VzInd Cojenii cul ma o pot scoa.te cu noi la cale, ne-au

urmat apoi numai din clepiirtare ping in comuna vecin.

www.dacoromanica.ro

124

VIEATA PXSTOREAS

unde era zapciul, cArtila acumli zic sub-prefect Aci iarNsi

au dat Cojenii nNvalN peste noi, dar, fiind lu sat, n'au avut
ce s'a.' ne facit Ne-au luat i ne-au dus la zapciu, care insii,
dupN mult trudA i cheltuial, ne-a dat drumul si asa ne-am
dus. Sub-prefectul a lsat pe Cojeni de s'au chis cu buzele
umflate si cu capetele sparte. Zu, bun domn !
Povestire a unui eioban, la I. Taren, Excursiuni

pe n'un* Tigrei Mrsei i ai Fayaraviliti,

1896, 159-161.

Se afla Drama oiei, care merge din munte pinN in

Dallare, prin centrul judetului Arges.
Chestionarul N. Densusianu; 4358. f. 134Iblinesti
(jud. Olt).

Brumal scirei: in partea de apus a comunei Otestiide-sus, care trece prin mosia VliingAresti i Dumitresti.
Drumul
prin parten de rNsNrit a comunelor
rosi, Ursi i CornAtel.
4558. f. 154 Otestii-de-sus (jud. Olt).

Drintail oiei; care pleacN. din DunAre pina.' In muntii

Coziei, trecind prin satele : Uda-de-cimp (jud. Teleorman),
Rusca lui Toader, DrAganesti (jud. Olt), Gigirti, Malul-rosu,
Brebeni, Turia, Prisaca, Birca, Valea-mare, Buicesti, SNItNnesti, Pobor, Ursi, Faro*.

Drumml oiei este un drum din cea mai depgrtat vechime, pe care pNstorii duceau oile din munte la cluip, in
timpul de toatnnA, si dela cimp la munti, In timpul de varN.
Se mai povesteste ciI acel drum este Meta de o oaie schioapa

pe care ciobanii o nNpustiserN In munte si care oaie, spre

mirarea ciobanilor, lulndu-se dup turmil, a sosit pe acel

drum la amare, si de atunci se zice c acel drum a eapatat numele de Pritmul oiei.

4558. f. 161-162Prisaca (jud. 010.

www.dacoromanica.ro

A PENDICE

125-

El se zice Drumul oiei fiind ca o oaie a ramas cu. rnieii

!sai de clrd, In balta ; atunci ea s'a luat dupa cfrd si a mers

cu mieii din balta la munte.
Rid.: 4558, f. 100 (ef. 901)Titu1esti (jud. Olt).

Brumal sarei... merge dela Bechet la Ocn

oiei... merge pe litiga apa Tesluiului.

i Drumul

AH.: 45-17, f. 304-1edea

Ca lea sarei... vine spre nord-vest de Contesti si... se

face comunicatia intre Contesti si comuna Titesti.
ibid.: 4546, f. 43Conteti (jud. Museel).
Calea
vine spre apus de Davidesti si... se face
comunicatia futre Davidesti si comuna Titesti.

Ibid.: 4546, f. 52llavides-ti (jud. Muscel).

Se afla pe aici numai un drum vechi, numit Drumul

care vine dela Telega, trece prin Darmanesti i Vladeni si merge la Vlasea:
Mid.: 4546, f. 300Haimanale (jud. Prahova).

Drumul 8(.0(.11... trece. prin comunele Posesti, Rincezi,

Ogretin, Drajna-de-sus, Fagetul, Stanesti,\Teisani i Slanic.,
Dramul oilor cel dela. Scafe, Drajna-de-sus, Ceras,
Slon, VIrful-lui-Crai; si pe la Schinlesti
Plaiul lui serban-Vod a fost Drumul oilor.

4546. f. 281D7ajna-de-sus (jud. Prahova).

Se afla un drum numit Drunzul seirei, care trece pe

la capul mosiei Plataresti si se duce la Calarasi.
'bid.: 4558, f. 26Plrttreti (jud. Ilfoy).

www.dacoromanica.ro

VIEATA PASTOREASCA

126

Este si Drumul oiei, al cgrui nume vine dela urmgtoarea intimplare povestitg de mos Ion 13gnitg, in etate de

92 ani. In vremea de demult treceau Mocanii cu oile

din Transilvania ca sg le ierneze la Tazigrad. O oaie fiind

schioap, a rgmas pe urmg din cird, insg a StriThatut dru-

mul singurg si a venit acasg. Aceasta s'a intimplat pe

timpul cInd Mocanii

inapoiat dela Tarigradl

Ibid.: 4548, f. 251-252Mkure1e (jud. Teleormau).

Se aflg. Drumul seirei, trece pe mosia Visinei in dixectiunea dela est la nord-est.
!bid.: 4558, f. 346Glavacioe (jud.

Se aflg Dramal oiel, sau al Mocanilor, Drumul

4546, f. 141

Stoienti-Elisa (jud. Ialo-

mita).

Se aflg un drum numit Drumul sarei, care pleacii

din comuna Ciocgnesti-Mgrgineni comuna vecing cu a
noastrk putin mai spre apus si merge spre sud ping
aproape de Minare, apoi merge paralel ca Dungrea ping
aproape de Vadul Silistrei. Pe acest drum se egra sare
dela munte.

Drumal oiei, un alt drum, pleacg tot din comuna

Ciocgnesti si merge tot spre sud ping aproape de Dunire

apoi merge paralel Cu Drumul srei ping la Vadul Si-

listrei. Pe acest drum se aduceau oile dela munte si le

treceau pe la Silistra in Bulgaria.

Ibid.: 4546, f. 210-211Rasa (jud. Ialomika).

Despre Druntul oilor.... se zicea inainte vreme la un

drum mare ce trecea prin Batogu, dela apue spre rgsgrit
si anume spre apus prin Strimbu, Movila-eiei (sat In jud.
Buzgu), Bent (idem) si apoi pe la Buzga in Transilvania.
Mos Ion Vlgsceanu insg spune c dela Strimbu apuca

www.dacoromanica.ro

APEND10E

127

pe la Singura (doug circiumi isolate ande este si un put de

Tuguiatu, Sgrata, Mizil, Ploiesti, Cimpina, Predeal.

6pre rgsgrit apuca sau pe la Viziru, oprindu-se in lunca

Dungrei, sau spre Brgila pe nude se trecea in tara turceased'.

De altfel nici mos Rada nu neagg acest drum Batogu- Strimba-Tvuiata-Mizil-Ploiesti, dar spune cg acesta
era drumul oilor cgluggrilor miingstirei Sinaia, iar celglalt era drumul Mocanilor transilviineni pe -Linde urcau
scoborau oile dela munte la balt (bgltile sau lunca DuTigre, sau In Dobrogea si din aceste pgrti la munte.
Urcatul la munte se fgcea la Sf. Gheorghe, iar coboTitul la biliti la Sf. Dumitru.
Ibid.: 4545, f. 13Batogu (jud. Brilila).

sarei, sau Ca/ea oilor, pe uncle se cgra in

vechime sarea din muntii Rominilor cgtrg bglti si pe unde
Mocani, Tgtari duceau i aduceau oile lor cgtrg munti
cAtrA baltg.
Ibid.: 45.45, f. 236Glodeanu-Si1iete (jud, Buirtu).

...Drunzul odor, prin MArgeineni, spre apus.

Ibid.: 4545, f. 246Milracineni (jud. BuzAu).

Drumul

Mizil-Largu (comun in jud. Buzgu).

Ibid.: 4545, f. 261Tartreeti (jud. Buzitu).

Drama oiei, fgcut pe culmea unui deal, tine din

comuna Retevoesti ping, la Mircesti (distr. Muscel).
Ibid.: 4553, f. 415Gherino.AP (ina, Conetanta).

Alte drumuri vechi sint

Drumul la scirdrie.

bid.: 4553, f. 103Viiciireni (jud. Tulcea).

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL

www.dacoromanica.ro

(27PRINSI7L

VIEATA

I FIREA CIOBANUMM, AA CUM 6iNV PRIVITE DE roroR

.PRIMAYARA, MAMA NOASTRA,

MICTRATIUNILE Pli.STORE01
POESIA PASTOREASCA

DOU ASPECTE ALE LIRISMULUI PASTORESC

31

57
71
101

115

APENDICE

www.dacoromanica.ro

TIPOGRAFIA JOCKEY-CLUB>
ION C. VACARESCU

BUCURETI, Strada Thribroi, 4

www.dacoromanica.ro

www.dacoromanica.ro