Veaceslav Stavilă

M o n o g r a f i a u n u i s a t r ă z e ș e s c
 Veaceslav Stavilă

M o n o g r a f i a u n u i s a t r ă z e ș e s c

2004
CZU 94(478-22)
S 80
ISBN 9975-9574-8-X

Coordanator științific al ediției: dr. Gheorghe POSTICĂ

La elaborarea lucrării au contribuit în calitate de coautori

cu sugestii, materiale de ordin documentar,
date și surse biobibliografice:
Emilian BACIU
Vasile BUJAC
Anatol CARAMAN
Vasile Malanețchi
Valeriu OGLINDă
Ion POSTICĂ
dr. Gheorghe POSTICĂ
dr. hab. Eugen SAVA

Descrierea CIP a Camerei Naționale a Cărții

Stavilă, Veaceslav
Mereni : Monogrfia unui sat răzeșesc / Veaceslav Stavilă – Ch.:
Atelier, 2004 (Combinatul Poligr.). – 356 p.
ISBN 9975-9574-8-X
2000 ex.

94(478-22)

Lectori: Costache Costenco, Vasile Malanețchi

Corector: Svetlana Cuzuioc
Designul ediției și coperta:
Alexandru Macovei, Alexandru Ermurache
Machetare computerizată și prelucrarea imaginilor:
Alexandru Ermurache, Luminița Ermurache
Desene: Alexandru Macovei
Hărți, imagini: Gheorghe Postică

© Veaceslav Stavilă
© Atelier
© Sancos
© Acvila Grup
Această carte despre satul Mereni, ce apare la 500 de ani de la
trecerea în eternitate a Dreptcredinciosului Voievod Ștefan cel Mare
și Sfânt este elaborată din inițiativa Dlui Dr. Valeriu OGLINDă.

Lucrarea este publicată cu sprijinul financiar al Domnilor

Nicolas Nicula, Ion Postică și Valeriu Oglindă.

Monografia este dedicată aniversării a 530-a de la prima atestare

documentară a localității.
M ereni 6

Istoria este învățătoarea vieții, au zis înțelepții din antichitatea latină.

Fără de istorie nu este Patrie, și fără dragoste de istorie nu poate fi dragoste către
Patrie, afirma, în deplină cunoștință de cauză, ilustrul cărturar Alexandru Hâjdău.
Patria este locul unde ne-am născut, satul în care am făcut cei dintâi pași în viață.
Sfânta casă părintească zidită în țărâna gliei străbune, pe care au trudit în sudoarea
frunții înaintașii noștri și unde, azi, muncesc semenii noștri; școala, biserica,
clopotnița și cimitirul în care odihnesc osemintele strămoșilor – toate împreună
reprezintă Patria.
Ferice de cei ce au Patrie: au rădăcini adânci în istorie, au la ce ține cu adevărat,
au ce apăra, ocroti și lăsa drept moștenire urmașilor.
A fost pentru mine o datorie de onoare să-mi îndemn consătenii a cunoaște ceea
ce ne este aproape și drag – istoria satului natal – o fărâmă din Patria noastră cea
mare și frumoasă.

Dr. Valeriu OGLINDĂ

 Prefață

M ereni 7
Satul reprezintă elementul definitoriu al civilizației românești din ultimele două
milenii. În cadrul satului s-a plămădit poporul român, limba română și civilizația
românească. În condițiile satului s-a produs creștinarea românilor, formarea ortodoxiei
populare românești, a obiceiurilor și tradițiilor naționale. Satul a reprezentat principalul
element de continuitate românească în întregul spațiu de geneză, păstrând ființa neamului
pe parcursul mileniilor zbuciumate, inclusiv în perioada întunecată a migrațiunii popoarelor
barbare. Satul a condiționat obștea teritorială și obiceiul pământului, care au perpetuat
formele originale ale spiritualității românești timp de milenii, păstrând intacte rădăcina
istorică a neamului și suflarea strămoșească. Satul a generat statul românesc. Formula
„de la sat la stat” reprezintă o realitate istorică specifică lumii românești. Satul a modelat
„țara” – spațiul vital strămoșesc, plaiul natal, care a servit drept model pentru organizarea
statului românesc în formula de Țara Românilor și Țara Românească.
Satul românesc a fost și este foarte divers, multicolor, având o gamă de varietăți, care îl
plasează printre cele mai remarcabile fenomene ale civilizației umane. În funcțiune de regiune,
satul românesc poate fi: ardelean, muntenesc, oltenesc, dobrogean, moldovenesc, etc.
Satul dintre Nistru și Prut, pe lângă caracteristica sa general – românească, posedă
în același timp și un specific moldovenesc, prin care sunt exprimate particularitățile tipice
periferiei de răsărit a spațiului național. Satul dintre Nistru și Prut este, în același timp, și un
sat basarabean, grație unor trăsături formate în condițiile izolării la o anumită etapă a acestei
regiuni de masivul de bază al neamului. Satul basarabean, la rândul său, în dependență de
localizare, este și el diferit: orheean, lăpușnean, sorocean, tighecean, codrean, etc.
Din acest punct de vedere și, ținând cont de evoluția istorică, satul Mereni se remarcă
în postura dublă de sat orheean și sat lăpușnean.
Satul Mereni este amplasat într-o regiune ocupată în trecut de masivul codrilor seculari,
care protejau populația autohtonă de invaziile neamurilor străine. Codrii Merenilor erau parte
integrantă a Codrilor Orheiului, care au constituit în evul mediu o formațiune militaro-politică
locală – Țara Orheiului, cu tradiții istorice străvechi, ce a contribuit în mod substanțial la
perpetuarea vieții românești în aceste ținuturi. Satul Mereni se suprapunea, într-un fel, și cu
Codrii Lăpușnei, care la anumite etape istorice au influențat favorabil destinul localității.
Satul Mereni este o localitate cu un trecut bogat ce își deapănă istoria scrisă de la
Ștefan cel Mare și Sfânt, posedând în același timp și o preistorie cu rădăcini viguroase,
coborâte în adâncul mileniilor. Conform unei versiuni, întemeetorul satului Mereni ar fi fost
bătrânul Marea - tatăl boierului Bratu Marele și al kneaghinei Marena, soția domnitorului
Alexandru cel Bun, stăpânitoarea pământurilor din preajma Mănăstirii Căpriana.
Satul Mereni este o localitate tipic românească, amplasată într-o regiune colinară, ce mai
păstrează fragmentele fostelor păduri istorice. Satul Mereni reprezintă un spațiu tipic, aflat, după
expresia poetului, „pe un picior de plai, pe o gură de rai”. Satul Mereni are în peisajul său
un splendid râuleț și este format după faimosul principiu românesc „deal, vale, deal, vale”.
Satul Mereni este constituit din oamenii gospodari, urmași ai vechilor răzeși, care
făuresc istoria vie, având în suflet dragostea de neam și de țară, purtând respect pentru
memoria strămoșilor, pentru binele urmașilor și al neamului românesc în general.
Prezenta carte este un omagiu adus merenenilor din toate timpurile și vine să
servească întru consolidarea spiritului de comunitate și de neam.

Dr. Gheorghe Postică,

coordonatorul ediției
 Introducere
M ereni 8

Din punct de vedere istoric, satul se face remarcat din mai multe considerente. Primul ar
fi că pe moșia Merenilor au existat așezări omenești și acum patru milenii. Această împrejurare,
indubitabil, pune satul în rândul unui număr limitat de localități din Republica Moldova care
au o rădăcină istorică atât de veche. Pentru întâia dată Merenii sunt menționați documentar la
25 septembrie 1475, satul însă este cu mult mai vechi. În pofida ultimului fapt, până la momentul
în care scriem aceste rânduri, o carte dedicată în exclusivitate Merenilor nu a fost încă tipărită.
Ultima împrejurare ne-a determinat să purcedem la scrierea lucrării de față.
În ce ne privește, am considerat necesară scrierea unei lucrări de sinteză. Pornind de la
aceasta, am structurat studiul nostru conform principiului problematic, divizându‑l în 16 compar-
timente. Cititorul va găsi în el informații cu privire la descrierea geografică și toponimia
localității, date despre primele așezări, documente despre întemeierea satului și primii săi
locuitori, un bogat material factologic cu referință la evoluția moșiei și a proprietăților
funciare ale sătenilor. Au fost cercetate, de asemenea, astfel de aspecte cum ar fi: admi-
nistrarea satului, învățământul, biserica și cimitirul. De o importanță inestimabilă pentru
generațiile actuale și cele viitoare sunt mărturiile sătenilor referitoare la cele mai sinistre
pagini ale istoriei satului ce țin de secolul XX: al doilea război mondial, foametea or-
ganizată de sovietici, deportările inspirate de bolșevici. Drept dovadă a continuității în
dezvolarea localității, am selectat mai multe materiale etno-folclorice, anexând lista, fie
și incompletă, a locuitorilor satului către anii 1859, 1942 și 2002. Un capitol aparte se
referă la personalitățile marcante ale Merenilor.
Drept surse ne-au servit vechile tipărituri, diverse culegeri de documente, monografii,
studii științifice, informațiile din presă. Am apelat, de asemenea, la documentele originale
din Arhiva Națională a Republicii Moldova (în lucrare – ANRM), Arhiva Organizațiilor
Social- Politice a Republicii Moldova (în lucrare – AOSP), cât și la materialele din colecțiile
muzeului satului Mereni.
Acolo unde documentele au lipsit, am recurs la surse orale. Le mulțumim aici tutu-
ror sătenilor care ne-au oferit sprijinul lor informațional. În mod deosebit, manifestăm
sentimentele noastre de profundă recunoștință domnilor și doamnelor Emilian I. Baciu,
Veronica T. Barbăroșie, Vasile I. Bujac, Anatol P. Caraman, dr. Vlad Ciubucciu, Lidia
A. Crețu, Gheorghe Plămădeală, Veaceslav E. Rejep, Ion Postică, dr. Gheorghe Postică
și dr. hab. Eugen Sava.
Și, în cele din urmă, dar nu în ultimul rând, mulțumirile noastre speciale se îndreaptă
către domnul Valeriu I. Oglindă, originar din Mereni care, cu multă înțelegere, a susținut
lucrările de investigare și scriere a monografiei satului.
Indiscutabil, zeci sau poate chiar sute de documente interesante cu privire la problemele
abordate în lucrare își mai așteaptă încă cercetătorii. Spunem acestea fiind conștienți de faptul
că nimic nu poate fi perfect. Tocmai de aceea vom saluta sugestiile la temă ale specialiștilor
și cititorilor; ele ne vor fi de un real folos în cazul unei noi ediții, revăzute și completate.
Autorul
 M ereni 9
P


Primii oameni pe moșia satului Mereni
au apărut în vremurile preistorice.
Cele mai vechi urme de locuire umană
sunt documentate cu circa șase mii de ani în urmă.
Începând cu mileniul IV î. Hr., pe pământurile
Merenilor s-au perindat, în căutare de pășuni, păstori
în evul mediu timpuriu (sec. V-XIII), pe moșia satu-
lui, sporadic, au staționat păstori nomazi de origine
turanică, care au lăsat morminte în movilele de aici.
Din aceeași perioadă, în regiunea Merenilor sunt
semnalate și urme de locuire a populației autohtone.
De la vechile așezări, pe moșia satului Mereni, s-au
nomazi veniți din stepele euroasiatice. De la aceste păstrat diverse vestigii, care în prezent sunt calificate
triburi aici au rămas mai multe movile de pământ, drept monu­mente arheologice.
în cadrul cărora se află morminte umane. La mij- Cele mai vechi mențiuni referitoare la monu­
locul mileniului II î. Hr., este întemeiată o așezare mentele arheologice din preajma Merenilor se conțin
seden­tară, care a existat câteva sute de ani. La înce- în documentele din 5 septembrie 1605 și 26 iunie 1796,
putul erei lui Hristos pe aceste plaiuri existau patru prin care se delimitează moșia satului. Aici sunt pome-
așezări înfloritoare, care întrețineau relații active cu nite câteva movile de pământ: două din șesul Bâcului,
Imperiul Roman. În perioada migrației popoarelor, cea din gura Zmeoaicei, cele din preajma moșiei
 Sahaidacului, apoi movilița de la Gălgan, movilița din continuă lucrările, la care a participat și Valentin
M ereni 10

jos, movilele Liudi, movila din fundul Roșiei. Dergaciov2.

Primele peregheze arheologice pe moșia actuală În cadrul așezării din sec. II-IV de lângă
a satului Mereni au fost efectuate în anul 1975 de Sărăcuța au fost descoperite rămășițele unor locuințe
către Gheorghe Postică, care a descoperit aici patru de suprafață construite din nuiele și lut, vetre amena-
așezări din perioada daco-romană – sec. II-IV î. Hr., o jate din piatră și acoperite cu lut ars, gropi de păstrat
așezare din epoca bronzului – sec. XVI-XII î. Hr., și a cereale și alte provizii, greutăți de la războaie de
înregistrat 13 cimitire tumulare (movile din pământ) țesut, ceramică locală pregătită manual sau la roata
cu înmor­mântări din mileniile IV-III î. Hr., sec. IV-
III î.  Hr., sec. II-IV î. Hr. și sec. X-XII. În preajma
Merenilor au mai fost înregistrate 4 movile de pământ
aflate azi în afara moșiei Merenilor, dar care până în
anii 60 ai sec. XX au aparținut acesteia.
Prima așezare din perioada daco-romană cu-
prinde o suprafață de circa 1000 x 400 m la 2,0 km
nord-vest de sat, pe panta de nord-est a văii ce duce
spre satul Maximăuca. A doua așezare din aceiași
perioadă se află pe teritoriul satului, în regiunea
„Școlii Berjan”. A treia așezare din perioada daco-
romană se află la 0,5 km spre sud-est de sat, pe panta
de nord-est, și cuprinde o suprafață de circa 800 x 300
m până în preajma Sărăcuței. Pe același loc se află
și vestigiile unei așezări din epoca bronzului. Ce-a
de-a patra așezare din perioada daco-romană se află
la circa 5 km spre sud-vest de la sat, pe panta de vest
a văii Petroșița, în locul numit „La Vanea Margină”,
în fața văii râului Bâc. Topor din piatră descoperit la Mereni
(Mil. II î. Hr.)
Movilele de pământ sunt amplasate în opt
locuri: două movile între Maximăuca și Sahaidac; olarului, amfore romane, fibule și vârfuri de săgeți
altele două sunt movilele Liudi la nord de Perciunu; din bronz, unelte din fier etc. În cadrul așezării din
o movilă se află de asupra Roșiei, în preajma fostei epoca bronzului – sec. XVI-XII î. Hr., au fost desco-
brigăzi de tractoare; patru movile la sud-est de sat, perite locuințe adâncite în pământ, ceramică lucrată cu
în partea centrală a dealului Bujac (la Gore Ilici); mâna, un pumnal din bronz, un topor din piatră șlefuită,
altele patru – la capătul de sud-est al aceluiași deal. O aflat azi în Muzeul satului. Populația acestei vechi
movilă se află sub drumul din preajma fabricii de vin așezări, preponderent, se ocupa cu păstoritul turmelor
din Merenii Noi, altă movilă – de asupra Hârtopului mari de bovine, oi, capre, nu numai în zona dată, dar
Chihaiei, și două movile – la Hatmănă, la sud-vest și în regiunile de silvostepă din nordul Mării Negre3.
de Fabrica Avicolă Mereni. În patru movile de pământ supuse cercetării ar-
Primele cercetări arheologice sistematice, heologice au fost descoperite 38 de morminte umane
la Mereni, au fost efectuate în anul 1986 de către lăsate aici de triburile migratoare. Într-un tumul au fost
Gheorghe Postică1, în colaborare cu Eugen Sava și descoperite 16 morminte, în altul – 15, iar în celelalte două
Larisa Ciobanu, având tot sprijinul din partea școlii au fost identificate respectiv 3 și 4 morminte străvechi.
din localitate, în frunte cu directorul Emilian Baciu. Majoritatea absolută a mormintelor descoperite aparțin
În anul 1987, pe șantierul arheologic de la Mereni triburilor prei­sto­rice ale crescătorilor de vite: 6 sunt din
mileniul IV î. Hr. (perioada eneoliticului) și 25 din mileni- Cimitirul din Mereni, aflat în partea de nord a satului,

M ereni 11
ile III‑II (epoca bronzului). Două morminte au fost lăsate are aproximativ 200 de ani.
de către triburile nomade ale sciților din sec. IV-III î. Hr., Din cadrul descoperirilor arheologice fac parte
venite aici din stepele din nordul Mării Negre, iar altele și tezaurele monetare. Pe parcursul ultimului secol,
2 țin de triburile nomade ale pecenegilor din sec. X-XII, pe moșia satului Mereni, au fost descoperite două
veniți încoace din stepele euro­asiatice. Pe suprafața unui tezaure monetare. Primul tezaur, alcătuit din monede
tumul, distrus parțial de arătură, au fost descoperite vesti- de aur și argint îngropate în ultimul sfert al sec. XVIII,
giile unui mormânt sarmatic din sec. II-IV î. Hr. a fost descoperit de către țăranul A. S. Gherasim, în

Vas din epoca bronzului descoperit la Mereni Comoară descoperită la Mereni în 1975
(Mil. II î. Hr.)

Printre vestigiile descoperite în mormintele din anul 1913, în locul Valea Mare4. Din componența
tumulii de lângă Mereni se remarcă: vase de cerami- tezaurului 101 monede (inclusiv 3 de aur și 99 de
că pictate, din mileniile IV-III î. Hr.; armament din argint) au fost transmise în Comisia Arheologică de
sec. IV-III î. Hr. – câteva zeci de vârfuri de săgeți la Sankt-Petersburg. Între monedele tezaurului din
din argint și bronz, spade din fier, pumnale; câteva Valea Mare sunt prezente piese turcești din perioa-
aplicații din aur; piese de harnașament din bronz sau da sultanilor: Mustafa II (1695‑1703), Ahmed III
os etc. Materialele arheologice descoperite se află în (1703‑1730), Mahmud I (1730‑1754), Osman III
fondurile Muzeului de Arheologie al Academiei de (1754-1757), Mustafa III (1757‑1774), și piese mone-
Științe a Republicii Moldova. tare ale Sfântului Imperiu Roman (German). Alt tezaur
Din perioada istorică a satului Mereni a fost descoperit de către tractoristul Nicolae Ciolan
(sec. XV‑XVIII) datează cimitirul aflat la sud de zi- în anul 1975 în partea de nord a moșiei satului5, la
dul Bisericii, în preajma podului de peste râpă, fiind hotarul cu moșia Budeștilor, la sud de movilele Liudi,
întretăiat de șoseaua ce duce spre Chihaia. Aici, în în apropierea vechiului drum ce ducea spre Tighina.
anul 1967, în timpul construcției gazoductului, au fost Grație tractoristului Teodor Ciobanu acest tezaur
descoperite mai multe morminte umane. O continua- a fost transmis la Muzeul de Arheologie al AȘM
re a acestui cimitir este necropola din ograda bisericii. unde se păstrează în prezent. Câteva monede se află
 în muzeul satului, iar alte câteva piese au rămas la timpul, aici a apărut un sat care de la merii ceea, s-a
M ereni 12

persoane particulare. Monedele se aflau într-o oală numit „Mereni”. Altă legendă îl invocă drept ctitor al
de lut, acoperită cu un strat de ceară. Tezaurul era satului pe Ștefan cel Mare: „Se spune că Ștefan cel Mare
alcătuit din circa 200 monede cu o valoare totală de a înființat satul nostru în cinstea unei biruințe obținute
aproximativ 235 lei și cuprindea piese turcești din asupra turcilor. L‑a numit „Mereni” de la cuvântul
perioada sultanilor Ahmed III (1703‑1730), Mahmud slav „mir” (pace – n.n.) cu nădejdea de pace pe aceste
I (1730‑1754), Mustafa III (1757‑1774) și o mone- meleaguri. Între altele, originea slavă a denumirii
dă austriacă din timpul împărătesei Maria Tereza. satului de la „Mirea” sau „Mireanu” a fost susținută și
de etimologistul Anatol Eremia6. O altă versiune leagă
originea denumirii satului de cuvântul „mirean”: „În
vechime aici s-a așezat cu traiul o familie de oameni
mărinimoși și foarte harnici. Ei se numeau „mireni”.
De aici și vine denumirea „Mireni”.
Un interes deosebit prezintă versiunea lansată de
regretatul Mitropolit Nestor Vornicescu într-un articol
publicat la începutul anilor ´90 ai secolului trecut.
În acel studiu se arată: „Pe baza unui document de
la Alexandru cel Bun, din 10 februarie 1429, putem
afirma că Mănăstirea Căpriana este ctitoria unor răzeși,
mici boieri, din satul nu prea îndepărtat Mereni, sat
care se găsește dincolo de Bâc, nu departe de locul
unde se varsă Vâșnevățul în acest râu mai mare basa-
rabean. În fruntea acestor băștinași se găsea pe atunci
cunoscutul Mearea, al cărui frate, rudă apropiată
era egumenul Chiprian de la obârșia Vâșnevățului,
Mearea tatăl boierului Bratu, care va deveni sfetnic
Vas pictat din perioada eneoliticului descoperit într-un de încredere în sfatul domnesc de la Suceava, Mearea,
tumul de lângă Mereni (Mil. III î.Hr.)
care devine socrul lui Alexandru cel Bun prin căsătoria
În perioada când a fost acumulat și ascuns tezaurul, fiicei sale Marena cu voievodul Moldovei”7.
pe la anii 1750‑1774, pe acești bani se putea cumpăra Ideea Mitropolitului Nestor Vornicescu este
una din următoarele categorii de mărfuri: 6‑8 cai, sprijinită de către specialistul în lingvistică și genea-
11‑14 boi, 18‑25 vaci, 112‑129 oi, 180‑300 căldări logie dr. Vlad Ciubucciu, care într-un studiu științific
de vin, 13235 ouă, 600-1000 kg miere de albine, susține: „Această localitate [Mereni], ca și majorita-
644‑1288 kg grâu, 850‑2162 kg porumb sau 90‑112 tea covârșitoare a satelor din Moldova voievodală,
perechi de ciubote. Având în vedere faptul că tezaurul poartă numele primului descălecător al locului sau
a fost descoperit în preajma drumului ce ducea spre al unuia din ulteriorii stăpâni ai moșiei respective.
Bender, se poate presupune că proprietarul acestor Satul Mereni este atestat la 25 septembrie 1475
monede era un negustor. între-un hrisov de la Ștefan cel Mare, întărit lui... Spre
Cu privire la întemeierea satului Mereni și origi- regret, din considerente tehnice, numele stăpânului
nea denumirii sale există mai multe versiuni. Conform rămâne în umbră. Dar, totuși numele e transparent:
uneia dintre ele, pe valea unde acum se află centrul Mare, nume de persoană de obârșie străveche.
satu­lui, trecea drumul comercial Hotin‑Cetatea Albă. Avem știre despre câteva personalități cu presti-
Întâlnindu‑se, oamenii se întrebau: „unde ați odihnit?” giu din anturajul voievodului: Bratul cel Mare (adică
Adeseori li se răspundea: „La  livezile de meri”. Cu fiul boierului Mare sau Marin, socrul lui Alexandru cel
Bun) și unchiul lui Ștefan cel Mare, precum și Stanciul dar stăpân a fost și feciorul său Bratul cel Mare. Această

13
Marele, fiul Chiajnei (fata Marenei și a lui Alexandru afirmație corespunde cronologic cu prima atestare do-
cel Bun), mătușa lui Ștefan cel Mare. cumentară a moșiei – 25 septembrie 1475, în cartea de

M ereni
În acest secol hrisoavele domnești ne propun mos- întăritură a satului Mereni, care deja purta acest nume”8.
tre de aprobare a proprietății funciare și alte personalități Reieșind din cele expuse mai sus, se poate susține că
cu nume neobișnuit pentru urechea noastră: originea satului Mereni vine de la un personaj istoric real
Merești: sat pe Bârlad, zis și Mirăști (inclus în – bătrânul Marea (Mearea) care la începutul secolului
Litești, azi Galați), a fost întărit lui Mareș (Mare + suf. eș). al XV-lea a pus bazele unei dinastii, ce a avut de spus
un cuvânt foarte imporatnt în viața Țării Moldovei.

Note:
1 Постикэ Г. И. Археологические исследования
поселения Мерены II // Археологические открытия
1986 года. Москва, 1987; Постикэ  Г.  И. Отчет о
раскопках 1986 года на поселении Мерены II //
Архив МА ИАЭ АН РМ. Инв. 254.
2 Дергачев  В.  А., Постикэ  Г.  И., Савва  Е.  Н.
Отчет о полевых исследованиях Пугаченской
археологической экспедиции у с. Мерены и Кирка
Новоаненского района в 1987 г. // Архив МА ИАЭ
АН РМ. Инв № 275.
3 Unele vestigii arheologice din perioada epocii bronzului
descoperite la Mereni au fost tratate în lucrările:
Е.  Н.  Савва. Культура многоваликовой керамики
Днестровско-Прутского междуречья (по материалам
погребального обряда). Кишинев, 1992, p. 149, fig.
60/4; E. Sava. Epoca bronzului – perioada mijlocie
și târzie, sec. XVII-XII î.Cr. // Thraco-Dacica, XV.
Vas și oglindă din aramă descoperite într-un tumul de lângă
Mereni (sec. IV-III î.Hr.) București, 1994, p. 147, fig. 6, 8-27, 29; E. Sava. Die
Rolle der „ostlichen” und „westlichen” Elemente bei der
Mereșeuca: (act. Dondușeni), scris „satul lui Genese des Kulturkomplexes Noua-Sabatinovka (Nach
Mirișce”, întărit lui Mihail de Dorohoi. Vasăzică, den Materialien des Prut-Dnestr Zwischenstromgebiets)
moșia aparținuse lui Mirișcea (Mirea + -iș = Miriș // Das Karpatenbecken und die Osteuropäische Steppe.
+ -cea = Mirișcea, diminutiv). SSB Bd. 20, PAS Bd. 12 (München-Rahden / Westf.
Atunci, un rol aparte, încurcăreț, îl joacă 1998), p. 296-297, Abb. 24, 2.
alternanța fonetică, la cheremul graiului local: Mereni, 4 Отчет Археологической Комиссии за 1913-1915 гг.
Петроград, 1918, р. 205: 249.
dar și Mireni, și Mirăni, și Măreni. Lingvistul Iorgu
5 Нудельман А. А. Находки монет эпохи феодализма
Iordan a acumulat o serie de astfel de variante (toponi-
из раскопов и сборов 1974-1976 гг. в Днестровско-
me): Mare, Mareșoaia, Mareșul, Mărășcul, Mărășeni, Прутском регионе // Археологические исследования
Mărășești, Mărăști, sau Mireni, Mireșul, Merișul, в Молдавии (1974-1976 гг.). Кишинев, 1981, p. 190.
Merișani, Merișești, Mireașul, Merașul, Mireașa etc. 6 Eremia A. Nume de localități. Studiu de toponimie
Această hălăciugă fonetico-formulativă nu ne îm- moldovenească, Chișinău, 1970, p. 90.
pedică să alegem cu claritate etimonul adecvat – Mare, 7 Nestor Vornicescu. Mănăstirea Căpriana – vechi centru
de la care se formează toponimul Măreni ‑ Mereni. de spiritualitate românească în codrii Lăpușnei //
Satul Mereni poartă nume de bărbat. Și acest nume Studii de teologie istorică. Craiova, 1998, p.155, 157
a fost Mare, zis și Marin, socrul lui Alexandru cel Bun, [= Academica, an. I, nr. 10, 1991, p. 29].
8 Articol inedit oferit de dr. Vlad Ciubucciu.
M ereni 14
 15
M ereni
Moșia satului Mereni beneficiază de multiple locuri
cu peisaje specifice. Pe parcursul secolelor aceste
spații au căpătat denumiri proprii, devenite cu tim-
pul toponime istorice, care sunt păstrate în memoria
băștinașilor până în zilele noastre.

C



Chetroșița, Valea Petroșiței, Gura
Văii Petroșiței, Hotarul Chetroșiței,
(1605), Valea Petrosului, Râpa
Petrosului, Cracii Petrosului, Vâlcelele Petrosului
(1796) – se află la sud de Fabrica Avicolă Mereni,
Valea Coloniței (1605, 1796) – vale cu apă curgă-
toare (Apa Coloniței, Râul Colonița), care începe
în satul Colonița și se termină lângă satul Chirca, la
confluența cu valea râului Bâc. În partea centrală a
Văii Coloniței se află satul Mereni.
în valea ce duce spre râul Bâc, la circa 2 km
Fundul Săhăidăcii (1605), La Sahaidac (pop.)  –
spre nord‑vest de satul Chetrosu. Actualmente,
marginea de sud și sud-vest a văii satului Sahaidac,
locul se mai numește La Vanea Marjină.
la nord de Maximăuca.
Hatmăna (pop.), Coasta Hatmanului Pantea (1605),
Valea Socilor (1605), Valea Socului, Fundul Văii
La Langada (pop.) – spațiul aflat la vest de Fabrica
Socului, Coltanul (1796, pop.) – vale aflată la
Avicolă Mereni în trecut repreyenta pământurile
nord‑est de Maximăuca și nord-vest de Perciunu.
Hatmanului Pantea. În sec. XIX aici era pământul
lui Mihail Langada (1863). Fântâna turcului (1605) – fântână aflată la est de
regiunea Perciunului.
M ereni 16

Toponime istorice din preajma satului Mereni

Drumul Benderului (1605) – drum vechi, care Valea lui Caraman (1796) – coasta văii aflată la nord

M ereni 17
venea de la Orhei spre Bender, prin regiunea de fabrica de pâine.
Cimișeni-Botnărești.
Gălăgan (1796) – loc aflat la vest de Valea lui
Fundul Roșie (1605), Roșia (pop.) – defileu aflat Caraman.
la est de satul Mereni, la hotar cu Cobusca Veche și
Movilița din sus (1796) – movilă de pământ aflată la
Botnărești.
nord de sat, astăzi dispărută.
Movila din Fundul Roșie (1605) – movilă din pă-
Movilița din jos (1796) – movilă din pământ aflată
mânt, aflată pe platou, de asupra Roșiei, la est de fosta
în drum spre Perciunu, astăzi dispărută.
brigada de tractoare, în drum spre Botnărești. A fost
cercetată arheologic în anul 1987. Movilele Liudi (1605, 1796) (pop.) – două movile
din pământ aflate la hotarul de nord al Merenilor, la
Valea Găunoasa (1605) – valea ce coboară din dealul
nord-vest de Perciunu.
movilei spre nord, în iazul de lângă Sărăcuța.
Perciun (1796), Perciunu (pop.) – defileu cu vii,
Valea Zmăoaicei – defileul între satul Mereni și
livezi și imașuri în nordul moșiei Merenilor, lângă
Merenii Noi, întretăiat de șoseaua contemporană.
hotarul satului, în apropierea drumului ce ducea spre
Gura Văii Zmeoaicei (1605), Gura Zmăoaicei
Bender.
(1796) – spațiul din marginea de vest a Merenilor Noi,
unde se deschide defileul spre satul Mereni, Drumul Satârul, Fundul Văii Satârului (1796, pop.), Valea
de jos de Valea Zmăoaicei (1796) – drumul central Satârul (pop.) – vale aflată la nord de sat, orientată
din Merenii Noi. spre Sahaidac.
Valea Maxinului, Costișa Maxinului, Matca Văii Drumul de la Chișinău la Mereni (1796) – drumul ce
Maxinului, Gura Văii Maxinului (1796). Spațiu în trecea prin valea actualului sat Humulești (Malharuz).
care este amplasat actualul sat Maximăuca. Partea de sus a Merenilor (1796) – jumătatea de vest
Valea Cânipei, Gura Văii Cânipei (1796) – coasta a moșiei Merenilor, aflată în partea superioară (de
de sud-est a văii prin care trecea drumul Mereni- sus) a Văii Coloniței, delimitată prin actul din 1796.
Chșinău, vizavi de intersecția cu Valea Coloniței. Partea de jos a Merenilor (1796) – jumătatea de est
Hârtoape (1796) – defileu, aflat la sud-vest de iazul a moșiei Merenilor, aflată în partea inferioară (de
de lângă Maximovca, astăzi ocupat de vile. jos) a Văii Coloniței, delimitată prin actul de la 1796.
Șesul Bâcului (1796), la Bâc (pop.) – terenurile din La Bakmangi (pop.) – magazinul de mărfuri gos­po­
stânga Bâcului, începând de la sud-est de satul Floreni dă­rești în anii ´50-´60 ai sec. XY.
până la marginea de est a satului Merenii Noi. La Lutniță (pop.) – locul extragerii lutului, în defileul
Ciușmea (1796) – izvor de apă localizat la sud-est Chihaia.
de actuala Fabrica de vin din Merenii Noi. Silimeni (pop.) – spațiu în defileul Roșia.
Chihaia (pop.) – defileu aflat în partea de sud-vest a Sorokovaia (pop.) – spațiu în defileul Roșia.
satului Mereni, Hârtopul Chihaie (1796).
Fundul Văii (pop.) – fundul Văii Malharuzului, spre
La Hârtop (pop.) – fundul defileului Chihaia. Chișinău, cu fântână.
În Podiș (1796) – spațiul aflat la sud de defileul După Delniță, la Delniță (pop.) – coasta de sud-vest
Chihaia. a văii aflată la est de satul Mereni.
În Holm (1796), Holm, Toloacă, Deal (pop.) Dealul La Huilă, Iazul lui Huilă (pop.) – defileu, prin care
satului – dealul din fața satului, aflat spre sud. trecea vechiul hotar al Merenilor.
 Fântâna lui Puhoceanu (pop.) – fântână aflată la La Berjan, Școala Berjan (pop.) – locul amplasării
M ereni 18

sud‑vest de sat, pe drumul ce duce spre Chirca. școlii primare din partea de jos a satului Mereni.
Sărăcuța (pop.) – mahalaua satului Chirca dinspre La Oglindești (pop.) – locul unde s-a aflat moșia
Mereni. neamului Oglindă, amplasat, în cracul de vest al
Perciunului, pe coasta de est, la sud-est de movilele
La Gore Ilici, la Bujac, la Movilă (pop.), Dealul
Liudi.
Movilei – deal cu mai multe movile din pământ,
acoperit cu vii și livezi, aflat la sud-est de sat, deli- Mahala Boierului (pop.) – mahala aflată în stânga
mitează valea Coloniței de valea Bâcului. drumului Mereni-Cimișeni, mai sus de șoseaua cen-
trală a satului.
Piramida, La PIramidă (pop.), În deal la Pravda
(pop.) – culmea dealului la ieșirea din satul Mereni Melesteu (pop.) – mahala în partea de nord a satului,
spre Chetrosu, unde în anii ´50-´90 ai sec. XX, era la gura văii Satâru.
instalat panoul „Colhozul Pravda”. În trcut pe acest
Zolnic (pop.) – mahala aflată în partea de nord a
loc era o pieamidă din lemn.
satului, la vest de mahal Melesteu.
În deal la țigani, Mahala țiganilor (pop.) – mahala
aflată la marginea de sud-est a satului, în dreapta dru-
mului Mereni-Chetrosu locuită în perioada postbelică
de țigani sedentari.
Mahalaua turcului, La turci (pop.) – mahalaua din
marginea de sud-est a satului în stînga drumului
Mereni‑Chetrosu, pe coasta râului Colonița.
Pe șes (pop.) – lunca din partea centrală a satului, în
valea râului Colonița, locul stadionului.
Peste pod (pop.) – partea de vest a satului Mereni,
aflată în partea dreaptă a râului Colonița.
Fântâna Zoiței, la Zoița (pop.) – fântână în partea
centrală a șesului, la marginea drumului ce duce
Peste pod (La Chihaia), acope­rită de drum în anii
´60 ai sec. XX.
Fântâna lui Platon (pop.) – fântână în partea centrală
a șesului, la marginea drumului ce duce Peste Pod (La
Chihaia), lângă fântâna Zoiței, acope­ri­tă de drumul
ce ducea spre Chihaia în anii ´60 ai sec. XX.
La Porci (pop.) – locul ocupat de fermele de porci în
perioada postbelică, la marginea de nord-vest a satului.
La Vanea Marjină (pop.) – vezi: Petroșița.
La Begliță (pop.) – sector în partea centrală a satului.
Petreuca, Petrovca (pop.) – defileul unde s-a aflat
satul Petrovca – sec. XIX - anii ´60 sec. XX, la nord-
est de Mereni.
 19
M ereni
Instalarea plăcii memoriale cu ocazia a 515-a aniversări de la
prima mențiune documentară a satului Mereni
(5 noiembrie 1989)

P


Prima mențiune documentară a
satului ține de 25 septembrie 1475.
Este vorba despre un „Ispisoc dat
de domnul țării Moldovei Ștefan voievod în anul
6983 septemvrie 25 zile pentru satul Mereni”. Actul
respectiv a fost menționat la începutul secolului al
p. 310; Documente privind istoria României. Veacul
XIV, XV. A. Moldova, vol. I (1384‑1475), București,
1954, p. 407).
Observăm între altele că în 1989 s-au marcat
515  ani de la prima mențiune documentară a sa-
tului. Iată cum a descris acel eveniment săteanul
XIX-lea, în cererea răzeșilor Luca Grigorie Ciorăscu, Oleg Lungu: „În dimineața zilei de 5 noiembrie
Grigorie Arhip Grosu, a mazililor Gheorghe Grosu, (1989  –  n.n.), sunete de bucium au dat de veste
Vasile Ionașcu, Teodor Tăbăcaru, Teodor Nistor, tuturor că începe reprezentația festivă teatralizată.
Zaharie Nuța și alții, cerere adresată Tribunalului civil Și iată că pe drum apar călăreții: Ștefan cel Mare
al Basarabiei. (L.T. Boga, Documente basarabene, IV, (V.I. Bujac – n.n.) și   cortegiul său. Merenenii îi
Hrisoave și cărți domnești [1420-1500], Chișinău, întâmpină cu pâine și sare și îi invită în casa mare.
1929, p. 9; vezi și: Documenta Romaniae Historica. Potrivit vechiului obicei moldovenesc, Ștefan Vodă
A. Moldova, vol. II (1449‑1486), București 1976, îi blagoslovește pe stăpâni și le înmânează o listă în
 care sunt incluse familiile Ciorescu, Nuța, Grosu, brazda-n cap. Și ei îndată ... și au jiurat Ioan Haria
M ereni 20

Ionașcu și alții. El le lasă acestor oameni ca moștenire bătrân din Mireni și... Roșca deaceea și Vasile...
pentru totdeauna câte un lot de pământ care va fi Nastase Rusu și Andrei Ciolpan și Ivan Arama a lui
transmis în același mod din tată-n fiu. Ștefan Vodă bătrân din... Darie... dimpreună... au jiurat... și au
încă nu și-a încheiat cuvântul când clopotele au prins luat toți brazda în cap și au purces toți acești oameni
a bate alarma. Pisarul (I. S. Vlas – n.n.) îi șoptește de am cercetat tot locul și toate semnele a otcinei de
domnitorului că asupra plaiului nostru au năvălit din moșie a Mirenilor...
nou cotropitorii și toți pornesc la drum. Și adevărată știință ce au avut mers-am la acel
Adâncirea în istoria Moldovei și folosirea docu- dintâi hotar ce iaste în gura văii Petroșiței... hotar vechi
mentelor de arhivă întreprinse de G. M. Barbăroșie din... și mărturisind... aceia a patra piatră și cheutoare
a fost ascultată cu mare interes de circa 2000 de ... deaceea am mersu la deal și pe coasta ce se zice
mereneni. La inaugurarea plăcii come­morative cu din vechi coasta Hatmanului Pantea dinspre răsărit și
ocazia aniversării a 515 ani de la înte­meierea satului tot la deal ... și am trecut peste valea Coloniței și am
Mereni au fost prezenți veterani ai războiului și ai mers drept pe fundul Săhăidacii unde am găsit piatra
muncii, tineretul și oaspeții satului” (Oleg Lungu, hotar și cheutoarea... prin valea Socilor și tot înain-
„Mereni-515”, Drapelul muncii, 23 noiembrie 1989). te... și drept la movilele ce se cheamă movilele... iar
Un document deosebit de important pentru de acolo și înainte drept la un puț, care au mărturisit
istoria satului este „mărturia hotarnică” din 5  sep- acești oameni de sus scriși că se cheamă puțul Turcului
tembrie 1605. În continuare reproducem conținutul ce... mers spre drumul Benderiului în jios până la o
actului respectiv, păstrând intact stilul acelor vre- movilă ce iaste în fundul Roșie unde... piatră hotar și
muri: „Facem știre cu această mărturie hotarnică cheutoare și de acolo am mers tot înainte drept la luncă
după luminată carte a măriei sale Eremia Voievod prin luncă și am trecut printr-o vale care au numit-o
din let 7113 (1605 – n.n.) iulie în 20 de zile, scri- bătrânii valea... și valea
indu-ne să mergem la seliștea satului Mirenii din înainte până am trecut
ținutul Orheiului, să socotim și să hotărâm acea peste valea Colonița și
moșie Mirenii prinprejiur și în mijloc, după jaloba am mers drept înainte
lui Grigore și Nicolae feciorii lui Tănase Grizunul, la valea Găunoasă ... și
nepoții lui... și a lui Pavel Grizunu și prestrănepoții a pe la movila ... ce iaste
lui Gavril Grizunu cel bătrân. Mers-am și am strâns în gura văii Zmeoaicei
acolo pe toți... a părții de sus și a părții de jios precum și am găsit piatră hotar
și împrejiurașii... cărora le-am cerut la împrejiurași vechi dinspre sfințit
megiași hârtia sa hotarnică. înainte de curgerea
Iară ei au arătat că s-au perdut dresile (actele apei ... am mers până
– n.n.) din prada cazacilor zaporojeni, întru aceea și la Chetroșița de unde
Grigore și Nicolae Grizunu hârtii sau alte drese n-au am început de la ho-
arătat și au zis că cele ce au avut de la moșul lor tarul Chetroșiței.
Staci Goria și l-au luat rob tătarii cu toate ce a avut Și așa am în-
el, precum și uricele moșiei de otcină Mirenilor și cheiat toate hotare-
alte părți de otcină. La care noi cercetând... oameni le de jiur împrejiu-
bătrâni și megiași care au dovedit că cu adevărat rul otcinii ...
moșia Mireni iaste a lor și pe moșul lor Staci Goria Moșia merenilor
l-au luat rob tătarii când au prădat țara de jios, cu toate ce iaste  ... și li-
scrisorile... și noi văzând așa i-am orânduit ca să-și vezi cu vii pe
aleagă oameni buni bătrâni megiași să jiure și să iee valea Colonița
care am găsit și toate semnele bune și adevărate arătați luminată carte a preînălțatului și preluminatu-

M ereni 21
hotare vechi... Mărturisirile oamenilor celor bătrâni lui domnului nostru Alexandru Ion Calimah Voievod
care au... sufletele lor au arătat... sânt puși... această către dumisale Iordache Romanu, vel postelnic i vel
hotarnică măcar că nu a avut jăluitori la sine nici serdar de Orheiu, ca să li să se aleagă și să li să se
un fel de dovezi în scris hârtie sau urice pe această stâlpească partea lor din sus dintra răzeșilor de jios.
otcină a moșie Mireni, iar că cu adevăr au arătat și Dum. vel post. rânduindu-ne pe noi hotarnici
bine au făcut... au jiurat și au luat și brazdele pe cap... am mers la numita moșie la starea locului la sat
Colonița iaste a lor dată după drepte și credincioase Mirenii și după poruncă strângând pe toți răzeșii
lor slujbi încă de la bătrânul domn Ștefan Voievod și împrejiurașii și am făcut cu amăruntul cercetare.
boiarului Ionașcu Grizunul și lui Pavel Grizunu fiind Și mergând întâi în marginea moșiei de sus, prin valea
frați și prenepoți a lui Gavril Grizul ce s-au dovedit... Coloniței, la un hotar ce disparte moșia Mirenilor de
Dintr-o mărturie hotarnică ce s-au aflat la dumnea- moșia dumisale a stolnicului Dumitrachi Râșcanu
lui Costandin Roadedeal de la răposatul Nicolae ce este în matca Coloniței, din vale de drumul ce
Racoviță Hatman și noi văzând ale lor dreptăți și vine de la Chișinău la Mireni din sus de gura văii
prin... carte gospod le-am hotărât... Le-am făcut Maxinului. Și de acolo am purces și am măsurat cu
această mărturie de hotarnică ci și de noi iscălită la funia de 15 stângeni gospod și stângenul de opt palme
let 7113 septembrie 5 zile. Hotarnic Grigorie... vel gospod pre apus peste gura văii Cânepei pre Bâc la
vornic, Tudosie...” (L.T. Boga, Documente basa- deal pân hârtoape și suindu-ne în podiș iarăși la un
rabene, vol.XX. Mărturii hotarnice [1602-1814], hotar a dum. stolnicului pâră la care hotar s-au găsit
Chișinău 1938, p.11-12.) 42 funii. Și de acolo am purces la vale spre Bâc, tot
Diverse surse arată că încă la începutul secolului spre sfințit pe podiș iarăși s-au împlinit 42 funii și un
XX unii locuitori ai satului dețineau hrisoave din stângen, iarăși s-au găsit piatră hotar și de acolo am
anii 1690, 1739, 1741, 1776 și 1778 (Zamfir Arbore, purces la vale can în spre miază zi pe un cap de pisc
Dicționarul geografic al Basarabiei, București, 1904, ce merge pântre două vâlcele a Petrosului și unde se
p.145; Dicționarul statistic al Basarabiei întocmit împart cracii Petrosuluii s-au găsit altă piatră hotar
pe baza recensământului populației din anul 1902, unde s-au plinit 21 funii și trei stângeni. Și de acolo la
corectat prin date actuale statistice ale primăriei și vale pe gura vâlcelii Petrosului ce este despre răsărit
prin tabelele biroului de populație centralizate în și pe lângă râpa Petrosului cel mare la vale despre
1922/1923, Chișinău 1923, p.282-283). Acele acte răsărit, pâră la un loc și apoi trece râpa Petrosului
însă nu s-au păstrat. dispre apus și pe lângă râpa Petrosului dispre apus
În schimb, referitor la secolul XVIII, există câ- la vale pâră în gura Petrosului în șesul Bâcului unde
teva grupuri de materiale. Este vorba în primul rând sânt două movile.
despre o referință la faptul că, în martie 1760, satul În movila ce mare din sus s-au găsit piatră
a fost vizitat de un pașă turcesc care se deplasa „în hotar tot a dum. stolnicului Râșcanu unde s-au îm-
jos” (Nicolae Iorga, Studii și documente, București, plinit 71 funii și 3 stângeni. Și de acole drept la apa
1913, vol. XXII, p.110.). În al doilea rând, s-a păstrat Bâcului s-au găsit patru funii, 4 stângeni. Și de acole
o „mărturie hotarnică a moșiei Mireni din partea de am purces în jios în curmezișul moșiei pe di vale de
sus”, datată cu ziua de 26 iunie 1796. Documentul are drumul cel mare pâră unde s-au împlinit 54 funii și
următorul conținut: „Facem știre cu această mărturie 3 stângeni. Și negăsindu-se piatră hotar s-au învoit
hotarnică la mâna lui Arhire Andronache i a fraților răzeșii de sus cu răzeșii de jios ce s-a pus piatră hotar
săi, i la mâna postelnicului Iacovache, i la mâna fiilor unde disparte partea răzeșilor de sus de a răzeșilor de
răposatului Vasile Mocan, i la a lui Ilie Margine și jios de la vale de drum de jios de gura Zmeoaicei și de
a tuturor răzeșilor din moșia Mirenilor, din partea sus de Ciușme care hotar caută drept la apa Bâcului
de sus precum să se știe că, aducând răzeșii mai sus pe din jios la movilă care măsurându-se din apa
 Bâcului pâră în hotar s-au găsit 8 funii, 12 stângeni. Și iarăși s-au făcut cheutoare moșiei puindu-se două
M ereni 22

Și de acole am purces a măsura la deal spre răsărit pietre hotar, una de caută înapoi la cheutoarea ce
pe din jios de vale Zmăoaicei pâră în zarea dealului. din margine din jios, iar una caută la vale pre Bâc la
Și unde s-au împlinit 12 funii și 3 stângeni s-au pus asfințit. Și de acole am purces la vale spre asfințit,
piatră hotar deasupra unui izvor. Și de acole tot la alături cu moșia Budeștii, pâră într-o moviliță mai
deal peste valea Zmăoaicei pe din jios de hârtopul mare ce este lângă alta mai mică, unde s-au pus piatră
Chihaie deasupra în podiș unde s-au plinit 65 funii hotar în vârful moviliței, unde s-au împlinit 17 funii
s-au pus piatră hotar. Și de acole peste fundurile unor și 12 stângeni.
hârtoape tot înspre răsărit pâră într-un holm ce este Și de acole la vale, tot alăture cu moșia
deasupra satului Mireni s-au pus piatră hotar drept Budeștilor spre sfințit peste fundul văii Satârului și
în holm unde s-au plinit 25 funii. Și de acole la vale drept lângă un drum ce merge de la Mereni la Budești
peste valea Coloniței unde este satul Mirenii și prin s-au pus piatră hotar de la deal de drum unde s-au
sat, pe din jios de biserica din marginea drumului de împlinit 40 de funii. Și de acole la vale pe costișa
la deal, la o groapă de moară pe care s-a pus piatră Maxinului pe din jios aproape matca văii Maxinului,
hotar unde s-au plinit 19 funii și un stângen. s-au pus piatră hotar în niște sărături, unde s-au plinit
Și de acole pân sat la deal spre răsărit pân 39 funii și doi stângeni. Și de acole la vale peste matca
costișă deasupra satului și deasupra văii lui Caraman văii Maxinului drept în ceea costișă din sus, în piscul
iarăși s-au pus piatră hotar unde s-au plinit 18 funii ce este între vale Maxinului și între valea Coloniței,
și 13 stângeni și de acole la deal alăturea cu un drum s-au pus piatră hotar unde s-au plinit 21 funii. Și de
ce iese din sat și merge la Gălgan pâră la o moviliță acole drept la vale unde s-au plinit 5 funii este hotarul
din sus de drum iarăși s-au pus piatră hotar în vârful moșiei dum. stoln. Dumitrachi Râșcanu, în matca
moviliței unde s-au plinit 22 funii și un stângen. Și de Coloniței, lângă drumul ce vine de la Chișinău, de
acole la deal tot spre răsărit pâră la altă moviliță din la vale de drum, de la care s-au început măsura întâi
jios de drum unde s-au plinit 12 funii și 12 stângeni, a se măsura.
iarăși s-au pus piatră hotar în vârful moviliței. Și de Și măsurând și mijlocul moșiei din hotarul al
acole la deal asupra movilelor Ludei peste un crac doilea al dum. stoln. Râșcanu, care la hotarul ce s-a
de vale ce se trage din Perciun, pâră unde s-au plinit pus în mijlocul satului, din jios de biserică, s-au găsit
67 funii și 12 stângeni și s-au pus piatră hotar. Și de 82 funii. Și așă s-au încheiet toate hotarele moșiei
acole la deal tot spre răsărit asupra movilelor Liudei părții de sus a Mirenilor. Și pentru credințare am
peste o vâlce, pâră unde s‑au plinit 42 funii unde dat această mărturie hotarnică în care au iscălit și
se împlinește moșia Mireni cu moșia Mihuțenii a toți răzeșii și împrejiurașii ce au fost față, fiind cu
dum. sulgeriul Petrachi Cazimir. Și acole s-au pus învoiala tuturora...”.
trei pietre hotar una caută înapoi la pietrele ce le-am
arătat mai sus, care dispart o parte Mirenilor de sus Notă:
de partea răzeșilor de jios, iar una caută în fundul jios, Martori au fost: Stăvărache, protopop Orheiului, răzeș
iar una caută în sus fundul părții moșiei răzeșilor de din partea din jios sân Ioniță Costin, Ion Cioban, răzeș din
sus ci se numește cheotoare părții de sus. partea de jios, Sava Gavril, răzeș din partea de jios, Lupu
Și de acole am purces a măsura în sus fundul Marcu, răzeș din partea de jios, Grigore căpitan Coropca,
răzeș, Zaharia Toma, răzeș, Costin Nuță, răzeș, Nicolae
moșiei prin fundul văii Socului ce se numește acum
Stângă, răzeș, și alții. (L. T. Boga, Documente basarabene,
Coltanul și unde s-au plinit 27 funii și 7 stângeni într-
vol. XX. Mărturii hotarnice (1602-1814), Chișinău, 1938,
un cap de piscu s-au găsit piatră hotar. Și de acole în p. 177-180).
sus peste fundurile văii Socului și peste podiș pâră
la coasta moșiei dum. stoln. Iordache Crupinschi ci
se numește Budeștii s-au găsit 35 funii și un stângen.
 23
M ereni
Grup de ostași mereneni, 1905

A
Așa cum s-a putut vedea și în altă


parte a lucrării de față, prima referință
documentară cu privire la neamurile
din Mereni ține de 5 septembrie 1605. Este vorba
despre familiile Aramă, Ciolpan, Darie, Grizun
(„Grizunul”), Gore („Goria”), Harea („Ioan Haria”),
Documente basarabene, vol.XX. Mărturii
hotarnice (1602-1814), Chișinău 1938, p.177-180.)
Despre numărul locuitorilor satului avem
informații începând cu secolul XIX. În 1803 aici
erau înregistrate 68 de familii care plăteau impozite,
numărul total al locuitorilor fiind, bineînțeles, mult
Roșca și Rusu. De asemenea, înregistrăm numele mai mare. Conform Catagrafiei din 1817, reiese că
locuitorilor din Mereni în mărturia hotarnică din 26 în Mereni locuiau 194 familii cu un total de 885 per-
iunie 1796. De menționat că actul respectiv a fost soane, inclusiv 486 bărbați și 399 femei. Acel recen-
întocmit la rugămintea răzeșilor Arhire Andronachi, sământ a mai arătat că, în afară de familiile țărănești
a fraților săi și a urmașilor lui Vasile Mocanu și obișnuite, în sat locuiau și 10 familii mazilești, 12 de
ai lui Ilie Margine. Au subsemnat Ion Ciobanu, ruptași și 4 clericale.
Marcu Lupu, Zaharia Toma, Ioniță Costin, Nicolae Recensământul din 1835 ne oferă prima situație
Stânga, Gavril Sava și Grigore Coropcă. (L. T. Boga, relativ completă asupra populației satului. Către
 În 1859 numărul locuitorilor ajunge la 1810
persoane, reprezentante a 172 de neamuri:
acel an, aici au fost înregistrate 278 de familii cu un Afteni Dulama Paladi
M ereni 24

total de 1170 persoane (626 bărbați și 544 femei). Baciu Dulaș Panfil
Badiu Ermurachi Pântea
Printre alții, aici locuiau șleahticiul Grigore Izbaș Băltag Frunză Pârlog
cu soția Maria și doi copii, funcționarul de birou Barbăroșie Furtună Pascal
Grigore Grosu cu soția Zoița și trei copii, copistul Begleț Gaftone Pavlov
Belciug Gandrabur Perju
Grigore Marcu, văduv de 60 de ani. Dintre mazili Bernevec Gangan Peșterev
îi menționăm pe Ștefan și Ion Gaimacan, Grigore Boldan Gârlea Petcu
Grosu, Trofim Știrbu, Ion Sălcuță, Vasile Portase, Boșcan Gavril Plămădeală
Brad Gavriliță Platon
Brânzan Gavrilov Pleșca
Budiștean Ghinu Poghircă
Buga Glava Portas
Bujac Godoroja Postică
Bunu Gogul Prodan
Burlac Golovan Racu
But Gore Roșca
Caimacan Goțonoga Rotaru
Caraman Grămadă Șalaru
Cârlig Grosu Sălcuțan
Carp Gușan Samoilă
Cercel Guvir Sărătean
Cerescu Hâjdian Sârbu
Cerneavschi Hristicean Sarev
Chetraru Iachimov Sava
Chirică Ionașchu Sclifos
Chiriță Iordăchescu Scobioală
Chirtoacă Ipati Spătaru
Cibotaru Istrati Speian
Cioban Leancă Sprânceană
Ciocan Lesnic Stângă
Ciolan Lungu Știrbu
Ciorchină Lupan Straistă
Ciorga Malai Strâmbu
Cireș Mardari Tăbăcar
Climovici Marin Tacota
Coipan Mârza Țâncu
Cojocaru Micu Țerche
Nircă Avram împreună cu familia sa (1914) Cojușnean Miclea Terinte
Condrea Milescu Țigan
Copșa Mirguță Țiganciuc
Toma Plămădeală și Ion Boșcăneanu. Printre cei
Coroian Miron Ținghia
mai în vârstă erau Grigore Dănuță de 87 ani cu soția Coropca Moraru Toma
Antonina de 77 ani, Ion Glava de 85 ani cu soția Ana Crăciun Muncescu Țurcan
de 82 ani. Erau și văduvi bătrâni, mai sus de 80 ani: Crețu Mura Țușcă
Cristea Musteață Ungurean
Toma Ciolan, Pahomie Caimacan, Ștefan Pahomie. Cupcea Nagai Văcaru
Dănuță Nani Vântu
Deliu Neamțu Vidrașcu
Demente Negru Vieru
(ANRM, F. 134, i. 2 d. 393 f. 643-756; Uricarul sau
Diaconiță Nichita Vițălar
Colecții de diferite acte care pot servi la istoria Decusară Nicula Volna
românilor. vol.VIII, Iași 1886, p. 279; Trudî Bessar- Dimitrașcu Nircă Vrabie
abskoi Gubernskoi Ucionoi Arhivnoi Komisii. Tom Doni Nistor Zaharia
III, pod red. I. N. Halippa, Chișinău 1907, p. 137.) Donică Nuță Zlotea
Donici Oglindă
Donțu Oloi
 Către 1942, în Mereni locuiau reprezentanți
a 194 neamuri, și anume:
În următoarele decenii situația demografică Afteni Condrea Mârza

25
de aici a evoluat în mod diferit. În perioada anilor Antoci Coroianu Mișcoi
Anton Coropcă Milescu
1870‑1875, din cauza unei epidemii de holeră, se Avram Costin Moisei

M ereni
înregistrează o descreștere a numărului de locuitori Baciu Cozaru Moraru
ai satului, de la 2394 la 2008 persoane. Către 1904, Baidan Creangă Mura
populația din Mereni ajunge la 2185 de locuitori. Barbăroșie Creangă Nacu
Bârcă Cucereanu Negru
Zece ani mai târziu, numărul locuitorilor satului
Bâtcă Cuciuc Nichita
ajunge la circa 2500 de persoane, iar în 1920 sunt Begliță Dănilă Nicu
Bejan Dănuță Nicula
Berjan Deliu Nircă
Bernevec Diacon Nistor
Bocan Dicusară Nistreanu
Boghiu Dochim Nohailâc
Bojescu Donțu Nuță
Boț Dovicenco Oglindă
Brad Ermurachi Olteanu
Brăileanu Filaret Pană
Brânzaniuc Filea Panfil
Brașoveanu Filipov Pântea
Briceag Florea Patraș
Brumă Foiu Plămădeală
Buda Frunză Platon
Buga Furtună Poghircă
Bujac Gârlea Poiată
Bujescu Gațapuc Popa
Bulgaru Gavriliță Popovschi
Bunescu Ghelbete Portase
Bunu Glava Postică
Burduja Gogu Proca
Butucel Goja Prodan
Caimacan Golovei Purgan
Călugăru Gopleac Racu
Căpățină Gore Răducanu
Capșa Grosu Răileanu
Caraji Gurschi Rejep
Caraman Gușan Retca
Cârlig Holban Reveneală
Merenenii Darie Cazacu (în centru) Cazacenco Horon Roman
și Nistor Gârlea (în stânga), 1914
Cazacu Iașcenco Romanenco
Cercel Ionașcu Roșca
înregistrați 3740 de locuitori, inclusiv 1888 bărbați și
Ciorăscu Iordăchescu Rotaru
1852 femei. (Otciot Kișiniovskogo Zemstva v 1912, Chiper Iovu Șelaru
p.  3; Spravoc´naia kniga Kișiniovskoi eparhii na Chiper Istrati Sălcuțanu
1915 god, Chișinău, 1915, p. 142; Dicționarul sta- Chirilă Jigan Samoilă
tistic al Basarabiei întocmit pe baza recensământului Chirilenco Leu Sărăteanu
Chirilov Lisnic Sârbu
populației din anul 1902, corectat prin date actuale Chiriță Luchian Șatohin
statistice ale primăriei și prin tabelele biroului de Chisnescu Luchici Sava
populație centralizate în 1922/1923, Chișinău 1923, Cibotaru Lungu Schidu
p. 282-283.) Ciobanu Lupan Scobioală
Ciocan Madan Siloci
Ciolan Mălai Soltan
Ciorchină Mânzăraru Speianu
Coipan Mardari Sprânceană
Cojușneanu Margine Stasiev
Condicov Marticiuc Știrbu
M ereni 26

Straistă
Stratu
Surchicean
Suruceanu
Talmazan
Terinte
Țiganu
Toma
Țurcanu
Țușcă
Ursu
Varticeanu
Vasiliță
Vicol
Vieru
Vlase
Zaharia
Zlotea
Zuzin

(ANRM, F. 339,
i.1, d. 10046, f.1-79.)
Vasile Sava împreună cu soția Varvara și copiii Ștefan, Maria, Alexandra (ante 1918)

Familia lui Andrei Ciobanu.

Pe scaune: Andrei Ciobanu
și soția Agafia.
În continuare,
de la stânga la dreapta:
Vera Ciobanu,
Efim Ciobanu,
Toma Ciobanu
(la spatele părinților),
Antonina Ciobanu
(cu cartea în mână),
Ion Ciobanu (cu cartea
în mână) și Simion Ciobanu.
(Începutul anilor ´20
ai secolului XX)
 M ereni 27
Familia Barbăroșie 1927-28

Timofei Sava (n. 1894), cu mama Elena, soția Maria (n. 1902), copiii Ion (n.1922) și Daria (n. 1926)
M ereni 28

Familia lui Isidor I. Nistor (ante 1940)

Tineri din Mereni

către 1957.
Primul din stânga –
Emil Nicula
 Actualmente, în comuna Mereni locuiesc peste 6500
de persoane, reprezentante a 403 neamuri:
Acopean Budișteanu Cosniceanu Gheorghiță

M ereni 29
Ahmedov Buga Costenco Ghilenco
Alla Bujac Costin Ghivorghian
Anghel Bujor Cotelea Glava
Antoci Bulahova Coteț Gnilenco
Anton Bulat Coțofan Godoroja
Antonov Bulgaru Cotoman Gogu
Avram Bunu Cotruță Golovei
Baba Burdujan Covali Goncearuc
Babenco Burlaciuc Crăciun Gopleac
Babii Burlacu Crețu Gore
Baciu Burlea Crudu Goreanu
Baidan Bușmachiu Cucer Gospodinov
Balacan Butnicov Cucerean Grigore
Balan Buzenco Cuciuc Grigoriță
Baltă Caburgan Cucu Griț
Bălteanu Caimacan Culcinschi Groița
Barbărășie Căpățână Curnea Grosu
Bărbuță Capșa Cuzorin Gurschi
Familia lui Marcu Baciu (1923) Bârcă Caraji Dabija Gușan
Bardacencu Caraman Dănuță Guțu
În perioada de până la declararea Bârdan Cârlig Davâdov Hadjiu
independenței Republicii Moldova Bârnaz Carp Deleu Hârbu
situația demografică din localitate a Basarab Catană Diaconu Harea
Bâtcă Catărău Dicusară Iacovenco
evoluat după cum urmează: 1971 – Bâzgu Cazacu Dobrescu Iacovlev
5240 locuitori, 1975 – 5284 locuitori, Begal Ceban Dochim Iacubovscaia
1980 – 5268, 1985– 5500. În 1988 aici Begleț Celan Donțu Iaroș Ignat
au fost înregistrați 5762 de locuitori, Bejan Cercel Dovicenco Ilarion
Bejenari Cerescu Drăguțanu Iliuhinschi
inclusiv 2741 bărbați și 3021 femei. Benderschi Cernei Drumea Ionașcu
(Dicționar statistic al Moldovei. Ediție Berdaga Cernicov Dubina Iordăchescu
statistică specială în patru volume, Berjan Cernigovschi Dulapci Iovu
Bernevec Cherpec Dulce Istrati
vol. I, Chișinău 1994, p. 69.)
Bescheru Chetrari Dumitraș Iurcovscaia
Bespalov Chiperi Dumitrașcu Iurcu
Ion Oglină cu amicii
Bețcu Chirică Dumitru Ivanov
Bivol Chirilenco Efrem Izman
Blidari Chiriță Ermurache Jigan
Boaghi Chirtoacă Fedoruc Josan
Bodean Chișcă Fetescu Lapteacru
Bojescu Chitic Fidelschi Leancă
Borzic Cibotari Fiodorv Lefter
Bostan Cibotari Flocea Lesnic
Boțan Ciolan Florea Leu
Botea Ciorchină Focșa Lisneac
Botezatu Ciubotaru Frunză Lisnic
Botnarenco Ciumas Furtună Liubenco
Brad Ciupercă Galbură Losev
Braga Cobas Gâlcă Luca
Brăilă Cocârță Gamarsc Luchian
Brânzilă Cociu Gâncota Luchin
Brașovean Coipan Gandrabura Lungu
Bratacenco Cojocaru Gandraciuc Lupan
Briceag Cojușnean Ganu Lupașcu
Brumă Condrea Gârlea Lupu
Bucicovscaia Condurache Gavrilița Macovețchi
Buciucianu Corman Ghelbete Malai
 Mamot Pavlencu Speianu Asistența medicală. Primul spital din Mereni
30

Manolov Pavlov Staci a fost întemeiat în clădirea unde, până în 1918, a

Mânzăraru Perciulac Stânga
Mardari Perju Știrbu funcționat administrația de voloste. Edificiul spitalu-
M ereni

Margină Petrușca Stoian lui era situat lângă locașul sfânt. În anii 1941‑1944,
Mârlean Pisarenco Stolearenco în acea clădire a fost organizat un spital militar.
Marteciuc Piscop Straistă
Mazâlu Plăcintă Stratu
În primul deceniu postbelic, spitalul din Mereni
Marusic Plămădeală Suruceanu a fost condus de medicii Iacobson și Craveț. Între
Mârza Platon Pleșca Șveț anii 1953-1960, instituția este administrată de Taisia
Mateuță Pogreban Svișci M. Pohidko (soția lui Mihail N. Rejep), absolventă a
Mazur Poiată Tăbăcaru
Medvedev Polișa Tâdânean Institutului de Medicină din Chișinău. Printre cadrele
Melanschi Popa Talmazan medicale care au activat atunci, dar și mai târziu,
Meleca Popan Talpă menționăm pe Galina Buga (Dmitrieva), Eugenia
Melenciuc Popov Tanasev Antoci și absolventa școlii de medicină din Tiraspol
Meșcoi Popovici Tanasiuc
Mihailov Portas Țâncu Taisia Sava, prima moașă cu studii din Mereni.
Miron Postică Țăranu Până la 1965, în spital (de lângă biserică) erau
Mocanu Postolache Țărnă 25 de paturi. În anii care au urmat, sediul spitalului a
Molea Prepeliță Tatarciuc
Moraru Prisăcari Tcacenco
fost transferat în fosta clădire a școlii primare (actu-
Moroșanu Proca Terente almente școala de muzică), dispunând deja de 50 de
Morozan Prodan Țiganu paturi. Din 1974, spitalul funcționează într‑o clădire
Moscovțev Râbac Timuș special construită, amenajată cu 100 de paturi, cu
Munteanu Racu Țiplea
Mura Răducanu Todorov laboratoare și utilaj modern. În spital erau patru secții:
Mutruc Răileanu Tofilat maternitatea, terapia generală, secția de copii și secția
Nacu Râmbu Toma
Neamțu Rață Tomașevschi
Nedzeliscaia Răzmeriță Torgan
Nică Reaboi Trombițchi
Nichita Reveneală Tudor
Nicu Rezeanțev Tuni
Nicula Robu Țurcanu
Nistor Roghinschi Tureac
Nogailâc Roman Turețchi
Nuță Romanciuc Udovicencu
Oancea Romanenco Ursachi
Ochișor Roșca Ursu
Oglindă Rotaru Vâlcu
Olăriță Rusu Vascan
Olaru Sadovnic Vasiliță
Onișcenco Șalaru Vieru
Osipov Sălcuțan Vișnevschi
Ostapenco Samoilă Vlad
Pădureț Sandu Voinescu
Palanciuc Sărăteanu Vornicescu
Panfile Sârbu Vlas
Pântea Șatohin Voinescu
Panuța Sava Vornicescu
Pânzaru Scobioală Vragaliov
Pârgari Șiman Zaharia
Pascari Smocinschi Zatic
Patraș Socolov Zlotea În curtea vechiului spital: în rândul I – Galina I. Dmitrieva
Pătrășanu Șoilescu Zmeu (Buga), Eugenia Antoci, (?) Gluzberg; în rândul II – Taisia
Păvălachi Soltan Zolotin Pohidco (Rejep), Taisia Sava (mijlocul anilor ´50)
 31
M ereni
Personalul medical al spitalului din Mereni către 1979

de boli infecțioase. Un timp îndelungat instituția a

fost condusă de medicul-șef Serghei P. Brăilă.
Către 1 iulie 2002 medic coordonator al centru­lui
de sănătate din Mereni era Boris A. Buciuceanu. În
cadrul centrului activau 3 medici de familie și șapte
asistente, inclusiv Maria Buciuceanu – asistentă
medicală a sălii de proceduri fizioterapeutice, Lilia
Sava – felcer-laborant și Galina Anton – asistentă-
coordonator.

Centrul de sănătate din Mereni (2003)

Petru și Ana Ciobanu, 1910 M ereni 32
 33
M ereni
L



La Arhiva Națională a Republicii
Moldova se păstrează diverse docu-
mente vechi, din care putem desprin-
de o mulțime de informații interesante cu referință la
moșia satului Mereni. O parte din informații ne arată
numele descălecătorilor satului. Dintr-o spiță gene-
unuia dintre ei, Andronachi, revenindu-i 227.4.7
stânjeni. Andronachi l-a avut pe Constantin care a
împărțit pământul la trei copii și anume: lui Grigore
(45.6.7), lui Tinica (45.6.7.) și lui Antohie (45.6.7).
Grigore a avut doi copii: Vasile și Mina care au primit
câte 27.7.4. stânjeni. Mina i‑a avut pe Pavel și Vasile
alogică a neamurilor Grosu și Andronachi întocmită (câte 18.7.6.). Vasile, născut din Grigore, i‑a pe Safta
la începutul secolului XIX reiese că ei pro­veneau de și Simion (câte 18.7.) Tinica a avut trei copii: Lupul
la cineva cu numele „Țarina” sau cel care a stăpânit (25.2.9.), Savin (25.2.9.) și Grigore (25.2.9.) Din
locul cu o asemenea denumire. Suprafața inițială de Lupul s-au născut trei copii: Nicolae (8.3.3.), Pavel
pământ era egală cu 497 stânjeni. „Țarina” a fost (8.3.3.) și Onofrei (8.3.3.).
împărțită în patru părți, una revenindu‑i Parascoviei Al doilea copil al Parascoviei (269.1.4.) a fost
(269.1.4), alta – lui Decusară. Acesta a avut doi copii: Vasile, iar acesta a avut patru copii, inclusiv pe Ion
Ecaterina și Trofim. Și Parascovia a avut doi copii, (44.2.3.). Acesta din urmă a împărțit pământul la
 trei copii: Andrei (22.6.1.), Onofrei (22.6.1.), Ana Din Axente, al doilea copil al „bătrânului”
34

(22.6.1.). Andrei a avut și el trei copii: Vasile (10.7.3), Iordăchescu, a provenit Mardari. Din acesta au des-
Grigore (10.7.3.) și Ion (10.7.3.). Onofrei a avut patru cins Condrat și Tănase. Din Condrat a fost Vasile,
M ereni

urmași: Grigore, Constantin, Pelagheia și Parascovia iar din Tănase – Platon, Elena, Tatiana și Antonie.
(câte 6.4.3.). Ana a avut trei copii: Samson, Eremia Din Ștefan, al treilea copil al lui Iordăchescu,
și Axenia (câte 10.4.3.). au descins Postică, Lupa, Rughina, Donica, Marcu
În afară de Ion (44.2.3.),Vasile l-a avut pe și Ioana. Din Postică au fost Toader, Ustina, Ilinca
Leonte (74.2.3.), iar acesta pe Andrei (37.1.1.) și și Andrei; din Lupa s-a născut Maria; din Rughina
Ioana (37.1.1.). Din Andrei au descins Ecaterina – Ustina, Ioan, Tudor, Leonte, Irina și Dochița.
(12.3.1.), Casandra (12.3.1.) și Severian (12.3.1.). Din Ioan au descins Pavel, Isai, Dochița, Zamfira și
Ioana (37.1.1.) a avut patru copii: Aftenia, Maria, Axinia, din Donica – Ioan, Macar, Strătan, Arminia,
Vasile și Lupu (câte 9.2.3.). Lupu a avut un singur Gafița și Elena. Din Ioan, fiul Donicăi, au provenit
copil – Procopie (19.9.). Vasile, fiul Parascoviei Zamfira, Dumitru, Mandachi, Constantin, Ruxanda,
(269.1.4.), a avut-o și pe Teodora (74.2.). Din ea Irina și Maria, din Macari – Toma, Onisim și Sandu,
au provenit Vasile, Tudor, Irina și Anastasia (câte din Strătan – Toma, Mihail, Zamfira, Marica și
18.4.4.). Vasile, fiul Teodorei, a avut 6 copii: Ion (4.6), Catinca, din Arminia – Gafița, Simion, Pantelei și
Arhire (25.6.5.), Gavril (18.6.7.), Vasilca (3.6), Maria Ioan, din Elena – Isai, Vasile, Constantin, Iordache.
(16.6) și Casandra. Din Vasilca au provenit Avralia (ANRM, F.40 i.1, d.1074, f. 3 v-4.).
(1.4.3.) și Arghira, iar din Casandra – Iacob (2.4.3.) și În cele ce urmează prezentăm în ordine cro-
Dumitru (2.3.). Tudor (18.4.4.), fiul Teodorei, a avut nologică actele de arhivă cu referință la denumirile
4 copii: Mihail, Eremia, Lupa și Luca (câte 6.2.1.). anumitor părți ale moșiei satului și ale neamurilor
Irina (18.4.4.) a avut cinci copii: Zoița (3.5.5.), care le stăpâneau:
Maria (5.1), Lupa (5.1, Ilie (5. 1) și Anastasie (5. 1). 1782, 1787 – „Trohin, fiul lui Axente, nepotul lui
Dintre aceștia, cei mai mulți copii a avut Maria (5. Dicusară”, vinde contra sumei de 115 lei a patra parte
1): Grigore (6.1), Nicolae (6.1.), Chirică (4.3.), Sava din corpul „Dicusară” săteanului Vasile Bocan. Ca mar-
(6.1.), Darie (6.1.) și Iordachi (2.6.2). Nicolae l-a avut tori au fost mazilii Ștefan Orbu și Anastasie Pleșca.
pe Agapie (4.6), Sava pe Ion, iar Iordachi pe Grigore 1 martie 1791 – Vasile Bocan cumpără pământ
(25.4.1.) (ANRM, F. 40, i.1, d. 860, f. 76.) din corpul „Pârlea”, o altă parte a moșiei satului.
Un alt descălecător al satului Mereni a purtat Documentul este semnat de către Ioana, soția ră-
numele Iordăchescu. „Bătrânul” Iordăchescu a avut posatului Tudose Pârlea și copiii săi Toader, Maria,
patru copii: Ioan, Axente, Ștefan și Chilia. Din Ioan Tasia, Anisia, soția răposatului Leonte Pârlea, și fata
au provenit tot patru copii și anume: Safta, Tudor, sa Pelagheia.
Dimitrie și Măriuța. Din Safta a descins Dochița,
iar din aceasta Irina. Irina a avut cinci copii: Luca, Notă:
Chirică, Tudora, Ioan și Vasile. Din Toader s-a născut Din documente, datate cu anul 1860 deducem că din
Năstase, Nani, Trifan și Lucheria. Din Nastase au corpul „Pârlea” proveneau neamurile Bolocan, Bunu,
fost Lupul și Trifan, din Nani – Toader. Din Dumitru, Ciolac, Cupcea, Diaconu, Frunză, Furtună, Gârlea,
fiul lui Ioan, au provenit Nuța și Lupu. Din Nuța a Gavriliță, Guvir, Leancă, Lungu, Malai, Nistor, Peșterev,
Racu, Sărăteanu, Sava, Toma, Țușcă și Zaharia (ANRM,
fost Sofia, Vasile și Matei, iar din Lupu – Vasilca,
F. 37, i. 4, d. 1456, f. 5.)
Marica, Ștefan și Gheorghe. Ștefan a fost tatăl lui
Alecu, Gheorghe și Ioan. Măriuța, fiica lui Ioan, a
fost mama lui Gheorghe și Dănilă. Din Dănilă s-au
născut Andrei, Pelagheia, Nistor și Arhire. Din Andrei
au provenit Ioan, Elena, Constantin, Petru și Onisim.
Document de vânzare-cumpărare a pământului, datat cu anul 1782 M ereni 35
Arghira, fiica Vasilidei, nepoata lui Vasile Andronache, vinde pământul său lui Arhip Andronache (14 septembrie 1799) M ereni 36
Isac, Macovei, Filip, Maria și Gheorghe Pârlea vând pământ lui Arhip Andronache și Ioniță Nuță (22 februarie 1812) M ereni 37
 26 iunie 1796 – Hotarnicul Paladie și pitarul menționat răzeșul „Căpitan Nicolae”, fiul lui Lupa,
38

Casian Surucean delimitează moșia satului în „Partea nepotul lui Tinica, ce apare în document în calitate de
de sus” și „Partea de jos”, despărțindu-le cu o linie vânzător. De asemenea, din document aflăm că Arhip
M ereni

de hotar pe care s-au pus semne speciale. (ANRM, Andronachi a mai cumpărat pământ din același „bă-
F. 40, i.1, d. 860, f. 83-83 v.). trân” între 10 septembrie 1796-14 sep­tem­brie 1799.
14 decembrie 1796 – sătenii Ștefan Brad, Loturile respective au fost achizi­ționate de la Arghira,
Aftenie Dicusară și Zaharia Toma confirmă că ră- fiica sa, și de la văduva Ana, soția răposatului Miron
posatul Vasile Bocan a avut proprietăți în partea de Stănilă (ANRM, F. 40, i.1, d. 860, f. 53.).
sus a Merenilor, acestea trecând atunci în mâinile 18-23 septembrie 1819 – Lupu Marcu și Leonte
căpitanului Ion Vârcolici, ginerele lui Vasile Bocan. Vidrașcu, pe de o parte, și Toader Hârțescu, pe de altă
Ion Vârcolici însă nu a fost unicul beneficiar. parte, se judecă din cauza unei părți din moșia Mereni
26 septembrie 1805 – Simion Gangu, copiii săi (ANRM, F. 37 i.1, d. 183 passim.).
Niță și Agafia, Sava Vozian, împreună cu fiicele sale 1819 – Gheorghe Grosu cumpără 74 stânjeni
Nastasia, Elena și Axinia, îi vând lui Vasile Nour pă- de pământ în corpul „Semion Vasachie” din moșia
mântul moștenit de la socrul lor, Vasile Bocan. Acele satului Mereni.
terenuri ajunseseră în proprietatea ultimului prin
căsătoria cu Irina (Elena), fiica lui Toderașcu Pârlea. NB
6 august 1806 – postelnicul Vasile Nour cedează După decesul lui Gheorghe Grosu, terenurile respec-
pământul din corpul „Pârlea”, pe care îl cumpăra- tive au trecut în proprietatea soției sale Maria Grosu și
se de la Simion Gangu și Sava Vozian, lui Arhip a copiilor Elisaveta, Ion și Alexandru. În lunile martie
Andronachi. Ca recompensă, Vasile Nour a primit și septembrie 1851, Alexandru Grosu (n. 1831), fără a
25 stânjeni de pământ în partea de sus a Petricanilor. cere acordul mamei sale, vinde cei 74 stânjeni de pământ
(ANRM, F. 39, i.10, d. 1334, f. 49, 53, 57, 71; ibidem, răzeșilor Vasile Zaharia, Grigore Milescu, Fiodor și Andrei
F. 40, i.1, d. 860, f. 55, 57, 59.) Tăbăcaru, Simion Bradu, Alexandru Josanu, Osip Roșca,
Afanasie Platon, Grigore Țiganu și Constantin Ciocan. Doi
22 iulie 1811 – Ion Bărbosu, bulibaș de la
ani mai târziu, la 14 martie 1853, Alexandru Grosu se adre-
Iași, vinde lui Arhip Andronachi pământ din corpul
sează către instanțele judecătorești cerând să-i fie restituit
„Pârlea”, partea de sus a moșiei Mereni. pământul înstrăinat în 1851. Cu o cerere similară apare în
22 februarie 1812 – vând pământ sătenii Isac, instanțe și Maria Grosu, mama lui Alexandru Grosu. La 17
Macovei, Filip, Maria și Gheorghe Pârlea. mai 1856, conform deciziei judiciare, terenul este reîntors
13 mai 1812 – Pavel, ginerele lui Ion Bărbosu, familiei Grosu, iar răzeșii păgubiți atacă acea decizie în
fiul Marfei, împreună cu soția sa Ana și fiul lor Iacob, instanțele abilitate (ANRM, F. 40, i.1, d. 860, f. 19-22.).
vând pământ lui Arhip V. Andronachi.
16 mai 1812 – Macovei Bărbosu și Filip 23 aprilie 1821 – Pavel,Vasile, Tudor, Grigore
Bărbosu vând 101 stânjeni de pământ și primesc și Nistor Milescu vând din corpul „Decusară-
suma de 1800 lei. Țărână” lui Arhip Grosu, Ion Nuță și Grigore
2 iulie 1814, 4 decembrie 1818 – căpitanul Iordachi 46 stânjeni de pământ a câte 45 lei fiecare.
Nicolai Milescu vinde pământ din corpurile „Pârlea” Tranzacția a avut loc în prezența rudelor Gheorghe
și „Decusară-Țărână” lui Arhip Andronachi. Ca mar- Savin, Procofie Savin și alții. Ca martor a fost
tori au semnat Gheorghe, fiul lui Iordachi Ionașcu, răzeșul Gheorghe S. Milescu. În locul său a semnat
Gheorghe Gavrilă, ocolaș în regiunea Nistru (ANRM, secretarul gubernial Vasile Surucean (ANRM, F. 40
F. 40, i.1, d. 860, f. 61, 63, 67, 69, 70.). i.1, d. 860, f. 71-72 v.).
20 mai 1816 – Arhip, fiul lui Vasile Andronachi, 27 iulie 1821 – Axinte Simion Ciocan intră în
a cumpărat pământ în corpul „Tinica”, ce se afla în proprietatea a 10 stânjeni de pământ din „bătrânul”
partea de sus a satului Mereni. Cu aceeași ocazie este Dicusară, cumpărați de mătușa sa Axinia, plecată
în Moldova de la vest de Prut (ANRM, F. 40, i.1, lui Gavril Grosu, și a urmașilor acestuia din satul

39
d. 838, f. 15-15 v.). Mereni (ANRM, F. 40, i.1, d. 838, f. 25).
2 martie 1829 – Zamfira, fiica lui Dumitru, ne- 22 octombrie 1855 – nobilul Grigore Arhip

M ereni
poata lui Vasile Pârlea, vinde patru stânjeni de pământ Grosu transmite în moștenire toate proprietățile fun-
din corpul „Pârlea” lui Gheorghe, fiul lui Covrig. La ciare pe care le stăpânea unicului său fiu,Constantin
tranzacție au asistat rudele Zamfirei: Ioan Guvere, Grigore Grosu (ANRM, F. 40, i.1, d. 860, f. 3).
Toma Ciocan, Axente și Ioniță Ciocan și Ioan Gore 1 martie 1856 – autorităților li se adresează
(ANRM, F. 40, i.1, d. 838, f. 21). Maria Leonte, văduva lui Gheorghe Grosu. Ea arată
19 septembrie 1832 – este întocmit testamentul lui că fiul său, Alexandru Grosu, fiind încă minor, a
Pavel Platon. Din document vedem că lui Mihălache vândut 75 stânjeni de pământ răzeșilor din Mereni. În
Begliță, fiul lui Gherasim Begleț, îi revenea pă- plângere se afirma că răzeșii, folosindu-se de faptul
mântul lui P. Platon, din „bătrânul” Iordăchescu, că Alexandru Grosu era încă minor, au întocmit acte
moștenit de acesta de la tatăl său, Ioniță Platon, și false din care reieșea că Maria Leonte, chipurile, și-ar
bunelul, Onofrei Platon. În afară de Pavel I. Platon, fi dat acordul pentru acea tranzacție funciară (ANRM,
actul a fost semnat și de alți corezeși din „bătrânul” F.37, i. 4, d.1010, f.22).
Iordăchescu: Pahomie Caimacan, Gherasim Cerga, 19 decembrie 1856 – Mihăil Straton, fiul lui
Platon Lungu (corpul „Hloba”), Nicolai Antoci (cor- Donică-Iordăchescu, scrie o explicație în care arată
pul „Zaharescu”), Vasile Perjă (corpul „Roșioru”) că provine din Straton, fiul boierului moldovean,
(ANRM, F. 40, i.1, d. 1074, f. 11-12). șătraru Donică-Iordăchescu. Nu dispunea de acte
dove­ditoare, însă insista că, în 1805, anul nașterii
NB sale, „în Basarabia nu exista nici un fel de ordine în
La începutul secolului al XIX-lea, neamul de nobili ceea ce privește actele de înregistrare a nașterii”.
Platon din Mereni stăpânea proprietăți funciare și în alte Printre martori au fost nobilul Egor Salos, mazilii
sate. Este vorba despre Nișcani (155 stânjeni), Hoginești Grigore Grosu și Vasile Marcu (ANRM, F. 40, i.1,
(82 stânjeni), Bravicea (582 stânjeni), Hirova (48 stânjeni), d. 795, f.1-4).
Hulboaca (36 stânjeni), Verejeni (402 stânjeni), Lăureni
23 august 1858 – Constantin Grigore Grosu
(162 stânjeni), Uricova (285 stânjeni), Sverja de Jos (133
prezintă 19 acte prin care își dovedește drepturile
stânjeni), Râșcova (85 stânjeni), Sverja de Sus (95 stânjeni)
asupra a 75 stânjeni de pământ din moșia Mereni.
(ANRM, F. 37, i.1, d. 10, f. 95-95 v., 99-99 v.).
Actele erau semnate de Arghira, fiica lui Vasile
Andronachi (14  septembrie 1799), căpitanul
8 iulie 1835 – Vasile O. Grosu vinde 2 stânjeni
Nicolae (20 mai 1816), Ana Stănilă (10 septembrie
de pământ lui Grigore Grosu. (ANRM, F. 40, i.1,
1796), postelnicul Vasile Nour (26 septembrie
d. 860, f. 73).
1805, 6  august 1806), Axente și Miron Pârlea
Decembrie 1835 – Niță Ciocanu și Simion
(11 martie 1806), Ion Bărbosu (22  iulie 1811),
Ciocanu vând doi stânjeni de pământ rudelor lui
Pavel Bărbosu și soția sa Ana (15 mai 1812),
Gheorghe Grosu. Lotul respectiv era parte com­
Isac, Macovei, Filip, Maria și Gheorghe Pârlea
ponentă a „bătrânului” Dicusară-Țarină. Martori au
(6 martie 1812), Nicolae Milescu (2 iulie 1814),
fost Ștefan Caraman, Efim Țigan, Toader Ciorescu,
căpitanul Nicolae Milescu (15  septembrie 1818,
Mihălache Mardari și Vasile Toma (ANRM, F. 40,
4  decembrie 1818), Pavel Milescu (23  aprilie
i.1, d. 838, f. 17-17 v.).
1821), Vasile Onofrei (26 februarie 1833), Iacob
22 decembrie 1835 – Ecaterina Prodan, locu­
Popescu (12 iunie 1842). (ANRM, F. 40, i.1, d.
i­toare a satului Cojușna, împreună cu feciorii săi,
860, f. 23, 26, 43-44).
vinde 9 stânjeni de pământ din „bătrânul” Dicusară,
2 septembrie 1858 – sătenii Ion Egor Barbălat,
pe care‑i avea ca zestre de la tatăl său, Vasile Clătinici.
Dumitru Andrei Caraman, Iacob Oxente Ciocan,
Terenul trece în proprietatea mazilului Gheorghe, fiul
 Pintilie Semion Dochia, Ion Iacob Doni, Gheorghe Mihail Donică-Iordăchescu, cu moșia satului Chirca,
M ereni 40

Semion Gore, Ion Samson Gore, Andrei Toader proprietatea mănăstirii Sfântul Spiridon. (ANRM, F.
Grosu, Simion Vasile Grosu, Vasile Iordachi 11, i.1, d. 334 passim.)
Ionașcu, Lupu Vasile Jiganu, Nistor Vasile Lungu, 30 martie 1878 – se face planul corpului
Gheorghe Savin Milescu, Tofan Andrei Muncescu, „Pârlea”. S-a constatat că „Pârlea” avea o suprafață
Luca Luchian Racu, Ion Grigore Roșca, Vasile totală de 479 desetine, inclusiv teren arabil și fânaț
Ilie Sărăteanu, Gheorghe Vasile Sclifos, Niță Ion – 446 desetine, livezi și vii – 30 desetine. Corpul re-
Straistă, Gheorghe Zaharie Strătulat, Andrei Ion spectiv se mărginea cu locurile „Curoșul”, „Costin”
Tăbăcaru, Tudor Ion Tăbăcaru, Onofrei Apostol și „Grădina Grosu”. Actul delimitării a fost semnat
Ursu, Tănase Agapie Zaharia și Vasile Agati de Constantin Gheorghe Știrbu, nobilul Ion Mihail
Zaharia se adresează judecătoriei de circumscripție Donică-Iordăchescu, Grigore Ion Speian și de preotul
Chișinău-Orhei. Ei depun plângere împotriva consă- Ioan Platon.
teanului Gheorghe Gavrilă Grosu. Acesta din urmă La aceeași dată se întocmește și planul „bătrânu-
este învinuit că și-a însușit nelegitim 74 stânjeni lui” Iordăchescu. Această parte de moșie a satului avea
de pământ, pe care ei l‑au cumpărat cu 10 ruble un total de 223 desetine, inclusiv 210 desetine ocupate
de argint fiecare stânjen încă în 1853. Într-o cerere de terenuri arabile și fânaț. „Bătrânul” Iordăchescu se
repetată în decembrie 1858, ei arată că Gheorghe mărginea cu locul „Globa”, cu terenuri ce aparțineau
Grosu nu era rudă cu cei din neamul Andronachi sătenilor din neamul Sălcuțanu, cu moșiile satelor
din Mereni, așa cum pretindea, ci se trăgea din Chirca și Todirești. (ANRM, F. 11, i.1, d. 331 passim;
neamul Andronachi venit din satul Mocra, gubernia ibidem, d. 332 passim.).
Podoliei. (ANRM, F. 40, i.1, d. 838, f. 1-1 v.; ibidem, Tot la 30 martie 1878 a fost întocmit și planul
d. 860, f. 134-138). locului numit „Grădina Mare”. Terenul cuprindea
19 august 1860 – răzeșii Matei Grigore Baciu în total 241 desetine de pământ, inclusiv arabil și
și Andrei Grigore Vlas, din partea de jos a moșiei fânaț – 82 desetine, livezi și vii – 151 desetine.
Mereni, informează autoritățile județene asupra „Grădina Mare” se mărginea cu locurile „Cuzac”,
structurii „bătrânului” Iordăchescu. Ei arătau că acel „Petrovca”, „Roșior” și „Gurschi”. Ultimul era
„bătrân” se împărțea în patru părți cu următoarele în proprietatea nobilului Matvei V. Gurschi. Încă
denumiri: Chilia, Ștefan, Axente și Ioan. Matei în 1872, acesta se plăngea autorităților că Tudor
Baciu și Andrei Vlas afirmau că provin din corpul Nuță, împreună cu feciorii săi Iancu și Grigore,
„Ștefan” și că au stăpânit acolo terenuri timp de 29 i-au încălcat proprietățile viticole care îi aparțineau
de ani fără a fi împiedicați de nimeni. Ei se plângeau „din moși strămoși”. Ca martori erau indicați să-
că săteanul Vasile Begliță, fără a fi în relații de ru- tenii Pavel Oglindă, Toader Andrei Scobioală și
denie cu cei din neamul Ștefan sau din celelalte trei Gheorghe Sărătean. (ANRM, F. 50, i.1, d. 21, f.
neamuri ale „bătrânului” Iordăchescu, și-a însușit 3-3 v., ibidem, F. 11, i.1, d. 335 passim.).
9 stânjeni de pământ în corpul numit „Ștefan”. În La mijlocul anilor ´60 ai secolului al XIX-lea,
cele din urmă, se constată că Vasile Begliță a primit din cauza unor datorii financiare, înregistrăm în-
acel teren prin testament de la Pavel Platon (ANRM, străinări de pământ în favoarea unor persoane total
F. 40, i.1, d. 1074, f. 1-1v.). străine de Mereni. Astfel, la 5 decembrie 1863,
9 noiembrie 1870 – se întocmește planul tere- negustorul Mihail Langada împrumută unui grup de
nului stăpânit de Grigore Ion Săculțanu. Lotul avea țărani suma de 3700 ruble de argint. Așa cum banii
o suprafață de 67 desetine 1542 stânjeni pătrați, fiind n-au fost întorși la timp, la 20 septembrie 1865,
amplasat pe o parte și pe alta ale drumului care ducea poliția județului Chișinău decide să recupereze în
din Mereni spre Chirca. Era megieș cu loturile biseri- mod forțat mijloacele împrumutate. La suma indi-
cii din Mereni, cu proprietățile funciare ale nobilului cată s-au adăugat 10 % anuale și 3 % penalizare.
Datoriile totale de 4643 ruble de argint Pentru că persoanele sus-numite nu dispuneau

M ereni 41
s-au împărțit în felul următor: de mijloacele financiare respective, datoria a fost
convertită în loturi de pământ. Andrei Tăbăcaru a fost
Baidan Gheorghe – 232 ruble lipsit de 6 stânjeni de pământ, Gheorghe Baidan de
Barbăroșie Iftodie – 232 ruble 5 stânjeni de pământ, Iftodie Barbăroșie de 5 stân-
Barbăroșie Ion – 46 ruble jeni de pământ, Gheorghe Gore de 4 stânjeni de
Bradu Constantin – 92 ruble pământ, Vasile Milescu de 1,5 stânjeni de pământ,
Buga Ion – 23 ruble Grigore Milescu de 2 stânjeni de pământ, Ion Straistă
Caraman Constantin – 46 ruble de 2  stânjeni de pământ, Ion Buga 0,5 stânjeni de
Caraman Dumitru – 46 ruble pământ, etc. De menționat că, în 1874, negustorul
Caraman Iovu – 185 ruble Mihail N. Langada stăpânea în moșia satului circa
Ciocan Constantin – 46 ruble 93 desetine pe care, așa cum afirma el, le procurase
Ciocan Iacob – 46 ruble cu acordul sătenilor (ANRM, F. 37, i. 5 d. 2103,
Coroianu Tudor – 23 ruble f. 25-26, 28; ibidem, F.260, i.1, d. 286, f.1).
Doni Constantin – 23 ruble Un conflict funciar de proporții are loc în
Gala Gheorghe – 23 ruble anul 1867. La 17 iulie 1867, Ion Pavel Plămădeală,
Gârlea Grigore – 46 ruble Vasile Ion Nuță, Constantin Gheorghe Marin și
Glijinschi Ion – 232 ruble Zamfir Platon Lungu, reprezentanți ai răzeșilor din
Gore Gheorghe – 185 ruble partea de jos a satului Mereni, se plângeau că în
Hâncu Ion – 23 ruble baza documentelor de cumpărare, bazate pe dreptul
Ionașcu Vasile - 185 ruble rudeniei de sânge, „răzeșul nostru, nobilul Mihail
Jigan Luchian – 116 ruble Donică Iordăchescu a dorit să-și tragă o brazdă în
Milescu Grigore – 464 ruble mijlocul nostru până la mijlocul moșiei și nu așa
Milescu Ilie – 92 ruble cum am stăpânit până acum: cu lungimea până la râul
Milescu Vasile – 69 ruble Bâc, ajungând până la hotarul cu moșia Cimișeni”.
Muncescu Vasile - 46 ruble Plângerea era semnată de către descen­denți ai „bă-
Muncescu Toader – 46 ruble trânului” Iordăchescu și anume: Agachi Ion Lupu,
Negru Andrei – 23 ruble Agachi Vasile Grigore, Baciu Ștefan Chirică, Baciu
Nistor Ion – 139 ruble Iacob Maftei, Baciu Maftei, Baciu Onisim, Brumă
Plămădeală Andrei – 92 ruble Gheorghe, Buga Ion, Buga Tănase Grigore, Capșa
Portas Hariton – 139 ruble Ion Ion, Cercel Lupu, Ciolan Gheorghe Constantin,
Roșca Iosip – 92 ruble Donică Constantin Vasile, Donici Lupu Vasile,
Roșca Tănase – 116 ruble Frunză Axente, Gore Gheorghe Fiodor, Gușan Ion
Sclifos Gheorghe – 185 ruble Vasile, Gușan Straton Lupu, Iordăchescu Ion Ștefan,
Știrbu Iacob - 92 ruble. Ipati Ion Chirică, Lungu Ion Fiodor, Mălai Ștefan,
Straistă Ion – 185 ruble Mardari Vasile Fiodor, Nicula Gheorghe, Nuță
Streșină Niță - 46 ruble Costache, Nuță Fiodor Grigore, Nuță Ion Grigore,
Tăbăcaru Andrei – 278 ruble Oglindă Ion Alexandru, Perju Nastase, Platon Ion,
Țigan Grigore – 208 ruble Platon Nicolae Ion, Platon Petru, Platon Vârlan,
Toma Lupu - 92 ruble Ponurcă Ion Nastase, Postică Dumitru, Postică Fiodor
Toma Vasile - 92 ruble Sidor, Postică Ion Fiodor, Postică Ion Iacob, Postică
Sidor Fiodor, Pușcaș Vasile Ion, Racu Pintilie Tudose,
Sălcuțan Lupu Ion, Samoilă Gheorghe Andrei, Sava
Lupu Ilie, Scobioală Costachi Vasile, Scobioală
 Vasile, Spoială Andrei Ion, Stratu Fiodor Tudose, În 1903, față de anii ´70 ai secolului XIX,
M ereni 42

Țigan Gheorghe Constantin, Țigan Ion Constantin, situația zootehnică degradase considerabil. Numărul
Țigan Ion Grigore, Țigan Lupu Vasile, Țiganu cabalinelor scăzuse de la 348 (1870) la 315 (1903),
Gheorghe, Țurcan Gheorghe Trofim, Vasiliță Fiodor al bovinelor – de la 1360 la 462, iar al ovinelor de la
Andrei, Vasiliță Gheorghe Dănilă, Zaharia Gheorghe 2182 la 1367. Cu alte cuvinte, numărul cabalinelor a
Vasile, Zaharia Ion Vasile și Zamfir Oglindă (ANRM, scăzut cu 9 %, al bovinelor cu 66 %, iar al ovinelor
F. 37, i. 5, d. 2056, f. 1, 2-2v, 5). cu 37 %. [Hozeaistveno-ekonomiceskie svedenia o
țăranah Kosteștskoi, Merenskoi i Ialovenskoi vo-
La răscrucea secolelor XIX-XX, moșia lostei Kiși­niovskogo uezda. Svedenia sobranî V. V.
Merenilor cuprindea 4982 desetine, inclusiv 2225 Ianovskim, Chișinău, 1904 (vezi anexa de la finele
desetine ale răzeșilor. Cei mai mari proprietari erau: cărții)].
La răscrucea se­
Zamfir Lungu și Gheorghe Vasiliță – 369 co­l elor XIX-XX, în
desetine Mereni existau două
Constantin Grosu – 368 desetine mori de cai. Una din
Arcadie Pavel Tverdohlebov – 364 desetine ele aparținea lui Ion
Mihail Langada – 313 desetine Bujac și se afla pe lo-
Ion Donică-Iordăchescu – 310 desetine cul unde actualmente
Alexandru Vlas, Ion Ermurache, Costache se găsește gospodăria
Begliț și alții („bătrânul” Decusară) – 264 nepotului său – Vasile
desetine Bujac. A doua moară
Gheorghe Speianu și Stepan Mălai și alții aparținea lui Zaharia
– 156 desetine Ciobanu și se afla vis-
Constantin și Gheorghe Dănuță– câte 101 a-vis de teritoriul unde Profir E. Rejep
desetine este gospodăria lui
Gheorghe și Pavel Oglindă și alții (corpul Veaceslav Baciu. Exis­
„Roșior”) – câte 101 desetine tau și mori de vânt. La
Fiodor Straistă și Constantin Nuță – 96 începutul sec. XX, în
desetine Mereni erau 4 mori de
Elizaveta Serbova și Elena Mantuș – 72 vânt, care aparțineau
desetine următoarelor persoane:
Vasile Sălcuțanu – 70 desetine Petru Racu (pe pan-
Dumitru Ionașcu – 59 desetine ta holmului, în par-
Andrei și Gheorghe Gurschi – 50 desetine tea dreaptă  a  drumu­
Vasile Istrate – 39 desetine lui spre  gara  Mereni),
Ana Plămădeală – 30 desetine Arion Ganu (Hanu?)
Petru Ciorchină – 30 desetine (în  partea  satului
Matfei Gurschi – 28 desetine Chihaia, pe drum spre
satul Broas­ca/Floreni), Nicolae E. Rejep
(Otciot Kișiniovskoi uezdnoi zemskoi upravî Ștefănică Begliță (în
za 1889 god, p. 235-237; Drug, 17 octombrie partea de nord-est a
1905). satului, în locul unde
actualmente este depo­
zitul agricol al lui Ilie
Lungu, Toma Lungu (în limita gospodăriei contem- Către 1943 terenul arabil din Mereni era stăpânit de

43
porane a lui Gelbetea). către următorii săteni:
Cea mai per­for­mantă moară era cea a lui Profir

M ereni
E. Rejep, întreprin­dere construită între anii 1905- Afteni Tudosia A. – 2,0 ha
1907. Acea moară se deosebea de restul morilor prin Antoci Alexei P. – 4,0 ha
faptul că era cu aburi, înzestrată cu utilaj performant Antoci Constantin N. – 1,6 ha
adus din Germania. Către 1911 acea moară costa Antoci Ion A. – 7,0 ha
circa 14 mii ruble. După decesul proprietarului ce Antoci Vartolomei A. – 8,1 ha
survine în 1913, jumătate din moară îi revine soției Anton Efim V. – 6,2 ha
sale, Maria Fiodorovna Bogatkina, iar cealaltă Anton Vasile D. – 4,0 ha
jumătate – lui Nicolae E. Rejep, fratele său. Mai Anton Andrei D. – 4,1 ha
adăugăm că lui Profir Rejep îi aparține și meritul Anton Dumitru F. – 4,5 ha
întemeierii în Mereni a unei bănci. Este vorba despre Anton Dumitru C. – 4,0 ha
„Banca Populară Rejep” care a fost înființată către Anton Dumitru V. – 6,1 ha
anii 1910‑1911. Anton Filaret T. – 7,6 ha
În aceeași perioadă în sat funcționau prăvăliile lui Anton Iachim T. – 5,5 ha
S. C. Begliță, V. A. Ciorchină, I. D. Coțofană, A. L. Anton Teodor I. – 2,6 ha
Chiriță, I. C. Gavriliță, P. N. Gore, A. B. Margine, Babei Haralampie – 36 ha
P. E. Reneta, D. I. Sălcuțan, I. C. Scobioală, S.F. Baciu Dumitru I. – 7,5 ha
Stratu, băcănia lui B. G. Stratan, crâșmele lui C.M. Baciu Olga A. – 13,0 ha
Buga, I. F. Calmâc, M. I. Coțofană, C. G. Gore, Baciu Pavel D. – 3,8 ha
P. S. Nuță, berăria lui D. I. Zlotea, tutungeria lui Baciu Teodor Gh. – 2,2 ha
H. A. Cibotaru și farmacia lui I. C. Gavriliță. (Otciot Baciu Vladimir P. – 2,0 ha
Kișiniovskoi zemskoi upravî za 1909, p. 120-122, Baciu Alexandru I. – 7,6 ha
136; Otciot Kișiniovskoi uezdnoi zemskoi upravî Baciu Andrei A. – 4,0 ha
za 1910, p.148, 187; Otciot Kișiniovskogo zemstva Baciu Andrei E. – 6,2 ha
1912, p. 146; Otciot Kișiniovskoi uezdnoi zemskoi Baciu Andrei P. – 11,5 ha
upravî za 1913, p. 114; Otciot Kișiniovskogo zemstva Baciu Andrei T. – 5,5 ha
za 1915 god, p. 60; Otciot Kișiniovskogo zemstva za Baciu Anton G. – 5,0 ha
1918 god, p. 56.) Baciu Carp Ș. – 3,5 ha
Așa cum se știe, în urma reformei agricole efec- Baciu Cozma G. – 5,1 ha
tuate în Basarabia anilor 1918-1923, marile proprietăți Baciu Elisaveta L. – 1,6 ha
funciare au fost lichidate. Sub admi­nis­trația româ- Baciu Filimon L. – 3,3 ha
nească cei mai mari proprietari agricoli din Mereni Baciu Filip P. – 9,7 ha
erau Vera Diaconu (100 ha), Teodor I. Speianu (59,5 Baciu Gavril I. – 1,3 ha
ha), Haralampie Babei (36 ha), Grigore Gavriliță Baciu Gheorghe G. – 7,6 ha
(32,6 ha), Eufrosinia G. Oglindă (30,0 ha), Simion Baciu Gheorghe I. – 6,2 ha
Lungu (27,2 ha), Petru I. Gavriliță (27,1 ha), Ion D. Baciu Gheorghe N. – 5,5 ha
Margine (25,0 ha) și Timofei Plămădeală (23,0 ha). Baciu Gheorghe V. – 3,0 ha
Baciu Grigore C. – 7,2 ha
Baciu Ilarion A. – 3,2 ha
Baciu Ion V. – 2,0 ha
Baciu Marcu C. – 21,0 ha
Baciu Maria I. – 4,0 ha
M ereni 44

Baciu Marina T. – 6,5 ha Begliță Mihail Ștefan – 5,5 ha

Baciu Maxim C. – 5,0 ha Begliță Ștefan Constantin – 5,0 ha
Baciu Maxim T. – 10,2 ha Bejan Efim I. – 2,0 ha
Baciu Nichifor D. – 5,5 ha Bejan Filip S. – 4,7 ha
Baciu Pavel Grigore – 4,5 ha Bejan Sava H. – 7,0 ha
Baciu Profir F. – 4,0 ha Berjan Ana T. – 1,4 ha
Baciu Reveca E. – 2,0 ha Berjan Zaharia Sp. – 8,1 ha
Baciu Sava F. – 3,5 ha Berjan Alexei T. – 2,3 ha
Baciu Sava V. – 3,8 ha Berjan Cozma A. – 2,2 ha
Baciu Simion C. – 6,0 ha Berjan Elena I. – 5,7 ha
Baciu Sevastian Ș. – 5,7 ha Berjan Eugenia S. – 5,2 ha
Baciu Teodor C. – 7,8 ha Berjan Gheorghe – 4,1 ha
Baciu Vasile G. – 0,5 ha Berjan Hariton D. – 4,7 ha
Baciu Visarion I. – 7,0 ha Berjan Ion L. – 2,8 ha
Băidan Emanuil T. – 7,8 ha Berjan Maria A. – 5,1 ha
Baidan Lazăr M. – 3,3 ha Berjan Maria S. – 7,1 ha
Baidan Tamara A. – 2,3 ha Berjan Varvara Grigore 18,4 ha
Barbăroșie Ion L. – 5,6 ha Bernevec Eudochia G. – 8,5 ha
Barbăroșie Teodor 3,6 ha Boghiu Axenia O. – 7,0 ha
Barbăroșie Filip L. – 7,6 ha Boghiu Constantin N. – 2,2 ha
Barbăroșie Gherasim – 8,2 ha Boghiu Ion T. – 5,0 ha
Barbăroșie Ion 20,2 ha Boghiu Trofim M. – 0,5 ha
Barbăroșie Ion E. – 2,6 ha Bojescu Filip F. – 6,4 ha
Barbăroșie Ion E. – 6,8 ha Bojescu Gavril O. – 2,5 ha
Barbăroșie Luchian I. – 6,0 ha Bojescu Chiril 5,5 ha
Barbăroșie Marcu 6,0 ha Bojescu Constantin L. – 7,0 ha
Barbăroșie Maria S. – 2,4 ha Bojescu Constantin O. – 2,5 ha
Barbăroșie Onisim S. – 5,3 ha Bojescu Ioana O. – 2,6 ha
Barbăroșie Parfenie 8,0 ha Bolic Ecaterina F. – 3,5 ha
Barbăroșie Petru E. – 8,0 ha Boț Elena V. – 0,6 ha
Barbăroșie Simion S. – 5,5 ha Boț Petru V. – 0,4 ha
Barbăroșie Ștefan I. – 8,4 ha Boț Ștefan V. – 2,1 ha
Barbăroșie Timofei I. – 4,0 ha Botezatu Nicolae D. – 2,5 ha
Barbăroșie Vasile – 5,8 ha Brad Andrei Gh. – 6,9 ha
Bârcă Petru L. – 6,2 ha Brad Anton B. – 4,5 ha
Bârcă Toma M. – 7,8 ha Brad Constantin N. – 10,0 ha
Bârlădeanu Vasile P. – 2,5 ha Brad Ion F. – 11,1 ha
Batâr Luchian D. – 4,5 ha Brad Ion P. – 5,8 ha
Bâtcă Ion P. – 5,0 ha Brad Petru C. – 5,5 ha
Bâtcă Maria M. – 3,0 ha Brad Pilagheia Gh. – 2,75 ha
Bâtcu Iacob A. – 4,9 ha Bradu Vladimir G. – 8,8 ha
Begliță Vasile Ștefan –7,0 ha Brânzaniuc Filimon – 2,5 ha
Begliță Ana I. – 11,6 ha Brașoveanu Mihail G. – 4,1 ha
 45
Brașoveanu Ion Gh. – 1,5 ha Bugeac Luchian I. – 2,5 ha
Briceag Gheorghe I. – 1,0 ha Bugeac Simion L. – 8,1 ha
Briceag Pintilie I. – 6,0 ha Bugeac Suzana C. – 2,0 ha

M ereni
Briceag Ion I. – 2,5 ha Bugeac Teodor C. – 15,0 ha
Briceag Maria G. – 4,2 ha Bugeac Teodosie F. – 2,5 ha
Brumă Agrepina T. – 7,6 ha Bugeac Trofim I. – 6,8 ha
Brumă Ana A. – 2,4 ha Bugeac Vasile C. – 3,6 ha
Brumă Ana E. – 2,8 ha Bugeac Vasile I. – 5,7 ha
Brumă Grigore T. – 2,0 ha Bugeac Vladimir I. – 8,7 ha
Brumă Ion M. – 3,0 ha Bujac Afanasie I. – 6,5 ha
Brumă Iovu I. – 4,2 ha Bulgaru Vasile P. – 3,2 ha
Brumă Simion A. – 3,8 ha Bulgaru Ion P. – 2,0 ha
Brumă Teodor L. – 5,0 ha Bulgaru Mihail P. – 4,0 ha
Brumă Toma L. – 3,0 ha Bulgaru Pavel P. – 4,8 ha
Brumă Vera T. – 6,2 ha Bulgaru Vasile P. – 2,3 ha
Bud Achelina I. – 2,0 ha Bunu Alexandru T. – 5,7 ha
Bud Afanasie C. – 1,5 ha Bunu Iacob A. – 4,0 ha
Buga Alexei N. – 6,7 ha Burduja Chirică M. – 5,3 ha
Buga Andrei C. – 15,7 ha Butucel Gheorghe A. – 3,4 ha
Buga Andrei F. – 9,0 ha Butucel Ion – 0,5 ha
Buga Andrei I. – 5,0 ha Caimacan Ecaterina M. – 2,6 ha
Buga Dionisie C. – 3,1 ha Caimacan Grigore M. – 12,1 ha
Buga Filat A. – 5,0 ha Caimacan Irina U. – 6,0 ha
Buga Gheorghe – 3,7 ha Caimacanu Efim I. – 3,6 ha
Buga Iachim A. – 6,0 ha Calestru Terente Z. – 5,7 ha
Buga Ion F. – 5,0 ha Călugăru Ion C. – 10,8 ha
Buga Ion N. – 5,2 ha Călugăru Nicolae C. – 3,6 ha
Buga Ion Șt. – 9,0 ha Caman Nanie Gr. – 17,9 ha
Buga Leon A. – 8,0 ha Căpățină Zaharia C. – 6,9 ha
Buga Leon A. – 9,5 ha Capșa Cozma O. – 5,7 ha
Buga Marcu A. – 18,3 ha Capșa Ion O. – 7,0 ha
Buga Mihail P. – 2,2 ha Caraman Mihai D. – 3,7 ha
Buga Ștefan A. – 11,5 ha Caraman Diomid M. – 2,1 ha
Buga Toma I. – 3,9 ha Caraman Dumitru I. – 1,5 ha
Buga Trofim A. – 5,5 ha Caraman Gheorghe F. – 4,4 ha
Bugeac Emilian H. – 3,3 ha Caraman Haralampie I. – 3,1 ha
Bugeac Eremia L. – 7,7 ha Caraman Ilarion C. – 5,6 ha
Bugeac Eudochia I. – 2,0 ha Caraman Ion D. – 4,0 ha
Bugeac Gore I. – 12,0 ha Caraman Ion P. – 0,55 ha
Bugeac Hristian V. – 8,3 ha Caraman Maria A. – 4,3 ha
Bugeac Ion F. – 12,8 ha Caraman Nadejda C. – 0,52 ha
Bugeac Ion I. – 6,6 ha Caraman Parascovia F. – 3,0 ha
Bugeac Iosif H. – 4,0 ha Caraman Parascovia M. – 1,7 ha
M ereni 46

Caraman Petru Gh. – 0,1 ha Chiriță Teodor I. – 2,5 ha

Caraman Petru I. – 2,0 ha Cibotar Procopie A. – 2,1 ha
Caraman Stepanida A. – 16,2 ha Cibotaru Alexandru – 3,7 ha
Caraman Vasile F. – 3,9 ha Cibotaru Trofim H. – 7,0 ha
Caraman Vasile P. – 6,5 ha Cibotaru Alexei T. – 8,8 ha
Cârlig Atanasie S. – 5,7 ha Cibotaru Nicolae M. – 4,6 ha
Cazacu Alexandru N. – 1,85 ha Cibotaru Sava H. – 4,1 ha
Cazacu Andrei M. – 1,9 ha Cibotaru Ștefan S. – 5,9 ha
Cazacu Conon I. – 2,0 ha Cioban Efim A. – 6,2 ha
Cazacu Daria E. – 2,6 ha Ciobanu Andrei I. – 5,0 ha
Cazacu Darie G. – 6,3 ha Ciobanu Petru V. – 3,7 ha
Cazacu Dumitru D. – 2,0 ha Ciobanu Sofia N. – 9,0 ha
Cazacu Feodosia I. – 5,0 ha Ciobanu Vartolomei T. – 5,5 ha
Cazacu Feodosia M. – 4,5 ha Ciobanu Agrepina L. – 5,1 ha
Cazacu Ion N. – 5,6 ha Ciobanu Alexandru C. – 2,1 ha
Cazacu Serghei I. – 1,5 ha Ciobanu Ana I. – 9,0 ha
Cazacu Zaharia I. – 1,1 ha Ciobanu Andrei G. – 0,7 ha
Cercel grigore S. – 13,2 ha Ciobanu Anisia B. – 21,6 ha
Cercel Haritina S. – 5,3 ha Ciobanu Artimon F. – 4,5 ha
Cercel Iacob A. – 2,0 ha Ciobanu Chilina V. – 5,2 ha
Cercel Ion – 4,0 ha Ciobanu Efim Z. – 9,0 ha
Cercel Maria A. – 1,6 ha Ciobanu Emilian N. – 11,0 ha
Chiper Mihail A. – 3,0 ha Ciobanu Filip Gr. – 8,2 ha
Chirca Ion O. – 3,1 ha Ciobanu Gheorghe M. – 2,0 ha
Chirică Andrei F. – 9,5 ha Ciobanu Iovu C. – 10,3 ha
Chirică Constantin O. – 1,5 ha Ciobanu Mihail C. – 3,0 ha
Chirică Emilian Ștefan 5,7 ha Ciobanu Mihail Z. – 9,0 ha
Chirică Eremia O. – 3,1 ha Ciobanu Petru Gr. – 20,1 ha
Chirică Ion H. – 6,1 ha Ciobanu Simion C. – 0,6 ha
Chirică Parascovia A. – 6,0 ha Ciobanu Simion V. – 3,0 ha
Chirică Petru I. – 1,1 ha Ciobanu Teodor C. – 3,9 ha
Chirilenco Iacob I. – 4,5 ha Ciobanu Toma A. – 10,6 ha
Chirilenco Ion V. – 3,4 ha Ciocan Zasim I. – 5,9 ha
Chirilenco Ștefan – 2,1 ha Ciocan Alexei A. – 1,5 ha
Chirilenco Teodosia – 4,6 ha Ciocan Constantin A. – 16,0 ha
Chiriță Mihail A. – 2,1 ha Ciocan Eufrosenia I. – 12,6 ha
Chiriță Agafia A. – 3,5 ha Ciocan Tudora A. – 5,8 ha
Chiriță Emilian T. – 3,1 ha Ciolan Arsenie P. – 4,2 ha
Chiriță Gavril T. – 4,0 ha Ciolan Efim I. – 6,9 ha
Chiriță Iacob A. – 6,1 ha Ciolan Filip A. – 4,5 ha
Chiriță Nichita A. – 5,2 ha Ciolan Ioana A. – 3,1 ha
Chiriță Pavel A. – 2,1 ha Ciolan Ion G. – 4,5 ha
Chiriță Petru T. – 3,1 ha Ciolan Marfa F. – 9,0 ha
 M ereni 47
Ciolan Nicolae I. – 6,0 ha Costin Vasile N. – 8,7 ha
Ciolan Platon I. – 4,2 ha Creangă Anastasia I. – 0,5 ha
Ciolan Serghei S. – 3,5 ha Crețu Pahomie Gh. – 3,0 ha
Ciorăscu Eudochia M. – 1,0 ha Crețu Eudochia M. – 1,4 ha
Ciorăscu Isidor M. – 11,2 ha Crețu Gheorghe – 1,0 ha
Ciorchină Alexandru I. – 2,0 ha Crețu Grigore N. – 2,0 ha
Ciorchină Dumitru F. – 6,8 ha Crețu Grigore V. – 1,0 ha
Ciorchină Efim A. – 1,8 ha Crețu Ion A. – 3,7 ha
Ciorchină Grigore I. – 12,1 ha Crețu Olga D. – 1,9 ha
Ciorchină Grigore – 10,0 ha Crețu Pavel – 1,1 ha
Ciorchină Grigore P. – 5,2 ha Crețu Petru M. – 2,0 ha
Ciorchină Iacob A. – 4,2 ha Crețu Serghei Gh. – 3,0 ha
Ciorchină Ion G. – 3,5 ha Crețu Teodor S. – 2,5 ha
Ciorchină Maxim G. – 5,1 ha Crețu Vasile S. – 2,5 ha
Ciorchină Petru G. – 3,2 ha Cucereanu Efimie I. – 10,2 ha
Ciorchină Tatiana – 6,0 ha Cuciuc Andrei H. – 5,5 ha
Ciorchină Teodor G. – 5,3 ha Culicovschi Fevronia 6,0 ha
Ciorchină Zaharia A. – 1,5 ha Dănuță Andrei E. – 3,0 ha
Ciorescu Ion M. – 7,1 ha Dănuță Emilian 3,0 ha
Coipan Alexandru V. – 5,1 ha Dănuță Petru E. – 5,1 ha
Coipan Dumitru A. – 7,5 ha Deliu Alexandru P. – 5,0 ha
Coipan Gavril A. – 3,7 ha Deliu Anton P. – 4,2 ha
Coipan Haritina M. – 4,0 ha Deliu Gherasim S. – 2,5 ha
Coipan Iacob G. – 4,0 ha Deliu Ilie B. – 9,2 ha
Coipan Isai G. – 2,3 ha Deliu Ion I. – 5,0 ha
Coipan Maria A. – 8,7 ha Deliu Ion A. – 3,9 ha
Coipan Profir I. – 12,3 ha Deliu Scridon P. – 8,4 ha
Cojușneanu Petru Z. – 6,0 ha Deliu Serghei A. – 2,0 ha
Cojușneanu Teodor T. – 3,0 ha Diaconu Domente E. – 5,5 ha
Cojușneanu Tudosie – 4,0 ha Diaconu Efim I. – 4,75 ha
Comerzan Vasile S. – 3,5 ha Diaconu Parascovia Șt. – 4,7 ha
Condrea Chiril A. – 3,5 ha Diaconu Vera –100 ha
Condrea Iovu I. – 17,2 ha Dicusară Chirică – 4,1 ha
Condrea Petru P. – 4,1 ha Dicusară Ion C. – 2,2 ha
Condrea Vasile A. – 1,0 ha Dicusară Nichifor C. – 1,8 ha
Condrea Victor L. – 16,8 ha Dochin Ioana S. – 0,5 ha
Coroian Ion – 2,6 ha Dochin Leon S. – 2,4 ha
Coroianu Ignat I. – 2,6 ha Donțu Grigore A. – 3,6 ha
Coropcă Ion D. – 1,8 ha Donțu Chiril A. – 4,1 ha
Coropcă Sofronie D. – 3,5 ha Donțu Iacob A. – 6,9 ha
Coropcă Teodor I. – 1,6 ha Donțu Timofte G. – 3,3 ha
Costin Ion N. – 10,8 ha Dorofte Chiriță A. – 13,2 ha
Costin Nicolae – 3,0 ha Dovicenco Mitrofan – 5,5 ha
M ereni 48

Dovicenco Petru S. – 7,8 ha Gavriliță Andrei S. – 7,5 ha

Dovicenco Scridon – 1,1 ha Gavriliță Ecaterina O. – 2,2 ha
Ermurachi Atanasie M. – 4,7 ha Gavriliță Elena I. – 2,0 ha
Ermurachi Ilie I. – 8,0 ha Gavriliță Gheorghe S. – 4,3 ha
Ermurachi Vasile M. – 18,1 ha Gavriliță Grigore – 32,6 ha
Ermurachi Diomid E. – 4,9 ha Gavriliță Isai O. – 6,1 ha
Ermurachi Efimia – 3,4 ha Gavriliță Luca P. – 4,1 ha
Ermurachi Eugenia M. – 0,5 ha Gavriliță Nicolae I. – 5,0 ha
Ermurachi Gheorghe – 6,0 ha Gavriliță Petru I. – 27,1 ha
Ermurachi Iachim S. – 5,5 ha Gavriliță Teodor I. – 4,0 ha
Ermurachi Ion M. – 11,0 ha Gavriliță Teodor P. – 0,3 ha
Ermurachi Ion E. – 13,0 ha Glava Iachim I. – 2,8 ha
Ermurachi Pavel S. – 6,0 ha Glava Ion L. – 7,1 ha
Ermurachi Simion – 12,0 ha Glava Vasile V. – 5,9 ha
Ermurachi Teodor I. – 8,5 ha Gogu Agafon C. – 4,5 ha
Filipov Nicolae P. – 0,22 ha Gogu Ana S. – 6,8 ha
Florica Maria H. – 0,5 ha Goja Ioan E. – 4,6 ha
Foiu Teodor G. – 6,6 ha Golovei Iacob C. – 0,5 ha
Frunză Elena U. – 3,2 ha Gore Ioana I. – 1,8 ha
Frunză Eufrosinia H. – 4,5 ha Gore Ion C. – 2,0 ha
Frunză Ion G. – 6,0 ha Gore Ion N. – 4,0 ha
Frunză Maria Gh. – 3,0 ha Gore Iovu M. – 4,5 ha
Frunză Maxim H. – 1,6 ha Gore Mina Nicolae – 2,0 ha
Frunză Sava Gh. – 4,4 ha Gore Mitrofan M. – 8,5 ha
Furtună Alexei C. – 4,1 ha Gore Nicolae I. – 7,0 ha
Furtună Chirilă Gh. – 3,8 ha Gore Vasile C. – 1,2 ha
Furtună Cristofor Gh. – 3,0 ha Gore Vera S. – 2,4 ha
Furtună Iachim – 3,0 ha Gorea Minachi I. – 4,8 ha
Gârlădeanu Anastasia – 14,5 ha Gorea Pintilie I. – 4,5 ha
Gârlea Alexandru T. – 2,1 ha Goreacu Ion P. – 2,0 ha
Gârlea Ana G. – 9,9 ha Grosu Andrei L. – 4,0 ha
Gârlea Dumitru T. – 3,1 ha Grosu Anton G. – 5,1 ha
Gârlea Nicolae D. – 3,2 ha Grosu Efim I. – 6,5 ha
Gârlea Nistor C. – 14,6 ha Grosu Iachim I. – 11,9 ha
Gârlea Panteleimon T. – 2,1 ha Grosu Lazăr C. – 3,5 ha
Gârlea Ștefan – 3,35 ha Grosu Mihai A. – 0,2 ha
Gârlea Toma S. – 3,6 ha Grosu Mihail M. – 10,1 ha
Gațapuc Andrei F. – 14,8 ha Grosu Simion I. – 3,6 ha
Gațapuc Axenia Ștefan – 9,8 ha Grosu Tudosie I. – 3,5 ha
Gațapuc Elena C. – 1,6 ha Grosu Vasile A. – 6,2 ha
Gavriliță Alexandru O. – 7,2 ha Gug Petru M. – 8,0 ha
Gavriliță Alexei I. – 8,2 ha Gugu Constantin Z. – 6,1 ha
Gavriliță Ana P. – 1,8 ha Gurschi Ion M. – 8,4 ha
 M ereni 49
Gurschi Iosif H. – 2,3 ha Jigan Panteleimon G. – 7,7 ha
Gurschi Maxim M. – 4,5 ha Jigan Pavel I. – 4,3 ha
Gurschi Mihail G. – 6,1 ha Lesnic Vasile G. – 2,1 ha
Gurschi Dumitru S. – 5,1 ha Leu Sofronie E. – 4,6 ha
Gurschi Filip Gh. – 6,1 ha Leu Gheorghe T. – 6,6 ha
Gurschi Gavril A. – 7,0 ha Leu Iachim F. – 2,8 ha
Gurschi Mihail A. – 5,3 ha Leu Nicolae D. – 4,1 ha
Gurschi Simion G. – 5,5 ha Leu Sava Gh. – 5,0 ha
Gușanu Elena E. – 7,2 ha Leu Toma I. – 5,3 ha
Gușanu Elisaveta Ștefan – 0,5 ha Luchian Chiril N. – 2,5 ha
Gușanu Simion C. – 3,5 ha Luchian Filip N. – 0,5 ha
Gușanu Vasile C. – 7,5 ha Luchian Irina – 0,1 ha
Hanu Gheorghe L. – 0,55 ha Lungu Alexei l. – 9,1 ha
Hanu Mavra M. – 0,5 ha Lungu Leon M. – 3,4 ha
Helbete Gherghe V. – 6,3 ha Lungu Teodor I. – 8,0 ha
Helbete Teodor V. – 2,3 ha Lungu Ana D. – 6,9 ha
Helbete Trofim Gheorghe – 5,3 ha Lungu Andrei Gheorghe – 6,0 ha
Iașcenco Grigore I. – 0,5 ha Lungu Condrea M. – 3,5 ha
Ilicevici Gheorghe F. – 13,0 ha Lungu Elena P. – 3,0 ha
Ionașcu Simion F. – 4,6 ha Lungu Filip L. – 7,2 ha
Ionașcu Efrim I. – 0,9 ha Lungu Grigore I. – 12,5 ha
Ionașcu Ion F. – 4,3 ha Lungu Haralampie S. – 14,0 ha
Ionașcu Nichita F. – 6,3 ha Lungu Iacob N. – 9,1 ha
Iordăchescu Alexandru S. – 2,7 ha Lungu Iacob T. – 1,0 ha
Iordăchescu Ion A. – 5,6 ha Lungu Ilie T. – 16,5 ha
Iordăchescu Nicoale – 12,6 ha Lungu Ion F. – 3,9 ha
Iordăchescu Parfenie – 5,1 ha Lungu Iovu P. – 4,1 ha
Iordăchescu Alexandra – 4,1 ha Lungu Leon L. – 18,4 ha
Iordăchescu Andrei – 3,0 ha Lungu Leon G. – 3,3 ha
Iordăchescu Ion A. – 10,5 ha Lungu Matvei L. – 5,5 ha
Iordăchescu Luca M. – 3,0 ha Lungu Mina I. – 9,0 ha
Iordăchescu Matvei S. – 7,6 ha Lungu Moisei L. – 9,6 ha
Iordăchescu Teodor – 4,5 ha Lungu Onisim L. – 6,8 ha
Istrate Nicon I. – 7,1 ha Lungu Panteleimon O. – 9,4 ha
Istrati Vasile N. – 19,8 ha Lungu Petru I. – 6,5 ha
Istrati Alexandra N. – 16,2 ha Lungu Petru T. – 18,7 ha
Istrati Andrei Gh. – 8,5 ha Lungu Procopie T. – 1,0 ha
Istrati Iulita Gh. – 3,0 ha Simion Lungu – 27,2 ha
Istrati Olga G. – 4,5 ha Lungu Simion Grigore – 5,0 ha
Jigan Efim G. – 10,0 ha Lungu Sofia – 9,3 ha
Jigan Eudochim G. – 17,5 ha Lungu Ștefan S. – 9,5 ha
Jigan Ion G. – 15,0 ha Lungu Teodor G. – 8,0 ha
Jigan Iulita I. – 11,3 ha Lungu Teodor G. – 8,6 ha
50

Lungu Teodor S. – 8,3 ha Margine Ion Șt. – 4,2 ha

Lungu Toma G. – 2,3 ha Margine Sofia – 7,0 ha
Lungu Toma G. – 2,6 ha Margine Vasile C. – 8,3 ha
M ereni

Lungu Vasile T. – 1,5 ha Mârza Eudochim L. – 5,0 ha

Lungu Vladimir G. – 3,5 ha Mârza Vavil E. – 1,5 ha
Lupan Ion Gh. – 5,1 ha Mateciuc Gheorghe P. – 5,5 ha
Lupan Iustin V. – 2,2 ha Matisiuc Ion P. – 5,3 ha
Lupan Maria F. – 14,0 ha Matisiuc Afanasie – 12,7 ha
Lupan Procopie V. – 2,2 ha Matisiuc Iustina M. – 2,7 ha
Lupan Simion V. – 8,7 ha Matisiuc Pavel M. – 8,0 ha
Lupu Axenia – 5,2 ha Matisiusc Ion M. – 2,1 ha
Lupu Grigore – 8,4 ha Milescu Sofronie I. – 1,5 ha
Lupu Postică E. – 1,1 ha Milinte Nichita T. – 1,1 ha
Madan Teodor G. – 0,5 ha Mirca Avram T. – 6,6 ha
Malai Leonid S. – 7,7 ha Mircă Chiril P. – 6,2 ha
Malai Simion S. – 5,6 ha Mișcoi Anastasia F. – 0,4 ha
Malai Serghei T. – 3,8 ha Mocan Teodor Gr. – 3,0 ha
Mânzăraru Afanasie T. – 6,1 ha Moraru Dumitru N. – 1,1 ha
Mânzăraru Axente T. – 4,5 ha Moraru Maxim I. – 7,1 ha
Mânzăraru Dumitru – 4,0 ha Moraru Simion V. – 3,3 ha
Mânzăraru Mihail – 2,8 ha Moraru Vasile Gh. – 2,5 ha
Mânzăraru Teodor S. – 6,4 ha Mură Tihon M. – 3,6 ha
Mânzăraru Trofim S. – 4,2 ha Mura Andrei C. – 6,0 ha
Marciuc Maria F. – 2,0 ha Mură Andrei S. – 1,5 ha
Marcu Alexandru M. – 3,5 ha Mură Chiril N. – 2,8 ha
Mardari Petru I. – 6,2 ha Mură Dumitru – 3,3 ha
Mardari Carp A. – 8,1 ha Mură Fevronia P. – 6,2 ha
Mardari Dumitru M. – 3,3 ha Mură Filip I. – 6,3 ha
Mardari Eremia A. – 4,9 ha Mură Gheorghe N. – 4,0 ha
Mardari Ion Ștefan – 3,0 ha Mură Iovu I. – 7,8 ha
Mardari Ion T. – 2,0 ha Mură Mihail N. – 3,7 ha
Mardari Ștefan M. – 0,64 ha Mură Nicanor P. – 6,3 ha
Mardari Teodor T. – 0,95 ha Mură Nicolae L. – 12,1 ha
Mardarie Andrei M. – 9,2 ha Mură Nistor S. – 2,1 ha
Mardarie Petru M. – 0,56 ha Mură Pahomie P. – 13,2 ha
Mardarie Tihon V. – 5,6 ha Mură Parfenie V. – 9,4 ha
Margine Cozma I. – 9,2 ha Mură Teodor V. – 5,5 ha
Margine Grigore Șt. – 2,1 ha Nacu Efimia A. – 1,5 ha
Margine Ana M. – 5,6 ha Nacu Nicolae A. – 5,1 ha
Margine Andrei D. – 4,5 ha Negru Iachim T. – 1,5 ha
Margine Andrei Ștefan – 2,7 ha Negru Iovu M. – 4,7 ha
Margine Grigore Ștefan – 3,1 ha Negru Maria M. – 5,5 ha
Margine Ion D. – 25,0 ha Negru Teodor V. – 2,0 ha
 51
Negru Toma V. – 2,6 ha Nuță Anastasia S. – 4,0 ha
Negru Vasile T. – 2,0 ha Nuță Andrei C. – 8,0 ha
Nichita Ioana T. – 4,6 ha Nuță Andrei T. – 5,3 ha

M ereni
Nichita Alexandru F. – 3,9 ha Nuță Chiril – 3,8 ha
Nichita Carp Gheorghe – 14,6 ha Nuță Constantin Ion – 7,9 ha
Nichita Gheorghe C. – 11,2 ha Nuță Dumitru I. – 4,8 ha
Nichita Nicolae T. – 8,1 ha Nuță Gheorghe – 5,0 ha
Nicu Maria V. – 3,1 ha Nuță Gheorghe T. – 7,8 ha
Nicu Mihail G. – 3,85 ha Nuță Gheorghe V. – 1,5 ha
Nicu Nicolae G. – 1,8 ha Nuță Grigore I. – 3,1 ha
Nicula Vasile V. – 3,5 ha Nuță Iacob T. – 5,0 ha
Nicula Alexandra V. – 1,0 ha Nuță Ion F. – 4,0 ha
Nicula Anisia G. – 2,5 ha Nuță Ion I. – 16,6 ha
Nicula Cozma G. – 6,0 ha Nuță Ion R. – 4,5 ha
Nicula Dumitru M. – 5,0 ha Nuță Ionichi S. – 3,0 ha
Nicula Elena I. – 1,3 ha Nuță Maria – 1,5 ha
Nicula Eugenia A. – 7,0 ha Nuță Mihail P. – 3,1 ha
Nicula Filimon Gh. – 11,5 ha Nuță Olga P. – 6,0 ha
Nicula Filip I. – 9,2 ha Nuță Pavel I. – 6,0 ha
Nicula Gheorghe F. – 10,1 ha Nuță Roman V. – 1,6 ha
Nicula Ilie G. – 8,8 ha Nuță Simion N. – 2,8 ha
Nicula Ion I. – 6,0 ha Nuță Simion P. – 5,1 ha
Nicula Moisei I. – 19,0 ha Nuță Simion V. – 5,0 ha
Nicula Nichifor V. – 6,0 ha Nuță Ștefan I. – 7,4 ha
Nicula Nicolae I. – 6,6 ha Nuță Teodor T. – 5,0 ha
Nicula Teodor Gheorghe – 4,7 ha Nuță Teodosie C. – 5,5 ha
Nicula Vasile M. – 3,1 ha Nuță Toma I. – 5,3 ha
Nistor Teodosie I. – 2,2 ha Nuță Trofim I. – 5,5 ha
Nistor Alexei I. – 18,7 ha Nuță Trofim S. – 6,7 ha
Nistor Isidor I. – 6,8 ha Nuță Vasile N. – 6,6 ha
Nistor Mina V. – 23,5 ha Nuță Vera T. – 1,25 ha
Nistreanu Dumitru Gh. – 4,5 ha Nuță Zinovia P. – 0,75 ha
Nistreanu Vasile S. – 6,4 ha Oglindă Mihail L. – 6,0 ha
Nogailâc Filimon C. – 3,0 ha Oglindă teodor G. – 4,0 ha
Nohailâc Vasile D. – 6,2 ha Oglindă Alexandru S. – 15,5 ha
Nuță Cozma C. – 3,9 ha Oglindă Alexei S. – 8,7 ha
Nuță Ion Gh. – 3,5 ha Oglindă Efim P. – 8,5 ha
Nuță Ion P. – 9,3 ha Oglindă Elena L. – 15,8 ha
Nuță Petru F. – 4,5 ha Oglindă Eufrosinia G. – 30,0 ha
Nuță Roman N. – 5,5 ha Oglindă Emilian Grigore – 5,5 ha
Nuță Trofim Gh. – 3,5 ha Oglindă Filip L. – 6,5 ha
Nuță Afanasie I. – 4,0 ha Oglindă Gheorghe P. – 3,5 ha
Nuță Alexandru V. – 3,5 ha Oglindă Gheorghe V. – 15,0 ha
52

Oglindă Leon L. – 8,0 ha Platon Constantin A. – 9,2 ha

Oglindă Maria G. – 6,0 ha Platon Matvei A. – 15,4 ha
Oglindă Onofrei S. – 13,6 ha Platon Trofim A. – 8,8 ha
M ereni

Oglindă Parfenie E. – 10,0 ha Platon Afanasie S. – 3,65 ha

Oglindă Sava G. – 3,9 ha Platon Andronic S. – 8,0 ha
Oglindă Ștefan I. – 6,5 ha Platon Efim P. – 17,7 ha
Ojog Gheorghe D. – 2,0 ha Platon Filip A. – 4,0 ha
Pană Feodosie P. – 6,2 ha Platon Ion A. – 5,15 ha
Pană Gore D. – 5,9 ha Platon Pilagheia P. – 12,0 ha
Pană Simion D. – 5,4 ha Platon Sofronie – 21,3 ha
Panfil Ignat I. – 5,5 ha Podghircă Hristina – 3,1 ha
Panfil Ion V. – 4,2 ha Podghircă Pavel E. – 10,1 ha
Panfil Maria S. – 2,5 ha Podoleanu Simion – 4,0 ha
Panfil Ștefan I. – 5,2 ha Poiată Alexandru Gheorghe – 2,1 ha
Panfil Teodor M. – 3,7 ha Poiată Iacob G. – 6,1 ha
Panfile Vasile G. – 7,2 ha Poiată Pavel A. – 2,1 ha
Panfile Dumitru Gh. – 11,8 ha Poiată Petru C. – 5,0 ha
Panfile Ioan I. – 3,6 ha Poiată Timofei A. – 1,2 ha
Panfile Maria M. – 0,5 ha Popa Fevronia Șt. – 3,6 ha
Panfile Mihail S. – 10,2 ha Popa Mihail A. – 7,1 ha
Panfile Pavel S. – 11,3 ha Popa Teodor Ștefan – 3,8 ha
Panfile Ștefan S. – 8,1 ha Popescu Traian N. – 1,0 ha
Panfile Teodor V. – 8,0 ha Portase Andrei I. – 9,4 ha
Panfile Vasiel P. – 10,0 ha Portase Feodosia A. – 5,0 ha
Panfile Vladimir M. – 4,3 ha Portase Gheorghe L. – 2,0 ha
Pântea Nina M. – 7,1 ha Portase Iacob I. – 8,5 ha
Patraș Ana D. – 4,5 ha Portase Ion L. – 6,5 ha
Petrea Nichita C. – 7,6 ha Portase Mihail – 3,0 ha
Plămădeală Agripina – 1,0 ha Portase Nichita L. – 5,8 ha
Plămădeală Anastasia – 4,6 ha Portase Timofei I. – 5,7 ha
Plămădeală Andriana – 8,3 ha Portase Tudosie I. – 0,5 ha
Plămădeală Constantin – 2,5 ha Portase Vasile I. – 6,0 ha
Plămădeală Eugenia – 10,0 ha Postică Andrei P. – 3,5 ha
Plămădeală Ioanichi – 8,9 ha Postică Axenia F. – 6,2 ha
Plămădeală Ion C. – 10,2 ha Postică Feodot Gheorghe – 5,1 ha
Plămădeală Ion M. – 4,7 ha Postică Gheorghe M. – 6,9 ha
Plămădeală Ion E. – 8,0 ha Postică Liuba Gr. – 4,0 ha
Plămădeală Maria – 1,5 ha Postică Maria E. – 0,5 ha
Plămădeală Mihail I. – 7,0 ha Postică Maria P. – 0,5 ha
Plămădeală Simion – 5,5 ha Postică Mihail A. – 0,2 ha
Plămădeală Ștefan E. – 7,4 ha Postică Mihail T. – 1,3 ha
Plămădeală Timofei – 23,0 ha Postică Parfenie O. – 3,4 ha
Plămădeală Tudosia – 8,1 ha Postică Pavel F. – 2,7 ha
 53
Postică Pavel S. – 9,0 ha Răileanu Ion I. – 8,9 ha
Postică Petru C. – 5,6 ha Răileanu Pavel I. – 2,7 ha
Postică Petru P. – 6,0 ha Răileanu Visarion V. – 10,1 ha

M ereni
Postică Profir E. – 7,5 ha Raiu Maria A. – 0,5 ha
Postică Sava G. – 17,1 ha Raiu Petru A. – 0,5 ha
Postică Simion P. – 5,75 ha Raiu Sava B. – 5,0 ha
Postică Teodor P. – 4,6 ha Reaboi Vasile O. – 1,1 ha
Pranițchi Grigore – 11,1 ha Rejep Nicolae Gh. – 10,1 ha
Proca Gheorghe I. – 1,75 ha Reveneală Ion – 4,0 ha
Proca Ion S. – 4,1 ha Roman Alexandru G. – 5,5 ha
Prodan Petru M. – 4,3 ha Roman Ana I. – 6,1 ha
Prodan Zaharia P. – 11,0 ha Roman Mihail I. – 5,7 ha
Prodan Andrei M. – 4,0 ha Romanenco Efim F. – 10,7 ha
Prodan Climente Gh. – 9,6 ha Romanenco Iulita F. – 5,1 ha
Prodan Ecaterina C. – 7,5 ha Roșca Elisaveta L. – 15,0 ha
Prodan Efim G. – 9,5 ha Roșca Eudochia L. – 3,1 ha
Prodan Luchian P. – 17,7 ha Roșca Gheorghe A. – 18,8 ha
Prodan Maria Gh. – 1,8 ha Roșca Maria A. – 7,0 ha
Prodan Maxim I. – 6,0 ha Rotar Constantin M. – 1,6 ha
Prodan Mihail O. – 7,5 ha Rotaru Chiril I. – 5,0 ha
Profir Panfile I. – 4,5 ha Rotaru Dionisie M. – 1,8 ha
Racu Ion I. – 11,5 ha Rotaru Dumitru M. – 1,0 ha
Racu Alexei P. – 2,5 ha Rotaru Haralampie M. – 1,2 ha
Racu Axenia M. – 3,5 ha Șalaru Pilagheia I. – 7,5 ha
Racu Casian – 0,5 ha Sălcuțanu Gheorghe I. – 10,5 ha
Racu David A. – 3,7 ha Sălcuțanu Teodor L. – 7,8 ha
Racu Filip G. – 5,2 ha Sălcuțanu Diomid A. – 6,6 ha
Racu Gheorghe I. – 5,2 ha Sălcuțanu Efim – 5,5 ha
Racu Gheorghe M. – 2,7 ha Sălcuțanu Eugenia V. – 7,4 ha
Racu Gorea – 13,0 ha Sălcuțanu Ion S. – 1,6 ha
Racu Ion A. – 3,0 ha Sălcuțanu Ion V. – 4,2 ha
Racu Ion I. – 6,0 ha Sălcuțanu Maria T. – 2,9 ha
Racu Ion P. – 2,6 ha Sălcuțanu Matroana G. – 3,6 ha
Racu Isidor P. – 3,1 ha Samoilă Efrem I. – 2,7 ha
Racu Pavel Gh. – 7,8 ha Samoilă Isache I. – 2,7 ha
Racu Petru N. – 10,2 ha Samoilă Luchian I. – 1,6 ha
Racu Petru V. – 9,1 ha Sângereanu Leon M. – 4,5 ha
Racu Serafim I. – 11,0 ha Sărăteanu Eremia S. – 1,4 ha
Racu Spiridon P. – 4,6 ha Sărăteanu Ion A. – 7,1 ha
Racu Teodor G. – 5,1 ha Sărăteanu Iosif G. – 3,2 ha
Racu Timofei A. – 2,5 ha Sârbu Alexei S. – 3,5 ha
Racu Zaharia N. – 2,5 ha Sârbu Ecaterina A. – 0,7 ha
Răducanu Nichita D. – 3,2 ha Sârbu Ion V. – 11,9 ha
54

Sârbu Isidor T. – 2,1 ha Scobioală Vasile G. – 8,5 ha

Sârbu Petru Șt. – 4,3 ha Scobioală Vasile T. – 3,4 ha
Sârbu Ștefan V. – 10,1 ha Scobioală Vladimir M. – 8,0 ha
M ereni

Sașco Pintilie Gr. – 4,1 ha Scruceanu Teodor L. – 2,2 ha

Șatohin Andrei G. – 1,0 ha Soltan Maria A. – 3,9 ha
Sava Efrosenia F. – 7,0 ha Soltan Ecaterina P. – 4,6 ha
Sava Haralampie N. – 5,5 ha Soltan Vasile P. – 4,3 ha
Sava Ion T. – 5,0 ha Speianu Ana G. – 1,6 ha
Sava Iulita H. – 6,7 ha Speianu Chiril I. – 16,0 ha
Sava Marcu T. – 4,5 ha Speianu Iacob G. – 19,0 ha
Sava Maria T. – 10,0 ha Speianu Teodor I. – 59,5 ha
Sava Mihail T. – 4,2 ha Speianu Ștefan I. – 8,3 ha
Sava Petru T. – 4,1 ha Sprânceană Iovu A. – 5,7 ha
Sava Ștefan V. – 5,0 ha Sprânceană Suzana A. – 5,5 ha
Sava Vasile I. – 11,5 ha Stasiev Stepanida T. – 0,5 ha
Sava Victor N. – 5,2 ha Știrbu Pavel I. – 3,8 ha
Scobioală Teodor I. – 4,0 ha Știrbu Ana A. – 15,6 ha
Scobioală Aftenie M. – 8,4 ha Știrbu Cozma I. – 5,1 ha
Scobioală Alexandru T. – 4,12 ha Straistă Alexandra E. – 1,6 ha
Scobioală Andrei I. – 9,9 ha Straistă Anton Gh. – 6,8 ha
Scobioală Andrei V. – 1,1 ha Straistă Avram C. – 6,5 ha
Scobioală Constantin G. – 2,5 ha Straistă Eudochia A. – 3,3 ha
Scobioală Efim G. – 2,8 ha Straistă Gheorghe A. – 3,5 ha
Scobioală Elisaveta D. – 6,5 ha Straistă Gheorghe I. – 5,5 ha
Scobioală Gheorghe P. – 32,0 ha Straistă Grigore I. – 7,3 ha
Scobioală Grigore – 11,0 ha Straistă Ion A. – 3,6 ha
Scobioală Ion C. – 20,0 ha Straistă Marcu I. – 4,0 ha
Scobioală Ion E. – 4,4 ha Straistă Mihail G. – 4,5 ha
Scobioală Iosib M. – 5,5 ha Straistă Petru – 4,0 ha
Scobioală Iovu C. – 8,0 ha Straistă Simion D. – 11,9 ha
Scobioală Mihail G. – 4,45 ha Straistă Simion G. – 4,0 ha
Scobioală Mihail V. – 3,0 ha Straistă Vasile D. – 18,5 ha
Scobioală Natalia I. – 3,4 ha Stratu Teodosie C. – 5,5 ha
Scobioală Nicanor V. – 3,0 ha Stratu Vasile T. – 11,0 ha
Scobioală Nicolae – 5,5 ha Stratu Vladimir C. – 6,1 ha
Scobioală Petru M. – 3,6 ha Stratu Cristea H. – 6,0 ha
Scobioală Petru V. – 3,0 ha Stratu Gavril I. – 4,7 ha
Scobioală Stepanida F. – 1,4 ha Stratu Ion – 25,0 ha
Scobioală Teodor V. – 4,5 ha Stratu Iovu V. – 8,8 ha
Scobioală Teodor C. – 5,0 ha Stratu Leon – 9,3 ha
Scobioală Teodora G. – 6,6 ha Stratu Luca F. – 8,9 ha
Scobioală Teodosie V. – 4,1 ha Stratu Mihail – 2,9 ha
Scobioală Toma G. – 21,0 ha Stratu Simion – 2,5 ha
 55
Ștribu Andrei I. – 4,5 ha Toma Constantin G. – 6,5 ha
Strotu Roman V. – 3,2 ha Toma Dănilă I. – 3,5 ha
Suruceanu Larion F. – 1,6 ha Toma Efim A. – 5,2 ha

M ereni
Suruceanu Vartolomei – 2,1 ha Toma Gheorghe H. – 4,9 ha
Suruceanu Zaharia L. – 4,5 ha Toma Grigore G. – 4,6 ha
Tataru Hristina I. – 1,0 ha Toma Grigore V. – 7,8 ha
Terente Teodor Z. – 3,5 ha Toma Ion F. – 1,0 ha
Țiganu Agafia V. – 5,7 ha Toma Ion I. – 7,2 ha
Țiganu Andrei Ștefan – 3,8 ha Toma Ion V. – 4,4 ha
Țiganu Andrei M. – 8,1 ha Toma Iovu I. – 1,6 ha
Țiganu Anton Z. – 7,5 ha Toma Lucheria I. – 3,0 ha
Țiganu Chiril Z. – 6,0 ha Toma Macarie I. – 2,0 ha
Țiganu Efim T. – 1,1 ha Toma Matei H. – 5,5 ha
Țiganu Efim F. – 18,5 ha Toma Matroana I. – 1,8 ha
Țiganu Emilia I. – 5,1 ha Toma Mihail G. – 6,4 ha
Țiganu Feodor Gh. – 3,6 ha Toma Nicu – 2,4 ha
Țiganu Ion T. – 3,3 ha Toma Nuță Ștefan – 6,0 ha
Țiganu Ion N. – 3,3 ha Toma Teodora A. – 2,3 ha
Țiganu Ion Z. – 9,5 ha Toma Teodosia G. – 1,6 ha
Țiganu Moisei D. – 1,6 ha Toma Vasile D. – 9,8 ha
Țiganu Nicolae Șt. – 2,9 ha Toma Vasile I. – 3,4 ha
Țiganu Pavel T. – 1,1 ha Toma Vasile O. – 6,5 ha
Țiganu Petru V. – 3,1 ha Trofim Sava I. – 6,5 ha
Țiganu Petru Z. – 7,5 ha Țurcan Maria T. – 3,4 ha
Țiganu Scridon A. – 6,5 ha Țurcanu Ștefan F. – 9,0 ha
Țiganu Simion G. – 6,6 ha Țurcanu Timofei A. – 6,7 ha
Țiganu Ștefan Z. – 6,1 ha Țurcanu Alexandru F. – 6,0 ha
Țiganu Teodor T. – 9,0 ha Țurcanu Andrei Gh. – 9,8 ha
Țiganu Timofei A. – 8,1 ha Țurcanu Chiril B. – 2,6 ha
Țiganu Vasile L. – 0,6 ha Țurcanu Conon – 8,2 ha
Țiganu Vasile M. – 3,3 ha Țurcanu Conon L. – 3,1 ha
Țiganu Zinovia I. – 0,2 ha Țurcanu Iacob A. – 0,15 ha
Tolmazan Gheorge – 5,0 ha Țurcanu Ioana I. – 6,8 ha
Toma Ștefan Gr. – 7,1 ha Țurcanu Ion A. – 0,6 ha
Toma Afanasie C. – 5,7 ha Țurcanu Ion F. – 0,6 ha
Toma Afanasie D. – 12,3 ha Țurcanu Pavel C. – 5,2 ha
Toma Afanasie I. – 2,3 ha Țurcanu Pavel O. – 2,0 ha
Toma Andrei H. – 7,2 ha Țurcanu Procopie C. – 4,0 ha
Toma Andrei I. – 8,0 ha Țurcanu Trofim A. – 6,0 ha
Toma Anisim A. – 6,0 ha Țușcă Ion N. – 0,1 ha
Toma Anton F. – 1,0 ha Țușca Petru – 6,7 ha
Toma Carp O. – 6,5 ha Tverdohlebov Anatol – 0,74 ha
Toma Casian I. – 3,2 ha Ursu Iovu I. – 6,1 ha
56

Ursu Gheorghe N. – 4,1 ha

Ursu Ion C. – 1,0 ha
Varticeanu Ion Gh. – 35,3 ha
M ereni

Vasiliță Varvara – 4,0 ha

Vasiliță Arsenie P. – 8,7 ha
Vasiliță Chiril N. – 10,7 ha
Vasiliță Ion F. – 7,8 ha
Vasiliță Ion L. – 2,1 ha
Vasiliță Ion N. – 5,3 ha
Vasiliță Ion P. – 13,4 ha
Vasiliță Lazăr P. – 15,4 ha
Vasiliță Simion P. – 12,5 ha
Vasiliță Teodor L. – 7,0 ha
Vieru Teodor Ștefan – 4,0 ha
Vieru Filip P. – 6,0 ha
Vieru Hariton Șt. – 3,2 ha
Vieru Ioana Ștefan – 5,0 ha
Vieru Sofia M. – 1,2 ha
Vlas Ana I. – 5,5 ha
Vlas Efim I. – 4,1 ha
Vlas Efimia D. – 4,9 ha
Vlas Filimon P. – 1,0 ha
Vlas Ion A. – 3,2 ha
Vlas Pavel V. – 3,5 ha
Vlas Tecla A. – 6,7 ha
Vlas Teodor T. – 5,5 ha
Zlotea Constantin T. – 3,0 ha
Zlotea Iacob P. – 10,5 ha
Zlotea Panteleimon D. – 3,5 ha
Zlotea Scridon V. – 4,1 ha
Zlotea Simion F. – 2,5 ha
Zlotea Teodor E. – 3,5 ha
Zlotea Timofei C. – 3,3 ha
Zlotea Tudosia C. – 2,2 ha
Zlotea Zinovie D. – 3,7 ha
ZloteaVicol C. – 4,2 ha
Partea finală a actului de examinare a morii „Rejep”, către 1922

(ANRM, F. 339, i.1, d. 10065, f. 1-17)

 57
M ereni
Consiliul de administrație al Băncii Populare „Traian” din Mereni. De la stănga la dreapta: Simion Ciobanu (contabil),
Toader Scobioală, Nichita Carp, Timotei Madan (casier), Toader Platon (președintele consiliului băncii), Alexei Nistor,
Sava Postică, Moisei Nicula, Ion (Ionichi) Grosu; în picioare: Matfei țiganu (servitor). 6 mai 1929.

Industria, comerțul și finanțele din Merenii inter- Banca populară s-a numit un timp „Tovărășia
belici erau reprezentate de 6 mori, două coope­rative de de Credit Mereni” și avea inițial un capital privat
consum, două băcănii, cinci cârciumi și o bancă po- de 35 mii 176 lei. Aproape un deceniu președinte al
pulară. Proprietari ai morilor au fost Vasile Cotoman, acestei instituții a fost Timofei Plămădeală. În 1929
Maria Novac, Ștefan Begleț, Toma Lungu, Nichita în fruntea băncii populare „Traian” vine săteanul
Ganu și Pavel Băț. Cooperativele de consum nr.1 și Toader Platon. Între 1941-1944 „Banca Populară
nr. 2 au fost stăpânite de Elic și Hașec Ferman, Ios Rejep” a fost condusă de un oarecare Gemăneanu,
Țireliman, Ioan Gore, Teodor Platon, Bluma Preser funcția de contabil-șef fiind îndeplinită de către Ion
și Alton Vainberg. Cârciume erau întreținute de către Mardari. (Dicționarul statistic al Basarabiei, întocmit
Nicolae Ceaicovschi, Petru Gavriliță, Ioan Gore, pe baza recensământului populației din anul 1902,
Pintilie Gore, Petru Mardari, Dumitru Săculțanu și corectat prin date actuale statistice ale primăriei
Ioan Scobioală. În sat funcționau și câteva brutării. și prin tabelele biroului de populație centralizate
Ele aparțineau lui Efimie Ciobanu, Ioan Mura, Iancu în 1922/1923, Chișinău 1923, p. 282-283; Anuarul
Preser, Bercu Rabinovici și Ion Speianu. Cizmarii „SOCEC” al României Mari, vol.II – Provincia.
satului erau Ioan Corobea, Trofim Cravcenco, Arion 1923-1924, București, 1924, p. 110; ANRM, F. 39, i.
Grosu și Tudose Toma, iar de croitorie se ocupau 10, d. 1334, f. 85-85 v.; ibidem, F.70 i.1 d.36 passim;
Dumitru Coipan, Ioan Mura și Ioan Racu. ibidem, F.1793, i.1, d. 191, f. 26).
58
M ereni

Maxim Ciorchină cu familia în timpul organizării colhozului (1949)

Sub ocupația sovietică agricultura din Mereni a Vladimir Șt. Savciuc (1969-1974), Gheorghe S. Ursu
fost colectivizată. Inițial, în 1949, au fost întemeiate (1990-1996) și Gheorghe Gh. Sandacci (1974-1990;
3 arteluri agricole: „Calea leninistă”, „Dimitrov” și 1996-1998).
„Bolșevik”. Zece ani mai târziu, colhozurile existen- Printre primii mecanizatori din sat îi menționăm
te pe teritoriul satului se unifică, formând colhozul pe Petru Caraman, Iovu Gore, Constantin Grosu,
„Pravda”. În acel moment gospodăria dispunea de 22 Tudor Sălcuțan, Alexei Perciuleac etc. O parte dintre
tractoare, 5 combine și 12 camioane. De menționat ei absolviseră cursuri speciale la școala de tractoriști
că printre primii președinți ai gospodăriilor colective din Todirești, care a funcționat până la 1940, alții au
din Mereni au fost Afanasie I. Țurcan (1949-1955), studiat tractorul la SMT-ul din Budești. În ceea ce
Alexei Ch. Furtună (1949-1951), Grigore M. Postică privește tehnica utilizată, observăm că în anii ´50
(1949-1950), Vladimir A. Caraman (1951-1952), erau folosite tractoare de model HTZ-15/30, S-60,
Vasile Șt. Nistreanu (1950-1951), Vladimir I. Chiriac Universal, STZ-NATI. Mai târziu se trece la tractoa-
(1951-1953), Petru P. Donnic (1953-1955), Pavel P. rele de tipul DT-54 (DT-54 A) produse la uzinele din
Marțânișin (1955-1956) și Vasile C. Maraliuc (1957- Harkov și Stalingrad. Pentu munca eficientă de care au
1961). În continuare, până la desființarea sa în 1998, dat dovadă, unii mecanizatori (este și cazul lui Petru
gospodăria a fost administrată de către Pavel C. Caraman) au fost distinși cu titlul „Mecanizator emerit
Diacenco (1961-1966), Leonid D. Baltă (1966-1969), al Moldovei”. (Informație oferită de A. P. Caraman.)
 59
M ereni
Lucratori ai colhozului din Mereni către anul 1952

Funcționari ai gospodăriei colective

din Mereni.
Răndul I, de la stănga la dreapta:
Vladimir I. Chiriac (președinte
de colhoz), Gheorghe T. Nicula
(contabil),
Marcu A. Portas (șef de fermă).
Răndul II: de la stănga la dreapta:
Ion T. Sava și Spiridon P. Racu
(începutul anilor ´50 ai sec. XX)
M ereni 60

Agricultori din Mereni (1953)

Agricultori din Mereni (1956)

Lucrători ai sectorului zootehnic (1960)

Lucrători ai punctului
de vinificație (1959)
M ereni 62

Mecanizatori ai colhozului „Pravda” (anii ´70 ai sec. XX)

Către 1966 în colhozul „Pravda” intrau satele I. Cucereanu), de o brigadă pentru prestarea a diverse
Mereni, Chirca și Merenii Noi cu o suprafață totală servicii în cadrul colhozului (conducător – Mihai
de circa 12 000 ha. La începutul anilor ´70, colho- M. Platon), de două ferme de bovine (conducători –
zul dispunea de 12 brigăzi, inclusiv patru brigăzi Andrei Portas și Andrei I. Bujac), o fermă de porcine
de câmp, trei brigăzi viticole și una legumicolă. În (conducător – Zinovie I. Vișanu), o fermă de ovine și
colhoz activau atunci circa 30 specialiști cu studii una avicolă (conducător – Isidor S. Postică).
superioare și 18 cu studii medii speciale.
Ca locțiitor al președintelui colhozului „Pravda”
timp de aproape două decenii a fost Gheorghe Șt.
Plămădeală (n.  1939), funcția de contabil-șef, mai
mult timp, a deținut‑o Nicolae Sava, cea de agronom-
șef – Grigore P. Vlas, iar cea de inginer-șef Gheorghe
A. Portas. Ca brigadieri au fost Nicolae I. Condrea,
Filip Antoci, Grigore I. Bujac, Mihail E. Bujac,
Serghei S. Celan, Efim D. Chiriță, Efim Cuciuc,
Constantin Deleu, Ilie Lupan, Efim S. Lupan, Filip
L. Oglindă, Ion P. Racu, Ion A. Roșca, Gheorghe I.
Stolearenco și Serafim Ursu.
Colhozul mai dispunea atunci de un garaj auto
(conducător – Ștefan F. Oglindă) în care existau circa
100 camioane și 150 tractoare, de un atelier de repara-
re a tractoarelor și automobilelor (conducător – Filip Tractoriștii Tudor Șt. Toma și Tudor I. Speianu
lângă un tractor de marca HTZ (1952)
 Structura principalelor culturi practicate în

63
colhozul „Pravda” în perioada 1971-1982 se poate
vedea și din tabelul de mai jos:

M ereni
Anii Grâu Fl.-soarelui Fructe Legume Struguri
Leonid D. Baltă (ha) (ha) (ha) (ha) (ha)
1971 520 714 230 118 483
1972 710 720 207 129 363
1973 705 720 226 114 364
1974 84 770 240 130 409
1975 587 400 273 154 423
1976 254 400 265 167 421
1977 1065 330 275 156 426
1978 658 160 271 414 456
1979 900 305 271 384 466
1980 650 350 269 400 425
1981 592 51 268 535 591
1982 880 270 248 587 591

Nicolae I. Condrea

În perioada sus-menționată recolta medie la un

hectar a crescut la cerealiere (de la 25 chintale/ha
în 1971, până la 38 chintale/ ha în 1982), la floarea-
soarelui – de la 17 chintale/ha (1971) la 18,7 chintale/
ha (1982), la fructe – de la 33 chintale/ ha (1971) la
178 chintale/ha (1982), la struguri – de la 74 chintale/
ha (1971) la 80 chintale/ ha (1982), iar la fructe a
scăzut de la 63,4 chintale/ha (1971) la 61,5 chintale
la hectar (1982).
S-a înregistrat un regres și în cazul zootehniei.
Pavel C. Diacenco Astfel, în perioada 1971-1980, numărul bovinelor a
scăzut de la 846 la 791, al porcinelor – de la 1907 la
1150, iar al păsărilor – de la 3610 la 1000. În același
timp, mulsorile de la o vacă au crescut de la 2360
litri/an (1971) la 3239 litri/an (1982).
În linii generale, producția globală a colhozului
„Pravda” a crescut de la 3 milioane 150 mii ruble, în
1970, la 5 milioane 158 mii ruble, în 1980. În aceeași
perioadă, veniturile nete ale gospodăriei s-au ridicat
de la 842 mii ruble, în 1970, la un milion 123 mii
ruble, în 1980. Printre cele mai rentabile culturi erau
floarea-soarelui, tutunul și fructele. Floarea-soarelui,
de exemplu, în 1975, a avut o rentabilitate de 229 %,
Nicolae T. Sava
 tutunul de la o rentabilitate de – 33 %, în 1970, s‑a
M ereni 64

majorat până la o rentabilitate de + 97,3 %, în 1975.

Rentabilitatea fructelor a oscilat între 116-180 %. Cea
mai nerentabilă era producția de carne care în fiecare
an era între minus 17-20 %.
În aceste condiții, în deceniile șapte-opt ale
secolului trecut, au fost înregistrate mai multe re-
alizări: s-a construit drumul Mereni-Merenii Noi,
s-a gazificat satul, au fost construite spitalul, bru-
tăria, grădinițele de copii, casa de cultură, casa de
deservire socială, două magazine, fabrica de păsări,
depozitul mecanizat pentru prelucrarea cerealelor,
depozitele pentru păstrarea fructelor și a vinului,
complexul de sere pentru creșterea legumelor tim-
purii și a răsadului, uscătoriile pentru uscarea a 500
tone de tutun, 26 de fântâni arteziene pentru irigarea
culturilor de câmp și aprovizionarea populației cu
apă potabilă, grajduri pentru 1200 vaci mulgătoare,
pentru circa 3500 bovine, 3500 porcine și 2500
ovine, s-au valorificat terenuri pe o suprafață de
900 ha din sectorul numit „Valea satului” până la
Chirca, s-au sădit 150 ha cu vii de soiuri europene,
180 ha cu hibrizi de soiul „Isabela”, 140 ha de livezi
Motociclist din Mereni către 1952
cu cireși și meri etc.
Către 1979, în Mereni funcționau 11 puncte
comerciale, o cantină cu 45 locuri, o fabrică de pâine
cu o productivitate de 15 tone pe zi, o moară, o casă
de deservire socială care punea la dispoziția sătenilor
șase feluri de servicii. Locuitorii satului dispuneau de
960 mașini de spălat, 830 frigidere, 234 moto­ciclete,
56 autoturisme, 126 biblioteci perso­nale, 1026 televi-
zoare, 98 aparate de telefon; 156 familii se foloseau
de gaze naturale, iar 800 de familii se foloseau de
gaz comprimat (Drapelul muncii, 27 februarie 1979).
Amintim aici că printre primii săteni care la finele
anilor ´40 și-au procurat bicicletă a fost Eugen N.
Rejep. Primul din sat a avut motocicletă medicul
veterinar Afanasie Bâzgu. Primele televizoare din
sat au apărut în toamna lui 1958 în familiile preotu-
lui Leo­nid Malai și a șefului farmaciei din Mereni
Simion I. Lerman. Printre primii care și-au procurat
automobile la finele anilor ´50 au fost sătenii Vasile I.
Plămădeală, Ion V. Efim (automobil „Moskvici-401”)
și Grigore S. Postică (automobil „Volga”). Unul din primele automobile din Mereni;
șofer: Valentin M. Ciobanu (1959)
 La finele anilor ´80, în cadrul gospodăriei agri­ Deleu Grigore Iacob (Znak Pociota, 1973)

65
cole din Mereni, activau 2822 muncitori. Sectorul Donțu Tudor Timofei (Orden Trudovogo Krasnogo
obștesc dispunea atunci de o suprafață agricolă totală Znameni, 1972; Orden Okteabrskoi Revoliuții, 1977)

M ereni
de circa 4325  ha, inclusiv 3095 ha pământ arabil, Foiu Claudia Tudor (Znak Pociota, 1973)
410 ha vii și 355 ha livezi. Șeptelul gospodăriei era Gurschi Vera Andrei (Orden Trudovogo Krasnogo
con­sti­tuit din 1173 bovine, 388 porcine și 350 ovine. Znameni, 1973)
În același timp sectorul particular dispunea de tere­ Lungu Cozma Gheorghe (Medal´ Za trudovoe otlicie,
nuri agricole cu o suprafață de 666 ha, de 416 bo- 1976)
vine, 339 porcine și 495 ovine. 268 gospodării erau Lungu Nicolae Ion (Znak Pociota, 1973; Orden
Trudovogo Krasnogo Znameni, 1978; Orden
conectate la rețeaua de asigurare cu gaz natural. Okteabrskoi Revoliuții, 1986)
În sat funcționau 7 magazine cu suprafața totală de
Mura Nicolae Andrei (Medal´ Za trudovoe otlicie,
359 metri pătrați, o cantină cu 50 locuri, o frizerie, 1973)
o baie, o policlinică, un spital cu 100 locuri, 2 școli Nuța Sava Ștefan (Orden Trudovogo Krasnogo
de cul­tură generală, un muzeu, o casă de cultură, Znameni, 1973; Orden Okteabrskoi Revoliuții, 1981)
3 biblioteci. (Dicționar statistic al Moldovei. Ediție Plămădeală Gheorghe Ștefan (Medal´ Za trudovoie
statistică specială în patru volume, vol. I, Chișinău otlicie, 1973; Znak Pociota, 1986)
1994, p. 69). Platon Ion Vladimir (Orden Trudovogo Krasnogo
Pentru activitate eficientă în cadrul colhozului Znameni, 1967)
„Pravda” autoritățile sovietice au decorat mai mulți Popa Parascovia Trofim (Znak Pociota, 1977)
săteni. Printre aceștia au fost următorii: Prodan Ion Nicolae (Orden trudovoi slavâ tretei
stepeni, 1977; Orden Trudovogo Krasnogo Znameni,
1986)
Anton Dumitru Vasile (Orden Trudovogo Krasnogo
Znameni, 1973) Racu Maria Petru (Orden trudovoi slavî tretei stepeni,
1977)
Baidan Feodosia Ion (Medal´ Za trudovoe otlicie,
1986) Racu Parascovia Filip (Orden trudovoi slavâ tretei
stepeni, 1977)
Baidan Olga Ion (Medal´ Za trudovuiu doblest´, 1986)
Samoilă Ana Luchian (Orden trudovoi slavâ tretei
Berjan Melania Mihail (Orden trudovoi slavî tretiei stepeni, 1976)
stepeni, 1976)
Sandacci Gheorghe Gheorghe (Znak Pociota, 1976)
Briceag Tudor Ion (Medal´ Za trudovuiu doblest´,
1976) Stolearenco Gheorghe Ion (Orden Trudovogo
Krasnogo Znameni, 1973)
Bujac Andrei Ion (Orden Drujbî Narodov, 1986)
Stratu Emilian Vladimir (Znak Pociota, 1978)
Caraman Ștefan Vasile (Znak Pociota, 1981)
Stratu Maria Iovu (Medal´ Za trudovuiu doblest´,
Caraman Vera Vasile (Orden Trudovogo Krasnogo 1973)
Znameni, 1973)
Țiganu Axenia Vasile (Medal´ Za trudovoe otlicie,
Chirilenco Vasile Iacob (Orden trudovoi slavî tretiei 1982)
stepeni, 1976)
Toma Ion Petru (Medal´ Za trudovuiu doblest´, 1973)
Chiriță Efim Dorofei (Orden „Znac pociota”, 1964;
Orden Okteabriskoi Revoliuții, 1973). Ursu Serafim Gheorghe (Znak Pociota, 1972)
Ciobanu Efim Emilian (Orden trudovoi slavî tretiei Vasiliță Petru Ion (Orden Trudovogo Krasnogo
stepeni, 1976; Orden Trudovogo Krasnogo Znameni, Znameni, 1970, Znak Pociota, 1976)
1986) Vlas Grigore Procop (Medal´Za trudovuiu doblest´,
Cojușnean Mihail Ion (Medali Za trudovuiu doblest´, 1973)
1986) Zlotea Axenia Constantin (Orden Trudovogo
Condrea Nicolae Iovu decorat cu „Orden Trudovogo Krasnogo Znameni, 1976)
Krasnogo Znameni” (1970), ordinul Lenin (1973),
Orden Okteabrskoi revoliuții (1976)
 La Arhiva Organizațiilor Social-Politice a Brigada nr.  3 de tractoare este condusă de
M ereni 66

Republicii Moldova s-au păstrat mai multe documente Z. G. Chiriță. La antrepriza colectivă această brigadă
cu referire la situația gospodăriei colective din Mereni a lucrat primul an. Din ea a fost format un zvenou
către 1989. Deosebit de instructiv în acest sens este care a lucrat la fermă și s-a ocupat de creșterea
procesul-verbal al ședinței activului colhozului nutrețurilor. De pe o suprafață de 1014 ha zvenoul
„Pravda” din 24 februarie 1989: „E. S. Dulapci: a obținut câte 45,2 centnere de nutrețuri la hectar.
Antrepriza colectivă în gospodărie am început s-o Brigada a pregătit siloz de categoria a doua, 20 tone
introducem încă în 1983 în primul zvenou (echipă – fân de categoria întâi, 720 tone de fân clasa a treia și
n.n.) al brigăzii de legume nr. 4. Aici am să mă opresc 227 tone fără categorie. Colectivul brigăzii trebuie să
detaliat la rezultatele obținute de colectivele care au lucreze pentru a pregăti nutrețuri de clasă superioară
lucrat anul trecut pe diferite forme de organizare ale și fără nitrați. Suplimentar la rubla câștigată zvenoul
plății muncii. În anul trecut au lucrat la antrepriza mecanizat din fermă a primit încă câte 25 copeici.
colectivă brigăzile de tractoare nr. 1, 2, 3, 4, brigăzile Plata în natură pentru un mecanizator a fost în me-
viticole nr. 2, 3, 4, 5, ferma de lapte-marfă, ferma de die de circa 1160 kilograme. Zvenoul care a crescut
porci și ferma de oi... nutrețuri la fiecare rublă câștigată a primit ca plată
Brigada de tractoare nr. 1 condusă de F. T. Donțu, adăugătoare încă câte 43 copeici.
de pe o suprafață de 699 ha de cerealiere, a obținut Brigada nr. 4 de tractoare deservește sectorul
recolta de 41,8 cnt la un 1 hectar, planul fiind 37,8 de vii și livezi. Cu zvenourile sale brigada a deservit
cnt/1ha inclusiv: grâu 45,8 cnt, planul fiind de 38,7 brigăzile de vii și livezi. Nu a obținut însă rezultatele
cnt. În cazul răsăritei, de pe 100 ha recolta a fost de prevăzute din cauză că indicatorii planificați nu au
24,6 cnt, planul fiind de 22 cnt/ha. Această brigadă fost îndepliniți de către brigăzile nr. 1, 2, 3, 4.
ajută brigăzilor nr.  1, 3, 5 la creșterea legumelor Un rol important în întărirea economiei gos-
pentru că brigada nr.  3 nu a îndeplinit planul de podăriei aparține legumiculturii. În anul trecut s-au
vânzare în bani în sumă de 93 000 ruble. Brigada produs 8262 tone, planul fiind de 10500 tone. Din
de tractoare nu a primit în surplus aceste 93  000 vânzarea legumelor s-au obținut 2060 mii ruble,
ruble. Încă bine că a obținut un surplus de 70 000 planul fiind de 2205 mii ruble...
ruble de la alte culturi. Coeficientul de folosire a De creșterea legumelor s-au ocupat cinci brigăzi
tehnicii în brigadă este de 0,74. Planul de venituri și Tehnicumul Industrial-Pedagogic din Chișinău.
bănești s-a îndeplinit cu 106,6 %. La avansul primit Cele mai bune rezultate le-a obținut brigada nr. 2.
brigada a obținut o plată adăugătoare. În afară de condusă de V. S. Iurcovschi, care a produs în total
aceasta fiecare mecanizator a primit în medie câte 1072 tone. Recolta de la 1 ha a fost de 300 centnere,
2 tone de grâu. Plata mijlocie a unui mecanizator a iar prețul de vânzare a unui kilogram a ajuns la 26
fost de 255 ruble. copeici. Fiecare hectar a dat un venit egal cu 7904
Brigada nr. 2 pe o suprafață de 508 ha a produs ruble, productivitatea muncii unui colhoznic fiind
câte 38,5 centnere de grăunțoase la hectar, planul de 5604 ruble.
fiind de 36,5. Răsărita: de pe o suprafață de 121 Brigada nr.  1, condusă de Grosu Fiodor
ha a primit 22,4 cnt/ha, planul fiind de 22 centnere Mihailovici a primit câte 275 centnere la 1 ha, prețul
la hectar. Această brigadă ajută brigăzilor nr.4 și de vânzare fiind de 21,3 copeici. Venitul bănesc s-a
2 la creșterea legumelor. Planul venitului bănesc îndeplinit cu 111 %. Un hectar a dat venituri bănești
brigada l-a îndeplinit cu 118 % ... Coeficientul de de 5855 ruble, productivitatea muncii egalându-se
folosire a tehnicii este de 0,74. Brigada a primit și cu 5611 ruble.
plată adăugătoare în natură: în medie câte 1500 kg Brigada nr. 5, condusă de M. S. Nicula, a obținut
de grâu. Salariul lunar al unui mecanizator a fost câte 298 centnere de la un ha. Prețul de vânzare a unui
de 255 ruble... kg de legume a fost de 25,1 copeici, venitul bănesc s-a
 erau pustii și neîngrijite. După o muncă depusă de

M ereni 67
specialiștii colhozului s-au obținut rezultate îmbucu­
rătoare. Alexandra Țiganu din brigada nr. 2 a obținut
câte 9,3 kg de castraveți de la fiecare metru pătrat, iar
Liuba Postică din aceeași brigadă a obținut câte 7 kg.
Plata adăugătoare a fost de 381 ruble...
Un mare procent al producției globale și a
venitului curent din gospodărie revine sectorului de
vii și livezi. În această ramură s-a planificat un venit
de 1352 mii ruble, însă s-au obținut numai 701 mii
ruble sau cu un minus de 651 mii ruble, inclusiv: de
la livadă 100 mii, de la vie – 541 mii ruble. Această
ramură a fost condusă de G. A. Luța, acum reales
brigadier în brigada nr. 4...
Contracte de antrepriză colectivă au fost în-
Gheorghe Gh. Sandacci cheiate cu patru brigăzi: a 2-a, a 3-a, a 4-a și a 5-a.
Brigada nr. 5 a obținut o recoltă de 62 centnere la
1 ha, brigada nr. 1 – 15 centnere, nr. 2 – 26 centnere,
îndeplinit cu 142 %, un ha a dat venit bănesc de 7497 nr. 3 – 18 centnere, iar nr. 4 – 9 centnere. Dacă facem
ruble, iar productivitatea muncii a fost de 5355 ruble. o analiză și comparăm recolta obținută la 1 ha de
De pe o suprafață de 47 ha brigada nr. 4 a re- brigada nr. 5 cu recolta obținută de celelalte brigăzi,
coltat 291 centnere. Venitul bănesc s-a îndeplinit cu observăm că brigada nr. 1 a pierdut 455 tone, brigada
116 %, un kg de legume a costat 23,6 copeici. Fiecare nr. 2 – 345 tone, brigada nr. 3 – 105 tone, iar brigada
hectar a dat un venit bănesc în sumă de 6136 ruble, nr. 2 – 790 tone. În total s-au pierdut 1695 tone sau
iar productivitatea muncii a fost de 4667 ruble. un venit curat în sumă de 500 mii ruble...
Brigada nr.  3, de pe o suprafață de 33 ha, a În anul trecut de pe o suprafață de 97 ha bri-
obținut câte 175 centnere, planul fiind de 270 centne- gada nr.1 a obținut 149 tone. Această brigadă la
re. Costul unui kg a fost de 17,5 copeici, planul fiind antrepriză nu a lucrat. Nu se vede nici o schimbare
de 19,5 copeici. Astfel, un hectar a dat venit bănesc din partea conducătorilor nici în anul curent. Dar
de doar 3143 ruble... se pune întrebarea: trebuiește oare la 20 colhoznici
Tehnicumul a avut la dispoziție o suprafață de un brigadier și ajutor de brigadier? În această bri-
144 ha. De pe fiecare hectar s-au obținut câte 124 gadă deseori nu găsești pe nimeni și ziua de lucru
centnere de legume. Prețul unui kg de roșii vândute în timpul de vară se termină pe la ora 15. Eu cred
a fost de 17,1 copeici... că tovarășul Braga și-ar da părerea cum vor lucra
Brigăzile de legume au lucrat la antrepriza co- în anul acesta, deoarece pe dumnealui deocamdată
lectivă după venitul global. Am făcut unele schimbări nu-l interesează nimic.
în plata muncii, o parte din plata adăugă­toare a fost După realegerea brigadierului în brigada nr. 4
dată în timpul strângerii legumelor, ceea ce a ridicat se observă unele schimbări, vor lucra după forma
calitatea producției vândute către stat. La sfârșitul de arendă la îngrijirea a 60 ha de vii și 30 ha de
anului brigăzile au primit o plată adăugătoare în felul livadă. În această brigadă în plata muncii s-au făcut
următor: nr. 1 – 15,8 copeici, nr. 2 – 16,5 copeici, nr. 3 modificări în sumă de 280 ruble care au fost reținute
– 5 copeici, nr. 4 – 10 copeici, nr. 5 – 10 copeici... de la brigadier. Se primea așa: la tractoriști iscălea
Aici mă voi opri puțin la creșterea castraveților o cifră de 7,5 tone, la oameni alta, de 54 tone, iar în
în sere. O suprafață de aproape 9 ha, ani la rând, contabilitate au fost înregistrate doar 37 tone.
 Brigada nr. 5 ani la rând obține o recoltă stabilă. „... I. G. Roșca – directorul școlii. Problema
M ereni 68

În această brigadă lucrul se face la timp, disciplina națională este astăzi discutată de toate republicile
muncii este la nivelul cuvenit și de aici și rezultatele. țării și la congres. Situația creată în repu­blica noas-
Brigada a primit 41 copeici la vie și 27 copeici la tră este rezultatul pasiv al organelor de conducere
fructe plată adăugătoare și plată în natură conform a Moldovei care nu au găsit de cuviință să intre în
contractului. În anul curent brigada va lucra după discuție cu organizațiile neformale. Cât trăim în
forma de arendă, iar două grupuri de colhoznici, unul Moldova nu țin minte ca să ne purtăm dușmănos față
din patru persoane, iar altul din două au luat indivi- de alte naționalități. De ce dar, dacă limba de stat va
dual, respectiv 7,5 ha și 8 ha de vii. Se examinează deveni limba noastră națională, ceilalți ar trebui să
și întrebarea de a da în arendă și piersicii... se supere? Aș propune ca fiecare din noi să studieze
Ramura vităritului. În anul acesta s-a încheiat limba maternă...
contract cu ferma și s-au făcut unele reorganizări în F. A. Chiriță – colhoznic. Noi suntem acei care
ceea ce privește producerea și plata muncii. Numărul am fost prea blânzi și am făcut tot ce ne spuneau alții.
de lucrători s-a micșorat cu 4 persoane. În loc de Prima dată am ascultat la adunare un referat în limba
șase, care au lucrat aici anul trecut, acum lucrează moldovenească. Înseamnă că nu-i nimic complicat...
doar cinci. În așa fel, sinecostul (prețul de cost – n.n.) Îmi dau însă întrebarea: de ce la raion toate adunările
unui centner de lapte se micșorează cu 4 copeici. se petrec în limba rusă, când acei care asistă în sală
Procentul de grăsime rămâne să fie mai jos față de posedă limba națională?
cel preconizat. Eu i-am scris o scrisoare lui Druță, unde nu sunt
Indicatorii de la ferma de porci scad din an de acord că el îi face pe moldoveni săraci, noi am
în an. Din toți indicatorii prevăzuți s-a îndeplinit pornit într-adevăr gospodăria de la zero, dar uitați‑vă
numai planul de creștere și vânzare a purceilor ce avem astăzi...
către colhoznici... Ferma a lucrat la antrepriză, I. E. Frunză – învățător. La congres mulți
însă rezultate îmbucurătoare n-au fost obținute. deputați își depun la discuție și își apără limba lor,
Purceii au fost crescuți pe contracte individuale.... dar de ce nu facem asta și noi? De ce ani întregi
Sinecostul unui centner (de substanțe nutritive – conducătorii țării ne spuneau că în anul ´80 vom
n.n.) la colhoz este de 386 ruble, iar la colhoznicii trăi în comunism? Eu aș spune că noi trebuie să
care lucrează pe contract – doar 147 ruble. Cu alte trăim și cu prezentul. De ce așteptăm că va trece
cuvinte, secția noastră de planificare, împreună congresul și vom vedea ce se va hotărî, apoi sesia
cu specialiștii din ramura vităritului, trebuie să Sovietului Suprem al republicii și tot așa. A venit
pregătească materialele necesare pentru a da ferma vremea ca noi să începem să ne stimăm nația fără
de porci în arendă. hotărâri guvernamentale.
De la 1 ianuarie la ferma de oi Mihail Scobioală În privința lozincilor. Până acum spuneam că am
și cu soția sa lucrează în sistemul de antrepriză famili- trecut de la sapă la tractor și moldovenii sunt popor,
ală. La fermă s-a schimbat atitudinea față de îngrijirea iar acum ne numesc că suntem diferite grupări care,
animalelor, hrănirea lor. A crescut disciplina muncii chipurile, vor grafia latină. Socot că trecutul republicii
și cred că și rezultate vor fi...” (AOSP a RM, F. 15, trebuie de primit așa cum a fost.
i. 74, d. 67, f. 2-10). E. I. Baciu – învățător. Nu trebuie să facem
În arhive s-au păstrat și documente din care se alarmă când se ridică conștiința poporului. În 300 de
poate vedea atitudinea elitei satului față de mișcarea ani nația moldovenească asuprită de puterea otomană
de eliberare națională, declanșată la finele anilor ´80 n-a pierdut atâta cât în ultimii 40 de ani – limba și
în Republica Moldova. Este vorba și despre un pro- grafia. În sat noi am pierdut obiceiurile moldovenești,
ces-verbal al ședinței activului colhozului „Pravda” fiindcă am trecut la „vecere”. Tricolorul în Basarabia
datat cu ziua de 6 iunie 1989: a apărut în 1918 și nu-i nimic dacă el va fi primit.
 Z. G. Chirița – brigadier. Eu am avut ocazia să

M ereni 69
vorbesc la un congres al comsomolului din Moldova,
însă nu am vorbit ceea ce a fost scris dinainte în lim-
ba rusă, dar am vorbit cu text moldovenesc. Mie nu
vroiau să-mi dea cuvântul. Și, totuși, când au ieșit
în presă cuvântările în dezbateri, cuvântarea mea și
a lui Petru Cărare, fiindcă au fost în moldovenește,
nu au fost publicate. Am rămas jignit. Mă adresez
comuniștilor școlii ca să ne ajute pe noi să însușim
corect limba de stat...
Oglindă V. F. – președintele sovietului sătesc. Și,
totuși, nu sunt de acord când ne cheamă la bilingvism.
Dacă s-a hotărî așa, apoi o să rămână tot pe vechi...
Socot că în sat trebuie să începem să scriem în limba
națională toate anunțurile, toate procesele-verbale,
denumirile întreprinderilor ș.a.m.d...” (AOSP a RM, Vânzătorul Haralampie L. Lungu (1957)
F. 15, i. 74, d. 67, f. 64-66).
În perioada postbelică, comerțul din Mereni
a evoluat vizibil. Haralampie L. Lungu (n. 1931), Către 2002 în sat
sătean care a activat în cooperația de consum din funcționau opt fabrici
Mereni în perioada 1955-1992, ne-a furnizat mai de ulei. Cele mai im-
multe informații interesante. De la el am aflat că, în portante țineau de SRL
1955, satul avea doar trei magazine: unul alimentar, „Marelin” (proprie-
pe locul unde în prezent se află Casa de deservire tar – Igor P. Bejenar),
socială; un magazin de mărfuri industriale, situat între întemeiată în 1997.
policlinica și școala actuală, și un magazin care se afla Întreprinderea dis­pune
în mahalaua „Chihaia”. În toamna lui 1955 în sat a de două fabrici de ulei cu
mai fost deschis un magazin alimentar. El era situat o producti­vi­tate de patru
pe locul unde acum se află cafeneaua „Moldova”. tone de ulei pe zi. În sat
Alexei S. Josan funcționau și două mori:
Magazinul universal care există și în prezent a fost
deschis în 1964. una, fosta proprietate
Începând cu 1955, funcția de președinți ai a familiei Rejep, ținea
cooperației de consum din Mereni au îndeplinit-o de SRL „Plai-Mereni”
Grigore V. Ciobanu, Mihail I. Caț, Simion A. Oșman, (con­d u­c ător Gheorghe
Ion I. Țurcanu, Gheorghe I. Peskov, Alexei S. Josan, M.  Bar­băroșie), iar alta
Serghei Jur­m in­s chi, Gheorghe Ermurache, Ion era proprietatea săteanu­
G. Știrbu, Gheorghe M. Barbăroșie. Din 1985 până lui Serghei M.  Platon.
în prezent această funcție o exercită Margareta SRL „Val-plat” (proprie-
I. Postică. tar – Valentin M. Platon)
Actualmente, în afară de magazinul ASECOOP- se ocupa de produce-
ului, în sat mai activează 18 firme comerciale private, rea pastelor făinoase, a
proprietate a sătenilor Lidia I. Begliță, Zinaida Malai, crupelor și a uleiului.
Serghei I. Postică, Petru T. Crețu, Gheorghe T. Crețu, De asemenea, datorită
Veronica M. Țiganu și Anatolie A. Buga. activității economice a
Gheorghe M. Barbăroșie
Prăvalie în satul Mereni (finele anilor ´40 ai secolul trecut)

firmei de producere „Soprocom” (proprietari – frații Ea includea 552 de cotași dispunând de o suprafață
Mircea și Veaceslav Baciu), în anii ´90, la Mereni de 800 ha pământ. Celelalte gospodării agricole erau
s‑a construit un complex de depozite și ateliere de administrate de Dumitru O. Baciu, Mihai O. Baciu,
producere. De menționat că, în afară de activitatea Victor T. Bojescu, Victor T. Ciorchină, Grigore
comercial-economică, conducătorii firmei respective A. Gore, Ilie A. Lungu și Valentin M. Platon.
au efectuat multe acte de caritate pentru grădinițele
de copii și școala din Mereni.
În ce privește agricultura, observăm că fosta
gospodărie colectivă s-a destrămat definitiv în 1998.
În momentul lichidării acelei gospodării, tuturor
membrilor ei li s-au oferit câte 1,87 ha pământ. Pentru
a folosi tehnica disponibilă, la scurt timp, agricultorii
s-au asociat întemeind opt asociații de gospodării
țărănești. La finele lui 2002, cea mai puternică gos-
podărie țărănească era condusă de Tudor M. Grosu.
 M ereni 71
Lucrători ai cooperației de consum din Mereni (1983)

Baza de păstrare și producere „Soprocom” (1996)

M ereni 72

Primele tractoare la Mereni (anii ´40)

 73
M ereni
D



Din punct de vedere administrativ,
până la 1812, satul era condus în
conformitate cu legile Țării Moldovei.
Existau patru trepte principale. În primul rând, con­
ducă­tor suprem al satului era domnul Moldovei. Toți
sătenii depuneau jurământul de credință domnitorului
treilea rând, satul se supunea conducerii de Ocol, în
fruntea acestei unități administrative fiind ocolașul.
Ocolașul era numit în această funcție de către pârcă-
lab. În fine, satul se supunea administrației locale. În
fruntea localității se numea căpitanul de mazili sau
vornicul. Acesta rezolva toate problemele de ordin
Moldovei, așa cum cereau obiceiurile și legile țării. local. Vornicul era un bun gospodar din sat, de obicei
Toate problemele de judecată, miluire, pedepsire fiind cărturar. El era ajutat de pârgari la strânsul im-
penală sau funciară se hotărau numai de domnul pozitelor, iar moșierilor le asigura colectarea rentei
Moldovei. În al doilea rând, satul era condus de funciare. Vornicul informa populația satului despre
pârcălabul ținutal. Aceasta era a doua treaptă admi- documentele adoptate de domnitorul Moldovei, lua
nistrativă – sistemul de conducere ținutal. Domnitorul măsuri administrative, îndeplinea și funcția de apă-
numea pârcălabii de ținut, care urmăreau executarea rător al satului. Locțiitorul său se numea „vataman”.
legilor țării pe teritoriul ținutului (județului). În al În sat mai exista și așa‑numita „judecată de bătrâni”.
 Preotul, oamenii în etate, bunii gospodari se adunau fiscal, justiția etc. Cel mai grav, însă, este faptul că
M ereni 74

și hotărau asupra anumitor conflicte, litigii între din administrație s‑a exclus limba română. În conti-
oamenii satului. În cazurile extreme se recurgea la nuare, pe parcursul secolului XIX, toate schimbările
jurământul în biserică pe sfânta Evanghelie sau la în administrația internă a Rusiei s-au aplicat și în
„Cartea de blestem”, ceremonie prin care se deter- Basarabia: reformele agrare, de zemstvă, de justiție.
mina „mărturia adevărului”. Aceste modificări erau în mare parte străine de viața
Anexând la 1812 Basarabia, împăratul populației. Rolul nobilimii moldovenești a fost res­
Alexandru I a încercat, la început, să aplice în ad- trâns. Astfel, Consiliul Suprem care exercita puterea
ministrarea ei principiile elaborate în condițiile supremă administrativă și judiciară era supus direct
Moldovei feudale. Guvernului provizoriu al regiu- împăratului și Consiliului de Stat din  Petersburg.
nii i s-a pus condiția de a lăsa Basarabiei legile ei. Componența acestui organ reprezentativ era mixtă:
Regulamentul din 1812 dădea populației o largă majoritatea era numită de țar, iar minoritatea – aleasă
posibilitate de a participa la adminis­trarea ținutului. din localnici. E de la sine înțeles că toate deciziile se
Guvernatorul nu era decât președintele instituțiilor în luau prin votul majorității. În fruntea județului se afla
care predominau elemen­tele locale. Cu alte cuvinte, „ispravnicul”. El era ales de către Consiliul Suprem
autoritățile rusești asigurau doar controlul asupra al „oblastei” și se confirma de guvernator. Începând
conducerii generale, fără a se amesteca în problemele cu 1824, ispravnicii nu se mai alegeau, ci erau numiți
de ordin intern. Una din trăsăturile specifice acelei direct de către țar. Până la urmă, ispravnicul a ajuns
perioade era faptul că administrația era supusă, în să execute numai indicațiile guvernatorului, neavând
principiu, legilor și tradițiilor locale. O altă trăsătură dreptul la inițiativă personală.
era felul în care a fost constituit organul suprem de Satul era condus conform sistemului tradițional.
administrare al regiunii, majoritatea membrilor lui Adunarea obștii hotăra nu doar toate chestiunile in­ter­
fiind proprietari locali. În 1818 Basarabia și-a căpătat ne ale satului, ci și modul și mijloacele de executare
statutul oficial în baza căruia își păstra dreptul de a a impozitelor, cât și a ordinelor venite de la organele
avea legile și administrarea sa. În fruntea regiunii era superioare. Organul executiv și reprezentativ al sa-
Consiliul Suprem care concentra prerogativele su- tului îl avea în frunte pe „starostă”. La fiecare 100
preme administrative și judecătorești, fiind supus ne- de gospodari exista un „soțkhi” (sutaș – n.n.), iar la
mijlocit împăratului și Consiliului de Stat. Consiliul fiecare zece gospodari – un „deseațki”. Un „pisar”
avea o componență mixtă: membri numiți și membri (notar – n.n.) numit scria („prigovoarele”) hotărârile.
aleși, aceștia din urmă fiind în majoritate. Aparatul de De asemenea, exista un „sborșcik” (perceptor – n.n.).
stat pe cuprinsul întregii regiuni lucra în două limbi: Acesta aduna dările pe care le punea stăpânirea pe
rusă și românească. Locuitorii ținutului basarabean întregul sat, dar numai după ce adunarea obștii hotăra
se împărțeau în momentul anexării în mai multe cât are de plătit fiecare gospodar, după pământul,
tagme, drepturile cărora nu erau pe deplin stabilite. vitele, brațele și întreaga avere a fiecăruia.
Pe lângă boieri și cler, mai existau tagmele mazililor, Abia pe la 1870 s-a introdus instituția rusească
boiernașilor, ruptașilor, ale țăranilor breslași și, în numită „voloste”, care aduna sub administrația sa
fine, cea a țiganilor. Drepturile acestor tagme au fost o serie întreagă de sate fără însă ca administrația
păstrate. Rolul principal în administrarea Basarabiei sătească să fie înlocuită sau modificată. De altfel,
îl aveau reprezentanții nobilimii, care erau numiți în și volostea nu reproducea decât instituția satului
funcții de guvern sau se alegeau dintre ei. prin reprezentanță. Această organizare permitea
La trecerea a șaisprezece ani de la anexare masei mari de țărani să nu intre în contact direct
auto­nomia Basarabiei începe să fie strâmtorată. În cu administrația rusească centrală. (Petre Cazacu,
1828, pe timpului țarului Nicolai I, s-au introdus Moldova dintre Nistru și Prut. 1812-1918, Chișinău,
instituțiile rusești guberniale, inclusiv sistemul 1992, p. 126-127, 132, 134).
 În a doua jumătate a secolului XIX, ca „starostă” (organ al administrației locale în Rusia țaristă – n. n.)

75
al satului îi înregistrăm pe Ion Buțan, Dumitru Buga, din Chișinău a transformat-o în stație poștală cu 8 cai,
Ion Gușanu, Gheorghe Țigan și Tudor S. Postică. în 1895 – cu 18 cai, iar în 1908 a trecut din nou la

M ereni
Ultimul organizează o adunare generală a satului, în stație poștală cu 8 cai (responsabil: Dumitru Portas).
ziua de 6 ianuarie 1886. În finalul acelei adunării s-a În același context adăugăm că la 5 octombrie 1905 în
decis luarea în arendă, pentru o perioadă de 10 ani, sat a fost instalat primul telefon. (A. Egunov, Zapiski
a moșiei Chirca-Luțeni, care aparținea Mănăstirii Bessarabskogo statisticeskogo komiteta, Chișinău,
Sfântului Spiridon de la Iași. Adăugăm că, pentru a 1867, vol. II, p. 68; Otciot Kișiniovskogo zemstva,
merge la târgul organizat cu această ocazie la Iași, 1896 god, p.70; Otciot Kișiniovskoi zemskoi upravî
sătenii au ales ca reprezentanți ai săi pe nobilul Ștefan za 1905, p.7; Otciot Kișiniovskoi uezdnoi zemskoi
Ș. Stere, țăranii Grigore I. Speianu și Zamfir Nicolae upravî za 1913, p. 108; Zamfir Arbore, Basarabia
Ciobanu. Decizia respectivă a fost semnată de către în secolul XIX, București, 1898, p. 35; Bessarabia.
locuitorii Pavel Antoci, Gheorghe Ch. Baciu, Onică Istoriceskii, statisticeskii, ekonomiceskii, etnografi-
Baciu, Petru Buga, Nani Chirică, Grigore Ciobanu, ceskii i literaturnîi spravoc´nîi sbornik sub redacția
Ștefan Dicusară, Andrei Ermurachi, Tudor Ganganu, lui P. Crușevan, Moscova, 1903, p. 517-518; Drug,
Alexandru T. Gore, Gheorghe T. Gore, Ion T. Lungu, 10 ianuarie 1907; ANRM, F. 259, i. 4, d. 132, f. 7.)
Gheorghe Nuța, Vasile Panfil, Maftei Perju, Onisim Sub administrația românească (1918-1940;
Prodan, Ion P. Racu, Ion Răileanu, Tudor Răileanu, 1941-1944), fiecare județ se împărțea în plase, iar
Gheorghe I. Roșca, Gheorghe Sava, Gheorghe plasele erau alcătuite din comune. Comunele aveau
Speianu, Gheorghe I. Țiganu, Iacob Țurcanu, Nicolae în subordinea lor sate sau cătune. Sistemul admi­
Vasiliță, Zamfir Volna și alții. (ANRM, F.  8, i.1, nistra­tiv al comunei era alcătuit din următoarele
d. 1921, f. 11, 18-18 v.; ibidem, F. 37, i. 4, d. 1010, subdiviziuni: I) Primăria și Consiliul comunal, II)
f. 80 v; ibidem, F. 37, i. 4, d. 1026, f. 20; ibidem, F. 37, Percepția și agenții ei, III) Serviciul de constatare, IV)
i. 5, d. 2103, f. 14 v; ibidem, d. 2056, f. 2-2 v., 5.) Oficiul poștal, telegraful, V) Postul de jandarmi, VI)
La răscrucea secolelor XIX-XX, timp de circa Consiliul agricol comunal, VII) Serviciul veterinar,
două decenii, „starostă” al satului Mereni a fost Nircă VIII) Ocolul silvic, IX) Parohia, X) Judecătoria, XI)
Tudor, cavaler a două ordine sf. Gheorghe. Mai târziu, Serviciul ocrotirii sănătății, XII) Comitetul școlar.
T. Nircă a exercitat și funcția de „starșina” de voloste Toate aceste subdiviziuni se supuneau preturii de
(plasă – n.n.). În ultimii ani ai ocupației ruse funcția plasă și organelor județene corespunzătoare. Dacă e
de „starostă” a fost îndeplinită de către G. Fartaul și să ne referim la componența Consiliului primăriei,
O. Baciu. remarcăm că acesta avea în componența sa mai mulți
Amintim aici că o perioadă îndelungată satul membri, ei fiind aleși de către populația locală pentru
Mereni a fost și centru de voloste. Printre localitățile o perioadă de doi ani. Consiliul era convocat de către
care intrau în subordinea sa administrativă men­ primarul comunei de minimum două ori în trimestru.
ționăm Poșta Chișinău, Râșcani, Tohatin (Colonița), În ședințele Consiliului se discuta și se luau decizii
Muncești, Bubuieci, Budești, Cruzești, Cricova, asupra mai multor probleme din viața comunei.
Sângera, Ciopleni, Goian, Broasca, Vadul lui Vodă, În acea perioadă funcția de primar au exerci-
Schinoasa, Bălănești (Malotohatin), Chetrosu, tat‑o mai mulți săteni. Printre aceștia îi menționăm
Chirca, Cimișeni și Colonița. În calitate de centru pe Marcu Baciu, A. Buga, Efim Ciobanu, Ion G.
administrativ, Mereniul beneficia de comunicații mult Ciorchină, Ion Ermurache, Mihai Nicula, Efrem
mai dezvoltate în raport cu alte localități. Încă din Racu, Vasile Portas și Nicor Stratu. La Arhiva
1862, traiectul poștal care trecea prin sat era deservit Națională s‑au păstrat mai multe documente cu
de o stație specială ce avea la dispoziție 12 căruțași referință la situația administrativă a comunei Mereni
și 36 cai. Despre acea stație știm că în 1881 zemstva între 1918-1940.
Act semnat de către „starosta” Gheorghe țiganu (2 iulie 1867) M ereni 76
Act semnat de „starosta” Tudor Postică (10 ianuarie 1886) M ereni 77
 În primul rând, este Gheorghe Bacaliuc, Zinovie Mazur, Ion Cociorvă și
vorba despre anumite Pavel Sava. (Anuarul „SOCEC” al României mari,
detalii legate de campa­ vol.II – Provincia. 1923-1924, București, 1924,
niile electorale. Astfel, p. 110; ANRM, F. 339, i.1, d. 473, f. 3, 38).
dintr‑un proces-verbal În 1929, timp în care aici era primar Vasile
datat cu ziua de 19 febru­ Portas, autoritățile superioare pun problema dizolvării
arie 1926, consta­tăm că consiliului comunei Mereni. La 14 iulie 1929, adre-
din partea Parti­dului Ță­ sându‑se prefectului județului Lăpușna, M. Marcoci,
ră­­nesc pe lista de consi­ pretorul plasei Budești, raporta următoarele: „În urma
lieri au can­didat Ananie anchetei și inspecțiilor făcute primăriei Mereni am
Caraman, Costache Brad, constatat că consiliul comunal al numitei comune
Ion Ermurache, Ion Bar­ a fost absolut inactiv, neglijând cu rea-credință
bă­roșie, Albert Necher atribuțiunile prevăzute de art.  51 din L.P.U.A. dă-
(Chetros-Neamț), Pavel unând cu aceasta intereselor comunei după cum
Albu (Chirca), Vasile urmează: drumurile și podurile sunt în stare proastă,
Sava, Dumitru Ciorchină una din străzile principale este curmată de râpi,
și Toma Scobioală. Un an făcând impracticabilă circulația, ceea ce dovedește
Marcu Baciu mai târ­ziu, în funcția de complecta dezinteresare a numitului consiliu.
primar îl găsim pe Ion Consiliul comunal nu a făcut nimic în ceea
Ermurache. Membri ai ce privește chestiunile de încurajare a industriei,
consiliului comunal erau Efim Platon, Constantin, comerțului și agriculturii. Nu a acționat, în dauna
Bradu, Mihail Nicula, Ananii Caraman, Alexei Nistor, comunei, contra unui locuitor care a ocupat strada
Mihail Ciobanu, Pavel Albu, Albert Necher, Iachim instalând pe acel loc o gogineață. Nu a dat concurs
Caragea (protoiereu), Ion Vărticeanu (învățător), autorităților fiscale de încasări, nu a verificat mai mult
Ana Zilberman (doctor), Efim Ciobanu (agricultor), timp gestiunea mânuitorului de fonduri comunale,

Ion G. Ciorchină Ștampilele comunei Mereni din perioada 1918-1940

a luat hotărârea ilegală pentru închiderea cârciumi- Dinulescu, grefier, ca secretar în lipsă de delegați și

M ereni 79
lor, în loc de a da numai avizul pentru valabilitatea asistenți care nu s-au prezentat la constituirea biro-
brevetelor, nu s-a îngrijit de proprietățile imobiliare, ului și nici în urmă. Am inspectat apoi gheretele și
proprietatea comunei făcând ca aceste localuri să nu urna de votare, în care n-am găsit nimic, am sigilat
aducă nici un beneficiu; de exemplu fostul local de urna și am ștampilat primul stoc de buletine de vot
primărie este în stare de ruinare completă. atât pentru consilieri cât și pentru primar și ajutor
Întrucât consiliul comunal Mereni s-a făcut de primar și la ora opt dimineața am declarat votare
vinovat de neglijență și rea-credință în adminis- deschisă, dispunând a se introduce în sală de votare pe
trarea gospodăriei comunale, cu onoare vă rugăm rând câte un număr de șase alegători egal cu numărul
bunăvoința de-a dispune dizolvarea con­siliului co- gheretelor de votare. Fiecărui alegător îi încredințăm
munal Mereni...” câte o ștampilă de votare și câte un buletin de vot de
În ședința de la 29 iulie 1929, în prezența lui culori deosebite: unul pentru consilieri, unul pentru
Ștefan Holban, prefectul județului, și a membrilor primar, unul pentru ajutor de primar, dându-le și
comisiei interimare (C. Ceapa, H. Hopulele, T. explicațiunile necesare asupra modului de votare.
Suruceanu, I. Solcan și D. Sănduță), s-a discutat Votarea a urmat în perfectă ordine până la ora
chestiunea dizolvării Consiliului comunal Mereni. 20 p.m. cu întrerupere de două ore pentru masă
Luându-se decizia de dizolvare a consiliului, până la când, nemaifiind nici un alegător pe sală, nici în
noi alegeri, s-a instituit o comisie interimară compusă curte sau în jurul școalei, am declarat închisă vo-
din Vasile Portas – președinte, Trofim Nuță, Constantin tarea și am procedat apoi la despuierea scrutinului
Racu, Constantin Gogu, Marcu Straistă, Ilie Popan, în fața dlui Marcu Țiganu – alegător. Rezultatul
Pavel Robu și Matei Crețu – membri. (ANRM, F. 339, este următorul: la această alegere au fost propuse
i.1, d. 904, f. 1-1v., 13-14, 67, 71‑73). două liste de candidați pentru consilieri și anume:
S-a păstrat și procesul-verbal al alegerilor lista numărul unu a Partidului Național Țărănesc
din 18 februarie 1930: „Noi, Alexandru Săvescu, cu următorii can­di­dați: Mihail Postică, Ion Jiganu,
preșe­din­tele Tribunalului Județului Lăpușna, secția Grigore Oglindă, Anton Deliu, Constantin Gogu,
a treia, având în vedere delegația dată nouă de dl Ion Buga, Vasile Straistă, Ștefan Balițchi, Maftei
prim-președinte al tribunalului Lăpușna, prin adresa Crețu, Trofim Mânzăranu, Marin Straistă, Dumitru
nr. 478 din 13 februarie 1930 de a prezida alegerile Ciorchină, Trofim Sălcuțanu și Dumitru Anton.
sătești cu consilii din grupa 30 formate din satele Lista numărul doi a Partidului Național Libe­ral cu
Mereni, Humuleștii Mici și Petricica din județul următorii candidați: Timofei Plămădeală, Mihail Z.
Lăpușna, însoțit de dl Chiriac M. Dinulescu, grefi- Cibotaru, Ioan Mură, Grigore Gavriliță, Vasile Grosu,
erul tribunalului Lăpușna secția a treia, delegat prin Ion I. Ermurache, Pantelei Vasiliță, Carp Nichita, Ilie
adresa nr. 1479 din 13 februarie 1930 ca secretar la Deliu, Iacob Lungu, Efim Țigan, Vasile Barbăroșie,
aceste alegeri, ne-am transportat astăzi, 18 februarie Toader Țurcan și Constantin Bradu.
1930, în satul Mereni pentru efectuarea alegerii Pentru primar au fost două liste și anume: Lista
de consilieri, primar și ajutor de primar din acest numărul unu cu candidatul Efim Racu și lista numărul
sat, la școala primară nr.1 unde este fixat localul doi cu candidatul Teodor Speianu. Pentru ajutor de
de votare și aici am găsit prezenți pe dl plutonier primar au fost două liste și anume: lista numărul unu
Călin Tănase cu 15 soldați din regimentul 7 vânători cu candidatul Trofim Nuță și lista numărul doi cu
din Chișinău destinați pentru menținerea ordinei în candidatul Trofim Alexandru Buga.
timpul alegerii. Alegătorii înscriși în listele electorale: 803
După ce împreună cu dl comandant al gărzii am Voturi valabile exprimate pentru consilieri: 541
fixat posturile de pază, am constituit biroul electoral Voturi anulate la despuierea scrutinului: 35
compus din subsemnatul ca președinte, dl Chiriac M. Voturi neexprimate au fost – 0.
Extras din decizia cu privire la dizolvarea consiliului comunei Mereni (29 iulie 1929) M ereni 80
Referat cu privire la inspectarea comunei Mereni în ziua de 20 mai 1932 M ereni 81
 Potrivit art. 82, alin. 2 din legea electorală, votu- Făcând și centralizarea rezultatului obținut de listele
M ereni 82

rile anulate se consideră ca voturi valabil exprimate, cu candidații de ajutor de primar, constatăm că lista
deci totalul voturilor exprimate pentru consilieri este nr. 1 a obținut 427 de voturi și lista nr. 2 a obținut
de 576. 103 voturi, deci lista nr. 1, având cu mult majorita-
Lista numărul unu la consilieri au obținut 434 tea voturilor, s-a proclamat ales ca ajutor de primar
de voturi. candidatul Trofim Nuță.
Lista numărul doi la consilieri au obținut 107 Buletinele de votare s-au ars. Se menționează
de voturi. că nu s-au prezentat contestații în timpul alegerei, iar
Lista numărul unu cu candidatul la primar votarea a urmat în liniște în tot cursul zilei.
a obținut 457 de voturi. Drept care am adresat prezentul proces-verbal
Lista numărul doi cu candidatul la primar în dublu exemplar, în care unul cu dosarul alegerii se
a obținut 85 de voturi. va înainta dlui prefect al județului Lăpușna, iar altul
Anulate – 34 voturi. se va atașa la dosarul nostru...” (ANRM, F. 339, i.1,
Voturi anulate care potrivit aceluiași articol din d. 1167, f. 89-90).
legea citată se consideră ca voturi valabil exprima- Din documente rezultă că prmarul Efim Racu
te, deci totalul voturilor exprimate pentru listele de a fost în fruntea primăriei un timp relativ restrâns.
candidați de primar este de 576 voturi. În 1932 această funcție era deja îndeplinită de către
Lista numărul unu cu candidat la ajutor de pri- Efim Ciobanu, demis și el la intervenția pretorului
mar dl Trofim Nuță a obținut 427 de voturi și lista nu- M. Marcoci. Cauzele destituirii le putem afla din
mărul doi cu candidatul la ajutor de primar dl Trofim raportul ultimului către prefectul județului Lăpușna:
Alexandru Buga a obținut 103 voturi, voturi anulate „Cu ocazia inspecției din 20 maiu a.c. ce am făcut
46. Deci, totalul voturilor exprimate pentru listele de comunei Mereni, am constatat că, cu toate ordinele
ajutor de primar este de 576 de voturi. date primarului acelei comuni Efimie Ciobanu pen-
Făcând mai întâi centralizarea rezultatului la tru restabilirea funcționării telefonului și activarea
consilieri, am căutat să stabilim în primul rând care încasării lor, nu s-a făcut nimic în această privință
listă a întrunit 20 % din votul exprimat după urmă- de numitul primar.
toarele calcule: Cu ocazia inspecției am cercetat reclamațiunile
Lista nr. 1: 434 x100 = 43.400:576 = 75,34% locuitorilor, Domentie Pătraș, Nina Mură, Calistru
Lista nr. 2: 107 x100 =10.700:576 = 18,58% Terente și Petru Pană, care se plâng că au fost arestați,
Anulate: 35 x100 = 3.500:576 = 6,8% în urma cererii primarului către șeful de post, iar unul
Întrucât lista nr. 2 n-a obținut 20 % din totalul dintre ei, Petre Pană, a fost dat în judecata consiliului
voturilor exprimate ea nu participă la repartizarea de război pentru dezordinea făcută în localul primă-
mandatelor. După acest rezultat s-au proclamat aleși riei. Din cercetările făcute, am constatat că numai
ca consilieri următoarele persoane după lista nr. 1: Petre Pană era vinovat, iar ceilalți locuitori fără nici
Mihail Postică, Ion Jiganu, Grigore Oglindă, Anton un motiv au fost reclamați șefului de post.
Deliu, Constantin Gogu, Ion Buga, Vasile Straistă, Față de cele expuse mai sus avem onoarea a vă
Ștefan Balichi, Maftei Crețul, Trofim Mânzaranu, ruga să binevoiți a dispune licențierea numitului Efim
Marin Straistă, Dumitru Ciorchină, Trofim Sălcuțanu Ciobanu din postul de primar pentru neexecutarea de
și Dumitru Anton. ordine, refuzul de a da concurs casierului la încasarea
Făcând centralizarea rezultatului obținut de lis- impozitului și a lipsei de tact.
tele cu candidații de primar, constatăm că lista nr. 1 a În locul dlui Efim Ciobanu propunem pe locu-
obținut 457 de voturi și nr. 2 a obținut 85 de voturi, itorul Marcu Baciu care este o persoană energică,
deci lista nr. 1 având cu mult majoritatea voturilor autoritară și demnă din toate punctele de vedere
s‑a proclamat ales ca primar candidatul Efim Racu. de a ocupa acest post...”. Menționăm că decizia de
suspendare din funcție a primarului Efim Ciobanu pentru a ușura cercetarea arhivei, destul de numeroasă

83
a fost semnată la 25 mai 1932 de către prefectul în administrația de astăzi, se va pune la punct în
județului Lăpușna Virgil Bărcănescu. (ANRM, termen de trei zile și se va ține la zi cu cea mai mare

M ereni
F. 339, i.1, d. 1420, f.f. 8,10). grijă. Lucrările biroului MONT, confidențial, se țin
Un document foarte amplu și bogat în date și lucrează personal de domnul notar, păstrându-se
interesante cu privire atât la situația administrativă, în casa de fier, registrul de intrare‑ieșire MONT
cât și la alte aspecte ale comunei Mereni este un pro- cuprinde un număr de 24 acte rezolvate, iar registrul
ces-verbal întocmit la 28 martie 1942. La acea dată, confidențial 5 acte rezolvate. Am cercetat și verifi-
Ion E. Ciuleanu, inspector administrativ provincial, cat și celelalte registre de administrație, constatând
scria: „În baza ordinului guvernământului Basarabiei următoarele: registrul pentru eliberarea provizorie
și a secretariatului general nr. 302 din 22 martie anul a certificatelor de naționalitate cuprinde 40 cazuri.
curent, însoțit de domnul Croitoru Emilian, pretor la Certificatele se eliberează potrivit instrucțiunilor
plasa Budești, județul Lăpușna, am inspectat în zilele guvernământului Basarabiei, directoratul afacerilor
de 27 și 28 martie 1942 comuna Mereni, județul administrative nr. 2718 din 1 februarie anul curent.
Lăpușna, constatând următoarele: Registrul nu este sigilat și nu-i nici parafat.
Primăria. Sosind la primărie, am găsit prezenți Registrul de prestații, înființat și ținut la zi,
la serviciu pe domnii notar Lilia Florean, primar cuprinde 309 poziții cai și căruțe și 170 care cu
Baciu Marcu, secretar Margine Anatolie, impiegata boi. În acest registru se notează, se ține evidența
Gârlovanu Anastasia, casier Nicula Moisei. Primăria prestațiilor făcute, respectiv a corvezilor date pentru
este instalată în local propriu, ocupând patru încăperi, armată. Registrul pentru înscrierea deciziilor date
curate și corespunzătoare, înzestrate cu mobilierul de primar cuprinde 6 decizii din anul 1941 și 2 din
necesar unei bune funcționări. 1942. Registrul extras alfabetic din tabela nr.  8 a
Comuna a fost inspectată în cursul acestei luni percepției fiscale cu proprietățile agricole ale locui-
de domnii prim-pretor Aurel Mocanu, la 5 martie, torilor, întocmit la zi cuprinde 1633 cazuri înscrise.
și pretor Croitoru Emilian, la 11 martie. În cursul Registrul alimentelor ieșite din comună cuprinde un
inspecției domnul prim‑pretor s-a ocupat mai mult de număr de 19 înregistrări. Registrul de gaj agricol
cheltuielile gospodărești: drumuri, sănătatea publică, s-a înființat și se ține la zi, cuprinzând 7 cazuri înre-
dispensare, cooperative și banca populară, agricultu- gistrate. Registrul de statistică generală pentru anul
ra, școala, cursuri de adulți. Mai puțin cu chestiuni 1941 a fost întocmit și conține un număr de 1486
de birou. Domnul pretor a inspectat instituțiile din poziții. Nici acest registru nu a fost șnuruit, sigilat și
comună: școala, biserica, cooperativa. A examinat parafat. Toate registrele de administrație nesigilate
starea drumurilor și pădurilor, starea de spirit a și neparafate se vor prezenta în termen de trei zile
populației, fântânile, starea sanitară. Nu s-a ocupat la pretură pentru a fi șnuruite, sigilate, numerotate
de chestiuni de birou. și parafate de domnul prim-pretor. Pe viitor orice
Lucrările de cancelarie se execută în ordine și registru înainte de a fi pus în lucrare se va prezenta
la timp de către funcționarii comunali, sub supra­ pentru sigilare și parafare la pretură.
vegherea și direct îndrumarea domnului notar. Starea civilă. Verificând registrele de stare ci-
Lucrările rezolvate se păstrează și se coase la dosar vilă, am constatat că înregistrările se fac citeț, curat
în ordine cronologică. Înregistrarea corespondenței se și fără ștersături, dar nu cu destulă băgare de seamă
face zilnic, citeț și curat. Registrul de intrare și ieșire și în necunoștință de dispozițiunile regulamentului
cuprinde un număr de 834 acte intrate și ieșite, din legii actelor de stare civilă. Anume la poziția 71
care numai două n-au fost rezolvate și anume nume- din registru (născuți pe anul curent) am constatat
rele 826 și 829 din 24 martie. Registrul de indice alfa- că îndreptarea de nume în loc să se facă în rubrica
betic, înființat dar neținut la zi, fiind absolut necesar 9 eventualele îndreptări sau observațiuni înainte de
 semnare, s-a făcut în rubrica 10 rezervată exclusiv comunală. Or, acțiunea administrativă se face pe
M ereni 84

mențiunilor care se fac din oficiul bazei de lege sau bază de legi nu din imperism și rutină. Problemele
mențiunilor ordonate de instanțe judecătorești. puse administrației comunale nu pot fi soluționate
Rectificarea are următorul cuprins: cuvântul prin analogie, ci în cadrul dispozițiunilor legale care
Briceag din coloana 5 se va citi Bernevec. Potrivit regle­mentează fiecare domeniu de activitate.
vederilor regulamentului de stare civilă, notarul fiind Finanțele comunale. Bugetul comunal de
singurul răspunzător de buna întocmire a actelor de venituri și cheltuieli pe anul financiar 1941/1942 în
stare civilă, se atrage atenția domnului notar asupra urma modificării, aprobată cu decizia preturii plăsii
acestor dispozițiuni, cu ordinul ca redactarea actelor Budești nr. 1136 din 9 martie anul curent, cuprinde
să se facă personal de domnia sa și cu respectarea atât la venituri cât și la cheltuieli suma de 1 milion
întocmai a dispozițiunilor regulamentului citat de 261 mii lei. S-au încasat în total 1 milion 145 mii 678
un funcționar desemnat de domnia sa care să redac- lei cu un număr de 1235 chitanțe, întrebuințându-se 7
teze actele sub directa supraveghere și răspunderea volume chitanțiile zise ajutătoare și s-au făcut plăți în
domniei sale. sumă de 380 mii 190 lei cu un număr de 66 ordonanțe
În al doilea rând, dosarele referitoare la căsă­ de plată emise și achitate. Încasarea veniturilor s-a
toriile încheiate nu sunt sigilate, șnuruite, numerotate făcut pentru o mai ușoară contabilizare și înregistrare
și parafate de ofițerul stării civile, astfel după cum a încasărilor cu chitanțierea ajutătoare, iar sumele
prevede articolul 36 din regulamentul legii actelor de încasate s-au făcut venit la buget prin vărsarea la
stare civilă, ci numai capsate, ceea ce, pe lângă că casieria comunală, contra chitanței emise dintr-un
este contra dispozițiunilor regulamentului sus‑citat, chitanțier general din care s-au emis un număr de
nu prezintă nici destulă siguranță pentru păstrarea 14 chitanțe. Operațiunea, deși prezintă un avantaj
actelor la un loc. De aceea toate dosarele conținând deosebit din punct de vedere amintit mai sus, este
acte de stare civilă se vor numerota, șnurui, sigila și totuși în contradicție cu dispozițiunile articolului 184
parafa potrivit articolului citat mai sus, raportându-se aliniat 20 din Regulamentul legii administrative care
de întocmai executare preturii în termen de 24 ore. prevede că numai veniturile fără debit, taxele de obor,
Până astăzi s-au înregistrat 81 născuți, 36 morți taxele biroului populației și orice taxe care se constată
și 17 căsătorii. Cazuri de despărțenie și trecere de la se încasează în momentul efectuării unui serviciu...
un cult la altul nu s-au înregistrat. Buletinele statis- În general execuția bugetului s-a făcut în bune
tice se întocmesc și se înaintează prefecturii la timp. condițiuni, realizându-se încasări din cele mai bune,
Câte un exemplar din registre de stare civilă pentru ceea ce denotă o laborioasă activitate din partea
anul 1941, cu listele alfabetice res­pective, întocmit orga­nelor comunale în această direcție și o între­
conform articolului 12 din regulamentul legii actelor mătoare de suflet conștiință cetățănească din partea
de stare civilă, s-au înaintat și depus la grefa tribu- contri­buabililor. Mulțumită acestor încasări, bugetul
nalului Lăpușna... comu­nal se soldează la acest sfârșit de an financiar
Publicațiunile care interesează populația se fac cu un excedent apreciabil, care va permite admi­
citite în piața publică în fiecare marți. Potrivit arti- nistrației comunale să întreprindă lucrări de cea mai
colului 110 din regulamentul de lege admi­nistrativă, mare utilitate pentru comună.
un notar va lua măsuri și griji ca toate legile, regula- Situația încasărilor pe ziua de azi după jurnalul
mentele, instrucțiunile și ordonanțele ce interesează de casă repartizată pe fonduri bugetare se pre­zintă
viața comunei să fie aduse la cunoștința populației astfel:  încasări  – 1  milion  145  mii  678  lei, plăți –
prin toate mijloacele uzitate. 380 mii 190 lei. Sold în numerar – 765 mii 488 lei,
În legătură cu aceasta trebuie de observat că sume pe care le-am găsit în casa comunală și asupra
la această primărie nu se află o bibliotecă de legi casierului Nicula Moisei. Este vorba de bilete de
uzuale și o generală aplicațiune în administrația bancă: 1344 bilete a câte 500 lei în sumă de 672 mii
lei, 93 bilete a câte 1000 lei în sumă de 93 mii lei Starea drumurilor. E prea cunoscută spre a

85
și în monedă metalică: o monedă de 250 lei, două mai fi descrisă. Nepietruite, astăzi ele prezintă o
monede a câte 20 lei, 19 monede a câte 10 lei și 4 masă compactă de noroi pe care îl frământă cu trudă

M ereni
monede a câte 2 lei... oamenii și vitele. Prefacerea drumurilor va consti-
Bunurile intrate pe patrimoniul statului au fost tui încă o problemă, a cărei soluționare va trebui
inventariate pe categorii, iar fișele respective întoc- eșalo­nată în timp, pentru ca pietruirea drumurilor,
mite și înaintate de Rectoratul românizării. Aceste astfel ca ele să fie circulabile mai ales pe timpurile
bunuri sunt: ploioase de primăvară și toamnă. Este nevoie de
1) 1200 ha teren arabil, provenit de la germanii cantități de piatră care nu se pot aprecia decât în
repatriați din satul Chetrosu-Neamț, care se urma unor verificări și calcule pe teren. Dar aceasta
administrează de camerele de agricultură. nu înseamnă că organele comunale nu trebuie să
2) 71 cai de pripas în folosința locuitorilor, care ia măsurile ce le stau în putință pentru remedierea
urmează să fie vânduți de către comisiunea de măcar în partea stării de lucru prezente. De aceea,
plasă instituită prin deciziunea guvernământului în limita posibili­tă­ților locale și în cadrul muncii
nr. 30/1942. de folos obștesc, se vor lua toate măsurile găsite
3) Una scărmănătoare de lână. necesare pentru adu­cerea drumurilor măcar parțial
4) Una curea de transmisie pentru moară într-o stare bună. Se va aduce piatră și se vor pietrui
(din păr de cămilă). drumurile princi­pa­le de acces comunal și se vor
5) Una șaretă. nivela și astupa gropile, se vor desfunda șanțurile și
6) Una presă automată de struguri. se vor repara po­du­rile și podețele. Imediat ce se va
7) Una basculă pentru care. usca noroiul dru­­murilor, domnii notari și primarul
8) Un cântar mic. vor lua măsuri pentru ca drumurile să fie permanent
9) Două separatoare de lapte cu accesorii. curate. În vede­rea acestui scop se vor lua măsuri și
10) 428 butoaie pentru vin. se vor obliga toți locuitorii ca să plivească, să curețe
Bunurile de la numărul doi și până la 10 se și să măture drumul din dreptul proprietății sale. Tot
găsesc în păstrarea comunală fără să producă vreun în legătură cu curățenia drumu­rilor se va interzice
venit. Deaceea comisiunea comunală se va întruni depozitarea gunoaielor și băli­garului la ieșirea din
imediat și va lua urgente măsuri pentru valorificarea sate pe marginea drumurilor. Oamenii vor fi sfătuiți
lor, potrivit dispozițiunilor din ordonanța nr. 32 din să-și ducă băligarul pe câmp, iar gunoaiele să fie
19 decembrie 1941... arse. Cei care nu vor înțelege să se supună acestei
Realizări pe teren. De la 24 iulie 1941, de cum măsuri, să fie amendați.
a venit în această comună domnul notar Lidia Florian, Școlile în număr de 7, trei cu localuri proprii
a dezvoltat o activitate rodnică ale cărei rezultate le- și 4 închiriate, funcționează în bune condițiuni.
am arătat mai sus. Deosebit de aceasta, a organizat Funcționarea lor a fost asigurată de la început prin
și pus în stare de funcționare serviciul primăriei, a concursul plin de înțelegere al domnului notar, în
pus în funcțiune dispensarul și baia comunală, care ceea ce privește aprovizionarea cu combustibil și
au suferit stricăciuni de pe urma cutremurului și de alocarea fondurilor pentru întreținere. Din cele 7 școli
pe urma devastării bolșevice, a reparat și pus în stare numai două sunt în clădiri bune. Celelalte au nevoie
de funcțiune 7 localuri de școală, a reorganizat și pus de unele reparațiuni. Se vor repara încă în acest an,
în funcțiune 2 cooperative, una în satul de reședință pentru care scop primăria va căuta să prevadă în
și una în satul Chirca, a construit și amenajat patru buget și, în limita posibilităților, fondurile necesare.
poduri. Pe lângă aceasta, a muncit cu vădite rezultate Corpul didactic numără 12 învățători, toți la posturi,
și pe tărâmul cultural și asistenței sociale, ale căror frecvența școlară este bună, atingând 86 la sută.
rezultate se vor arăta la capitolele res­pective. Sănătatea copiilor este bună.
 Materialul didactic este aproape suficient. ha cu grâu și 85 ha cu secară. Total s-au însămânțat
M ereni 86

Pe lângă școală mai funcționează și două ateliere de 2655 ha. Rămân pentru însămânțare în primăvară
lucru manual care au nevoie de unelte pentru lucru. 4104 ha. În privința organizării și executării mun-
Pentru înzestrarea lor cu unelte necesare unei bune cilor agricole de primăvară se vor aplica și executa
funcționări, dar mai ales pentru educarea profe­sională întoc­mai dispozițiunile ordonanței nr.  30 din 17
a viitorilor gospodari și meseriași români, primăria va februarie 1942 dată de către guvernământ, directo­
face tot posibilul să prevadă în bugetul anului care în- ratul agriculturii.
cepe și fondurile necesare măcar unei dotări parțiale. Sanitare. Starea sanitară a comunei până în
La fel va căuta să completeze și mobilierul ne- prezent este bună. S-a ivit un singur caz de tifos
cesar. În această iarnă s-au organizat cursuri de adulți exantematic în satul Chetros-Bâc. Medicul circum­
cu 200 analfabeți cu rezultate din cele mai bune. Iar în scripției locale, doctor Mihail Popescu, a luat toate
cadrul căminului cultural, care a luat ființă în cursul măsurile de profilaxie, izolând bolnavul și proce-
lunii ianuarie 1942, s-au ținut și cursuri țărănești. dând la dezinfectarea și deparazitarea întregului
Cantina școlară a luat ființă de la început, sat. Grație măsurilor luate și muncii depuse de
funcționând toată iarna după cum funcționează și personalul sanitar boala s-a limitat la acest singur
astăzi, servind zilnic hrană caldă la un număr de 42 caz. Bolnavul s-a restabilit.
elevi. Aprovizionarea cantinei, și prin aceasta buna ei Grija sănătății publice din comună e în paza
funcționare, a fost asigurată prin concursul primă­riei dispensarului medical din comună, în fruntea căreia
care a efectuat în acest scop fondurile și ofrandele se găsește medicul de circumscripție, doctor Mihail
colectate prin ajutorul de iarnă. Popescu, care muncește cu toată râvna și veghează
Biserica una singură a avut de suferit de pe urma pentru buna stare sanitară a comunei, ajutat de doi
cutremurului. În programul de activități s-a prevăzut agenți sanitari, o moașă și o soră de ocrotire.
repararea ei. Mulțumită activității preoților Gheorghe Baia comunală, care a funcționat toată iarna în
Ilicevici și Nicolae Popescu frecvența credincioșilor grija și cu sprijinul material al comunei, a contribuit
la biserică este foarte bună. Sectanții s-au rărit, rămâ- efectiv la menținerea bunei stări sanitare a comunei,
nând numai două familii de baptiști. Concubinajele au oferind băi gratuite populației. Copiii de școală și
început și ele să dispară, astăzi nefiind decât 7 cazuri. premilitarii au fost des îmbăiați în această iarnă.
Agitații stiliste nu se fac sub nici o formă. Serviciul sanitar se bucură din partea comunei și
Agricultura. Comitetul agricol comunal a intelectualilor de cel mai larg concurs.
fost înființat. Comuna cu satele componente a fost Apa de băut nu e prea bună, din care cauză s‑au
împărțită în 10 sectoare și vecinătăți. Șefii de sectoare ivit destul de dese cazuri de îmbolnăvire. Este neapă­
și vecinătăți au fost instruiți în vederea executării rată nevoie să se construiască fântâni igienice și să se
muncii de renovare la cursurile școlii țărănești de amenajeze și să se țină în perfectă stare de curățe­nie
astă iarnă. Agentul agricol a fost concentrat, ceea cele existente, după cum s-a expus și domnul prim-
ce dăunează activității comitetului agricol comunal. pretor cu prilejul ultimei dumisale inspecțiuni.
Pentru remedierea acestui neajuns se va numi imediat În proxima ședință a Consiliului de colabo-
un înlocuitor. Jandarmul agricol a sosit în comună. rare se va ține și această chestiune, plus aceea a
Planul agricol al comunei încă nu a sosit de la asanării bălților care prezintă un permanent pericol
ocolul agricol. Se va interveni imediat la pretură pen- de infecție și propagare a bolilor și mai ales a pa-
tru a se da un ordin să se trimită comunei acest plan. ludismului. Săptămâna curățeniei a decurs bine și
Planul de cultură pentru proprietarii cu mai mult de cu rezultatele cele mai bune. Dispensarul medical
25 ha de pământ a fost întocmit și comunicat acestora. necesită urgente și absolut necesare reparațiuni
Suprafața arabilă a comunei cuprinde 6759 ha, pentru efectuarea cărora se va interveni la inspec­
din care s-au însămânțat în toamna anului 1941 2570 toratul sanitar.
 Sanităria veterinară. Conscrierea animale- Cooperativa e în plină activitate, fiind suficient

M ereni 87
lor a fost făcută. De asemenea, situația numerică aprovizionată cu articole de generală necesitate: sare,
model 16 a fost întocmită și verificată de medicul var, articole CAM, zahăr și petrol, pentru acestea
veterinar. Printre cabaline, bovine, ovine nici o din urmă primind cote lunare ce se repartizează de
epizootie. Prin­tre porcine s-a ivit și bântuie pes- pretură. Banca încă nu a dat împrumuturi. Are însă
ta porcină. Din lipsa serului combaterea acestei depuneri de circa 200 mii lei.
molime este foarte grea și cu rezultate din ce în Asistența socială. În cadrul acțiunii ajutorului
ce mai slabe. Locuitorii sunt gata să suporte toate de iarnă s-au colectat 2000 kg porumb, valorificat cu
cheltuielile pentru procurarea serului ca să-și ino- 16 mii lei, iar banii rezultați din această valorifi­care
culeze animalele bolnave. s-au dat cantinei școlare. 750 kg grâu care s-a măcinat
Pentru a preîntâmpina întinderea molimei se și s‑a fabricat pâine pentru cantina școlară plus 26
va interveni de urgență la subdirectoratul zootehnic mii 150 lei rezultați de pe urma colectelor din luna
și sanitar veterinar pentru a se aviza asupra măsu­ decembrie 1941 și februarie 1942 care s-au vărsat
rilor de luat. În legătură cu combaterea epidemi- în întregime cantinei școlare. Deosebit de aceasta,
ilor și pentru ajutorul celor loviți de neno­ro­cire, primăria, din bugetul comunal, a mai dat aceleiași
domnul notar în proxima ședință a consiliului de cantine încă 5000 lei, contribuind pe de altă parte și
colaborare va pune și problema asigurării mutu­ale pentru ajutorarea elevilor săraci cu cărți.
a vitelor, după care va convoca o adunare obștească Pentru darul ostașilor s-au colectat 10 perechi
a săte­nilor, unde va arăta foloasele acestei aso- mănuși, 12 perechi ciorapi de lână, două flanele, 112
cieri și va păși la înfăp­t u­i rea acestei opere de găini, una rață, 1400 ouă și alte alimente. Iar pentru
asistență plugărească și gospo­dărească care, cu sfântul paște în acest an s-a colectat pentru ostașii
siguranță, se va bucura de bună primire din partea de pe front 3380 ouă roșii. Iar la împrumutul reîntre­
țăranilor. Totul depinde de energia și priceperea girii 1941, deosebit de subscrierile făcute direct la
celor chemați să înfăptuiască și această operă de percepție și garda financiară prin străduința organelor
consolidare a economiei țărănești și prin aceasta primăriei, domnilor notar și primar, s-a mai subscris
a economiei naționale. și vărsat efectiv 160 mii lei.
Comuna nu are reproducători proprii. Monta Premilitarii numără 250 tineri înscriși sub co­
vacilor este făcută de reproducători particulari manda învățătorului Ilie Popescu, frecvența tinerilor
autorizați. Foloasele reproducătorilor selecționați la instrucția regulată este din cele mai bună.
fiind pe deplin dovedite în ameliorarea raselor exis- Pompieria comunală este la început de orga­
tente, domnul notar și primar vor avea grijă ca în nizare. S-a format o echipă de pompieri voluntari sub
noul buget să se prevadă fonduri necesare pentru comanda agentului sanitar. Materialul de pompierie
procurarea măcar a unui taur și a doi vieri. se compune din trei sacale pe roate, o pompă de mână
Biletele de vită se eliberează potrivit instrucției și câțiva metri de furtun.
ministerului agriculturii și domeniilor cu aplicarea Starea de spirit. În sânul populației domnește
dispozițiunilor de ordine cu privire la circulația o stare de spirit liniștită. Populația privește cu în-
animalelor, aplicându-se întocmai timbrele fiscale și credere în viitor, rezemându-se cu deplină nădejde
zootehnice potrivit normelor statornicite în această și siguranță în măsurile luate de autorități. Dovadă:
privință. punctualitatea și numărul mare care au răspuns și
Comerțul și industria sunt încă la început. răspund la cererile de rechiziție pentru lucrările de
Industria cuprinde o moară țărănească și o lăptărie, interes militar. Mișcări subversive și agitație din
iar comerțul este reprezentat printr-o cooperativă umbră nu s-au semnalat. Populația își vede liniștit de
de consum și aprovizionare afiliată băncii populare treburi, așteptând să vină paștele și apoi să înceapă
din comună. muncile de primăvară.
88
M ereni

Sărbătorirea zilei de 1 mai (1952)

Șeful postului de jandarmi, plutonier Petru (1945-1946), Petru I.  Hasnaș (1947-1948), Petru
Huțanu, s-a prezentat în cursul inspecției, făcându‑mi Z. Cojușneanu (1948-1951), Nicolae I. Bel´schi
un raport amănunțit asupra stării de spirit, ordine și (1951-1952), Alexei S. Josanu (1953-1962; 1969-
siguranță din comună. Paza în comună este asigurată 1977), Vasile C. Maraliuc (1962‑1963), Alexei
de cinci guarzi comunali, plătiți din buget și puși sub S.  Josan (1963-1966), Ion G. Gavriliță (1966) și
comanda șefului de post, făcându-și pe deplin datoria. Efim I. Vasiliță (1967-1969).
În timpul inspecției am luat contact cu repre­ Cea mai îndelungată perioadă localitatea a fost
zentanții autorităților din comună și am avut administrată de către Valentin F. Oglindă (1977-
satisfacția să constat o deplină armonie între toți fac- 1999). În muzeul satului s-a păstrat cuvântarea
torii chemați să muncească pe ogorul administrației primarului și  depu­tatului Parlamentului Republicii
rurale. Toți mi-au declarat că se bucură de cel mai larg Moldova, V.  F. Oglindă, rostită în fața sătenilor la
și plin de înțelegere concurs din partea primăriei...”. 31 august 1990: „Stimați cetățeni ai satului Mereni!
(ANRM, F. 339, i.1, d. 10044, f.f. 8-18). Stimați oaspeți! Sărbătoarea „Limba Noastră” este
Sub ocupația sovietică președinți ai sovietu- o sărbătoare neobiș­nuită, este o sărbătoare neor­
lui sătesc din Mereni au fost Anton C. Moiseenco dinară. Ea nu e o sărbătoare a cifrelor și a numelor
(1940-1941; în iulie 1941 a fost executat de de familie, a rapoar­telor de activi­tate. Ea este pri-
autoritățile românești pentru participare la depor- ma sărbătoare a poporului moldovean, sărbătoare
tarea merene­nilor în Siberia între 13-14 iunie 1941; cu adevărat națională, ea este sărbătoarea graiului
împre­ună cu el, pentru colaborare cu autoritățile nostru, ea este sărbătoarea sufletului nostru, ea este
sovietice, au mai fost împușcați sătenii Chiril sărbătoarea neamului nostru. Dreptul fiecărui popor,
Nircă și Vasile Racu); Iacob Gh. Poiată (1944), dreptul lui numărul unu este dreptul la limbă, asta-i
Ecaterina D. Moiseenco (1944), Nicolae L. Dunchin suflarea noastră.
 Funcționarii satului Mereni

M ereni 89
către 1952

Răndul întâi (de la

stănga la dreapta):
Savelie I. Chiricoi
(învățător), Vera I.
Chiricoi (bibliotecar),
Afanasie I. țurcan
(președinte de colhoz),
Vladimir I. Chiriac
(președinte de colhoz),
Petru Z. Cojușnean
(pre­ședinte al sovietului
sătesc).
Rândul doi (de la
dreapta la stănga):
Platon A. Minciună
(învățător), Marc L. Itelzon
(directorul școlii),
Vladimir A. Caraman
(agronom),Sana E. Slepoi
(învățătoare), Mihail
C. Ursu (învățător), Vasile
T. Lungu (învățător)

Începând cu 2 august 1940, zi de cea mai Știm bine cu toții că limba de stat și grafia latină
tristă amintire în istoria acestui oropsit pământ al a fost obținută prin mari bătălii purtate pe parcursul a
Basarabiei, ne-au tot spus și ne-au tot repetat că mai mult de un an. Lungă ne-a fost calea spre această
suntem suverani, că avem limbă, că avem alfabet, sărbătoare, grea ne-a fost lupta spre această zi, spre
că avem istorie. Am fost suverani. Dar suveranita- această victorie. Sesiunea a XIII-a a par­lamen­tului
tea garantată de constituție și trâmbițată de la toate țării noastre a reabilitat limba noastră română în
tribunele a fost pentru moldoveni până nu de mult o drepturile ei istorice și juridice.
suveranitate îngenuncheată. Cine s-ar fi putut gândi acum doi-trei ani
În anul 1940 s-a furat ziua în amiaza mare te- sau chiar acum un an că vom consfinți ziua limbii
zaurul cel mai scump al neamului – limba noastră cu noastre române? Sunt fericit și pentru că am ajuns
tot cu alfabetul ei adecvat, impunându-se în locul lui să văd limba noastră la locul ei legitim: limba de
un surogat. Asemenea limbă nu era în stare, firește, stat cu grafie latină. Da, sunt fericit, fiindcă pentru
să exercite funcțiile sociale într-un stat civili­zat, să această zi am luptat și eu, am luptat pentru limbă,
educe și să crească minți strălucitoare. Așa se făcea că am luptat pentru alfabet, am luptat pentru tricolor,
un medic, un agronom, un inginer, un arhitect, un ma- am luptat pentru suveranitate. Mă închin tuturor
istru oarecare, în loc să fie propagator al limbii literare acelora care în anii de cruntă stagnare sau de eu-
devenea – involuntar, desigur – un schimonositor al forie structuristică au spart gheața conformismu-
ei. Rămasă fără creier, națiunea se zbătea în convulsii, lui din noi. Fierbintele august al anului trecut va
încercând a-și crește o nouă in­telec­tualitate, dar într- intra în istoria neamului nostru pentru totdeauna.
un mediu anațional și lingvistic nefavorabil. Decenii În clipele de grea cumpănă ne-am simțit tari prin
întregi limba ne-a fost schilo­dită și schingiuită, dată solidaritate, frați prin sânge, puternici prin viitorul
afară de peste tot pe ușă și pe fereastră. care ni se întrezărea ...
 Da, am reabilitat limba, dar, spre regret, această La alegerile primarului satului, merenenii au
M ereni 90

reabilitare deocam­dată e mai mult formală. Aceleași pledat un timp îndelungat pentru candidați inde­
forțe antinaționale blochează realizarea legii despre pendenți: Valentin Oglindă (1991, 1995) și Victor
limba de stat, neagă unitatea de limbă moldo-româ- Grosu (1999). La alegerile din anul 2003 electoratul
nă, distrug și împroașcă cu noroi crinii latini răsăriți merenean a ales în calitate de Primar pe repre­zen­
pe unele firme. Frumoasa noastră limbă continuă să tantul Partidului Comuniștilor, Mihail Anton, care la
rămână o cenușăreasă, o rudă săracă care a ajuns momentul respectiv era deputat în Parlamentul RM
abia pe firmele ușilor capitonate, dar nu și dincolo, din partea PCRM.
unde continuă să se vorbească în limba secerii și a
ciocanului.
Trebuie să ne dăm seama că vom ieși din mo-
cirla în care ne aflăm numai prin buchia cărții. Vom
deschide toate ferestrele și ușile spre civilizație numai
dacă ne vom cunoaște limba și istoria. Vă felicit cu
sărbătoarea neamului nostru. Să păstrăm și să ne
dezvoltăm graiul strămoșesc...”.
După obținerea independenței Republicii
Moldova, după o pauză de peste cinci decenii, lo-
cuitorii satului au avut posibilitatea să participe la
alegeri în condițiile sistemului multipartit. Începând
cu mijlocul anilor ´90, în rândul electoratului mere-
nean se observă o scădere a interesului față de alegeri.
Astfel, dacă la alegerile din 1994 au participat 76,15
% alegători, în 1995 numărul acestora scade la 59,51
%, în 1996 puțin s-a ridicat – 63,87 %, iar în 1999
scade foarte simțitor – 41,0 %.
Este ineresant că la alegerile prezidențiale din
1996 merenenii s-au pronunțat pentru Mircea Snegur
în proporție de 56,89 %. Câștigătorul campaniei
prezidențiale din 1996, Petru Lucinschi, în primul tur
al scrutinului a acumulat la Mereni doar 11,49 %, fi-
ind devansat de Valeriu Matei – candidatul Partidului
Forțelor Democratice, care a obținut 24,65 %.
În cadrul alegerilor parlamentare merenenii au
pledat, de regulă, pentru forțele de centru-stânga și
mai puțin pentru partide de centru-dreapta. În anul
1994: PDAM – 48,73 %, BȚI – 18,16 %, AFPCD
– 10,14 %; 1998; 2000. Pe plan local, în 1995, au
fost votate Alianța Forțelor Democratice – 47,39
% și  PDAM – 44,87 %; în 1999: PCM, PDAM,
BS –  23,74 %, Convenția Democratică – 14,62 %
și USD Furnica – 11,19 %; în 2003: PCM.
 91
M ereni
P



Până la mijlocul secolului XIX
în  Basarabia a existat așa-numitul
învățământ bisericesc. În acea peri-
oadă învățătorul nu era remunerat. E de la sine înțeles
că nu exista un program de învățământ fix. De obicei,
învăță­tura se făcea în pridvorul bisericii de către di-
de învățământ. De exemplu, pentru divizia I, adică pe
parcursul primului an de studiu, se prevedea pentru
cunoașterea literelor după table, formarea și scrierea
lor după modele, scrierea și citirea cifrelor. La religie
se prevedea învățarea pe de rost a rugăciunilor în
limba rusă. Pentru anul II se prevedea cunoașterea
aconul sau preotul satului. Esența studiilor de atunci literelor după table și silabe, scrierea numerelor din
consta în lectura textelor cu (caractere chirilice), în memorie, calcularea diferitor numere. Divizia a III-a
studi­erea calendarului bisericesc, a sărbătorilor reli­ prevedea cunoașterea și scrierea literelor după dicta-
gioase, a vieții sfinților, a învățămintelor de com­porta­ re, citirea curentă, cele patru operații cu numere între-
ment moral, a anumitor reguli sociale, în învățarea gi, noțiuni elementare de istorie și geografie. Metoda
rugă­ciunilor și a diferitelor capitole din Biblie. principală de predare era cea silabică, conform căreia
Începând cu a doua jumătate a anilor ´70 ai se- fiecare cuvânt se pronunța pe silabe pentru a înțelege
colului XIX, în regiune se introduc cerințe clare față construcția cuvintelor și a învăța să citească. Deseori,
 copiii erau puși să învețe alfabetul pe de rost, cu nu-
M ereni 92

mele și imaginea fiecărei litere, apoi citeau cuvântul

cu mai multe litere pe silabe (exemplu: ce-ai, a-pă,
do-bro, vo-da etc.). După un an de silabisire, se trecea
la citit. Învățătorul preda individual și se servea de
monitor, nu lipseau nici „metodele” lui Ion Creangă,
redate în amintirile sale din copilărie.
În anii ´80 ai secolului XIX, în ținut se in-
troduce sistemul „școlilor de zemstvă” („școli
ministe­riale”). În aceste școli de patru clase pro-
gramul prevedea următoarele sarcini didactice: în
clasa I-a elevul studia scrisul, cititul alfabetului
rus după abecedar, silabisirea și citirea cuvintelor,
având figuri și tablouri în text, scrierea și citirea
cifrelor până la 100. La religie se învățau pe de
rost rugăciuni. În clasa a II-a programul prevedea
scrierea, citirea, dictarea și copierea. De asemenea
erau prevăzute mici probleme cu cifre până la 100,
rugăciunile și începutul Vechiului Testament. În
clasa a III-a se cerea o citire pronunțată, dictare,
început de grama­tică, aritmetică cu probleme cu
cifre până la 1000 și măsurile. La religie se studiau
Vechiul Testament și rugăciunile corespunzătoare.
În clasa a IV‑a programul prevedea citire liberă,
dictare și încercări de compunere. La aritmetică Copia actului prin care s-a decis deschiderea școlii
se lucra cu cele patru operații până la un milion, ministeriale din Mereni (10 aprilie 1883)
cu măsurile de suprafață și volum. La geografie se
învățau noțiunile elementare despre hotare, bogății
și popoare. Istoria prevedea teme despre nașterea Nisporeni. Menționăm că școala din Mereni a fost
poporului rus, botezul rușilor, istoria lor, date despre deschisă într-o clădire cu două săli de clasă din curtea
familia imperială. La religie se studiau Vechiul și bisericii actuale.
Noul Testament, rugă­ciuni și cele 12 sărbători sfinte. În 1876 în casa părintelui Ioan Platon se des­
Precizăm că învăță­mântul se efectua nu în limba chide o școală „populară”, de o singură clasă („odno­
maternă, cum ar fi fost normal, ci în limba rusă. klasnoie narodnoe ucilișce”), numărul elevilor fiind
Din această cauză, elevii moldoveni, pe lângă faptul de circa 25 persoane.
că însușeau cu greu materiile, mai pierdeau un an La o adunare specială a sătenilor din 10 aprilie
pentru studierea forțată a limbii ruse. Prin urmare, 1883 se decide transformarea școlii populare din
studiile durau în realitate cinci ani. Mereni în școală ministerială. Subliniem că la acea
Satul Mereni a fost printre primele localități adunare, în afară de locuitori ai satului Mereni, au
rurale din Basarabia în care s-au întemeiat școli pa- participat și reprezentanți ai localităților Cimișeni,
rohiale. Prima școală primară se deschide la Băcioi Vadul lui Vodă, Bălăbănești, Cruzești, Ciopleni,
în 1836, iar următoarele 8 școli rurale sunt înființate Cricova, Visterniceni, Bubuieci și Sângera. La acea
în 1842. Patru dintre acestea activau în județul adunare s-a hotărât ca, anual, de la săteni să se strângă
Chișinău și anume: în Mereni, Răzeni, Vălcineț și în beneficiul școlii 417 ruble. În același timp, școlii
 Despre situația școlii din primul deceniu al

93
secolului al XX-lea ne sunt cunoscute foarte puține
lucruri. Printre pedagogii care au activat aici în anii

M ereni
1900-1915, au fost Ana Celac, Ecaterina Kremenițki
și Anna Kurtev. La 1900 tutore oficial al școlii era
Profir Rejep, iar după el – Luchian Nuță. Numărul
copiilor care frecventau școala creștea nesemnifica­
tiv. În 1904 școala ministerială era frecventată de 66
băieți și 6 fete, iar cea parohială – de 14 băieți și 4
fete. În 1909 școala ministerială avea 75 elevi, iar
în 1913-82. (Kișiniovskie Eparhial´nîie Vedo­mosti,
1899, p. 506; idem, 1901, p. 422; idem, 1902, p. 622;
idem, 1903, p.134; Otciotî Kișiniovskoi Uezdnoi
Zemskoi Upravî, 1899, p. 43).
Pe de altă parte, la 11 sep­tembrie 1904 în
Mereni este deschisă o școală-colonie pentru in-
fractori minori. Către 1913 în această instituție erau
reeducați 50 de copii. Colonia deținea 175 desetine
de pământ, avea o școală și câteva ateliere. În 1916
instituția respectivă avea 7 funcționari: Alexei Gh.
Gacichevici (director), supraveghetorii V. D. Olari,
A. I. Svetenco, A. A. Svetenco, maiș­t ­r ii M. S.
Tomașevschi, M. G. Nicov și F. S. Portnov. În afară de
aceasta, în statele coloniei intrau preotul Ion Platon și
Certificat de absolvire a școlii din Mereni (1907) pălămarul Gheorghe Popovici. (Spravoc´naia kniga
Kișiniovskoi Eparhii na 1915 god, Chișinău, 1915,
p. 142; Otciotî Orgheevskoi Zemskoi Upravî za 1905
god, p. 287; Obzor Bessarabskoi Gubernii za 1913,
urma să i se dea în folosință o desetină de pământ. p. 90; Kișiniovskie Eparhial´nîiie Vedomosti, 1908,
Școala respectivă a fost deschisă la 23 aprilie 1884. nr. 14, p. 80; Adres-kalendar´ Bessarabskoi Gubernii,
Actul de deschidere a fost semnat de către preotul Chișinău, 1916, p. 192).
Ioan Platon, învă­țătoarea Eudochia V. Ternovski În perioada administrării românești învăță­
(n. 1861), sătenii Vasile Strate, Gheor­ghe Oglindă și mân­tul din Basarabia a avut un caracter extrem
„starosta” satului Toader Postică. (ANRM, F. 316, de benefic pentru populația din regiune, fiecăruia
i. 5, d. 46, f.f. 52, 54, 58-61, 63; ibidem, d. 55, f. 77 ofe­r in­d u­i ‑se posibilitatea de a studia în limba
v.; ibidem, d.  57, f.  35; Kișiniovskie Eparhial´nîie maternă. Începând cu 1918 în ținut începe un
Vedomosti, 1875, nr. 17, p. 641; A. Zașciuk. Materialî inten­siv proces de construcție a localurilor desti-
dlea gheografii i statistiki, Sankt Petersburg, 1862, p. nate școlilor sătești. Între 1918-1940 aici au fost
398; Sbornik Bessarabskogo zemstva, nr. 3, Chișinău con­struite 1760 noi localuri-incinte care, de obicei,
1877, p. 38; Pamiatnaia kniga Odeskogo ucebnogo dispuneau de 3-4 săli de clasă, o cancelarie pentru
okruga, Odesa 1881, p. 290; Zamfir C. Arbure. profesori, un birou pentru directorul școlii etc. În
Basarabia în secolul XIX. Text îngrijit, studiul in- două decenii de administrare românească au fost
troductiv, note, comentarii, indice de Ion și Tatiana construite mai multe școli decât în peste o sută de
Varta, Novitas, Chișinău, 2001, p. 471). ani de dominație rusească.
M ereni 94

Edificiul școlii din Mereni (anii ’50-’60 ai sec. XX)

S-a schimbat complet și conținutul învăță- Stratu, Maria Țiganu, Ion Vărticeanu ș.a.  (Anuarul
mântului. La baza procesului didactic au fost puse învățământului primar, București, 1933, p. 377).
ideile apartenenței la neamul românesc, ale istoriei Despre situația învățământului din acele tim­
multimile­nare a românilor, ale eroismului manifestat puri, săteanca Vera H. Stratu (n. 1928) ne-a povestit
de către poporul român în lupta pentru independență, urmă­toarele: „Eu am mers la școală la șase ani,
dragostea față de țară, însușirea limbii literare române, împreună cu un frate mai mare. Mergeam doi cu o
cunoașterea culturii și științei europene etc. (Vezi, de carte. Școala era aici, în centru, unde-i și acuma,
exemplu, Anton Moraru, Istoria românilor. Basarabia și numai că au stricat clădirea cea veche și au clădit
Transnistria. 1812-1993, Chișinău, 1995, p. 225-230). alta nouă. Ne dădeau bătaie la tot pasul. Și era așa
Una dintre problemele existente pe atunci în bine că ne învățau să fim oameni. Cum se spune:
învățământ era proasta școlarizare a copiilor. Astfel, „Școala face omu´ om, și altoiu´ pomu´ pom”. Dacă
deși, la începutul anilor ´30, în Mereni au fost intram în școală și nu arătam ca piciorul să fie curat,
înregistrați 1004 copii cu vârsta între 5 și 16 ani, doar ne dădeau câteva linii (rigle – n. n.) la palmă. Când
293 dintre ei s-au înscris pentru a frecventa școala. În intram în clasă, trebuia să fim curați...
acea perioadă în sat funcționau două școli. La școala În clasa I-a ne-a fost învățător Ion Vărticeanu, al
mixtă nr.1 au activat ca pedagogi Marcu Gh. Țiganu doilea a fost Baier Culicovschi. El ne-a luat la al treilea
(directorul școlii), Alexandru Culi­covschi, Maria an, era foarte bun învățător. Ne învăța bine, aveam și
Culicovschi, Tatiana Dumbravă, Alexandra Horhota, ore de lucru manual: țeseam, brodam. La învățătură
Pantelimon Jigan, Maria Olteanu, Maria Neaga, Mihail eu eram cea mai bună din clasă, primeam premiul I.
 Cu preotul aveam câte o lecție pe săptămână:

95
învățam cântece bisericești și ni se povestea despre
religie. În fiecare clasă era câte o candelă; făceam de

M ereni
serviciu – cine să aprindă candela și să șteargă tabla.
Spuneam „Tatăl nostru” când intram și ieșeam din
clasă. În caiete scriam cu peniță și cerneală, pe care o
țineam în călimări. Îmblam mai totdeauna cu mâinile
murdare de cerneală. A fost un timp când stăteau
câte patru în bancă. Când învățam eu, în bancă eram
numai câte doi...”.
În deceniul patru al secolului trecut în Mereni
activa căminul cultural „Voievodul Mihai”. Din con-
ducerea sa făceau parte învățătorul Ilie Stratan
(președintele sfatului), directorul școlii primare
M. Stratu, notarul comunei N. Chiper (vicepreședinte),
doctorul Gheorghe Bocearov, învățătorul N. Țapu
(secretar); cenzori erau părintele P. Ababii, șeful de
post P. Huțanu și agricultorul Alexei Nistor. Casier
al Sfatului Căminului era Nicula Moisei, iar biblio­
tecar – învățătorul I. Vărticeanu.
Din inițiativa căminului cultural, în 1938, la
Mereni a fost înființată „Școala țărănească”. Corpul
didactic era recrutat din intelectualii satului, cu un pro- Directorul școlii Marcu țiganu, împreună cu soția Maria E.
Marcu (răndul întâi, prima din stânga) și fiicele Tamara și
gram nestabilit și fără a avea caracterul de stabi­litate Veronica.
și continuitate, totul depinzând de posibili­tățile locale.
Cursurile s-au deschis la 2 februarie 1938 atât pentru A. Culicovschi, I. Vărticeanu, șeful de post P. Buțanu,
bărbați, cât și pentru gospodine și au urmat până la 10 cântărețul A. Margine și diaconul I. Pranițchi.
martie 1938. Cursurile pentru bărbați au avut loc la Pedagogi la secția „Femei”, au fost F. Bocearov,
sediul școlii primare, pus la dispoziție de către directo- M. Culicovschi, T. Dumbravă și A. Popovschi. În afară
rul M. Stratu, iar cursurile pentru femei au avut loc la de aceasta, au venit cu prelegeri E. Petrașcu, soră de
dispensarul circumscripției. Pentru o bună organizare ocrotire, E. Mihălache, moașă oficială, V. Chiper, ma-
și conducere din cadrul profesorilor s-a ales un comitet istru de gospodărie. Pe lângă cei menționați, la „Școala
format din doctorul Gheorghe Bocearov, directorul Țărănească” au mai predat și doctorul Budacov, medic
școlii primare M. Stratu și învățătorul Ilie Stratan. primar veterinar al județului Lăpușna, M. Țiganu,
Lecțiile se țineau între orele 5-9 după amiază. subrevizor școlar, N. Rubanovschi, inginer agronom
Tinerii ce urmau această școală citeau în clase diferite regional, părintele Gheorghe Roșca, preot misionar,
reviste: Albina, Drumul nou, Căminul cultrural și și N. Popescu, directorul școlii primare din Chirca.
ziarul Cuvânt moldovenesc. Programul de învățământ În ceea ce privește programul conferințelor ținute
s-a executat potrivit celor patru cadre de manifestare a pentru bărbați, observăm că la tema „Sănătate” s-a vorbit
omului și anume: sănătate, muncă, minte și suflet. La despre salubritatea satului, îngrijirea fântânilor și igiena
secția „Bărbați” pedagogi au fost doctorul Gheorghe locuinței. S-au dat noțiuni generale asupra microbilor,
Bocearov, medic al plasei sanitare Mereni, parohul asupra bolilor infecțioase și a mijloacelor de combatere.
local, părintele P. Ababii, directorul școlii primare La tema „Munca” s‑a vorbit despre agricultură, zoo-
din Mereni M. Stratu, învățătorii I. Stratan, N. Țapu, tehnie, cooperație, la tema „Mintea” – despre cultură,
M ereni 96

Elevi ai școlii primare din Mereni (1928)

geografie și istorie. Este interesant că, pe lângă temele s-a vorbit despre îmbrăcăminte și confecționarea ei,
despre unirea principatelor, domnia regelui Carol I, s-au ținut cursuri de bucătărie, învățându-se prepararea
primul război mondial și cauzele lui, s-a abordat și tema colțunașilor, a pârjoalelor de cartofi, a clătitelor ș.a.m.d.;
istoriei satului Mereni. Tot la tema „Mintea” s-a vorbit s‑a arătat rolul femeii ca factor cultural și social, s-au
despre educația cetățenească, s‑au dat noțiuni de drept făcut lecturi din autorii români, s-a povestit istoria sa-
constituțional, despre legea poliției rurale, despre noul tului Mereni, s-au făcut diferite exerciții la matematică.
Cod Penal Carol al II-lea. La tema „Suflet” s-a vorbit Cursurile respective s-au terminat cu o serbare în sala
despre Vechiul Testament, despre viața Mântuitorului, Băncii Populare „Rejep”.
despre sectele religioase, despre biserică – corabie a Cursurile „Școlii Țărănești”, secția „Bărbați”,
Mântuirii, despre starea de moralitate a satului, despre s‑au încheiat printr-o excursie la Chișinău. La muzeul
căsătoria civilă și religioasă, despre legătura sufletească din Mereni s-a păstrat o broșură în care s-a publicat
și morală ca temelie a familiei. informația cu privire la acea excursie. Iată conținutul
Programul conferințelor și lucrărilor practice, ei: „Săteanul, dacă se duce la oraș, apoi îl găsești în
ținute în secția gospodinelor, a cuprins următoarele piață ori la vreo judecătorie sau prefectură. În alte
probleme: s-a vorbit despre îngrijirea și igiena locuinței, instituții n-a intrat și nici nu i-ar fi dat voie să intre
regulile de igienă intimă, igiena cavității bucale, igiena și să vadă. A auzit multe, dar de văzut nu a văzut ni-
lehuzelor, îngrijirea gravidelor, întrebuința­rea apei pen- mic. Excursia făcută a avut rolul de a introduce pe
tru sugaci etc.; s-a explicat rolul gospodinei în familie, sătean în instituția din care el ar putea să tragă niște
rolul femeii ca mamă, s-au ținut cursuri de croitorie, cunoștințe folositoare și cu care instituție trebuie să
stea permanent în legătură. le-au pus în plan ca să le realizeze și ei. După ore de

M ereni 97
Înainte de a face o excursie trebuie să stabilești cercetare am plecat de la muzeu. Cursiștii regretau
localitatea și modul de transportare. Localitatea aleasă că n-au avut posibili­tatea ca să stea mai mult timp.
trebuie să aibă instituții, ferme, monumente istorice Au luat însă hotărârea că în zilele când muzeul va
etc., care vizitându-le să rămâi cu ceva. Se ia contact fi deschis să vie și să-l mai viziteze. La Fundația
cu reprezentanții instituțiilor de vizitat și după aceasta Culturală ne aștepta domnul profesor P. Ștefănucă și
se stabilește intinerariul excursiei. Aceasta poate dura domnul Furtună, care au arătat toate birourile precum
mai multe zile, sau mai puține, depinzând de numărul și munca ce se duce pentru a lumina pe săteni spre a
localurilor și fermelor trecute în intinerar, timpul ne- merge spre o cale mai bună și mai rodnică.
cesitat pentru explicații cum și depărtarea de la sat la Am vizitat tot acolo Institutul Social Român
oraș, depărtarea dintre instituțiile ce trebuiesc vizitate. din Basarabia, unde domnul P. Ștefănucă a căutat să
Transportul până la Chișinău l-am făcut cu ne înfățișeze realizările ce le-au făcut satele Iurceni
trăsurile, distanța fiind de 20 km. Intinerariul a fost și Nișcani, după care au putut să cunoască nevoile
stabilit de către domnul Strătan Ilie, împreună cu sătenilor spre a da remediile necesare. După masă
domnul Niza, reprezentantul Fundației Culturale am vizitat școala normală de băieți „Mihai Viteazu”
Regale Regionale a Basarabiei. – centru de curat românism în care se plămădesc
Deplasările dintre instituțiile ce trebuiau vizitate sufletele fiilor de gospo­dari ce vor ajunge mai târziu
s-au făcut cu camionul care a fost pus la dispoziție purtători de lumină pe plaiurile țării.
cursiștilor datorită intervenției pe care a făcut-o Școala este toată străjerită. Elevii în costume de
domnul procuror general Ionescu Dârzeu, directo- străjeri, voioși, gata la datorie, ne-au deschis cu dra-
rul regionalei, către domnul primar al municipiului goste ușile școlii. Domnul director Șt. C. Gheorghiade
Chișinău, domnul C. Dardan... Punctul de plecare a ne-a întâmpinat. Am vizitat muzeul agricol al școlii.
fost depozitul de armăsari. Cursiștii au văzut diferite În el am găsit tot ce ne trebuia: varietăți de grâu, orz,
rase de armăsari, de tauri și de berbeci. Lămuririle ovăz, secară, fasole, altoiri, îngrășăminte chimice,
au fost date de către domnul administrator al depo- plante medicinale și furajere etc. Expli­cațiile necesare
zitului care le-a mai vorbit despre ameliorarea rasei ne-au fost date de către domnul director.
animalelor, îngrijirea și facerea grajdului. Muzeul de lucru manual era plin cu obiecte
De la depozit am plecat la ferma Costiujeni. executate de elevi. Aici am putut vedea obiecte sculp-
Aici aveam de vizitat școala țărănească superioară tate, pirogravate, coșuri împletite, scaune, mese etc.
organizată de către Fundația Culturală „Principele Cursiștii au cercetat pe fiecare îndeaproape.
Carol” Regionala Basarabiei și ferma zootehnică a Am vizitat muzeul istoric, care cuprinde o bună
facultății de agronomie. Școala țărănească de aco- parte din trecutul nostru, căci am văzut obiecte vechi,
lo era sub conducerea domnului inginer agronom monografii, acte, tablouri, construcții în miniatură a
Leahu. Împreună cu el am vizitat ferma unde s-au diferitelor biserici și case cu trecut istoric. Sala de
dat explicațiile necesare. Aici am văzut rasele de festivități, biserica, cabinetul fizic și științe naturale,
oi, de vaci, de porci, de cai, precum și lăptăria în planșe făcute de elevi, cu o curățenie ce nu lasă nimic
care se fabrică derivatele laptelui ce sunt plasate de dorit, au uimit pe să­teni. Aici ei au văzut marele rol
pe piața orașului. De la Costiujeni am luat drumul pe care îl are stră­je­ria în formarea și educarea omului.
Chișinăului, unde eram așteptați la Muzeul Național. La sfârșit domnul director Șt. C. Gheorghiade ține
Aici tinerii nu știau la ce să se uite mai mult. Lucrările o lecție de adevărat naționalism, arătând că numai
executate din lemn, mașinile agricole, varietățile de prin muncă dreaptă și cinstită, ascultare de cei care
porumb, grâu, precum și rasele animalelor au fost îi îndru­mează în fiecare zi, supunerea, dragostea și
cele mai mult cercetate. Ei au văzut aici modele de iubirea, pe care trebuie să o avem față de suveranul
construit casele cu toate dependințele și pe care și nostru M. S. regele Carol al II-lea, ne va aduce o stare
M ereni 98

Marc L. Itelzon, directorul școlii din Mereni (rândul întâi, al patrulea din dreapta) împreună cu colectivul pedagogic (1955)

eco­no­mică mai îmbunătățită. În strigăte „de sănă­tate”

am plecat la imprimeria statului.
Domnul director ne-a pus la dispoziție pe dom-
nul Șerban, șef de birou care ne va conduce în toate
atelierele, dându-ne explicațiile necesare. Cursiștii nu
văzuseră nici o tipografie. Aici au avut ocazia ca să
cunoască îndeaproape cum se face culegerea literelor,
cum sunt așezate, tipărirea, legarea și capsarea cărților
gata. Am părăsit imprimeria cu sufletele împăcate că
prin vizita ce am făcut-o am progresat în cunoașterea
tiparului care are un rol foarte mare pentru progresul
omenirii. Cu aceasta excursia noastră ia sfârșit.
În tot timpul am putut constata următoarele:
sătenii doresc să cunoască cât mai mult. Excursiile cu
explicațiile date documentează și mai bine cunoștințele
predate. Ei capătă o mulțumire sufle­tească, un avânt și
un dor de muncă nouă care îi va duce spre o stare în-
floritoare. Sunt ascultători. Am observat un sentiment Studenți mereneni de la stânga spre dreapta:
de jenă la ei când intrau în vreo instituțiune. Este și 2. Sava Gh. Nicula, 3. Ion Grosu, 4. Gheorghe F. Anton,
7. Gheorghe Danu (la paști anul 1960)
explicabil, căci nu au avut ocazia ca să fie introduși în

M ereni 99
astfel de instituții și societăți. Observăm astfel că la sistemul de 8 clase se trece
Ceea ce este regretabil e faptul că sunt unii intelec- în 1951, la cel de 9 clase – în 1953, la cel de 10 clase –
tuali care nu înțeleg rostul acestor vizite și caută ca să în 1954, iar la 11 clase – în 1961. Sistemul de 11 clase
ironizeze pe săteni, uitând că ei tot de acolo au plecat. se menține până în 1965. De menționat că după acest
Excursiile au mare rol și ele trebuiesc făcute. Cu ele vom an este în descreștere și numărul elevior care absolveau
umplea un mare gol în sufletul sătenilor...”. 10 clase. În anul de învățământ 1966/1967 clasa a X-a au
În primele două decenii postbelice directori de absolvit-o 55 de elevi, în 1967/1968 – 49, în 1968/1969
școală în Mereni au fost Boris F. Gurschi, Eudochia – 19, iar în 1969/1970 doar 14 elevi.
Caminschi, Mihail Carp Ursu, Marc L. Itelzon, În perioada anilor 1960-1989, școala primară din
Mihail N. Rejep și Valentina I. Cazacenco. Printre Mereni a fost administrată de către Tudor A. Oglindă
pedagogii care au lucrat aici în acei ani îi menționăm (n. 1922). Director al școlii medii în acel timp
pe Larisa A. Barbăroșie, Vasile I. Bujac, Savelie (1967-1984) a fost Emilia G. Plămădeală (n. 1938).
I. Chiricoi, Vasile F. Chirilenco (profesor de istorie), În ambele școli au activat pedagogii Ana T. Baciu
S. M. Druia, Alexandru A. Faizenberg, Vladimir (profesoară de fizică), Emilian I. Baciu (profesor de
V. Faizenberg, Semion T. Ghimpu, Zinaida A. Gurschi, geografie), Iulia I. Baciu (profesoară de chimie și
Neonila P. Iordăchescu, Vasile T. Lungu, Vladimir biologie), Efim I. Barbăroșie (profesor de limba și
A. Marcinschi, Ion Gh. Oglindă, Semion D. Panasiuc, literatura română), Larisa A. Barbăroșie (profesoară
Dora A. Platon (profesoară de matema­tică), Veronica de limba și literatura rusă), Efim I. Bujac (profesor de
G. Platon (învățătoare la clasele primare), Andrei informatică), Maria V. Bujac (învăță­toare la clasele
Gh. Râmbu (profesor de limba franceză), Parascovia primare), Vasile I. Bujac (învățător la clasele prima-
A. Râmbu (profesoară de limba franceză), Mihail re), Lidia A.Cerescu (profesoară de matematică),
C. Rejep, Mihail N. Rejep (profesor de geografie), Elena N. Cernei (Rejep) (profesoară de limba și lite-
Alexei T. Sălcuțan, Nadejda C. Trigubenco și alții. ratura română), Valentina I. Chirilenco (învățătoare
la clasele primare), Eugenia S. Costin (învățătoare
Felul în care a evoluat învățământul din Mereni
la clasele primare), Margareta T.  Deleu și Paulina
în perioada 1946-1962 se poate vedea și din tabelul
V.  Deleu (ambele învățătoare la clasele primare),
de mai jos:
Filip F. Dorif (profesor de chimie), Melania P. Dorif
Clasele (profesoară de limba rusă), Anastasia P. Dumitru
Anii
VII VIII IX X-a XI-a (profesoară de biologie și chimie), Maria I. Eșanu
1946/1947 10 – – – – (profesoară de biologie), Ion E. Frunză (profesor de
1947/1948 17 – – – – istorie), Veronica Gh. Frunză (profesoară de limba
1948/1949 13 – – – – rusă), Maria A. Grosu (învățătoare la clasele prima-
1949/1950 10 – – – – re), Boris F. Gurschi (profesor de istorie), Zinaida
1950/1951 23 – – – – A. Gurschi (profesoară de menaj), Victor V. Molea
1951/1952 49 30 – – – (profesor de limba și literatura română), Alexandru
1953/1954 48 29 16 – – I. Munteanu (profesor de matematică), Parascovia I.
1954/1955 55 30 16 14 – Oglindă (profesoară de matematică), Vera N. Oglindă
1955/1956 44 20 13 9 – (învățătoare la clasele primare), Lidia M. Panasiuc
1956/1957 54 25 14 12 –
(profesoară de fizică), Olga I. Pleșca (profesoară de
1957/1958 – 15 12 – –
chimie și menaj), Ana Ș. Popovici (profesoară de fran-
ceză), Constantin Gh. Roșca (profesor de matematică),
1958/1959 39 19 21 15 –
Elena C. Roșca (profesoară de geografie), Isidor Gh.
1959/1960 – – – 15 –
Roșca (profesor de fizică), Vera I. Roșca (profesoară
1961-1962 – – – – 15
M ereni 100

Învățatorul Vasile Bujac cu un grup de elevi (1951)

I. Stratu (profesoară de menaj), Lucia G. Țiganu

(profesoară de franceză), Maria P. Ursu (profesoară
de limba română), Olga I. Voinescu (profesoară de
artă plastică și muzică) etc.
Ținem să ne referim la unele activități culturale
care s-au desfășurat în sat în perioada postbelică.
În primul rând, remarcăm activitatea muzicienilor
Chirilenco. Referitor la acest su­biect, profesorul
Anatol Caraman scria: „Iacob Chirilenco s-a născut
în anul 1914, fiind al doilea copil în familia lui Ion și
a Eufimiei Chirilenco (Caraman). Bunelul lui Iacob
Tudor A. Oglindă Emilia G. Plămădeală Chirilenco, Vasile al lui Rodion Chirilenco, originar
de prin părțile Odesei, se stabilește cu traiul în satul
de limba și literatura română), Valentina A. Rusu (pro- Broasca (Floreni) de lângă Chișinău, prin anii 1870-
fesoară de biologie și chimie), Alexei T. Sălcuțan (pro- 1875. În anul 1880, Ion Chirilenco (tatăl lui Iacob)
fesor de matematică), Tamara P. Sălcuțan (profesoară se căsătorește cu Eufimia Caraman care era vară cu
de franceză), Elena I. Sandu (învățătoare la clasele pri- Arion Caraman (bunelul autorului acestor rânduri),
mare), Fiodor P. Sandu (profesor de educație fizică), iar prin anii 1909-1910 trece cu traiul în satul soției,
Maia S. Stolearenco (profesoară de istorie), Ecaterina la Mereni.
Pedagogi din Mereni către 1963
 aptitudini  muzicale: tata (Ion Chirilenco) cânta la
M ereni 102

diferite instrumente muzicale de suflat și cu coarde.

Moștenise această vocație de la tatăl său Vasile, lăutar
și el. Feodosie cânta la trombon și la trompetă. Din
păcate, activitatea lui a fost de scurtă durată, căci în
1944 căzu în luptele pentru eliberarea Cehoslovaciei,
unde a și fost înmormântat. Iacob cânta de la o vârstă
fragedă. Instrumentele pe care le poseda erau: trombo-
nul, trompeta, vioara. Și Ion era un mare pasionat de
muzică, cânta la majoritatea instru­men­telor de suflat și
a ocupat un loc de cinste în Fanfara Combinatului de
Prelucrare a Cărnii din or. Chișinău, unde se stabilise
cu traiul. Ștefan era un trompetist iscusit, cu o tehnică
interpretativă foarte bună. Tudor era și el trompetist.
A activat o vreme îndelungată la Fanfara Fabricii de
Bomboane „Bucuria” din Chișinău.
În 1957 Iacob Chirilenco a fost trimis de către
cârmuirea colhozului la Sankt-Petersburg pentru a
procura instrumente de suflat pentru fanfara vesti-
titei fabrici de instrumente muzicale. A adunat mai
mulți doritori de a învăța să cânte și astfel s-a format
fanfara. Printre primii membri ai fanfarei au fost:
Învățătoarea M. V. Bujac împreună cu un grup de elevi (1965)
Ștefan Chirilenco (fratele), Ion Racu (Caraman),
Ștefan Toma, Gheorghe Portas cu feciorii săi, Vasile
și Dumitru. S‑a păstrat chiar și o fotografie din anul
1959, unde sunt înfățișați membrii acelei fanfare.
În majoritatea cazurilor, Iacob Chirilenco cânta la
trombon, Ion Racu (Caraman) – la bariton, Ștefan
Chirilenco – la trompetă, Ștefan Toma – la trompetă,
Gheorghe Portas – la bariton, Vasile (feciorul lui
Iacob Chirilenco) – la tobă, iar Dumitru (feciorul
lui Iacob Chirilenco) – la toba mică (toboșar).
Fanfara lui Iacob Chirilenco a devenit cunoscută
nu numai în satele din apropierea Merenilor, ci în
toată Republica Moldova.
Iacob Chirilenco Ion Racu (Caraman), care mulți ani a cântat în
fanfară, povestea: „Seara, după lucru, ne adunam
Iacob Chirilenco a avut cinci frați și o soră. într‑o casă din mahalaua Chihai și făceam repetiții.
Primul – Feodosie, născut în 1912, tatăl lui Vasile Clădirea cârmuirii colhozului se afla peste șes și, când
Chirilenco, vestit muzicant, profesor de muzică lua sfârșit ședința cârmuirii, care avea loc aproape
la școala din Mereni în 1960-1980, apoi profe- zilnic, venea președintele Pavel Constantin Moraliuc
sor de isto­rie. Ceilalți frați sunt: Ion (n. 1918), și se interesa cum merg lucrurile. Ne mai aducea
Tudora (n. 1921), Ștefan (n. 1923), Efim (n. 1925), și câte un pahar de vin. Când repetiția se termina,
Tudor  (n.  1929). În  această  familie  toți  aveau cântam un marș.
 103
M ereni
Frații Chirilenco în 1959

În afară de cântat la nunți, la joc, participam colectiv vin alți membri, dar fanfara continuă să poar-
și la diferite manifestări culturale, care se petreceau te denumirea „Chirilencii”. De menționat că, alături
în Vadul lui Vodă (pe atunci centru raional) și la de feciorii lui Iacob Chirilenco – Vasile, Dumitru,
Chișinău. Odată am fost invitați peste Nistru, la Ion și Vladimir, cânta Victor Furtună, Mihai Bojescu,
Coșnița. Treceam Nistrul cu o barcă și cântam... Cu Gheorghe Ciobanu și alții.
toate că erau vremuri grele, lumea venea cu mare O filă aparte în activitatea căminului cultural
interes și plăcere la joc. Se veseleau. Acolo am fost din Mereni a înscris‑o Alexandru G. Mamot, director
invitați ca lumea să vadă și să ia exemplu...”. al acestei instituții timp de mai mult de trei decenii.
Pe timpul cela în sat mai erau și alți muzicanți Chiar din momentul numirii în funcție el întemeiază
cum ar fi scripcarii V. Talmazan și V. Lisnic. Oricum, orchestra de muzică populară „Taraf”, care deja în
de cea mai mare popularitate se bucura fanfara lui august 1970 evoluează la televiziunea națională. La
Iacob Chirilenco. Se cântau cântecele: Chiriac, scurt timp, căminul cultural din Mereni a devenit
Ionel-Ionelule, Țărăncuța, Căsuța noastră, Valurile cea mai importantă instituție de acest gen din raionul
Dunării, Șaerul, Poleanca Cracovului, Marșul Anenii Noi. Colectivele artistice de aici se plasau în
lui Mihai Viteazul, Frumoasa Românie, Ardealul, permanență pe primele locuri. Astfel, Casei de Cultură
Sârba Codrului ș.a. i s-a decernat locul I în anii 1972, 1975, 1977, 1979, și
Prin anii ´70 ai secolului al XX-lea, Iacob locul II în anii 1978, 1980, 1985, 1987 și 1989.
Chirilenco se retrage din fanfară din cauza stării Realizările căminului cultural au fost mul-
sănătății, însă orchestra continuă să activeze. În tiple. Printre acestea menționăm activitatea
M ereni 104

Corpul didactic din Mereni către 1983

ansamblu­lui de estradă „Iolanta” (1972-1989), săr- Gurtovoi. În același timp, casa de cultură avea contracte

bătoarea „Balul strugurilor”, dedicată vinului și vinifi- cu teatrele „A. S. Pușkin” din Chișinău și „V. Alexandri”
cării, ideea fiind sugerată de către pedagogul Veronica din Bălți, teatre care prezentau spectacole săptămânal.
Barbăroșie, organizarea sărbătorii de 515 ani de la Către anul 2002 în cadrul casei de cultură
prima atestare documentară a satului, sărbătorile de activau ansamblul etnofolcloric „Vatra satului”
petrecere a recruților, TVC-urile etc. Printre condu­ (conducător Tamara Moraru), ansamblul folcloric de
cătorii de cercuri artistice, care au activat mai mulți tineret „Legenda”, ansamblul de fluierași „Fluieraș”
ani, îi menționăm pe Gheorghe E. Ciobanu, Elena (conducător Alexandru G. Mamot), un cerc dramatic
N. Cibotaru, Ion S. Vlas, Tamara I. Moraru și Ion I. (conducător Ion Vlas). În ultimii trei ani de activita-
Chirilenco. În calitate de conducători ai ansamblului te ansamblul „Legenda” a evoluat în peste treizeci
de dansuri s-au manifestat Dumitru Zlotea, Elena de concerte, fiind premiat la concursuri județene și
Cibotaru, Maria Cazacu și Maria Mardari. Ca soliști naționale. Stilul său original se explică prin faptul că
s-au făcut remarcați Elena Mura, Galina Lungu, o bună parte din repertoriu era constituit din cântece
Alexandru Mamot și Gheorghe Bâzgu. vechi culese de la bătrânii satului.
În perioada de până la 1990, satul a fost vizitat Primele competiții sportive în Mereni au fost
de către circul din Moscova, ansamblul „Verasî” organizate la finele anilor ´50 ai secolului trecut. De la
(Bielarus´), „Kalina Krasnaia” (Ucraina), „Pesnearî” începutul deceniului următor, de aceste activități se
(Bielarus´), orchestra simfonică a Filarmonicii de Stat ocupă persoane special desemnate. Unul din primii
din Chișinău sub conducerea vestitului dirijor Timofei specialiști de acest gen a fost Valentin Oglindă.
 105
M ereni
Prima orchestră de estradă: Gh. Barbăroșie, A. Mamot, V. Platon și Gh. Bâzgu (1971)

Ansamblul „Iolanta”. De la
stănga la dreapta: Mihail
Ciobanu, Ion Chirilenco,
Mihail Crangaci, Alexandru
Mamot și Mihail Furtună
M ereni 106

Ansamblul „Legenda” (2003)

Mai târziu, în perioada 1966-1968, responsabil de sport la tenisul de masă. Printre alți sportivi performanți
a fost Mircea Baciu. Au urmat: actualul primar Mihail îi menționăm pe Veaceslav Baciu, Eugenia Postică,
Anton (1968-1971), Teodor Anton (1971‑1975; Teodor Anton, Ion Popovici, Teodor Postică, Gheorghe
1979‑1995) și Petru Lungu (1975‑1979). În 1969‑1970 Ursu, frații Crețu, Ghenadie Oglindă, Serghei Buga,
Veaceslav Baciu, fiind susținut de Mihail Anton, a Vitalie Țiganu, Mihail Toma ș. a., care mulți ani au
organizat campionatul satului la fotbal între juniori. fost membrii selecționatelor sătești și raionale la fotbal,
Această inițiativă n-a avut continuitate, însă în fiecare volei, baschet. Veaceslav Baciu a avut performanțe la
an se organizau competiții de volei și baschet, la care diverse probe în atletica ușoară, participând și la com­
participau mai multe echipe – de veterani, juniori, petițiile republicane. Merite deosebite la competițiile
selecționatele satului, echipe de familie. Deseori se raionale și republicane au avut Ilie Lungu (jocul
organizau competiții la jocul de dame, șah și tenis de de dame), Trofim Platon, Victor Speianu, Gavriil
masă. De asemenea, sportivii mereneni anual parti­ Dumitru, Gheorghe Stolearenco (șah). În Mereni s‑a
cipau la competiții raionale la diferite probe spor­tive practicat și proba de tragere la țintă. La competițiile
– fotbal, volei, baschet, handbal, tenis de masă, șah etc. raionale echipa din Mereni (frații Mihail și Teodor
Printre sportivii anilor ´70 s-a făcut remarcat Valentin Anton, Elena Platon, Igor Stolearenco) în permanență
Popan, profesor de educație fizică, antrenor, maestru în ocupa locuri de frunte. Adăugăm că, în perioada când
sport la handbal, membru al selecționatei de handbal gospodăria agricolă colectivă a fost administrată de
din URSS. În aceeași periodă performanțe spor­tive de- Gheorghe Sandacci, în Mereni a fost fondată ferma
osebite a înregistrat Valentin Gurschi, maestru în sport de creștere a cailor de rasă și școala de hipism, ultima
 M ereni 107
Echipa de fotbal a satului către 1981

făcând parte din sistemul de pregătire a sportivilor fost pregătiți sportivi mereneni care au devenit maeștri
pentru competiții internaționale. De menționat că la canotaj și au participat la competiții internaționale.
la Mereni s-a desfășurat campionatul republican la Printre aceștia s-au remarcat frații Serghei și Vadim
hipism (1984) și, de mai multe ori, campionat la judo. Salcuțan. Ultimul a participat la Jocurile Olimpice
În anii ´80-´90 în Mereni au activat mai mulți din Atlanta (1996), iar actualmente este antrenor la
antrenori care pregăteau sportivi în probele canotaj școala republicană de canotaj. Succesele sportivilor
(Eduard și Maria Pavlov), fotbal (Victor Lungu, din Mereni se datorează antrenorului de lupte marțiale
Teodor Anton și Ghenadie Oglindă), volei (Valentina Grigore Brânzilă, maestru în sport, participant la
Lungu), lupte marțiale (Grigore Brânzilă) și hipism. campionatele URSS și ale Europei. Discipolii săi
La începutul anilor ´90 echipa de fotbal din Mereni a sunt maieștrii în sport Andrei Toma, Valentin Panfili,
ocupat primul loc în campionatul raional și a participat Iurii Gandrabura, Grigore Postică, campioni naționali
un sezon sportiv la campionatul republican (divizia și premianți ai diverselor competiții europene. La
secundă). În anii 1992-1996 datorită antrenorului me- performanțele sportivilor mereneni trebuie să adă-
renean Ghenadie Oglindă, echipa de fotbal de femei ugăm și turismul sportiv. În acest domeniu meritele
a raionului Anenii Noi a realizat mai multe succese, principale îi revin lui Sava Postică, care în anii ´80 a
participând la competițiile naționale și europene. fost șeful echipei de turism.
Cele mai mari performanțe sportivii mereneni Revenind la învățământ, remarcăm că în pre-
le‑au demonstrat în probele de canotaj și lupte marțiale. zent școala primară activează într-o clădire-tip dată
Sub conducerea antrenorilor Eduard și Maria Pavlov au în exploatare încă în 1964. Din anul 2000 funcția
M ereni 108

Sportivi mereneni la un turneu jubiliar (2000)

de  director este îndeplinită de către Veronica T. 1985. În  acea perioadă, director al școlii a fost
Barbăroșie. Ca învățători activează Feodosia E. Emilian I.  Baciu (1984-1987), urmat mai apoi de
Baciu, Maria Chirică, Margareta T. Deleu, Lidia T. Isidor Gh. Roșca (1987-1994) și Serghei I. Baciu
Ermurachi, Ana F. Lungu, Nina Nașcu, Ludmila I. (1994-1997). Din 1997 funcția de director o exer-
Prodan, Nadejda I. Scobioală și Aurelia E. Țiganu. cită Lidia A. Crețu. Către 1 octombrie 2001 școala
În anul de învățământ 2001/2002 școala a fost frec- era frecven­tată de 725 elevi împărțiți în 26 de clase.
ventată de către 443 de elevi. În ultimii ani instituția În ciclul gimnazial studiau 579 elevi sau 80 % din
respectivă a servit ca punct de reper pentru programul to­tal. Din 46 de profesori 8 dețineau gradul didactic
„Pas cu pas” al Fundației Soros. În cadrul acestei unu, iar 23 – gradul didactic doi.
conlucrări școala a fost asigurată cu mobilier mo-
dern și materiale didactice necesare. În decembrie
2002, când am vizitat această școală, am constatat
că fiecare clasă dispunea de circa 1000 volu­me. În
cazul mobilierului am observat că nu este ca cel
tradițional. Mesele, de exemplu, erau fără colțuri.
Au fost confecționate astfel pentru a da posibilitate
copiilor să se așeze în cerc.
Clădirea în care actualmente se află liceul
teoretic a fost dată în exploatare la 1 septembrie
 M ereni 109
Corpul didactic era compus
din următorii pedagogi:

Crețu Lidia Andrei – gradul didactic doi, grad

managerial doi.
Bujac Valentina Nichita – director adjunct, profesor
de biologie, grad didactic doi.
Isidor Gh. Roșca
Caragi Larisa Nicolae – director adjunct, profesoară
de limba română, grad didactic unu.
Baciu Emil Ion – director adjunct, profesor de geo-
grafie, grad didactic doi.
Anton Mihai Filaret – profesor pentru protecția civilă,
grad didactic doi.
Baciu Ana Teodor – profesoară de fizică, grad
didactic unu.
Baciu Galina Ion – profesoară de istorie, grad
didactic unu.
Barbăroșie Vera Teodor – profesoară de istorie, grad
didactic unu.
Bâzgu Ina Zaharia – profesoară de limba română.
Bernevec Valentina Sava – profesoară de mate-ma-
Veronica T. Barbăroșie
tică, grad didactic doi.
Briceag Efimia Ion – bibliotecar.
Buga Constantin Leon – profesor de matematică.
Buga Iulia Vasile – profesoară de geografie, grad
didactic doi.
Bujac Efim Ion – profesor de informatică, grad di-
dactic unu la fizică și grad didactic doi la informatică.
Bujac Tatiana Ion – profesoară de limba română.
Cazacu Maria Haralampie – profesoară de core-
grafie, conducătorul ansamblului „Arcanul”, grad
didactic doi.
Cerescu Lidia Afanasie – profesoară de matematică,
grad didactic doi.
Emilian I. Baciu
Chetraru Maria Iacob – profesoară de muzică, grad
didactic unu.
Chetraru Serghei Demian – conducător al ansam­
blului folcloric „Haiduceii”, grad didactic unu.
Crețu Nina Haralampie – grad didactic doi.
Crețu Vasile Teodor – profesor de educația fizică,
grad didactic unu.
Dumitru Anastasia Petru – profesoară de biologie,
grad didactic doi.
Frunză Ion Efim – profesor de istorie, grad didactic doi.
Frunză Vera Gheorghe – profesoară de limba rusă,
grad didactic doi.
Grosu Aurelia Grigore – profesoară de limba română.

Lidia A. Crețu
M ereni 110

Corpul didactic al Liceului Teoretic din Mereni către 2003

Malai Mihail – profesor de educație tehnologică. Râmbu Parascovia Afanasie – profesoară de limba
Nuța Natalia Andrei – profesoară de limba engleză. franceză, grad didactic doi.
Oglindă Lilia Vasile – profesoară de istorie. Roșca Vera Ion – profesoară de limba română, grad
Platon Dora Andrei – profesoară de matematică, grad didactic doi.
didactic doi. Speianu Ana Gheorghe – profesoară de matematică,
Platon Efim Mihai – profesor de educație tehnologică. grad didactic doi.
Platon Marina Andrei – profesoară de artă plastică, Straistă Silvia Leonid – profesoară de limba rusă,
grad didactic doi. grad didactic doi.
Platonov Maia Dumitru – profesoară de geografie. Țâple Nadejda Semion – profesoară de limba franceză,
Pleșca Olga Dumitru – profesoară de educație tehnolo- grad didactic doi.
gică și chimie, grad didactic doi. Țiganu Lucia Grigore – profesoară de limba franceză,
Popovici Ana Ștefan – profesoară de limba franceză, grad didactic doi.
grad didactic doi. Țiganu Vera Andrei – profesoară de matematică și
Popovici Ion Ștefan – profesor de educația fizică, grad fizică.
didactic unu.
Prodan Ana Procopie – profesoară de limba rusă, grad Pe lăngă corpul didactic, în liceu activau Angela
didactic doi. A. Poia – medic școlar, și Larisa A. Ursu – soră
Râmbu Andrei Gheorghe – profesor de limba franceză, medicală.
grad didactic doi.
 M ereni 111
Localul școlii primare din Mereni

Larisa A. Barbăroșie Parascovia I. Oglindă

Profesoară de limbă rusă, Profesoară de matematică între anii 1956‑1995,
Învățător Emerit Învățător Emerit
M ereni 112

Elevii școlii din sat învață tractorul (anii ’60)

În sala de lectură a Liceului Teoretic

 113
ereni
M ereni
P



Până la 1812, din punct de vedere
bisericesc, întreaga Basarabie a fost
sub jurisdicția Mitropoliei Moldovei.
Către acel an pe teritoriul basarabean existau 749 bi-
serici, în cea mai mare parte de tipul „Arhistratigov”
(cu hramul sf. Arhangheli Mihail și Gavriil).
Trecerea bisericilor basarabene de sub juris­
dicția bisericească a Moldovei sub cea a Sfântului
Sinod din Petersburg s-a făcut cu încălcarea vădită
a canoanelor. Astfel, la 4 iunie 1813, prin decizia
confirmată de împăratul Alexandru I, pe teritoriul
Basarabiei s-a format Eparhia Chișinăului și a
Lăcașele de cult erau construite din scânduri groase Hotinului. Peste șapte ani Eparhia a fost trecută ca
și lungi, dispunând, de regulă, de două rânduri de Episcopie de clasa a II-a între eparhiile rusești.
veșminte din mătase și una din pânză dăscălească. A urmat introducerea în calendar a sfinților ruși și a
Sfintele vase bisericești erau confecționate din co- icoanei Maicii Domnului făcătoare de minuni rusești.
sitor și staniu. Bisericile aveau practic toate cărțile Unicul Mitropolit de origine etnică românească
necesare cum ar fi Liturghia, Evanghelia, Molebni­ în întreaga perioadă de administrare rusească în
cul, Triodionul, Antologhionul, Octoihul, Ceaslovul, Basarabia a fost Gavriil Bănulescu-Bodoni (1812-
Mineiele etc. 1821). Ceilalți au fost în majoritate ruși și au lucrat
 respectiv în direcția rusificării clerului și mirenilor din
M ereni 114

Basarabia. Episcopul Pavel Lebedev (1871-1882),

în 1872, a impus preoții să întocmească registrele
bisericești, actele stării civile să se scrie numai în
rusă, și nu în română, cum se făcea până atunci.
Episcopul Pavel a obligat clericii să-și învețe copiii
acasă limba rusă sau să-i trimită la școlile mănăstirești
în același scop. Pe lângă școli a înființat clase prepa-
ratoare pentru studierea limbii ruse. În același scop
a înființat și internate unde copiii erau izolați de
mediul românesc. Clericii care nu se supu­neau erau
mutați disciplinar la parohii mai mici sau în genere
erau înlocuiți, fără a li se da altă parohie. Aceasta se
întâmpla mai ales în cazul când preoții nu reușeau să
însușească limba rusă în termen de 2 ani. În pofida
Prestolul vechii biserici de lemn
acestor și altor acțiuni, nu au fost obținute rezultatele
scontate. De cele mai multe ori, clerul care venea
de la școlile rusești, intrând în contact cu populația
locală, trecea la limba românească. Acest fenomen Iordache și Ioan Nuță. Biserica a fost construită după
se întâmpla chiar și cu preoții ruși veniți din Rusia. proiectul arhitectului Lavrente Kraevski, care a vizi-
Remarcăm că în mijlocul poporului persista un fel de tat satul la 23 martie 1817, timp în care construcția
frică de a-și pierde limba. Școlile existente pe lângă locașului deja începuse.
biserici au dat un procent nesemnificativ de știutori Patru ani mai târziu Nazaria Hâncu, protoiereu
de carte. Masa principală a populației nu înțelegea al ținutului Orhei, informa Mitropolia că împreună cu
limba rusă și, din această cauză, când slujba în bise- arhitectul Lavrente Kraevski a vizitat satul la 21 august
rică se făcea în slavonă, moldovenii nu înțelegeau și 1821. În urma unor verificări speciale s-a constatat
au început să se dezvețe de a merge la biserică. Acest că constructorii nu s-au abătut de la planul propus.
lucru forța clerul să facă slujbele în limba română. În același timp, ei s-au obligat să finiseze construcția
(Vezi pe larg: Petre Cazacu, Moldova dintre Nistru locașului către primăvara anului 1822, iar până la
și Prut. 1812-1918, Chișinău, 1992, p. 166-184). 26 octombrie al aceluiași an – să ridice în jurul bisericii
Conform unor surse, biserica de lemn cu hra- un gard din nuiele. Notăm că în acei ani aici păstoreau
mul „Sfântul arhanghel Mihail” din Mereni a fost preoții Oprea Margine (n. 1766) și Andrei Margine
ridicată în anul 1797. Unul dintre cele mai vechi (n.  1769). Ca dascăli activau Afanasie Strâmbei
documente cu referință la locașul sfânt de aici ține (n. 1800) și Gavril Glijinschi (n. 1787). Despre ul-
de 20 martie 1813. Este vorba despre o plângere a timul mai cunoaștem că era moldovean de origine,
săteanului Pintilie Platon care semnala autorităților fiu al preotului Casian Glijinschi din satul Cobâlnea,
că preoții Ștefan și Ioan îl obligau să prezinte actele ținutul Soroca. Poseda limba română, putea citi și
de proprietate asupra pământului care îi aparținea. scrie. Cunoștea literele chirilice și putea scrie în
Un alt document vechi cu privire la biserică limba rusă. La biserica din Mereni a fost repartizat
datează din 1 noiembrie 1816. Din el reiese că, „fiind la 3 mai 1812 de către Consistoriul de la Iași. Între
foarte veche”, biserica se află într-o stare deplorabilă, altele, neamurile Margine și Glijinschi au dat mai
iar mirenii rugau să li se permită construcția unei noi multe generații de fețe bisericești. Este vorba inclusiv
biserici. Responsabilitatea pentru aceste lucrări și-o de preoții Grigore Margine (n.1818), Ion P. Margine
asumau preotul Oprea Margine și sătenii Grigore (n. 1822), învățător la o școală parohială din Chișinău
Unul din primele documente cu referință la biserica din Mereni (1812) M ereni 115
Act cu referință la preotul Oprea Margine și pălămarul Andrei Margine (28 iunie 1834) M ereni 116
și preot la biserica „Sfântul Ilie” din Chișinău, Paramon

M ereni 117
G. Glijinschi (n.  1814) etc. (Trudî Bessarabskoi
Gubernskoi Ucionnoi Arhivnoi Komissii. Tom III pod
red. I. N. Halippa, Chișinău, 1907, p. 245; ANRM,
F. 205, i.1, d. 1113 passim; ibidem, d. 1337, f. 1, 4, 8,
9, 20-22, 25‑26; ibidem, d. 2535, f.3, 5-5v., 7; P. A.
Lotoțki, Spisok i kratkie biografii okoncivșih polnîi
curs Kișiniovskoi Duhovnoi Seminarii (1813-1913),
Chișinău, 1913, p.p. 8, 16-17).
Pentru că biserica nu avea propriul său pământ,
începând cu 1839, preoții de aici se adresează către
instanțele superioare cu rugămintea să li se acorde
cele 66 desetine ce li se cuveneau conform legilor de
atunci. Din diverse motive, locașul este împro­prietărit
cu pământ relativ târziu: la 6 septembrie 1854, în tim-
pul când aici păstorea preotul Vasile Butuc. Patru ani
mai târziu preot era Ioan Margine. La 24 iunie 1860
el își pune semnătura pe planul moșiei bisericești.
Conform planului, cele 66 dese­tine bisericești se
mărgineau cu partea de sus a Merenilor, proprietatea
comună a răzeșilor, cu proprietățile negustorului
Langada, cu moșia satului Schinoasa, proprietatea
negustorului Serbov și cu terenurile ce aparțineau Preotul Gheorghe Rejep
răzeșilor din neamul Gavriliță. (ANRM, F.  11, i.1
d. 333 passim; ibidem, F. 208, i. 2, d. 3094, f. 1 etc;
ibidem d.763 passim; ibidem, F. 6, i. 9, d. 842, f. 1,8). 1908, a susținut financiar tipărirea cărții Pilde și
În a doua jumătate a secolului XIX aici a povețe, alcătuită de P. Hallipa. Despre acea lucrare
păstorit o perioadă relativ îndelungată preotul P. Hallipa scria: „Dragi copii Basarabeni! Pui de
Gheorghe Rejep („părintele Egor”), absolvent al neamul Româ­nesc! Luați cărticica în mână și citiți!
Seminarului Duhovnicesc din Chișinău și al Acade­ Destulă-vă, cât ați fost orbi din pricina neștiinței de
miei Duhovnicești din Kiev. Lui îi aparține inițiativa carte... Ți-a venit dar vremea și ție, moldovene, să te
reconstruirii bisericii în anii 1867-1869. Anume gândești, cum stai? Cum trăiești? Și pe care drumuri
atunci, prin adăugarea a două aripi, biserica a luat și cărări trebuie să apuci în viață? Prin această carte
forma crucii, formă care se păstrează până în prezent. mică pe care v-o punem în mână noi vă chemăm
De menționat că la reconstrucția bisericii a mai con- pe voi, moldovenilor din întreaga Basarabie, spre
tribuit substanțial Lupu Speianu și rudele sale. (Boris lumina științei, spre unire, spre dreptate, spre deplină
Gh. Chelaru, Sertarul cu amintiri, Craiova 1992, pag. deștep­tare.” (Ștefan Ciobanu, Cultura românească
10-11). Ultimii ani din viață preotul Gheorghe Rejep în Basarabia sub stăpânirea rusă, Chișinău, 1992,
a păstorit în satul Miclești. Descen­denții săi au fost p.  111). Conform tradiției locale, P. Rejep avea
personalități demne de remarcat. Profir Rejep, fiul intenția să construiască în sat o a doua biserică. Locul
său cel mai mare, a construit, pe locul unde cândva pentru ea a fost ales în partea de nord-est a satului
era casa părintească, o moară performantă cu utilaj (aproxi­mativ pe lângă casa actuală a lui Leo­nid
procurat în Germania. Tot el a întemeiat Banca Mardari, învățător de matematică). Cu acest scop,
Populară „Rejep”. P. Rejep este persoana care, în în Mereni au fost aduse cantități impresionante de
 de preot și absolvent al Seminarului Duhovnicesc
M ereni 118

din Chișinău (1870). Printre membrii familiei sale

îi menționăm pe soția Alexandra (n. 1854), copiii
Teofilact (n. 1876), Lidia (n. 1878) și Gheorghe
(n. 1879). Tot aici activa și Vasile A. Marin (n. 1808),
care de la 25 noiembrie 1830 a fost pălămar, iar din
1838 – diacon. Mai precizăm că în 1880 la locașul
sfânt din Mereni erau atribuiți și locuitorii satului
Slobozia Chirca, proprietate a mănăstirii sf. Spiridon
din Iași. (ANRM, F. 208, i. 12, d. 84, f. 1-5)
La începutul secolului XX în biserica cu hra-
mul „Sf. Mihail” au activat preoții Ion Ilașcu,
Emilian Budeanu, Petru I. Taban (n.  1869) și
Gheorghe T. Culicovschi (n. 1879), pălămarii Isac
Cubanovici, Gheorghe A. Chelaru (1880) și Andrei
D. Margine (n. 1887). La 1 martie 1902 satul a
procurat un clopot cu o greutate de 30 puduri și o
icoană a Maicii Domnului, plătind pentru acestea
700 ruble. Peste un deceniu locașul sfânt a suportat
o reparație capitală. Printre sătenii care au contri-
buit financiar îi menționăm pe Semion Loghin, Ion
M. Iordăchescu, Zaharia Ciobanu, Ion Calmâc,
Preotul Petru Ababii Luchian Nuță, Varlam Platon, Ana Ciobanu etc.
(Kișiniovskie Eparhial´nîie Vedomosti, 1901, p. 375,
485, 639, idem, 1902, 125; 1903, p. 318, 585, idem,
piatră, însă construcția așa și n-a mai demarat: în 1904, p.  1,3; 1905, p.  161; 1909, p.  28, 48, 488;
1913 P. Rejep decedează subit. Spravoc´naia kniga Kișiniovskoi eparhii na 1915
Al doilea fecior al preotului Gheorghe Rejep god, Chișinău, 1915, p. 142)
a fost Vladimir (n. 1865). El s-a stabilit cu traiul în Despre situația bisericii din perioada admi­nis­
orașul rus Ufa unde a îndeplinit funcția de inspector trării românești cunoaștem mai multe fapte. În anii
al băncilor imperiale din Rusia. Fiica sa, Maria Gh. ´20 aici a păstorit preotul Ioachim Caragea. (Anuarul
Rejep (Marcov) [1869-1931], a fost profesoară de „SOCEC” al României Mari, vol. II. Provincia.
franceză și engleză la gimnaziul din Pârlița (Ungheni) 1923-1924, Bucu­rești, 1924, p. 110.) Conform for-
și la un liceu din Chișinău. Nicolae Gh. Rejep mularului de serviciu al bisericii din Mereni, întocmit
(1871-1946) a fost absolvent al școlilor mili­tare din către 1933, reiese că la acea dată aici era paroh preotul
Melitopol și Odesa. În 1923 aduce în sat o batoză Petru Ababii (n. 1903). Părintele Petru a fost absol-
cu aburi și formează un artel de prelu­crare a cerea- vent al Seminarului Teologic din Chișinău (1924),
lelor. A fost căsătorit cu Ana Muranevici („cucoa­na deținător al titlului de licențiat în teologie (1933).
Ana”) care decedează în 1960. Copiii lui Nicolae Gh. A fost hirotonisit ca diacon la 13 februarie 1927, iar
Rejep: Larisa N. Rejep (1911-2002), Elena N. Rejep la 20 februarie în același an – ca preot la biserica „Sf.
(n. 1922) și Mihail N. Rejep (n. 1925) au activat ca Arhanghel Mihail” din comuna Mășcăuți, județul
profesori în școala din Mereni. Orhei. La 1 iunie 1929 a fost transferat la parohia
Dar să revenim la locașul sfânt din Mereni. din Vadul lui Vodă, iar la 1 decembrie 1932 a fost
În 1880 aici păstorea Ioan Gh. Platon (n. 1845), fiu transferat ca preot-paroh la parohia din Mereni.
 M ereni 119
Corul bisericesc către 1934

Al doilea preot, care păstorea către 1933 în începând cu 5 noembrie 1919 este numit cântăreț în
Mereni a fost părintele Nicolae Tutoveanu (n. 1883). comuna Mereni. La 10 ianuarie 1926, pentru vredni-
Despre el știm că în 1915 a fost gratifiat cu „nabedre­ cia sa de cântăreț, este hirotonisit ca diacon. Mulți ani
niță”, în 1921 – cu „scufie” („gramota” nr. 3197), iar a lucrat în funcție de cântăreț și Andrei Margine (n.
în 1926 – cu „culion” („gramota” nr. 12955). Fiind 1887), la care ne-am referit mai sus. Despre el putem
absolvent al Seminarulului Teologic din Chișinău, să mai adăugăm că a absolvit Școala de cântăreți din
N. Tutoveanu a fost hirotonisit ca diacon la 19 iunie Chișinău în 1907 și în același an a fost inclus în statele
1911, iar câteva zile mai târziu – ca preot la biseri- bisericii din Mereni.
ca „Sf. Nicolae” din satul Lipiceni, județul Orhei. La Arhiva Națională a Republicii Moldova
La 1 iulie 1914 a fost transferat la biserica din co- am descoperit un inventar al bunurilor bisericii din
muna Crihana, județul Cahul, iar la 1 mai 1920 a fost Mereni către anul 1942. Potrivit acelui document,
încadrat la parohia din comuna Mereni. biserica dispunea atunci de un lot de pământ cu o
Către 1933, funcția de epitropi era îndeplinită suprafață totală de 24 ha și altele două a câte 1 ha.
de către Panteleimon Vasiliță, Efimie Ciobanu și Fiind construit din piatră chiar în mijlocul satului
Marcu Baciu. Printre personalul bisericesc ținem să‑l și având forma crucii, locașul era acoperit cu tablă
menționăm și pe diaconul Ioan Pranițchi (n. 1878). galvanizată. Suprafața ocupată de biserică avea
Fiind absolvent al Școlii de cântăreți din Chișinău 1214,8 metri pătrați, iar a ogrăzii – 2712 metri pătrați.
(1906), mai mult de un deceniu activează în calitate Către același an, 1942, biserica se afla în reparație din
de cântăreț la biserica din Scorțeni, județul Orhei, iar cauza distrugerilor suferite în urma cutremurului din
M ereni 120

Corul bisericii din Mereni către 1949

toamna lui 1940. Inventarul său era constituit dintr-o să închidă biserica. Acesta era scopul lor. El s-a opus
catapeteasmă, 36 icoane, 16 sfeșnice, 20 vase sfinte, și din cauză asta au început să-l persecute. Aveau
30 covoare, 33 cărți, 12 dulapuri, 6 clopote și 30 can- metodele lor. A fost închis. Spuneau că a dat mită.
dele. În afară de aceasta, biserica dispunea de două A venit activul partidului, au căutat cheile bisericii
case parohiale, construite din piatră, cu o suprafață și au închis‑o. Pe tăticu´ l-au închis nu pentru că era
totală de circa 160 metri pătrați. (ANRM, F. 1135, vinovat, ci pentru că urmăreau să închidă majoritatea
i. 2, d. 845 passim.). bisericilor din Moldova. L-au ținut închis câteva luni,
Din 1942 și până în 1952 aici a păstorit părintele după care i‑au dat drumul pentru că nu aveau nici
Anatolie S. Malai (n.1913), iar în continuare, până la un fel de motive să‑l mai țină. L‑au lăsat să practice
închiderea locașului de către sovietici, în 1963, aici preoția mai departe, numai că nu în Mereni. A mers
a slujit preotul Leonid S. Malai (n.1916). Despre la biserica din Hârbovăț și a fost acolo dascăl până
felul în care a fost închisă biserica și situația sa de în 1967. Pe urmă, timp de 11 ani a fost preot în satul
mai târziu, Mihai L. Malai (n.1948), fiul părinte- Țipala. A murit la 25 august 1980...
lui  Leonid, ne-a povestit următoarele: „Președinte Biserica noastră a fost închisă în noiembrie
de colhoz era atunci Vasile C. Moraliuc, iar director 1963. Lucrurile din interiorul ei s-au păstrat neatinse
al școlii – Valentina I. Cazacenco. La o adunare până în 1978. E drept că geamurile au fost stricate,
de partid ei au hotărât să închidă biserica din sat. iar în storojca bisericii (casa parohială – n. n.) a fost
Tăticului meu îi puneau impozite tare mari pentru deschisă poșta satului. Pe deasupra, a fost dărâmat un
biserică. Suma nu era corectă: o măreau special ca perete și pe locul cela s-a făcut un garaj al colhozului.
 M ereni 121
Preotul Anatolie S. Malai Preotul Leonid S. Malai

Pe urmă în centrul bisericii, pe locul unde era poli- pentru o nouă reparație a bisericii. Pictorii, care
candrul, a căzut o bucată de pod și ploua înăuntru. au restaurat interiorul bisericii, au lucrat aici din
Din cauza aceasta policandrul a fost defectat... 1989 până în 1992. Unul dintre aceștia, Emanuil
În 1978 aici a lucrat o echipă de constructori Brihuneț, actualmente este preot-paroh la biserica
veniți de la Odesa. Ei s-au ocupat atât de interior, cât „Sf. Nicolae” din Mileștii Mici, Ialoveni și președinte
și de exterior, pe care le-au tencuit și văruit. Tot atunci al Departamentului Mitropolitan pentru Arhitectură,
s-au reparat geamurile și acoperișul. Tot inventarul Construcții și Pictură Bisericească, iar cel de-al doi-
care era înăuntru, inclusiv iconostasul și icoanele, a lea, Victor Agapitov, s‑a stabilit ulterior în Polonia.
fost scos din biserică și dus la depozitul colhozului. Biserica cu hramul sfinților arhangheli Mihail
Policandrul a rămas pe loc. În octombrie 1978 cheile și Gavriil a fost redeschisă în 1989, prima liturghie
de la clădirea bisericii au fost date lui Emilian Baciu săvârșindu-se în Duminica Floriilor. Pe atunci
pentru a întemeia muzeul satului... În 1982 se mai parohia era păstorită de către protoiereul Andrei
face încă o reparație a acoperișului. A fost îndreptată Șeremet (n.1951), decedat subit în 2001. În prezent
și una dintre cruci, care s-a înclinat din cauza cutre- parohia este în grija preotului-paroh Vitalie Șeremet
murului din martie 1977. (n.1977).
În ianuarie 1989, în localul casei de cultură În ograda bisericii am găsit mai multe morminte
are loc o adunare a satului la care se pune problema și pietre funerare vechi. Chiar la intrarea în locaș era
redeschiderii bisericii din Mereni. La aceeași adu- mormântul fostului paroh protoiereu Andrei Șeremet
nare s-a hotărât să se strângă și mijloacele necesare (1951-2001). La circa 20-30 metri mai spre sud se afla
 mormântul dascălului Gavril Glijinschi (n. 1787). Pe
M ereni 122

piatra funerară scrie: „Sub această piatră odihnesc ro-

bii lui Dumnezeu iereu Gavrilă, presvitera Ecaterina
și copiii lor Victor, Di­mitrie ce s-au săvârșit la anul
1837 29 aprilie”. Pe o altă piatră funerară era indicat
anul 1827, textul însă nu a putut fi descifrat. Lângă
locul unde cândva a fost prestolul bisericii de lemn
se aflau mormintele mamei și soției părintelui Leonid
Malai – Alexandra Constantin Margine (1850-1946)
și Maria Ilie Malai (1923-1957). Puțin mai într‑o
parte două cruci de lemn mar­­­cau locul unde au fost
înmor­mântați soldați din armata germană. Alături
era un monument din granit cu următorul text: „So
sveatâmi upokoi dușu usopșego 26 noiabrea 1874
goda raba tvoego dvoreanina Mihaila Stratanova
Donica-Iordăchescu zdes´ pogrebionnogo 28 noia-
brea na 74 godu jizni. Vec´naia pameat´! Pameatnik
soorujon sânom Ioanom v 1911 godu”. Tot aici se
afla și mormântul fostului diacon și învățător, Grigore
Chelaru (1879-1920).

Preotul Vitalie Șeremet

Biserica din Mereni către 1962. (În dreapta – clădirea primei școli din sat)
Protoiereul Andrei Șeremet oficiind un serviciu divin (începutul anilor ´90)
Piatra funerară de pe mormântul nobilulului Mihail S. Donică-Iordăchescu

Cimitirul. În perioada administrației românești ci- cavoul neamului Rejep. Aici sunt înmormântați Porfirie
mitirul a avut un zid de piatră. El trecea cu circa douăzeci Gh. Rejep, decedat în 1913, sora sa Maria Rejep, fostă,
de metri mai sus de „storojkă”, în regiunea mormintelor până la 1918, profesoară de limba franceză și germană
celor care au fost Fevrone F. Țiganu (1931-1985), Ștefan la unul din liceele din Chișinău, Nicolae Rejep, decedat
F. Baciu (1928-1971) și Anastasia Ch. Mardari (1926- în 1947, și Ana M. Rejep.
1986). La venirea sovieticilor, zidul a fost dărâmat, iar În acest sector s-au păstrat câteva pietre funerare
piatra – folosită pentru construcții. vechi ce au pe ele inscripții cu litere paleografice. Pe una
Actualmente intrarea centrală în cimitir se află în din pietre e indicat anul 1908. Alta avea un text făcut la
partea de vest. Un drum de beton îl împarte în jumătate. o dată posterioară: „Aici odihnește robul lui Dumnezeu
În stânga acestui drum întâlnim mormintele celor din Constantin Andronic Roșca, mort la 24 martie 1936 în
neamul Ciorchină, Gandraciuc, Samoilă, Lupan (exem- vârstă de 46 ani”. În apropiere sunt mormintele celor din
plu: Lupan Petru Ion [1956-1977]; text: „Scumpului neamul Lungu, inclusiv o piatră funerară veche: „Anul
fecior mort fulgerător în noaptea de 10 decembrie 1977 1872, iunie 10. Aici odihnește roaba lui Dumnezeu
în etate de 21 de ani. De la părinți și frați”). Alături se Evdochia cu fiii ei ... Sofia, Ioan, Grigore, Profira, Maria
află mormântul jandarmului plutonier Caplescu Ioan soția lui Zaharia Platon Lungu”. Alături de mormintele
(text: „Aici odihnește întru Domnul jandarm-plutonier Iulitei Lungu (1898-1972) și Elenei Boghiu (1914-1970)
Caplescu Ioan, șeful postului de jandarmi a satului se află o altă piatră funerară veche cu textul: „Anul 1873
Mereni omorât la datorie în noaptea de 18 spre 19 luna lui Iulie 10 zile aici odihnește robul lui Dumnezeu
august 1918”). În această parte a cimitirului se află și Grigore și tatăl său Ioan Volna și fiica lui Silina...”.
 În partea sudică a cimitirului, în apropiere de mor-

125
mintele Ecaterinei Conselescu (1900-1960) și Marinei
Simion Cazacu (1914-1971) se mai găsesc cinci pietre

M ereni
vechi, pe una dintre ele fiind scris anul 1866. Lângă
mormântul părintelui Leonid S. Malai (1916-1980) se
află o piatră funerară din 1836 cu următorul text: „Sub
această piatră odihnește robul lui Dumnezeu Pahomie
I. Feodosie Nani (Nica?)”. La o distanță de circa 20
metri sunt mormintele reprezentanților neamurilor
Buga (exemplu: Buga Maria Gheorghe (1928-1972);
text: „Erai mereu alături scumpă mamă/ Tu ne îndrumai
și un sfat ne dai, /Dar te-ai stins în floarea vârstei și pe
noi ne-ai lepădat/ Mai mult n-am avut ce pierde și am
rămas îndurerați. Soțul și copiii.”), Zlotea (exemplu:
Zlotea Maria Petru (1897-1970); text: „De-aș putea,
mamă, în toate școlile lumii eu primul obiect de studii
l-aș face la care note să nu se pună, anume, știința inimii
de veacuri, bunătate!”; Zlotea Tamara Dumitru [1971-
1981]; text: „Creșteai mândră floricică înfiptă în țărnă
pe ogor și promiteai de mititică să-i zici tot cântece de
dor, dar o putere nemiloasă ca pe un fluture în zbor te
duse ofelită floare în pământul cel primitor”.
Cele mai multe cruci sunt confecționate din Cavoul familiei Rejep
metal și vopsite în culoare albastră. Printre ele se
făc remarcate pietrele funerare din granit așezate la
mormintele reprezentanțior familiei Chiriță [exem- n-am avut ce pierde și ne-ai lăsat îndurerați. Tăticul,
plu: Varvara Nicanor Chiriță (1902-1952) și Nichita mămica, Ionel”], Straistă [exemplu: Straistă Luca Vasile
Anton Chiriță (1895-1977)]. (1922-1992); text: „Stea dulce ai fost, ne ești, vei fi pe
În partea nouă a cimitirului se află mormin­tele lume cât noi vom trăi”; Straistă Teodora Marcu (1921-
răposaților din neamurile Gavriliță, Celan (exemplu: 1928); text: „Ai fost albină, azi ești lumină de vis și de
Celan Serghei Sergheevici; text: „Nu te vom uita nicio- dor de la copii”], Toma [exemplu: Toma Grigore Vasile
dată. De la soție, copii și nepoți”), Barbăroșie [exemplu: (1933-1985), text: „Eterna amintire scumpului tată, soț
Barbăroșie Marcu Ostap (1914-1990); text: „De la Vera și bunel de la feciori, soție și nepoți.”; Toma Eugenia
soția lui, feciori, fiici și nepoți”], Baciu [exemplu: Ion (1936-1995); text: „În jur atât e de frumos iar tu ai
Andrei Baciu (1923-1985); text: „Sub această piatră plecat și nu mai vii... Scumpei mame de la îndurerații
sfântă în acest tăcut mormânt zace în sufletele noastre feciori.”], Gorea [exemplu: Gorea Constantin Afanasie
tot ce-a fost mai scump și iubit. De la soție, copiii și (1947-1991), Gorea Vitalie Constantin (1971-1991),
nepoți”], Luchian [exemplu: Luchian Ghenadie Tudor Gorea Ana Timofei (1947-1991); text: „Nici când nu
(1968-1998); text: „Râsul tău nu-l vom uita nicicând,/ Te v-a trece timpul cu anii în șirag, nu vom uita nici glasul,
vom avea mereu în inimi și în gând, /Mereu te vom iubi nici chipul vostru drag”], Salcuțan [exemplu: Salcuțan
și alături tu de noi vei fi. De la soția iubită, scumpii copii, Tamara Pintilie (1933-1986)]; text: „În acest mormânt
părinți și socri”], Ursu [exemplu: Ursu Mircea Vasile zace în inimile noastre tot ce-a fost mai drag și scump.
(1961-1981); text: „Erai mereu alături de noi, scumpule Dormi în pace. Scumpei și iubitei noastre mămici de la
Mircea, dar te-ai stins în floareaPietre funerare
vârstei. vechi.noi
Mai mult soț, copiii și nepoți”.
 127
M ereni
A
Alimentarea. Se știe că pe parcursul


mai multor secole, moldovenii au
dezvoltat mai mult gospodăria cere-
alieră și animalieră. Produsele obținute de la aceste
ramuri au format baza alimentării locuitorilor satelor
noastre. Particularitățile alimentării depindeau în mare
mâncărurilor. Totuși, alimentarea cotidiană a țăranilor
era puțin diversificată. Este clar că felul alimentării de-
pindea și de anotimp. Fiecare sezon avea bucatele sale
specifice. Alimentarea din primăvară-vară se deosebea
evident de cea din toamnă-iarnă. De exemplu, printre
bucatele tradiționale, specifice primă­verii erau: tocana
măsură de gospodăria auxiliară a familiei țărănești, care de urzici, borșul verde, zeama cu carne de miel, cașul
îl asigura pe țăran cu principalele produse alimentare. dulce. Vara și toamna țăranii se alimentau în principal
Prin urmare, culturile cerealiere (grâul, secara, mălaiul, cu legume proaspete și produse lactate. Pentru iarnă
porumbul), boboasele (fasolea, mazărea), bostă­noasele și primăvară își făceau rezerve de cartofi, morcov,
(pepenii verzi și galbeni, bostanii), legumele (varza, boboase, diverse murături, brânză de oi și slănină. În
ceapa, ridichea, usturoiul, cartoful, ardeiul), fructele perioada lucrării pământului țăranii se alimentau chiar
(prunele, perele, merele) și bineînțeles carnea și pro- în câmp, luând cu ei pâine, mămăligă, brânză, slănină.
dusele lactate erau componente principale în pregătirea Extrem de rar luau cu ei mâncăruri calde. Doar seara,
M ereni 128

O masă festivă în familia lui Efim și Ana Ciobanu (1932)

întreaga familie servea mâncăruri fierbinți (mămăligă, seara, când toată familia era acasă. Adeseori, de calitatea
borș), legume murate și mâncăruri lactate. Caracterul și gustul mămăligii era responsabil gospodarul casei.
alimentării era influențat și de interdicțiile religioase. Mămăliga era consumată cu borșuri, diverse bucate din
Din această cauză țăranii consumau iarna și primăvara legume, sosuri, lapte, untură, brânză, murături. Vara
mâncăruri preponderent vegetale. În acest timp, circa mămăliga se mânca și cu vișine sau cireșe.
trei luni, se respecta postul de înaintea Crăciunului și La începutul secolului trecut, dar și mai târziu, cele
a sărbătorilor de Paști. Numai la sărbătorile de An Nou mai răspândite bucate la Mereni erau: „borșul gros”
și sărbătorile de primăvară se permitea consumarea sau „borșul scăzut” (borș dens cu varză murată și crupe
mân­că­rurilor de frupt, adică mâncăruri cu utilizarea de po­rumb, cu untdelemn sau untură), „serbușca” (din
cărnii sau a produselor lactate. zăr  de oaie), „fasolele făcăluite”, „cartofii înăbușiți
Familiile țărănești din Mereni foloseau adesea în cu brânză”, „curechiul scăzut” (varză înăbușită cu
alimentare mălaiul și mămăliga. Mămăliga era considerată carne), „tocana de urzici”, „cartofii copți”, „sfecla
„mama hrănitoare a familiei”. Țăranii spuneau: „Mămăliga coaptă”. În cali­tate de bucate la felul doi se serveau
îi stâlpul casei, da’ pâinea fața mesei”. Mămăliga era pre- balabuștele cu ustu­roi și învârtita. Învârtita se prepara
parată din mălai sau făină de porumb. Pentru a obține făină cu jumere, cu brân­ză, varză, bostan, cu ceapă, mărar
pentru mămăligă sătenii, de obicei, creșteau un soi special și frunză de sfeclă. (V. Iarovaia. Evoliuția narodnoi
de porumb („păpușoi galben” sau „hangani”) pe care-l pișci moldovan v konțe XIX - naceale XX veka, în
uscau bine pe cuptor. Se urmărea, de asemenea, ca făina Gosudarstvennîi kraevedceskii muzei MSSR, trudî,
să fie de calitate bună. Mămăliga era făcută dimineața și vîpusk 3, Chișinău, 1989, p. 95-100).
 M ereni 129
Concursul gospodinelor (începutul anilor ´90 ai sec. XX)

Coacerea pâinii. Pe parcursul mai multor secole nu va fi gustoasă. Gospodinele mai în vârstă spuneau
pâinea era coaptă din mălai. Pe timpurile lui Dimitrie fiicelor sau nurorilor, că pâinea nu trebuie grăbită și
Cantemir (începutul secolului al XVIII-lea), pâinea totul trebuie făcut cu îngăduială și cu mare răbdare.
coaptă din mălai măcinat se consuma zilnic. De obi- Procesul de frământare a pâinii era un lucru destul
cei, pâinea de acest fel se cocea din făină „rozovaie” de greu. Conform gospodinelor, pâinea trebuia fră­
(de calitate joasă) cu adaos din tărâțe, făină de po- mân­tată „până curge apa din streașină”, adică până
rumb și orz, fiartă cu piureu din cartof sau bostan. ce asudă fruntea. După care pâinea „adunată” se lăsa
Pentru ca aluatul să se ridice se adăuga și botcală să dospească și să se „odihnească”.
(drojdii), pregătită din resturi de aluat de la copturile Lemnele din cuptor, puse și ele cu socoteală,
precedente. O astfel de pâine era grea și tare. ardeau negrăbit, potrivit. După un timp oarecare,
Pâinea din făină de grâu era considerată de când focul se potolea, stăpâna verifica dacă partea
țărani drept un lux care se consuma doar cu ocazia de sus din interiorul cuptorului s-a înălbit. Un pro­
unor sărbători anumite. Din timpuri străvechi pâinea ce­deu frecvent de verificare a temperaturii cuptorului
se cocea, de obicei, în ziua de sâmbătă. În acea zi, consta în următoarele: peste jăraticul tras din cuptor
gospodina nu se ducea la câmp. Ea rămânea acasă se presăra făină de porumb. În cazul în care făina ar-
pentru a coace pâine și a spăla rufele. Se credea că dea, se considera că temperatura din cuptor este prea
atunci când femeia coace pâinea, ea nu trebuie să ridicată. Înainte de a da pâinea în cuptor, gos­po­dina
fie supărată de nimeni. Altfel pâinea ori nu dospește făcea semnul crucii deasupra cuptorului și deasupra
bine, ori nu se coace bine sau, pur și simplu, fiecărei pâini. Stăpâna ridica în sus lopata de lemn
130
M ereni

Casă traditională, tipică pentru secolele XVIII-XIX

pe care se așeza tavaua cu pâine și zicea: „Cât s-a Construcția casei. Locul pentru construirea
ridica de sus lopata, atât de înalt să crească pâinea”. unei case se alegea cu luarea în considerare a unui
Înainte de a pune gurarul la cuptor iar se făcea cruce la șir de condiții topografice: apropierea de drumuri,
gura cuptorului. Fiecare gospodină cunoștea „puterea sursele de apă, orientarea feței casei către sud, teren
focului”, adică cât timp trebuie să se afle pâinea în accidentat sau umed, îndepărtarea de locurile expuse
cuptor pentru a se coace în așa fel, încât să nu fie nici inundațiilor de primăvară și toamnă sau în timpul
crudă, nici arsă. Scoasă din cuptor, pâinea era așezată ploilor abundente. Se considera un mare păcat, așa
pe un așternut de pânză din cânepă sau din in și era cum se mai consideră și astăzi, să construiești o casă
învelită cu altă pânză din același material. Din prima de asupra unor morminte, deoarece se considera că
pâine scoasă din cuptor era tăiată o felie și, de obicei, cei morți pot să se răzbune. Se credea, de asemenea,
era servit un străin, un copil sau câinele. Înainte ca că acolo unde cândva au fost înmor­mântați oameni,
pâinea să fie tăiată la talpa ei se făcea cruce cu cuțitul. noaptea sufletele lor bântuie și chiar plâng. Se evita
Dacă o hrincă de pâine cădea jos, ea nu se arunca, ci printre altele și locul unde cândva au fost ținuți porci.
se scutura de praf, se săruta și numai după aceea se Nu se construia casă pe locurile de unde se scotea
mânca. În unele cazuri se dădea la vite sau la păsări. lutul (zămnicul), unde se treierase grâul (fățare), la
Firimiturile erau și ele mâncate sau erau date la păsări hotar sau „pe răzorul pământului”, în mijlocul tere­
și vite. În cazul în care se întâmpla ca o pâine să fie nu­lui arabil, „pentru că nu-ți merge”, „n-ai noroc”.
uitată în cuptor sau era prea arsă, această pâine era Dacă trebuia să se construiască o casă pe un
dată de asemenea la vite sau păsări. loc unde exista alta mai veche, se considera absolut
 131
M ereni
Casă modernă

necesară construirea casei noi în fața celei vechi. Iar noapte se puneau grămăjoare de grâu sau fasole.
dacă acest lucru nu era posibil, se construia cu cel Dacă a doua zi măcar una din grămăjoare era atinsă
puțin un pas înaintea fundamentului vechi. Aceasta sau împrăștiată, locul se considera „necurat”. Casa
se făcea ca gospodăriei noi „să-i meargă”, „să fie cu nu se mai construia pe acest loc sau, în cel mai rău
noroc” sau, cum se mai spunea, „ca să meargă gospo- caz, se mișca puțin înainte colțul în care s-a aruncat
dăria înainte”. Cele mai prestigioase terenuri pentru „pâinea”.
construcția casei se considerau locurile ne­tede, în O altă metodă de verificare a locului era lăsarea
centrul satului, de-a lungul drumurilor noi. Locui­torii pe noapte a unui vas de lut neacoperit în care se turnau
mai săraci se mulțumeau cu locuri mai puțin comode, 9 pahare cu apă. Această „procedură ” ținea timp de trei
de obicei la capătul satului: la depăr­tare de centru, zile. Seara se marca nivelul apei și dacă dimineața se
pe dealuri sau în locuri înfundate. Din aceste cauze găsea mai puțină apă locul era con­siderat „nepotrivit”.
gospodăriile lor erau expuse mai des inundațiilor sau Dacă se ridica nivelul apei, casa urma să se constru­
alunecărilor de teren. iască. Atunci când apa se vărsa din vas în pahar se
Alegerea locului pentru casă se făcea de cele spunea, turnându-se prin colțuri: „Să fie locul curat
mai multe ori cu ajutorul oamenilor în vârstă sau al ca apa și să ne meargă bine”. Pentru a evita „deoche-
unei persoane foarte respectate în sat. Uneori acest rea” locului prin intermediul îngropării în acel loc a
rol îl aveau și părinții tinerilor însurăței. Locul era picioarelor de la cadavrele mâțelor, câinilor, a oaselor,
verificat prin diverse metode. Astfel, în unele părți, a „chedicii” (funia cu care se leagă picioarele mor-
în gropile făcute pentru ridicarea fundamentului pe tului), a capetelor de vite sau alte animale, stăpânul,
 atunci când, în seara zilei de joi, punea vasul cu apă în casa asta, casă cu copii bogată”. După aceasta lua
132

în una din gropile sus-menționate, rămânea întreaga un alt boț de lut și-l arunca în pod. Apoi sus se ridica
noapte lângă viitoarea casă sau lega în acel loc câinele. „nănașa”, stăpâna, bunica sau orice femeie care să
M ereni

Construcția casei trebuia începută în ziua de luni, o zi fi fost, ca și soțul ei, doar o singură dată căsătorită.
și mai bună era considerată ziua de joi. Categoric nu Nănașa dăruia tinerei stăpâne flori, un talger de
se recomanda acest lucru să-l începi marți (deoarece boabe de grâu sau de porumb. Stăpâna la rândul său
„marța-i de harță, de năpastă și de patimă”), miercuri oferea celor prezenți câte un pahar cu vin și plăcintă.
sau vineri (zile de post). Același lucru se referea la În unghiul de răsărit al podului – primul boț de lut,
zilele de sâmbătă și duminică, ca pentru orice zi de iar sub el se puneau monede, grâu sau o bucățică de
sărbătoare când „e păcat să lucrezi”. pâine. Toate acestea erau însoțite, ca și la nunți, de
La bătătorirea pământului în jurul stâlpilor puși „chiuit”. Înainte de ungerea pereților cu lut, aceștia
la fundamentul casei se urmărea ca în gropi să nu se udau cu apă („Casa să fie bogată”).
nimerească pietricele, pentru că astfel „gospodăria va Atunci când casa era gata de locuit, în ea se
merge ca din piatră”. La fundamentul casei se puneau lăsa să intre mai întâi o mâță neagră, un cocoș sau o
monede sau bani de hârtie, fasole, făină de grâu, un găină. În alte cazuri, în casa nouă rămânea să înnop-
vas cu apă sau cu ulei vegetal, o lumânare arzândă, teze, „un om bătrân, neapărat parte bărbă­tească”. De
flori, un cap de cocoș, o hârtie pe care se scria anul în- asemenea, putea rămâne cineva din părinții tinerilor
ceputului construcției, o iconiță, o cruciuliță etc. însurăței. Dacă pe parcursul nopții nu avea loc nimic
Punerea reușită a fundamentului casei era neprevăzut, stăpânii casei treceau să trăiască în ea
foarte importantă, deoarece era considerată ca te- cu toată familia. Primii intrau în casă stăpânii, cu
melie a vieții care va asigura după construcția casei colaci acoperiți cu ștergare și cu un vas în care se
„untdelemn, pâine și lumină” sau va aduce „spor la conținea „agheasmă” („apă sfințită”). În casa nouă
gospodărie și viață bună”. Boabele de grâu se puneau se putea trece abia în a șasea sau a șaptea zi a lunii.
pentru ca în gospodărie „să fie pâine, noroc, bogăție”, Se considera că dacă primul om străin care va intra
fasolele – pentru ca „în casă să fie lume”, „oaspeți în în casă va fi unul bun, „casa va fi cu noroc”, iar dacă
casă”, penele de pasăre – ca „să meargă în gospodărie va fi unul rău, „totul va merge rău”.
ușor”, o candelă arzândă – „ca nu cumva locul să fie Următoarea etapă era sfințirea și blagoslovirea
necurat”, banii însemnau „avere”. Mai puține obice- casei. Casa se sfințea în dependență de poziția și faza
iuri existau în legătură cu ridicarea pereților. În ei nu lunii, în mod obligatoriu sâmbăta, deoarece această zi
se punea nimic, deoarece „dacă ai pus dedesubt, nu era o zi de pomenire, mai rar acest lucru se întâmpla
pui deasupra”. La ridicarea „grinzilor” în interiorul duminica, nu era păcat însă să sfințești casa nici în
casei se organiza ceea ce se numește „masa casei”. ziua de joi. Totuși, cel mai potrivit moment pentru
Se mai sărbătorea și ceea ce se numește „vârful ca- sfințire se considera etapa creșterii fazei lunare, „să fie
sei”. Cu această ocazie celor ce construiau casa li se lună plină, să meargă și în casă din plin”. De obicei,
dăruia grâu, bani, păsări de culoare roșie urându-li-se casa se sfințea toamna, mai rar primăvara. În a doua
„viață cu dulceață”, „să aibă minte la gospodărie”. zi, dimineața, se dăruia primului trecător un cocoș și
De  grinzile dinspre răsărit sau pe ambele părți se doi ciocleji de porumb. Preotului care venea pentru
prindea o cruce: „Sfânta cruce ce-o ajutat”. sfințirea casei i se dăruia o găină albă sau roșie. Acesta,
O altă etapă importantă după ridicarea acoperi­ însoțit de diacon, înconjura de trei ori casa. După ei
șului se considera punerea podului. Pentru aceasta mergeau stăpânul cu colaci în mâini și stăpâna casei,
se organiza „claca”, adică erau chemați în ajutor care purta o icoană. Intrând în casă, ridicau cu toții
rudele, vecinii, consătenii. Înainte de începutul clăcii, masa de trei ori, mai apoi fețelor bi­seri­cești li se dădea
stăpâna casei făcea din lut „machetul” casei spunând un ștergar cu o lumânare aprinsă. La sfințirea casei erau
o rugăminte pentru sine și familia sa: „Să trăim bine invitați oameni în vârstă, rudele, vecinii. În multe sate
se considera că este mai bine să sfințești casa „pe lut”, se nisipea (umplea) cu pământ erau lipite cu un strat

133
decât „pe var”, deoarece „casa-i de lut și omul tot din gros de lut cu paie (un astfel de proces în sat se numea
lut a fost făcut”. De aceasta „îi mai cu noroc”. „ghiunțureală”), după care se ungeau cu un strat de

M ereni
Un loc pe unde puteau veni „duhurile rele”, lut cu balegă. După ce se usca, fața casei și brâiele se
în  afară de ferestre și uși, se considera hogeagul. dădeau cu humă (un lut de culoare cenușie) și, uneori,
De aceea, în unele sate, în afară de desenarea crucilor se muruia cu un amestec de balegă de oaie. Cu acest
pe ferestre, se cerea să „mânjești gura cuptorului cu o amestec se „înfrumuseța” tavanul, soba, prichiciul,
petică cu lut”, adică „mânjești gura lupului”. Tot din cotruța ș. a. m. d.
această cauză, în momentul când se făcea vatra cup- Mai târziu casele se împărțeau în 3 camere:
torului, acolo se punea capul unui cocoș. Iată de ce a apărut casa mare, care de obicei nu era încălzită.
figura cocoșului, confecționată din piatră, ceramică Aici se păstra zestrea și hainele destinate pentru
sau tinichea, se punea de mai mulți gospodari dea- diverse solemnități. Tot aici se mânca și se bea de
supra hogeagului: „ca să fie liniște în casă și ușor în sărbătoare, se primeau oaspeții etc. Cuierele nu se
viață”. (E. Bâzgu, Obîceai i obreadî, sveiazannîie so practicau, dar în colțurile camerei, pe ipotenuză, se
stro­itel´stvom i funkționirovaniem doma u moldovan, anina o funie pe care se păstrau hainele de sărbătoare
în Gosudarstvennîi kraevedceskii muzei MSSR, trudî, și alte lucruri. Anume aceste camere erau împodobite
vîpusk 3, Chișinău, 1989, p. 76-92). cu covoare, păretare frumoase, iar pe podea, de obi-
În secolul XIX sătenii locuiau în case de lut cei, erau așternute țoluri confecționate din resturi de
relativ mici, acoperite cu trestie de baltă (stuf), având petici de lână ș.a. În tindă, în iatac și în căsuță, cât și
ferestre și uși mici. Tinda (coridorul) nu avea pod și în pe fața casei se așterneau rogojini din stuf. Pe timp
cele mai dese cazuri hogeagul nu era scos afară, pentru rece, focul în sobă se făcea cu paie, bețe de răsărită,
că ținea mai multă căldură (sistemul respectiv se nu- ogrinji (ciocleji roși de vite), vreascuri, tizic, lemne.
mea ursoaică). Casa, în afară de tindă, avea 2 camere: Pe noapte se aruncau ciotce verzi. Casele fiind din lut
iatacul cu cuptoraș, cuptor și renumita lejancă, laița și și joase, se încălzeau repede. Se dormea de multe ori
masa pe care se mânca iarna. În loc de scaune, atributul pe scândura goală. Deșteptarea se făcea cam pe la 5
principal era taburetul (scaun de lemn fără spătar) și dimineața. În casă se revenea când se întuneca. Cine
scăunoaia (un scaun lung dintr-o singură scândură cu nu avea gaz stătea pe întuneric. Pe lângă casă exista
două picioare late la capete). Pe timp frumos se mânca un sâsâiac, loc în care se țineau știuleții de porumb, o
afară. O altă parte a casei era cămăruța cu un pat de șură pentru animale, un ocol pentru vite. Gospodarii
scânduri, laiță și lada de zestre („sofca”). În „căsuță” mai bogați făceau gard din nuiele împletite, iar cei cu
dormeau de obicei cei mai mari ai casei (buneii, copiii o stare materială mai modestă confecționau un „gard
mari). Pe lejancă dormeau mama și copiii mici. Casa din schini”, adică plantau diferiți arbuști.
era făcută din stâlpi (numiți în sat „furci”) din stejar și De la începutul secolului XX încep să fie
salcâm, îngropați în pământ și prinși între ei cu furcei construite casele cu fundament de piatră, întărit cu
groși. Între furcei se împleteau nuiele groase de răchită beton. Pereții erau ridicați din lampaci de lut, aceștia
(salcie) și apoi, pe ambele părți ale împletiturii, se fiind mai rezistenți și mai călduroși. Dacă în secolele
aplica un strat gros de lut. Asemenea case erau destul precedente casele erau acoperite cu paie, mai ales de
de trainice. Podul de la casă se făcea din niște coarde secară, sau cu trestie de baltă, mai rar cu șindrilă, de
mari din lemn (cea mai lungă din ele, de-a lungul casei, la începutul anilor ´20 ai secolului trecut casele încep
așa și se cheamă – coardă, iar celelalte, mai scurte, să fie acoperite tot mai frecvent cu țiglă sau tablă. În
care sunt puse de-a lungul casei, se numeau martaci). prezent locuitorii își construiesc casele din cotileți,
Între martaci se prindeau despicători de lemn moale mai rar din cărămidă. Casele au mai multe încăperi,
(plop, răchită ș.a.). Deasupra și de dedesubtul lor se inclusiv dormitoare luxoase, saloane pentru primirea
prindea lutul. Pereții, tavanul și fața casei după ce musafirilor și bucătării moderne.
 Nașterea și botezul. Din cele mai vechi timpuri,
134

femeile din Mereni erau ajutate să nască de moașele

satului. În acele vremuri o moașă îngrijea cam vreo
M ereni

10-30 femei. De Anul Nou, gospodinele pregăteau

cadouri și se duceau în vizită la moașă. Pregătirile de
naștere se făceau cu câteva săptămâni înainte. Pentru
aceasta coceau învârtită și o uscau. Se zicea că în pe-
rioada respectivă trebuie să mănânci numai posmagi.
În mod obligatoriu înainte de naștere se pregătea și
o sticlă cu rachiu. După ce nășteau, lehuzelor li se
dădea să bea câteva înghițituri.
Dacă copilul se năștea în zi de marți, se credea
că nu este norocos. Dacă era zi de miercuri se spunea
că va fi moale la caracter. Cei mai norocoși se consi­
derau cei născuț în zi de sâmbătă. În ziua nașterii
copilului moașa invita vecinele și femeile cunoscute
„la rodină”. Cei invitați aduceau pentru cel născut un
oarecare cadou (pâine, legume etc.). Oaspeții erau
ospătați cu diferite băuturi și mâncăruri. Lehuza
trebuia să stea culcată circa 8 zile. Moașa stătea pe
lângă casă și făcea mâncare. După două săptămâni
de la naștere lehuza trimitea o femeie în vârstă la
biserică ca să-i aducă „dezlegarea” (preotul spunea Botezul
o rugăciune prin care lehuza obținea „dezlegarea”).
Timp de patruzeci de zile lehuza nu trebuia să iasă
din ogradă. Se considera un mare păcat dacă în acest de material adus special cu acest scop, copilul fiind
răstimp lehuza ieșea în sat. înfășurat în el. Nănașii, împreună cu preotul, făceau
Botezul se făcea după 40 de zile de la nașterea trei cercuri, după care unul din ei spunea „Crezul”.
copilului. Cu această ocazie se chemau nănășii de Când veneau acasă, nănașul „închina”copilul mamei
cununie și cumetrii. Mama și tatăl copilului nu par- la icoane, spunându-se cu această ocazie: „Să-i dea
ticipau la botezarea copilului. Copilul era ținut în Dumnezeu noroc”, „Să fie sănătos”, „De la noi – fin
brațe de unul din nănașii de cununie. Preotul încălzea și de la Dumnezeu – creștin”, „Să fie profesor” etc.
din timp apa pentru botezul copilului, turnând-o în Apoi cu toții se așezau la masă.
„cristelniță”. Preotul se apropia de nănași și citea La cumetrie veneau în vizită cumetrii și cuno­
dezlegarea pentru copil și pentru nănași, după care scu­ții. Cumetrilor, înainte de masă, li se dădea câte
le cerea tuturor să se întoarcă cu fața spre ușă. Îi o pereche de colaci mari, acoperiți cu o batistă. Ca
întreba pe cei prezenți la botezul copilului: „V-ați răspuns, fiecare din cumetri dăruia noului născut
lepădat de Sătană?”. Cu toții răspundeau: „Ne-am bani (nu mai puțin de o rublă de argint). De aseme-
lepădat!”. După aceasta toți se întorceau iarăși cu fața nea, cumetrii și oaspeții dăruiau moașei bani, după
spre preot, iar acesta continua să citească „dezlega- care erau serviți cu pâine și sare. În a doua zi după
rea” mai departe. Apoi preotul lua copilul și-l muia botez erau invitate doar femeile pentru îndeplinirea
în apa din „cristelniță”. Mai târziu preotul „tundea” obice­iu­lui numit „scăldătoare”. La venirea oaspeților
copilul, adică îi tăia câteva fire de păr de pe creștet și se încălzea apa, în care era pus nou-născutul, iar
îl „miruia”. „Nănașele” îi așterneau copilului bucăți cume­tre­le, cu lumânări aprinse în mâini, picurau de
trei ori ceară în albia unde stătea nou-născutul. Mai atât din casa tânărului, cât și din cea a fetei, porneau

135
târziu apa scăldătorii era aruncată într-un loc curat și vorniceii călări pe cai cu ploștile pline cu vin. Ei
inaccesibil. După aceasta toți invitații erau ospătați. vizitau toate rudele și cunoscuții, invitându‑i pentru

M ereni
Iată ce ne-a relatat la acest subiect Iuliana P. aceeași seară să vină la nuntă. La o oră din timp
Postică (Ciobanu), n.1926: „În timpul românilor în stabilită, în ograda mirelui veneau rudele și nuntașii,
Mereni era moașă de stat. Dar, oricum, erau și fe- de unde împreună cu mirele și muzicanții plecau la
mei bătrâne care înlocuiau moașele. Atunci femeile casa miresei în ordinea următoare: înainte mergeau
nășteau mai mult acasă. Uneori nașterea le apuca vorniceii, după ei, în căruță, erau rudele. Urmau apoi
chiar în câmp. O vecină de a mea, Fevronia Mură, s‑o muzicanții, iar în continuare mirele împreună cu
dus la câmp și o adus un car de părângă (fân – n.n.) nuntașii. Pe parcursul drumului se cânta, se dansa și
și mai n‑o născut în car. Cum numai s-o coborât și se chiuia. Neajungând până la casa miresei nuntașii
o intrat în casă, o și născut. Îi drept că bărbatul ei se opreau, permițându-le vorniceilor să meargă îna-
s-o dus repede înainte și o adus o femeie bătrână. inte pentru a anunța venirea mirelui. De asemenea ei
Femeii celea îi spuneau Floriceasa, ea o făcut toate veneau cu rugăminți ca acesta să fie primit cât mai
rânduielile care trebuiau... bine. De obicei, se spunea urmă­toarea conocărie:
După ce năștea, femeia nu avea voie să iasă la
apă, să se ducă prin sat sau la biserică timp de 40 de „Bună ziua, cinstiți socri mici,
zile. La a treia zi copilului trebuiau să-i pună nume- Ce stați și vă uitați
le. Se lua o sticlă cu apă și busuioc și se mergea la Și nu îndrăzniți să ne întrebați,
biserică. Acolo preotul alegea numele copilului și îi Ce umblăm și ce căutăm?
făcea o rugăciune. De botezat putea să-l boteze când Însă noi ce umblăm și ce căutăm
vroia. Unii făceau asta la 40 de zile. Atunci se făceau La nimeni nu avem seamă să dăm,
mai multe odată: molitva, botezul și cumătria. Înainte Că multe mări am trecut
se făcea și „Rodină”: veneau vecinele și o scăldau pe Și multe țări am bătut,
femeie... Cumătriile de azi nu-s ca cele din vechime. Orașe și sate îndepărtate am colindat
Atunci se luau câte doi-trei cumetri, da acuma câte Și la nimeni sama nu am dat.
20, unii ajung și la 50 de cumetri...” Dar cine sunteți dumneavoastră
Nunta. Dacă tinerii se plăceau, urma înțele­gerea Ca să ne luați samele noastre?
între părinți. Mirele trimitea o persoană care trebuia Dar fiindcă ne întrebați cu încetul,
să anunțe părinților fetei dorința tinerilor. În sat, aces- Noi vom spune tot cu adevărul,
te persoane erau numite „starostă”. În cazul în care Că de mult ce sunt și dese,
părinții fetei nu erau de acord, se întâmpla ca tinerii Nu le putem spune alese,
să se împotrivească acestei decizii și atunci se spunea Că tânărul nostru împărat
„cutare flăcău a furat cutare fată”. Dacă părinții fetei De dimineață s-a sculat,
erau de acord, se convenea și asupra zestrei miresei. Chica neagră a pieptănat,
Această procedură se numea „Împăcăciunea”. Atunci Straie noi a îmbrăcat,
se preciza pământul care va reveni tinerilor după nun- Pe murgul său a înșeuat
tă, animalele, păsările și alte bunuri. Tinerii făceau Și pe murg a încălecat.
schimb de cadouri (flăcăul îi dăruia fetei unul dintre Cu trâmbița a cântat,
aceste lucruri: inel, cercei, material pentru rochie, Mare oaste a adunat,
o pălărie, iar fata dăruia tânărului un inel, o batistă, Două sute de feciori,
o cămașă etc.) Tot atunci se stabilea și ziua nunții. O sută de boieri
De obicei, în secolul al XIX-lea, dar și mai târ- Din cei mai mari nepoți de generali,
ziu, nunțile se făceau duminica. În dimineața nunții,
 Și pe la răsărit de soare Acum ori floricica să ne-o dați,
136

Am plecat la vânătoare Ori de noi nu scăpați,

Și am vânat zarea de sus despre apus. Că noi am venit cu târnăcoape de argint
M ereni

Apoi, când a dat soarele în diseară, Să scoatem floricica de aici din pământ,
Am ieșit la drumul cel mare S-o scoatem cu rădăcină,
Și am dat de o urmă de fiară, S-o ducem la împărat în grădină,
A stat toată oastea în mirare. Ca acolo să crească, să rodească,
Unii spuneau că-i urmă de zână – Locul să-i priască,
Să-i fie împăratului cunună, Să nu se ofilească.
Da alții spuneau că-i urmă de căprioară – Socri mari, poate dumneavoastră credeți
Să-i fie împăratului soțioară. Că suntem niscaiva tâlhari?
Dar nunul cel mare, Uitați-vă că noi avem și firmane
Cu grija în spinare, Cu pecete de la împărăție,
Călare pe un cal Cine știe carte latinească
Ca un Bucefal, Să vie să ne citească,
Se ridică pe scări Cine nu știe să nu vină,
Și se umflă în nări Da ca de foc să se păzească.
Și făcu ochii roată Nouă, socri mari,
Peste oștirea lui toată. Să ne aduceți oameni cărturari,
Încoace privi Vreun popă cu barbă deasă
Și aici la dumneavoastră zări Să citească carte aleasă,
O floricică frumoasă și drăgălașă. Să nu fie cu barba cănită
Și văzând că nu înflorește și nu rodește Că rămâne cartea necitită,
Și nici locul nu-i priește, Ori vreo unul cu barba rară,
Ne-au trimis pe noi acești trei vornicei, Să ne-o țină până-n seară.
Călare pe trei cai, Nouă să ne aduceți un popă cu barba ca fusu,
Cu coame cânite, Să ne dea curând răspunsul.
Cu frâile zugrăvite, Răspunsul nostru este
Unghiile custorite, Trei năframe de in
Ca cu toții să pornim Și trei pahare cu vin.
Și la curțile dumneavoastră să venim, Socri mari, ascultați și în urechi băgați:
Ca floricica s-o luăm Când va da soarele în diseară
Și l-a împărat s-o ducem, O mare oaste vă împresoară,
Ca acolo să înflorească, să rodească, Va veni tot satul să înveselească împăratul,
Locul să-i priască, 155 din cei mai voinici
Să nu să se mai ofilească. Cu fețele alese,
Pornirăm și venirăm Mânicile sub mese
Pe aburii vântului, Scobiți în măsele.
Pe fața pământului, Socri mari, să aveți și lăutari,
Bând și chiuind, Va veni tot satul să înveselească împăratul,
Din pistoale trăsnind, Dacă nu-ți avea bucate de ajuns,
Caii în curând din nări flăcări vărsând, Să aveți loc de ascuns.
Nechezând și din copite scăpărând. Socri mari, tot un rând vedem că au rămas
Pornirăm și venirăm până când v-am găsit, Cei de la spate cu gurile căscate,
Cei dinainte cu gurile împroțăpite. Nouă, socri mari, să ne aduceți covoare

137
Aduceți dar un vas mare cu prune uscate, Să descălecăm aici în pridvoare,
Să aruncăm în cele guri căscate, La caii noștri să le dați fân verde,

M ereni
Și vreo câțiva struguri de poamă, Cosit în noaptea lui sfântul Gheorghe,
Să dăm în cele cucoane, Strâns în sărbători de două fete surori,
Care au slăbit de foame; Caii noștri să mănânce,
Și nu uitați vreo câteva găluște Din capete să nu miște,
Să dăm la cuconițele druște, Caii noștri să bea,
Că de vreo două-trei zile Da din capete să nu dea,
Le cură mucii pentru vreo două-trei găluc´. Ca și dumneavoastră din partea noastră
Noi, socri mari, am vrea să descălecăm, Cuvinte bune vom avea...”
Da´ jos nu avem pe ce să ne dăm.
(Inf.: Tudor A. Chiriță [n.1924])

În drum spre casa mirelui

 Primind un răspuns binevoitor, vorniceii mirelui Că marele și puternicul nostru Dumnezeu
138

se întorceau însoțiți de cei ai miresei, ducând un colac Luni întâia zi o făcut cerul și pământul și raiul,
primit drept cadou de la mireasă. Apropiindu-se de Marți l-a împodobit cu luna și stelele,
M ereni

mire, vorniceii rupeau colacul în bucăți deasupra Miercuri – cu soarele,

capului mirelui; aceste bucăți de colac erau luate de Joi o făcut Dumnezeu pe strămoșul nostru
către nuntașii holtei, fete și băieți, care mâncau câte Adam,
o bucată de colac în speranța că se vor căsători și Cu trupul din lut, oasele din piatră,
ei în curând. Ceremonia se apropia de casa miresei Sângele din mare și frumusețea de la soare.
și prin tragere de arme își anunța oficial sosirea. La Și văzând Dumnezeu că nu-i stă bine omului
apro­pierea de ușă a mirelui, mireasa îl stropea cu apă, Acesta singur pe pământ,
iar părinții fetei îl întâlneau cu o icoană, înmânându‑i I-a dat somn strămoșului nostru Adam și l-a
pâine și sare. După ce gusta din acestea, mirele intra adormit
în casa miresei, aruncând o monedă într‑o farfurie Și i-a rupt o coastă din stânga sa și a făcut-o pe
pusă special în acest scop. În conti­nuare nuntașii strămoașa noastră Eva
erau ospătați de către stăpânii casei. Muzicanții mi- după chipul și asemănarea sa.
relui, cât și ai miresei, cântau în ogradă, loc unde se Trezindu-se Adam din somn și văzând-o pe
în­cingea un joc adevărat. După ce dansau și ospătau Eva lângă el,
suficient, nuntașii din partea mirelui cereau zestrea A strigat cu glas tare:
promisă de socrii mici. Zestrea era preluată de vorni­ – Ce este aceasta, Doamne?
ceii mirelui, însă nu i-o transmiteau până când acesta Dumnezeu i-a răspuns:
nu le dădea o anumită recompensă. – Aceasta este trup din trupul tău,
Înainte de plecarea miresei, socrii mici se așeazau Os din osul tău și sânge din sângele tău
pe scaune, iar mirele și mireasa îngenuncheau în fața Și se cheamă mie vie și ție soție
lor pentru a fi „blagosloviți” („Iertăciunea”). În acel De acum până în vecie.
moment nuntașii jucau și cântau: Dumneavoastră cinstiți părinți,
Care sunteți așa de la Dumnezeu rânduiți,
Ia-ți, mireasă, ziua bună,
Să-i iertați, să-i binecuvântați
De la tată, de la mumă,
Precum a binecuvântat pe Aron
De la frați, de la surori
Că i-a înfrunzit toiagul
De la grădina cu flori.
Fiind uscat de 99 de ani,
Mireasa spunea: Și cum i-a binecuvântat pe acei apostoli
Înfloriți, flori, înfloriți, Care le-au înflorit cununiile pe capul lor.
Că de amu´ nu-mi trebuiți. Iertații și binecuvântații,
Când voi îmi trebuiați, Căci binecuvântarea părinților
Atunci de abia îmboboceați. Întărește casele fiilor,
Azi mai sunt cu fetele Dar blestemul părinților
Mâine – cu nevestele. Risipește casele fiilor.
Urma și textul „Iertăciunii”: Iertații și binecuvântații
De la nunul cel mare un bacșiș mare,
Ascultați, cinstiți meseni și cinstiți socri mari, De la cuconița mireasă
Puținele cuvinte de rugăminte O batistă frumoasă,
Că stau fiii dumneavoastră Un pahar cu vin
și se roagă cu plecăciune Așa este de la Hristos, amin.
Ca să le dați iertăciune.
Ziceți Dumnezeu să-i ierte, (Inf.: Tudor A. Chiriță [n.1924])
 Înainte de plecare se mai interpreta un cântec de În a doua zi a nunții, mirele și mireasa,

139
rămas-bun, făcându-se ritualul „aruncatul mălaiului însoțiți de nunii mari, de rude și de cunoscuți,
peste casă”: mireasa arunca pe acoperișul casei, în sub acompania­mentul muzicii, se îndreptau spre

M ereni
semn de despărțire de părinți, un buchet de flori biserică, unde se făcea ceremonia cununiei. Este
îmbinat cu spice de mălai. O tradiție mai nouă este interesant că, înainte de intrarea tinerilor în biseri-
„schimbarea colacului”. Dacă fata era din alt sat, că, vorniceii aruncau pe jos nuci, iar acestea erau
mirele trebuia să plătească „vulpea”, un fel de bacșiș strânse de către copii. După cununie, adică după
(o căldare cu vin sau bani) și asta pentru faptul că ia ce nuntașii ieșeau din biserică, drumul mirelui și
mireasa din sat. miresei era stropit cu apă (semn al recoltei bune,
Luându-și zestrea, mirele și mireasa porneau iarăși al bogăției, al fecundității etc.), mirele aruncând,
la drum. Este cazul să menționăm aici că, mai înainte, în schimb, diferite monede. La intrarea în casa mi-
nimeni din rudele miresei nu mergea cu nuntașii mirelui. relui tinerii erau iarăși întâlniți cu pâine și sare. În
După încheierea nunții, la trecerea unei săptămâni de continuare, până se însera, urmau dansurile.
la căsătorie, socrii mici, împreună cu rudele apropia- Seara, vorniceii vizitau rudele și cunoscuții
te, puteau face o vizită tinerilor și părinților mirelui. mirelui și miresei, invitându-i să vină la masa de că-
La  sosirea nuntașilor în ograda socrilor mari, tinerii sătorie, adică la masa mare. La sosire tuturor tinerilor
erau întâmpinați de părinții mirelui cu pâine și sare. li se legau batiste la mâna dreaptă. Același lucru se
Se trăgeau focuri de armă și se spunea conocăria: făcea și în cazul oaspeților care mai erau și ospătați
cu câte un pahar cu vin, ei dăruind în schimb câteva
Bună seara, soacră mare
monede. După ce la masa mare se strângea un număr
Ai gătit de lăutare
suficient de oaspeți, înainte de a începe masa, „sta-
Nouă oale și-o căldare,
rosta” îi striga cu voce tare pe nume pe fiecare din
Că fiul dumneavoastră
oaspeții prezenți, dându-le câte o pereche de colaci
Aduce bună cheptănătoare.
mari, acoperiți cu o batistă, iar aceștia în schimb
Când va lua ajutorul,
trebuiau să pună în folosul tinerilor nu mai puțin de
O să lepede și cuptorul,
o rublă de argint. Nănașilor, în afară de aceasta, li se
Cât o fost la mă-sa fată
dădeau și alte obiecte atât bărbătești, cât și femeiești.
S-o lăut numai o dată,
În schimb, nănașii dădeau tinerilor o sumă de bani,
Și când o dat la cheptănat
ce trebuia să fie cel puțin de două ori mai mare decât
Șapte sate o adunat,
costul cadourilor.
Cu securi și cu topoare,
După ce se sta la masă, începea „închinarea
Păduchii ca să omoare.
paharelor”. Acest ritual îl pornea nunul mare. Cu toții
Nu erau rari dar mari,
se orientau după nunul mare: dacă acesta dădea mai
Mărunței și revărsați,
mult, așa făceau și ceilalți nuntași și invers. În finalul
Câte șapte încălecați.
nunții, urma și un astfel de ritual precum „dezbră­carea
Mărunței ca nucile,
miresei”, în timpul căruia nănașa îi scotea miresei
Ieșeau în drum ca curcile
coronița de pe cap și o îmbrobodea cu o basma:
Și îi ucideau oamenii cu furcile.
ritualul simboliza trecerea miresei de la statutul de
Da cel mai tânăr și mai al dracului
domni­șoară la cel de nevastă.
S-o suit în vârful capului,
Cam spre finele nunții, nuntașii începeau să se
S-o pus în chizășie
servească unul pe altul cu vinul lor propriu adus dinainte
Și jura pe o moșie,
de acasă. În încheiere nănașii erau conduși de către
Că de nouă ani nu o văzut leșie,
muzicanți până la casa lor, fapt pentru care primeau
Așa noră vă aducem...
un „bacșiș”, adică o recompensă bănească. În ziua
(Inf.: Tudor A. Chiriță [n.1924])
M ereni 140

”Jocul cel mare” (începutul anilor ´50 ai sec. XX)

următoare, aproape de amiază, rudele  apropiate ale eram tare rușinoasă. Odată, trebuia să mă sărute un
mirelui, împreună cu muzicanții, mergeau la nănaș băiat, da´ eu nu am vrut și el a încercat cu sila: mi-a
și îl invitau la casa mirelui, la așa-numitul „ocrop”. rupt și furca de tors...
La această ceremonie erau prezente, de obicei, doar Jocuri în sat se făceau aproape în toată dumi-
femeile. În seara aceleiași zile toți oaspeții erau invitați nica. Se duceau băieți din oameni mai gospodari, se
acasă la nănași unde sunt ospătați. După ce mergeau înțelegeau cu Vanea Chirilenco și cu copiii lui, căci
la nănași, nuntașii începeau să se invite unul pe altul ei erau muzicanții satului. Jocul se făcea cam față în
în vizită și, în felul acesta, benchetuirea dura până la față cu librăria „Luminița”. Băiatul care avea prietenă
miezul nopții. Astfel se încheia nunta. se ducea și o aducea la joc. Mulți veneau singuri. La
La cele arătate mai sus, săteanca Iuliana P. joc se prezentau și părinții. Aceștia priveau la tineret
Postică (Ciobanu), n.1926, a adăugat următoarele: și apoi ziceau: „Iată asta-i fata mea, da´ acela îi băia-
„Iarna, femeile aveau tare mult de lucru. Prelucrau tul tău. Hai și-om fi cuscri”. În locul care se numea
cânepa și lâna, țeseau. Pentru ca lucrul să meargă mai „În deal pe brazdă” mai înainte erau erau vii de-a´
ușor, erau chemați și vecinii. Fetele se adunau la o oamenilor și mulți copaci; tineretul mergea încolo și
casă și făceau șezătoare. Când se lucra cu cânepa, una se plimba, stăteau la umbră, era frumos. Jocul începea
țesea, alta torcea lână, alta broda, alta făcea horboțică pe la ora douăsprezece și ținea cât era lumină. Înainte
și tot așa. Băieții se țineau de șotii. Te puneau să tragi de asfințitul soarelui, toți se duceau acasă...
la sorți din două chibrituri. Dacă cădea cel scurt, tre- Băiatul care vroia să se căsătorească își căuta
buia să săruți tu băiatul, în caz contrar – invers. Eu un om, îi ziceau „starostă”. Omul cela mergea și îi
spunea părintelui fetei că cutare băiat vrea să vină și Luni se grămădeau iarăși, se puneau mesele și

M ereni 141
să-i ceară de mireasă fata. Se înțelegeau când poate continua masa cea mare. Veneau și invitații miresei
veni cu flăcăul. Când starosta venea la fată împreună și cei ai mirelui. Și stăteau toți la masă. Cânta muzica
cu mirele, pe masă se punea o farfurie. Din partea și starosta mergea printre nuntași, cu un talger cu
fetei, în farfurie, se punea o basma și un inel, iar din rachiu sau vin, iar aceștia puneau bani. Unul punea
partea băiatului se puneau 50 de lei și inelul. Se mai 10 lei, altul 5 lei, unul 30 de lei și un pud de grâu,
aduceau o sticlă cu vin, prăjituri; stăteau de vorbă și altul 50 de lei și un purcel, fiecare ce avea. După
se înțelegeau. Pe urmă mirelui i se spunea: „Ia de pe ce se termina de închinat toate cadourile, mâncau,
farfurie ce-ți place!” Tot așa i se spunea și miresei. cinsteau și dansau până la asfințitul soarelui, apoi se
Dacă tinerilor le plăcea unul de altul, ei luau zălogul, duceau acasă...
adică inelele, batista și banii. La Mereni era și obiceiul ca după masa cea mare
După vreo săptămână, starosta iarăși se ducea mirele și mireasa să aducă acasă două căldări cu apă.
la mireasă, vorbea cu părinții ei și îi întreba: „Cum, Mai exista și alt obicei interesant. În a treia zi, după
mergem înainte?”. Părinții fetei trebuiau să numească masa mare, nașa venea și vedea dacă mireasa a fost
ziua când vor face răspunsul. În ziua propusă, părinții cinstită sau nu. Lua cămașa miresei, o învelea într-o
miresei luau câte un frate, câte o soră, vreo două perechi basma și cu câteva femei poftite se ducea la mama mi-
de oameni și se duceau la părinții mirelui. La mire erau resei să-i ducă vestea că fiica ei a fost fată. Mama fetei
alți invitați. Se așezau la masă, dar nu mânca nimeni poftea vecinele la masă. Ele veneau cu câte un cadou
până când nu se înțelegeau cum trebuie să meargă nunta. și îl închinau. Se făcea mare veselie. Acest obicei s-a
Tot atunci îi juruia ce să-i dea fetei ca zestre: câteva păstrat și pe timpul rușilor, până prin anii ´50-´60...”
hectare de pământ, o vacă, oi. Pe urmă se înțelegeau de Înmormântarea. Oamenii în vârstă se pregă-
legători: cu ce să lege nașii, frații, surorile și alte nea- tesc din timp pentru înmormântare, în special cu ceea
muri de-ale mirelui. După ce fixau ziua nunții, dădeau ce se numește „pomeni”. Muribundul este suprave-
mâna și numai după aceea gustau mâncarea și băutura. gheat de către apropiați ziua împrejur. Din timp se
Mirele punea niște bomboane într-o basma, lua câteva pregătesc lumânări. Unii afirmă că momentul în care
prăjituri, o sticlă cu vin și se ducea la mireasă. În acest muribundul „își dă sufletul” se poate observa după
timp părinții stăteau la masă și sărbătoreau. Apoi, mirele felul cum respiră: respirația devine din ce în ce mai
lua părinții miresei și îi conducea acasă. scurtă și mai rară. Este important ca în momentul
Nunțile se făceu, de obicei, duminica. Începutul, când omul moare să i se pună o lumânare în mână.
la mireasă, era cam pe la ora 12. Erau poftiți și După aceasta decedatului i se închid ochii, i se în-
nuntașii din partea mirelui. Ei veneau în căruțe, da´ dreaptă picioarele, iar mâinile i se pun pe piept. Și
vorniceii erau călări pe cai. Când nuntașii se uneau, picioarele și mâinile se leagă temporar, iar „legători-
dansau hora cea mare. Pe urmă nuntașii din partea le” apoi se ard. Se cheamă vecinii care scaldă mortul
miresei aduceau cadouri: o găină, un prosop, bani. și îl îmbracă. Apa se aruncă într-un „loc ferit”, adică
Nuntașii din partea mirelui veneau însă fără cadouri. acolo unde nu calcă picior de om. După aceasta se
Toți poftiții mirelui mergeau în casă și stăteau la trag clopotele în biserică pentru a anunța decesul.
masă, iar ai miresei rămâneau afară. Spre seară nunta A doua zi sătenii și, in special, rudele „vin la
la mireasă se termina. Nuntașii mirelui luau mireasa mort”, aducând cu ei și ceva vin. Cinstesc câte un
și plecau. Numai după asta erau puși la masă nuntașii pahar cu vin, iar dacă nu pot servi tot paharul, îl
poftiți de mireasă. La mire, nuntașii mai beau câte varsă într-un vas pregătit special în acest scop. Atât
un pahar cu vin, mai gustau câte o prăjitură și nunul în prima, cât și în a doua zi se fac pregătirile pentru
cel mare le spunea să vină a doua zi (luni – n.n.) tot înmor­mân­tare. În acest timp cineva stă permanent
cam pe la ora 12... La bi­serică se duceau duminică lângă decedat. Spre seară vine o persoană anumită
dimineața ori duminică seara... care citește „stâlpii”. Pe timpuri, mortul era pus în
M ereni 142

Înmormântare, anul 1950

sicriu în a treia zi, adică cu puțin timp înainte de a cu apă, cu un colac și cu o lumânare), indiferent
fi dus la cimitir. Astăzi acest luc­ru nu se întâmplă, de nu­mă­rul rudelor care participau la procesiune.
dacă decesul a avut loc la spital, pentru că de la spital Actu­almente numărul acestora poate fi mult mai
decedatul se dă rudelor doar în sicriu. mare. Între altele, cel puțin până în secolul XIX, se
De obicei, înmormântarea se face în a treia zi. consi­dera că „punțile” îi servesc decedatului pentru a
Sunt cazuri în care se întârzie cu o zi, așteptându‑se trece peste prăpastia sau râul de foc care se află între
veni­rea unor rude foarte apropiate. Se întâmplă că lumea noastră și raiul ceresc.
în­mor­mântarea se face și cu o zi înainte (în special După ce se trag clopotele vine preotul însoțit
în lunile de vară, când procesul de putrefacție e in- de cor. „Gropnicerii” scot mortul din casă și-l duc la
tensiv). De la bătrânii satului am aflat că, pe timp bise­rică. După ce mortul este scos din ogradă se ridi­
de vară, de­ce­datul este pus pe nisip ud, acoperit în că „punțile”. În biserică se oficiază un serviciu divin
prealabil cu un cearșaf. Decedatului i se mai pune var care durează circa o oră. După aceasta proce­siunea
stins pe burtă și pe piept. Ca să nu i se învinețească funerară merge la cimitir, unde preotul face ultime-
fața, pe piele i se aplică lame de ras. De asemenea, le rânduieli pentru defunct, îl stropește cu „apaos”
pentru a păstra mai bune corpul decedatului, unii (amestec din vin cu ulei). În Mereni mortului i se
săteni îl înfășoară totalmente cu urzică. dezleagă mâinile și picioarele înainte de a se bate
Înainte de venirea preotului, afară, la pământ, capacul sicriului. Se spune că este o mare gre­șeală
se așază „pomenile”. În timpuri mai vechi se puneau dacă mortul rămâne cu picioarele și mâinile legate.
doar „24 punți”(șervețele sau batiste cu un pahar Cu mai mult de o sută de ani în urmă în groapă
 143
M ereni
Procesiune funerară contemporană (2004)

se aruncau monede. Se credea că aceste monede era de mărimea decedatului și se numea „toiag”.
sunt aruncate pentru a răscumpăra posibilele chinuri Lângă lumânare se punea un păhar cu apă și o bucată
ale decedatului pe lumea cealaltă. Peste groapă se de pâine. Oamenii aveau credința că, în primele trei
transmitea o găină sau un cocoș viu, un colac și un zile de la înmormântare, sufletul decedatului vine în
vas cu apă. Apa se dădea crezându-se că numai așa casă și are nevoie de hrană și apă. După trei zile se
decedatul își va putea stinge setea în timpul trecerii mergea la cimitir – „la tămâiere”. Chiar și cei mai
peste râul de foc. La ieșirea din cimitir fiecărui din cei săraci dintre locuitorii satului pomeneau decedatul
prezenți la înmormântare li se oferea un pahar cu vin în a treia, în a noua („ridicarea”) și în a patruzecea
și o bucățică de colac. Cei care asigurau ceremonia zi. Unii mai făceau „praznic” la a douăsprezecea zi
de înmormântare, cât și unii vecini ai decedatului, și la un an.
erau invitați la masă („praznicul”). Înainte de a se
așeza la masă, fiecăruia i se dădea câte un colac cu o
lumânare din ceară. Conform tradiției, în jurul mesei
trebuiau să treacă cel puțin trei pahare cu vin. După
încheierea mesei se aducea o sită cu șapte colaci, care
se dădeau în folosul bisericii.
După încheierea ceremoniei de înmormântare,
în casa decedatului, timp de trei zile ardea o lumâna-
re, pregătită preventiv de către familie. Lumânarea
M ereni 144
 145
M ereni
L
La Nistru, la malul înalt

La Nistru, la malul înalt,

Toți flăcăii s-au scăldat, / bis
Iar Ghiță nu s-a scăldat,
Că Leana l-a blestemat, / bis
Nu l-a blestemat să moară,
L-a blestemat să se însoare, / bis
Să se însoare de zece ori,
Să aibă nouă feciori / bis
Și l-a urmă o fiiculiță
Ca să-l ducă de mânuță,
Să vie la poarta mea,
C-am să-i dau și eu ceva,
Tamara I. Moraru
O mânuță de grăunțe,
Că i-am fost și eu drăguță,
O mână de grâu mășcat,
M-a iubit și m-a lăsat,
M-a iubit ca pe-o copilă,
M-a lăsat ca pe-o străină,
M-a iubit ca pe un pui blând,
M-a lăsat pe drum plângând,
M-a iubit și m-a lăsat,
Ca să-l am de blestemat.

*Materiale colectate cu contribuția sătenilor

Tamara I. Moraru (n. 1959) și Teodor A. Chiriță (n. 1924)
 Mă duceam să secer grâu Bat-o focul, lumea rea
M ereni 146

Mă duceam să secer grâu Bat-o focul (3), lumea rea,

Și cu secera la brâu, Cum îmi poartă grija mea, / bis
Și cum seceram la vale, Că nu știu a peria. / bis
Vine soacra cu mâncare Ba eu știu (3) și-a răjila,
Și cum seceram la vale, De s-ar face cânepa. / bis
Vine soacra cu mâncare. Eu ies afară la periat, / bis
– Bună ziua, nora mamei De o chită (3) m-am speriat,
– Mulțumesc eu dumitale. Intru-n casă să m-ascund,
– Vino, noră, și-i mânca Dau de oalele cu vin, / bis
Gâscă friptă pe tava. / bis Una-i caldă (3), una-i rece,
– Mâncați voi, mânca-v-ar focul, Speriatul nu mai trece. / bis
Că voi mi-ați mâncat norocul, Bat-o focul, cânepa,
Mâncați voi, mânca-var para, Că-i mai bună America.
M-ați îngălbenit ca ceara. / bis
De-aș ști iarmaroacele,
Unde se vând soacrele,
Aș vinde-o pe soacra mea
Și la preț n-aș m-ai ținea.
Aș vinde-o pe-un ghem de lână,
Să n-o văd o săptămână.
Aș vinde-o pe un hlăjdan,
Să n-o văd măcar un an.
Aș vinde-o pe-un ghem de ață,
Să n-o văd întreaga viață.
Colo-n vale la izvor Într-o zi de dimineață

M ereni 147
Colo-n vale la izvor, măi, la izvor, Într-o zi de dimineață
Colo-n vale, libida-lidumba, Vorbind, se auzea,
Loboda-li măi la izvor, Da, da, da!
Frumos doarme-un grănicer, Vorbind, se auzea
Măi grănicer, frumos doarme Tinerica Anastasiica
Libida-lidumba, Un băiat năștea,
Loboda-li, măi grănicer, Da, da, da!
Cu ranița căpătâi, măi căpătâi, Un băiat năștea,
Cu ranița libida-lidumba Nu l-a crescut, nu l-a jelit
Loboda-li măi căpătâi. Și în apă l-a zvârlit
Mă duc, mamă, să-l mângâi, măi, Da, da, da!
Să-l mângâi libida-lidumba, În apă l-a zvârlit,
Loboda-li măi să-l mângâi, Băieții noștri sunt pescari,
Nu te mai duce, fata mea, măi fata mea, S-au dus la pescuit,
Nu te duce libida-lidumba, Da, da, da!
Loboda-li măi, fata mea, S-au dus la pescuit,
Grănicer ´i armată grea, armată grea, N-au prins pește, n-au prins rac,
Grănicer măi libida-lidumba, Dar au prins un sac,
Loboda-li armată grea. Da, da, da!
Vine-un ordin să ți-l ia măi și ți-l ia Dar au prins un sac,
Vine-un ordin libida-lidumba, L-o descusut, l-o dezlegat,
Loboda-li măi să ți-l ia, Era un mic băiat,
Și ți-l trece granița, măi granița, Da, da, da!
Și-l trece libida-lidumba, Era un mic băiat.
Loboda-li măi granița. A doua zi de dimineață,
Tu rămâi, fata mea, măi fata mea, Plângând se auzea,
Și tu rămâi, fata mea, măi fata mea, Da, da, da!
Și tu rămâi libida-lidumba, Plângând se auzea,
Loboda-li măi, fata mea, Tinerica Anastasiica,
Pe brațele altuia, măi, La împușcat mergea,
Pe brațele, libida-lidumba, Da, da, da!
Loboda-li măi altuia. La împușcat mergea.
 Colo-n valea întunecoasă N-am văzut
M ereni 148

Colo-n valea întunecoasă N-am văzut eu de când sunt

O căsuță se zărea, Iepurași vara cosând, / bis
Iar pe prispa ei cea joasă Iepuroaicele-adunând, / bis
O fetiță tristă sta. / ultimele 2 rânduri bis Prepelița-i fată mare,
Lângă ea sta și Gheorghiță, Duce la cosași mâncare, / bis
Un băiat care-o iubea, Iar găina cârâia –
El îi spune cu plăcere: Vrea să se ducă și ea,
– Tu, Lenuțo, ești a mea. / ultimele 2 rânduri bis Iar cocoșul așa-i cânta:
Ea-i răspunde supărată – N-ai, găină, ce căta, / bis
– Eu defel nu te iubesc, Că cosașii-s șarlatani
Îl iubesc pe Ionel, măi, Și te-or târâi-n tufari,
Și-mi dau viața pentru el. / ultimele 2 rânduri bis Și ți-or smulge penele,
A doua zi de dimineață, Și-or cârpi izmenele.
Pe când lumea se trezea,
Iar în ușa lui Gheorghiță
Un doliu negru se zărea. / ultimele 2 rânduri bis
Colo-n valea întunecată
O căsuță se zărea,
E Lenuța cea frumoasă,
În fața mortului plângea. / ultimele 2 rânduri bis
Foaie verde de mohor Bărbățelul meu

M ereni 149
Foaie verde de mohor, Bărbățelul meu cel bun
Am un bărbat băutor, / bis Mi-o pus lăcata la vin, / bis
Mi-a băut ultimul țol, măi, / bis Iar eu, femeie nu proastă,
Și încă o mai rămas dator. Am scos vinul pe fereastră. / bis
Într-o joi de dimineață Câte-o vadră mi-am luat
Ghiță-i cu nevasta-n piață. / bis Pân´ butoiu-am deșertat.
– Ce ai, Ghiță, de vânzare? / bis Bărbățelul, când o dat,
– Ia nevasta, măi crâșmare! / bis Numai doaga i-o sunat.
– Ce vrei, Ghiță, pe nevastă? / bis – Măi femeie, măi nevastă,
– Miișoara și suta, măi, Unde este cinstea noastră?
Că-i frumoasă, sărmana. – Pe mine nu mă întreba,
– Lasă suta și ia mia Că eu nu-s argata ta,
Dă-o nouă pe Maria. / ultimele 2 rânduri bis Tu încuiai vinul de mine
Așterne batista jos Și luai cheia cu tine.
Și să-ți număr banii frumos. / ultimele 2 rânduri bis Măi bărbate, nu fi prost,
Hoții banii număra, Cheile la tine-au fost,
Iar Maria lăcrăma. / ultimele 2 rânduri bis Să nu-ncui vinul de mine,
– De ce, Ghiță, tu mă vinzi? / bis Să nu iei cheia cu tine,
Nu m-ai luat de avere, Dacă ai face tot așa,
M-ai luat să-ți fiu muiere! Nici la anul n-ai gusta.
Acasă când îi pleca
Copilașii te-or întreba, / bis
Unde-i, tată, mama noastră? / bis
– Mama voastră-i în deal la vie,
Ducă-s-ar să nu mai vie, / bis
Eu m-oi duce-n deal la cruce,
Altă mamă voi aduce. / bis
– Să ne-aduci și o cucoană,
Că noi nu i-om zice mamă, / bis
Mama care am avut-o
Ai vândut-o și ai băut-o. / bis
Mama noastră când era,
Cu covrigi ea ne hrănea, / bis
Cu covrigi și turte dulci
Să te duci să ne-o aduci. / bis
 Mărăcine, mărăcine Bade-n pălărie nouă
150

Mărăcine, mărăcine, Bade-n pălărie nouă,

M ereni

Usca-s-ar frunza pe tine, / bis Tu mi-ai rupt inima-n două,

Că eu la umbra ta, măi, Tu mi-ai rupt-o, tu mi-i coase-o
Mi-am pierdut fetia mea, măi, / bis Cu fir roșu de mătasă.
Pentru două-trei bomboane, Badea-i om de omenie,
Nu mai sunt eu fată mare, Dar sărutul nu-l prea știe,
Pentru una ciocolată, Și mă roagă ziua toată,
Nu mai sunt la mama fată. Să-l învăț măcar o dată,
Floricică alb-albastră, Și-l învăț de nu mai pot,
S-a stricat dragostea noastră, Da´ el, prostul, uită tot.
Floricică albăstrie, Geaba, bade, mai trăiești,
Cum a fost n-o să mai fie, Dacă nu știi să iubești.
Toată vara prin pădure
Cu flăcăii după mure,
Toată vara prin copaci,
Acum leagănă și taci.
Colo-n vale la fântână Vino, noră

151
Colo-n vale la fântână, of amar mi-i amar, – Foaie verde și-o lalea,

M ereni
Plâng doi frați într-o grădină, of amar mi-i amar, Vino, noră, și-i mânca!
Și-o copilă mi-i îngână, of amar mi-i amar, – Poftă mare n-aștepta, / ultimele 2 rânduri bis
– Taci, copilă, nu îngâna, of amar mi-i amar, Nu mă mai chema la masă,
Că nu plâng de jalea ta, of amar mi-i amar, Că de când vi-s noră-n casă,
Plâng de jalea mamei mele, of amar mi-i amar, Or de stau ori nu la masă,
M-a făcut de trag durere, of amar mi-i amar. Mă dă vântul jos de grasă. / ultimele 2 rânduri bis
Maică, măiculița mea, of amar mi-i amar, Când eram eu fată mare
Când erai cu mine grea, of amar mi-i amar, Și frumoasă ca o floare,
De ce n-ai băut ceva, of amar mi-i amar, Chiar nici pâinea de secară
Să mă lași pe undeva, of amar mi-i amar, Nu părea așa amară. / ultimele 2 rânduri bis
Să mă lași printr-o grădină, of amar mi-i amar, Dar de când m-am măritat,
Să răsară flori din mine, of amar mi-i amar, Coc pâine din grâu curat / bis
Să mă rupă fetele, of amar mi-i amar, Și e dulce de mâncat
Când se joacă horele, of amar mi-i amar. Ca pumnii de la bărbat. / ultimele 2 rânduri bis
 Foaie verde trei arginți Bine-i șede mesei mele
152

Foaie verde trei arginți, Bine-i șede mesei mele

M ereni

Am fost una la părinți, Împrejur cu nemurele,

La părinți am fost avere, Dar mai bine i-ar ședea,
M-au ținut de mângâiere, Dacă ar fi și mama mea.
M-au crescut, m-au înzestrat De-aș avea o măiculiță,
Și m-au scos la măritat. Măcar cât o musculiță.
Și-am avut mire din sat, Cine are mamă-n sat,
Dar părinții nu m-au dat. Are duminica sfat.
Și-a venit unul din lume Frații și surorile
Cu caii suri și hamuri bune, Nu-mi prea bat cărările,
La părinți le-a părut bine Moșii și mătușele
Și m-au măritat pe mine. Nu-mi prea deschid ușile.
Numai mie-mi pare rău, Voi, care aveți părinți,
Că m-au dus din satul meu. Nu-i părăsiți,
La doi ani și două zile, Căci în viață nu-i ușor
Vine maica mea la mine/bis Fără de-ajutorul lor.
Și mă-ntreabă, de mi-i bine.
Eu, de frică, de rușine,
I-am spus mamei că mi-i bine.
– Dacă ți-i așa de bine,
Unde-i carnea de pe tine?
– Carnea și ciolanele
Le-au mâncat neamurile,
Neamurile bărbatului
Și dușmanii satului.
De vrei, maică, să mă ai,
Pune la căruță cai,
Patru cai și șase boi,
Și-mi ia zestrea înapoi,
Și mi-o du între hotare
Și-i dă foc să ardă-n pară,
Să se mire pietrele
Ce noroc au fetele,
Să se mire bolovanii
Ce noroc au băietanii.
În orașul Bethlehem Urătură

153
În orașul Bethlehem Buna seara, buna seara,

M ereni
Veniți boieri și priviți, / bis Seara înspre marele Vasile,
Că astăzi Domnul s-a născut, Să vă fie, gospodari, de bine.
Astăzi Domnul s-a născut, Ia-n lipiți-vă de pierdele
Dumnezeu de început. Și ascultați vorbele mele,
Prorocii au prorocit Că de când seara a înserat,
Că astăzi Domnul s-a născut Noi mulți gospodari am deșteptat
Astăzi Domnul s-a născut, Și lui badea Vasile de știre i-am dat,
Dumnezeu de început. Tare mult s-a bucurat,
Prorocii au prorocit Patru mere de aur ne-a aruncat
Că s-a naște Mesia Și două vedre de vin ne-a dat,
Din fecioara Maria, Și apoi să zicem hăi,
Și din rodul lui Avram – / bis Și ridicați glasul, flăcăi,
Mântuirea lui Adam. / bis Hăi!
Căci Adam când a greșit, / bis Acum un an ce s-a rânduit,
Domnul de rai l-a lipsit! / bis Noi toți plugarii la imaș am ieșit
– Du-te, Adame, de la mine, / bis Și am ales 12 perechi de boi
Că nu ești părtaș cu mine. / bis În coadă cu dăltei
Iar Adam a stat și-a plâns / bis Și în frunte țintăței,
Și din gură așa a zis: / bis Ce făcea perechea mia de lei,
– Doamne, nu mă-ndepărta, / bis La badea Vasile ne-am înturnat,
Că vina n-a fost a mea. / bis Boii am înjugat
Pe Adam l-a îndepărtat, / bis Și am pornit la arat
Soarele pe cer i-a stat, În loc vesel și curat.
Luna-n sânge s-a închegat, Și am arat marțele fânețele,
Apele s-au tulburat. / bis Miercurile – piscurile,
Și-a rămas un izvoraș / bis Joile – văile,
Ce s-apleacă și se-adapă / bis Vinerile – dealurile
Și lui Dumnezeu se roagă. / bis Și sâmbetele – dâmburile.
Un om bogat, neîndurat / bis Apoi am oprit și am desjugat
Șede-n iadu-ntunecat, / bis Și boii la odihnă am dat,
Cel sărac și îndurător / bis Dar un haram de boulean s-a speriat
Șede-n raiul plin cu flori De un ciorcârlan
Și cu păsări cântători. Și a fugit peste hotar,
Ani în voie să vă fie / bis Unde-i plâns și mult amar.
Nașterea cu bucurie. / bis Când de seamă am băgat,
Am trimis prin blestemat,
Nu știm, în crâșmă a intrat
Ori cu o babă de vorbă a stat?
Mare poznă s-a întâmplat,
Boul nostru s-a furat.
Am înjugat, la curte ne-am înturnat
 Și seamă de boi am dat. Dar era o biată lighioaie
154

Urați, măi, Din codrii cei pustii,

Hăi! Și a venit la moartea ei.
M ereni

Iar un fleac de cuconaș Dați oticul, măi,

Tot răcnea la noi arvaș. Hăi!
Pentru boul fugit în țara ungurească Badea Vasile a luat-o,
Nu vroia să ne plătească, La oblânc a ridicat-o
Noroc că a ieșit badea Vasile, Și înspre grâu s-a pornit,
Om vechi. Și l-a luat de urechi, Să vadă dacă-i rodit.
Și în cerdac s-a așezat, Grâul era frumos
Pe toți plugarii ne-a chemat Ca și fața lui Hristos.
Și banii în mână ne-a dat. De departe înverzea,
Apoi s-a ridicat și a strigat De aproape îngălbenea,
Ilie Bolocanu Spicele pe la hat erau bune de secerat.
Care era tocmit cu anul Badea Vasile de călare s-a aplecat,
Și a poruncit să-i aducă calul cel Patru spice-a apucat,
cu potcoave de argint În mână le-a frecat,
Și cu coama până în pământ, În buze le-a suflat,
Să-i pună șaua cea mai frumoasă Păsări mii s-au adunat,
Și frâul cel cusut cu mătasă, Care și de care mai frumoase
Iar la coburi – un pistol de la Bacău Și cu pene mai lucioase.
Ce-l avea de când era flăcău. Și numai un fir a păstrat
Urați, măi, Și în sân l-a băgat,
Hăi! Și când acasă s-a înturnat
Și a scos punga de sub căpătâi, A chemat pe găzduleasă,
Cu bani mari și mărunței, Și când a pus firul pe masă,
Și s-a dus la lunca mare, S-a luminat mândra casă
Că sunt iepuri, căprioare, Ca de la o stea frumoasă.
Și alte multe lighioaie Și amândoi se frăinea,
La urechi cu zurgălăi, Și amândoi se căina,
Dați boii la brazdă, măi, Ce vom face, măi nevastă,
Hăi! Să vedem pâinea acasă?
Lunca mare frunză n-are, Da om strânge finii și vecinii
Lunca mică frunza-i pică, Și-un tabun cu babe bătrâne,
Drept în patru se despică, Care știu rândul la pâine.
Nataliță, nu ți-i frică? Om strânge nepoate și nepoței,
Și numai într-un fund de ponoară De-a merge treaba strună.
Clocea un drac de cioară, Și numai în două-trei zile
Cu un plisc cât botul de oaie Au strâns finii și vecinii
Și gura cât o copaie, Și-un tabun cu babe bătrâne,
Și a pus un pumn de cartușe, Care știau rândul la pâine.
Și-a pocnit-o drept în gușă. Dar când s-au împănat la secerat,
Unii ziceau că-i uliu bătrân, Seceri nu s-au ajuns
Dar alții – că îi un biet păun, Și badea Vasile s-a pornit în sus,
Drept la Roșiori, Cu fusta de lână,

155
Să facă seceri la secerători. Ehe-he, măi,
Când s-a dus pe ulița mare, Ia să punem mână la mână,

M ereni
N-a aflat nimic în zare, Să facem treabă bună.
Numai la un colț de drum Fetele tinere înainte secerau,
Ședea un ursar bătrân, Flăcăii din urmă snopii legau,
Peticit și pâclisit, Baba fosăia cu moșneagul alăturea
Lucra cu trei puradei la un cuțit, Și în clăi snopii ridicau,
Până azi nu l-a gătit. Mare fosăială mai era
Gătiți-l voi, Fosăiți și voi, măi,
Hăi! Hăi!
Iar când s-a dus pe ulița mică, Iar badea Vasile când a văzut așa,
N-a văzut nimică, A trimis la curtea sa
Numai pe două țâgănci Să aducă nouă iepe,
Care se trăgeau de chică De nouă ani sterpe,
De la un boț de mămăligă. Cu copita despicată
Când a cotit pe ulița muntenească, Și sârmă verde legată.
Într-o dugheană românească, Unde iepele călcau,
Dar în ea un fierar mare Fântânile secau,
Cu sumanul în spinare, Broasca făcea oaca ca-ca,
Cu un cojăcel de piele de câine Fugi și mătăliță că te-a mânca.
De când era tătâca mire, Ei de coamă le lega
Lucra fierul, lucra oțelul, Și la treier le mâna,
Și aur și argint, Cu copita treiera,
De nu avea pereche pe pământ. Cu coada lezuia,
Și l-a pus să facă seceri mari Cu urechile vânt trăgea
Pentru secerători tari, Și cu limba vântura,
Să facă seceri mici Cu dinții sacii ținea
Pentru alții mai voinici, Și cu gura în saci punea.
Dar unele mărunte cu floricele, Și când au gătit de vânturat
Pentru fete tinerele Și sacii la gură au legat,
Și neveste ochioșele, A stat mult și cugetat
Și una cu mărunchi de său Unde să meargă la măcinat?
Cu care am secerat și eu La moară la Hănești
Și pe dealuri și pe văi. Aștepți până îmbătrânești,
Dați boii la brazdă, măi, Da mai bine la moară la Hârlău,
Hăi! Că acolo am măcinat și eu
Iată secerile s-au împărțit Și tare bine m-am înțeles
Și la treabă s-au pornit. Cu morărița, mai ales.
Unii spuneau s-o ia din partea de jos, Și badea Vasile a pus vătav pe cară
Că așa a spus domnul Hristos, Un moșneag cu barba rară,
Alții din partea de sus, Și avea moșul o băbuță bătrână,
Că așa Dumnezeu a spus. De învătucea moșul de mână.
Da´ o babă bătrână, În boi dădea nu dădea,
 Da´ în babă știu că ghiontea, Și înspre casă pornea,
156

Ghiontiți și voi, măi, Boii răgând și carele scârțâind,

Hăi! Și flăcăii chiuind,
M ereni

Și s-a dus la moară la Hănești, Chiuiți și voi, măi,

La morișca cu fereșt´, Hăi!
Dar a dracului de moară, Iară mândra jupâneasă,
Când a văzut atâtea care încărcate, Cu ocheana cea frumoasă,
Cu poveri împovărate, Auzea tocmai din casă
Cu lanțuri de fier legate, Scârțâitul carelor
A pus coada pe spinare Și chiotul flăcăilor.
Și a fugit în lunca mare. În cămară ea mergea,
Da´ morarul, săracul, Sită nouă își alegea,
De meșter ce era, Sită nouă de mătasă,
Nici o putină nu putea înfunda. Ca să facă pâine aleasă
Își lua un cojoc mițos Și a făcut un colac mare,
Și îl îmbrăcă pe dos, Rotat pe piatra morii măsura,
Și înspre moară se uita, Cu zăhar era îndulcit
Și apacu fluiera. Pentru noi, plugari, gătit.
Însă, iată, morărița meșteriță, L-o rupt în două
A ieșit pe portiță Și ne-o dat și nouă,
Cu o cofiță de tărâță, L-o rupt în trei
Trî-trî-trî și na-na-na, Și i-o dat și lui Andrei,
Moara sta și se uita, Dar Andrei își suduia mâța de cruce,
Mână a pus mâna pe ea Că îi mâncase laptele cel dulce.
Și a adus-o de a dat moșneagului un ciocan pe șele Când l-o rupt în patru,
Și a așezat-o pe măsele. I-o dat la cel de pe vatră,
Și când i-a mai împliscat una în gură, La acel de vatră nu-i era a mânca,
Făina a început să cură, Numai cânii a întărta.
Badea Vasile lua în poala mantălii Când o rupt în cinci,
Și turna în chiln la haravăle, O dat lui Ghirnici,
Iar flăcăii luau în poala sumanului Da´ Ghirnici plângea ca un ciocoi,
Și turnau în chilna carului. Că-și prăpădise bucățica prin gunoi.
Însă, iată, morărița meșterița: – Taci, Ghirnice, nu mai plânge,
– Ei, ia mai stăi, bade Vasile, Că ne-om duce și om câștiga
Că măta din coș nu-i lua, Și pe tine te-om sătura.
Până pe mine nu măi săruta. Busuioc verde pe masă,
– Eu din coș tot oi lua, Rămâi, gazdă, sănătoasă,
Da´ pe tine nu te-oi săruta. Că noi plecăm la altă casă
Nu destul că te-o sărutat mai an Unde-i fata mai frumoasă.
Bădica Ion Parfeni Șede-n dosul hornului
Și i-o plesnit bata la izmene, Și roade muchia cuptorului,
Vrei amu să te sărut și eu, Cu mâinile spoite,
Să pățesc mai rău. Ca tânjălele pârlite,
Apoi boii înjuga Cu ochii ca sfecla,
Cu dinții ca grebla,

157
Cu picioarele ca butucii,
De-au fugit din țară și turcii.

M ereni
De frumoasă ce-mi părea,
Eu și-aseară am fost la ea,
Da ea cămașa își cârpea,
Pe la coate – numai noade,
Pe la țâțe – ferfelițe.
Când o întorcea pe dos,
Curgeau peticele jos,
Câtă frunză pe răchită,
Cu atâtea petice era cârpită,
La ureche cu zurgălăi,
Ia mai ziceți, măi flăcăi,
Hăi!
De urat v-am mai ura,
Știu că vi-i drag a asculta
Ca și nouă a cetăra,
Dar noi nu suntem de aici colea,
Suntem de la muchia veche,
Unde mâța streche
Printre horn, printre cotruță,
Cu nasul plin de brânzuță.
Și vreo câțiva suntem de la Monitoc,
De unde îngheață apa în toc
Și gălucile la foc,
Și avem de trecut stânci și văi adânci.
Într-o vale mititică
Șede o babă zgribulită,
Șede cu gura căscată
Să ne apuce pe noi de spate,
Da´ noi om apuca baba de bădăru
Și om trânti-o cu coasta într-un răstel,
De n-a mai face la nimeni rău.
Da-ți colacul și lumânarea,
Că de acum îmi moare baba,
Da-ți colacul și pitacul,
Că vă fărâmă boii pragul.
Da-ți-ne câte un păhăruț de vin,
Oasele să dezmorțim,
Că de departe venim.
Să vă fie casa casă,
Să vă fie masa masă
Și la anul cu sănătate.
 Strigături și amintiri Aseară ce s-a întâmplat?
158

Căzu mâța-n aluat.

A iubi un tractorist Nu știu, Doamne, cum s-o scot:
M ereni

E un lucru foarte trist: Ori de coadă, ori de bot.

Când e dragostea mai dulce,
Ia tractorul și se duce. Ești departe, prea departe,
Dar eu nu te pot uita,
Nu m-oi porăi cu oala Căci figura ta frumoasă
Ca bunica în trecut: Stă mereu în fața mea.
Cum oi termina cu școala,
Voi pleca la institut.

Te-am visat ieri în albastru

Și-ți stătea așa de bine
Că albastru e culoarea
Îngerașului ca tine.

A iubi e bine,
Da´ să știi pe cine,
Să nu dai credință
La orice ființă.

Te iubesc numai pe tine

Și-ți pot da un jurământ,
Că ești singura ființă
Ce-o iubesc pe-acest pământ.

Te iubesc precum iubește

Marinarul barca sa,
Orbul raza de lumină,
Te iubesc, nu mă uita.

Ți-am furat o sărutare,

Tu grozav te-ai supărat.
Da eu sunt gata de împăcat –
Să-ți întorc ce ți-am furat.

Frumoasă este viața,

Când știi cum s-o trăiești,
Dar mai dulce-mi pare atuncea
Când pe cineva iubești.
Hora Prutului Azi la cer noi ne uităm

159
Și pe tine te rugăm:
Hai să dăm mână cu mână, Adă-l astăzi pe Ștefan

M ereni
Cei cu inima română, De la Putna din deal,
Să întindem hora mare Să se prindă-n hora noastră,
Lângă Prut din deal la vale. Horă mândră românească.
Tu-mi ești frate, Ștefane, măria Ta,
Eu ți-s frate, Pe cal azi tu nu mai sta,
Numai Prutul ne desparte. Lasă-ți calul să mai pască,
Din Prut apa să sorbim, Tu fă hora strămoșească,
La un loc astăzi să fim, Mai ascultă-n depărtare,
Hai să-ntindem hora mare Se aud clopotele tale,
Pe covorul verde, moale, Clopote și rugăciuni
Să dăm mâna laolaltă, Din biserici și mănăstiri.
Prutul să nu ne despartă, Azi nepoții tăi, Ștefane,
Azi pe Prut flori să plutească, Toți se prind în horă mare,
Apa să se limpezească, De la mic până la bătrân,
Să fie bună de băut Pe pământul răstrăbun.
De-amândouă părți de Prut. Acum poți încăleca
Doamne, părinte de sus, Și spre Putna te îndrepta,
Pe Prut multă apă a curs, În mormânt când vei intra
Că ce pe noi ne-a despărțit, Voinicilor vei raporta
Să nu mai avem cuvânt. Că gândul ți-ai îndeplinit,
Doamne, cerul azi ai luminat, Neamul tău ți l-ai unit.
Din somn pe noi ne-ai ridicat,
(Autor: Teodor A. Chiriță, mai, 1990)
M ereni 160

Mama îndurerată

După ziua grea de muncă,

Soarele fiind apus,
De pe câmp toți lucrătorii
Înspre sat de mult s-au dus.
E târziu, e miezul nopții,
Stelele pe cer lucesc,
Împrejur – tăcere mută.
Doarme, tot ce-i pământesc,
Numai colo-ntr-o căsuță
Arde lampa luminat
Și din căsuță se-aude
Un lung bocet neîncetat.
Plânge-o mamă îndurerată,
Cu-așa plâns de neuitat,
Că-a avut, sărmana mamă,
Un fecior ca cel mai drag.
Și s-a dus feciorul mamei,
Spre apus s-a îndepărtat,
Să se bată cu dușmanul
Și nici azi nu s-a-nturnat.
Astăzi, măiculița dragă,
Când din câmp a intrat în sat,
O fetiță de la poștă
Vestea rea i-a înmânat,
Cum că Grișa, fiul mamei,
În Berlin e înmormântat.
Și-așa plânge biata mamă,
Tot mereu și îndurerat,
Căci de-atunci pe Grigoraș al mamei
Nici acum nu l-a uitat.
(Autor: Teodor A. Chiriță)
 M ereni 161
Monument ridicat în memoria sătenilor căzuți
în cel de-al Doilea Război Mondial

B



Basarabenii au plătit extrem de
scump contribuția lor de sânge în
cea mai mare tragedie a secolului
XX – Cel de-al Doilea Război Mondial. Din totalul
de peste 200 000 de persoane mobilizate în Armata
Roșie, în perioada ianuarie-mai 1945 au căzut pe
câmpul de luptă circa 50 000. La acțiunile militare
au participat și locuitorii satului Mereni. Din cei 230
mereneni mobilizați în armata sovietică pe frontul
germano-sovietic au decedat 112 persoane.
 Numele merenenilor căzuți în război sunt scrise pe În continuare reproducem mărturiile unor
M ereni 162

obeliscul ridicat în memoria lor, monument situat săteni, martori ai celei de-a doua conflagrații, supra­
în apropiere nemijlocită de școala primără: viețuitori ai acelui măcel:
Anton A. I. Lungu N. D.
Gheorghe S. Postică (n. 1931):
Baciu B. F. Mardari A. E.
„În 1940 rușii au luat Basarabia de la România.
Baciu I. C. Margine I. S.
Din cauza asta, peste un an, România, împreună cu
Baciu S. F. Mircă I. C.
Germania, pornește război împotriva Rusiei. În 1944,
Barbăroșie I. A. Mura I. N.
cam prin martie, războiul a ajuns la noi. De aici au
Barbăroșie I. A. Nichita L. C.
început să evacueze oamenii, vitele, toate bunurile.
Bâtcă M. I. Nicula F. I.
În ziua Paștelui rușii au trecut Nistrul la Șerpeni
Berjan Z. S. Nuță F. T.
și oamenii s-au evacuat, lăsând în urmă casele cu
Brașovean M. G. Nuță M. P.
mesele pline, gata să primească oaspeți. Rușii au
Buga I. A. Nuță N. I.
găsit mâncare și băutură. Ei spuneau: „Harașo!”.
Buga L. A. Nuță R. I.
Nemții au aflat de asta și i-au dat repede peste Nistru.
Bulgaru P. P. Nuță S. I.
Pe care i-au înecat, da´ pe mulți i-au luat prizonieri.
Burduja A. C. Nuță S. P.
Îi interesant că pe soldații ruși i-au respins tot ruși,
Caimacan M. U. Nuță S. R.
le spuneau „vlasovțî”. Aceia erau rușii care s-au dat
Caimacan V. G. Nuță S. V.
în armata nemțească. Rușii lui Stalin au fost aduși în
Caraman L. C. Plămădeală E. I.
sat și ținuți închiși. Stăteau flămânzi și oamenii din
Cazacu E. N. Plămădeală I. A.
sat le duceau de mâncare...
Chirică G. T. Poiată P. A.
Nemții au stat aici până în august (1944 – n.n.).
Chirica I. O. Postică F. P.
Fiind atunci de vreo 13 ani, țin minte că ne-au dus la
Chirilenco F.I. Prodan A. M.
făcut tranșee în Puhăceni. Am lucrat luni până după
Ciobaniu I. C. Prodan F. P.
amiază și ne-au aranjat să dormim în bordeie. Marți am
Ciobanu D. P. Racu F. M.
lucrat toată ziua și, pe la ora 16-17, văd că din pădure au
Ciobanu I. G. Racu Z. M.
început să iasă mașini și căruțe: se evacuau. Seara ne-au
Ciorchină F. G. Reaboi N. I.
strâns și, printre căruțe, tunuri cu care mergeau nemții,
Ciorchină G. G. Rotari C. I.
am mers și noi, ajungând acasă pe la miezul nopții. Da´
Ciorchionă S. D. Rotari H. M.
aici comendatura (comenduirea – n.n.) nemțească era
Coipan I. G. Sărătean S. A.
de acum ridicată. Neamțul care era cu noi ne-a ordonat:
Cojușneanu A. B. Sârbu A. S.
„Gehen zu Hause!”, adică „Mergeți acasă!”
Crețu A. S. Sava B. G.
Când am venit acasă, tata și mama plângeau pen-
Donțu T. G. Sava I. V.
tru că nu știau nimic de mine. Nemții au mers pe aici
Gârlea G. H. Scobioală I. F.
toată noaptea: se retrăgeau. Mama avea o lohancă cu
Gavrilița D. G. Scobioală I. M.
rufe și un neamț căuta prin ea: credea că este ceva de
Golovei I. C. Scobioală V. F.
mâncare. După asta a bătut în ușă să-i dea căldarea să
Gurschi I. H. Soltan A. P.
adăpe caii. Da o femeie, care trăia mai la vale de noi,
Ionașcu I. F. Stratu G. H.
aleargă și-i strigă tatei: „Vino, măi Sava, că au venit
Ionașcu N. F. Terinte E. M.
niște nemți și vor să-mi ieie untura din beci!”. Da´ tata
Iordăchescu I. F. Toma I. F.
îi spune: „Bine că nu te ia pe tine”... Nemții au vrut
Istrati F. A. Țurcan P. C.
să distrugă moara. Când s-au dus să mineze moara,
Iurcu M. E. Vasilița I. F.
oamenii le-au adus de mâncare și‑i țineau de vorbă.
Lungu I. D. Vlas F. D.
Pe urmă s-a dat semnalul că rușii îs aproape de sat și
Lungu I. A. Zlotea S. V.
 163
M ereni
Mereneni în cadrul armatei române: Andrei Gurschi, Efim Barbăroșie, Arion Baciu, Petru Nichita, Vasile Perciuleac, Ion Perciuleac,
Ștefan I. Perciuleac, Grigore Ababii, Ilie Bunici, Nicolae Arișciuc, Andrei Popescu, Dumitru Cărlan, Aristotel Totolea (1943)

nemții au plecat în grabă mare. Rușii au apărut aici pe Mama le făcea mâncare, da´ eu și sora mai mare,
la amiază, în ziua de 23 augu­st 1944... Olga, care a murit de tif (tifos – n.n.) în 1945, le-o
După ce au trecut frontul, au început mobiliză- duceam. Aveam șapte anișori. Luam pâinea fierbinte,
rile în armata roșie: pe front luau tineri de la 18 până o puneam în raniță, ranița în spinare și mă duceam la
la 26 ani. Cum prindeau pe vreunul și aflau că este deal. Îmi părea că dacă în sat îi cald, apoi îi cald și pe
din anul care le trebuia, imediat îl și luau pe front. Pe deal. Când am dat pâinea ceea caldă din spate, bătea
cei mai mulți i-au mobilizat când tocmai se strânsese un vântișor rece și m-a luat așa un frig că m-am dat
poama. Făceau câte un borcan cu vin și cu el s-au la dos și tremuram.
petrecut pe front. Care s-a întors, care nu... Să le fie A doua zi vreau să mă scol să mănânc, nu pot:
țărâna ușoară...”. îmi era rău. Au venit părinții, buneii și se întrebau ce‑i
cu mine. Mi-era rău și gata. Părinții de acu´ îmi găteau
Constantin Gh. Roșca (n.1937): sicriu. Da´ un neamț cu niște ochelari aurii întreabă,
„Înainte ca România să se certe cu Germania de ce plânge femeia asta? Un om din Mireni, care în
(23 august 1944 – n.n.), soldații români se aflau pe 1914 a fost în plen (prizonierat – n.n.) la nemți, vor-
teritoriul Moldovei și atunci rămăseseră în sat mai bea puțin nemțește. Îi lămurește neamțului că are un
mulți soldați germani și câțiva români. Soldații ro- copil și îi bolnav. Neamțul venea la mine și îmi făcea
mâni îl întreabă pe tata: „Mata nu ai ceva să ne dai de frecție în fiecare zi, de trei ori: începând de la unghiile
lucru ca să ne hrănim?”. Da´ tata le spune: „Da´ de picioarelor până după cap la ureche. Așa a ținut-o vreo
ce n‑am? Am!” patru săptămâni. Și iată așa mi‑am revenit...
M ereni 164

Participanți la cea de-a doua conflagrație mondială

De la nemți avem mai multe amintiri. Chiar la (comisariatul militar – n. n.) din Chișinău. Acolo am
noi în casă a fost bucătăria ofițerilor. În ograda bisericii stat în așteptare până a venit „predstavitel´” (repre­
sunt îngropați mai mulți soldați nemți... Ceea ce arată zen­tant – n. n.) de la „vtoroi Belaruski front” (Frontul
prin filme că nemții furau găini, asta-i propagandă. În II Belarus – n. n.) ca să ne ia. După asta am plecat la
primăvara lui ´44 în România au plecat din sat 44 de instrucții în orașul Dimitrovo din regiunea Kursk. Am
care cu bagaje și arhiva primăriei. Cu ei plecase și tata stat acolo două luni. Am primit „priseaga” (jură­mân­
și toți vecinii din jur. Mama era singură acasă. Dacă tul – n. n.), ne-au suit în vagoane și ne-au transportat la
aveam beci, puteai să te ascunzi de bombar­da­men­te Lvov. În orașul cela ne-au înarmat, ne‑au îmbrăcat cu
și, cum vecinii noștri nu aveau, veneau seara la noi: haine noi de iarnă. Pe urmă am mers încetișor-încetișor
Mărioara Frunză, Ele­­na Frunză, Pahomie Mură cu din urma frontului și, când ne-am pomenit, eram pe
soția. Eram vreo zece copii. Veneau nemții, băteau la linia întâi. E drept că noi simțeam că ne apropiem de
ușă și arătau să le dea un ulcior cu vin. Ca mul­țu­mire, front. Și comandanții ne spuneau să mergem încetișor,
ei ne dădeau o pătură și vreo câteva kilograme de să nu facem gălăgie, să nu aprindem noaptea țigările.
bomboane. Vreau să spun că toată viața nu am mâncat Adică ne-au spus că suntem pe front, dar nu ne-au spus
atâtea bomboane, câte am mâncat atunci...”. că suntem pe linia întâi. De asta, când ne-am trezit
eram cu nemții în față...
Nicolae I. Condrea (n. 1924): Înainte de luptă a fost ceea ce rușii numeau
„Pe front ne-au mobilizat în octombrie ´44. „artpodgotovkă” (pregătirea de artilerie – n.n.). Așa
La  început ne-au dus pe jos până la „voinkomatul” era regula, porneai în atac numai după ce timp de
câteva ceasuri trăgeau tunurile. Mitraliera mea avea Ordinul de înaintare l-am primit la 13 ianuarie

165
16 kilograme. Era o mitralieră de marca „Maxim”. (1945 – n.n.). Au început să tragă toate tunurile, toate
Aceea îi de trei ori mai grea... Din cauza morților pe katiușele (un fel de mortiere – n.n.), tot armamentul.

M ereni
care i-am văzut în prima luptă, n-am putut mânca Se zguduia pământul de parcă era cutremur. Când am
vreo două zile. Te apucau un fel de grețuri... Pe urmă pornit la atac, se amestecaseră nemții cu rușii. Nimic
m‑am obișnut... nu se vedea din fumul cela. A trebuit să trecem vreo
Cele mai grele lupte au fost în Prusia Orientală. 50 de tranșee nemțești. Până i-am scos de acolo, a
După ce am trecut Visla a fost mai ușor, da´ pe urmă murit armată rusă cât frunza...
am ajuns la Spree, aproape de Berlin, și iar a început După ce i-am scos pe nemți din Varșovia,
iadul... Era o luptă așa de mare, că nu se înțelegea ne‑am îndreptat înspre nord, acolo unde era pro­vin­cia
nici în cer, nici pe pământ. Acolo am fost rănit și de nemțească Prusia Orien­
glonț și de schije. Asta a fost în aprilie (1945 – n. n.)... tală. Restul frontu­l ui
La operație mi-au scos schijele, da´ glonțul, nostru a mers pe stân­
pentru că era sub mușchi, a rămas. M-au lecuit ga și până la Danzig.
într‑un tren sanitar, care a mers până la Penza, unde Alții au ajuns chiar la
era un spital evacuat cu numărul 4402. Când m-am Berlin... Eu, de acu´ la 7
întremat, au început să ne pregătească pentru a ne februarie (1945 – n.n.),
duce pe frontul cu Japonia. Ne-au echipat cu haine am fost internat în spital.
noi, cu arme și hai iar pe front. Noroc că în timpul Am fost rănit în șoldul
cela s‑a terminat războiul cu Japonia și n-am mai drept. Am avut, de fapt,
ajuns să luptăm împotriva lor... Ne-au dus înapoi în noroc: rana era ușoară
Königsberg și am „slujit” (am făcut serviciul – n. n.) pentru că schija nu mi-a
acolo până în 1946, când mi-au dat drumul acasă...”. atins osul. Cum a fost? Tudor A. Chiriță
În timpul cela înaintam,
Tudor A. Chiriță (n.1924): însă pentru că armata era
„În armata română n-am fost pentru că eram slabă, nemții au prins firul și au început să ne atace.
prea tânăr. Da´ când rușii s-au întors, n-a trecut mult Au încercat să ne înconjoare ziua și, dacă nu au reușit,
timp și am fost mobilizat. Aveam de acu´ un fecior, au pornit înaintarea pe timp de noapte. Nici nu avea
pe Ștefan, el se născuse la 31 iulie 1944, când armata cine să comande acolo. Ne  muri­seră comandanții.
nemțească era încă aici. Ne-am retras, dar cu ordin. Doamne ferește, dacă
La Chișinău am mers pe la Budești. Asta s-a întâm- fugea cineva: era împușcat pe loc.
plat la 1 octombrie 1944. În Chișinău ne-au dus lângă Când m-am repezit să împing tunul, aproape de
cimitirul evreiesc, într-un lagăr înconjurat cu sârmă el a căzut un obuz nemțesc. O schijă a nimerit chiar
ghimpată. După ce-am stat acolo 12 zile, ne-au îmbarcat în vârful țevii și din „rasciotul” (servanții – n.n.)
în vagoane și ne-au dus în orașul Obruci din Ucraina. compus din 7 oameni am rămas în viață numai eu și
Acolo erau cam vreo două sute de oameni din sat de la ochitoriul. Pentru că, oricum, trebuia să ne retragem,
noi. Am făcut un timp instrucții și, după ce am depus „starșinaua” (plutonier – n.n.) Hrenov, care comanda
jurământul militar, la 2 decembrie (1944 – n.n.), ne-au două tunuri, s-a dus la infanterie și a luat de acolo
dus în Polonia, unde era Frontul II Belarus. soldați ca să târâie tunul. Au luat tunul și s‑au dus.
Primele zile nu am luptat, stăteam numai pre­ Da´ eu, cum eram rănit, am rămas în urmă, între
gătiți. Noaptea ne scoteau de pe prima linie și ne fronturile rus și nemțesc. Încă bine că țineam minte
duceau în urma frontului ca să facem practică. Și tot pe unde am venit noaptea și pe acolo m-am retras.
noaptea ne aducea înapoi la poziții. Eu am căzut la Nu am aruncat nimic de pe mine; mă sprijineam în
tunul antitanc de calibrul 45. carabină și, mergând așa, am găsit un fel de râpă.
 Văd că cineva mișcă înaintea mea și strig în rusește: Îmi pun carabina după cap și merg ca broasca. Trec
M ereni 166

„Cine-i acolo?”. Când mi-a răspuns, l-am recunoscut peste locul cela, mă dau în dosul unui copac și îi
pe moș Mikea, un soldat din Ucraina. Uitasem să fac chip moșneagului să treacă și el. El nu putea să
vă spun că el era al doilea om care a rămas în viață meargă culcat, da´ numai în genunchi. Nemții au
lângă tunul cela. Atâta numai că tunul a căzut și i-a tras și i-au rupt mâna stângă. Curgea sânge, Doamne
rupt un picior... M-am apropiat de dânsul și i-am dat ferește! A venit el răcnind și încet-încet ne-am dus
mâna să se ridice. Și am mers așa: eu mă sprijineam mai departe...
de carabină, iar el se ținea de mine. Am mers pe Trebuia să ajungem acolo unde mai înainte a
unde știam și am dat de armata noastră. Ea se oprise fost „ștabul” (statul major – n.n.) nostru. Mă orientam
în cealaltă margine de pădure. Caii cu tunul nostru foarte bine și n-a fost greu să găsesc locul. Am ajuns
stăteau și mâncau dintr-un stog cu fân. Pe întuneric la casa ceea, da´ lângă dânsa era un sarai mare. În el
am intrat într-un fel de grajd, am aprins chibritul și am erau ascunse toate bucătăriile batalio­nului. Făceau
văzut că acolo era o învălmășală că nu aveai unde sta. mâncare și o trimiteau pe prima linie care era la vreo
Da´ din rană curgea sânge: când mă uitam în urmă, 5 kilometri depărtare. Bucătarul nostru m-a văzut
pe zăpadă se vedea dâră de sânge. Dacă am văzut că și mi-a dat un „kateliok” (gamelă – n.n.) plin cu
nu am loc unde să mă așez și să mă odihnesc, m-am carne de porc, amestecată cu mazăre. În Germania
întors la ușă. Văd acolo un robinet. Am învălătucit era mâncare, erau de toate. Am mâncat binișor și
centura carabinei de mână, m-am așezat pe o piatră, după aceea merg afară să-mi fac nevoile. Mă duc în
am pus piciorul sub robinetul cela și am adormit dus. cealaltă parte de sarai și cum eram eu în cojoc scurt,
Nu am mai simțit nimic... nici n-am reușit să mă deschei că un obuz rătăcit o și
Când m-am trezit era dimineață, soarele răsărise explodat drept dinaintea mea. Eram cu spatele la sarai
de acu´. În grajdul cela nu era nimeni: s-au dus să-i și valul exploziei m-a trântit cu spinarea de perete.
oprească pe nemți. Dau să mă ridic, nimic nu pot: Aerul (suflul – n.n.) era atât de puternic încât mi-a
înțepe­ni­sem. Fac eu ce fac și scot capul pe ușă să întins cojocul pe perete. După ce m-am ridicat, mă
văd ce-i împrejur. Mă gândeam că, dacă vor fi nemții, uit la cojoc și văd că era găurit de schije pe ambele
trebuie să arunc ce am pe mine. Ferească Domnul să părți, dar în mine n-a nimerit nici o țandără. Bucătarii
te prindă cu armament, te împușcau pe loc. Dacă te care știau că sunt afară au ieșit repede să vadă ce s-a
predai, trebuia să te predai fără armament. Văd afară întâmplat. Le zic că iată a căzut un obuz. Le arăt co-
pe unul îmbrăcat în halat alb și am crezut că-i cercetaș jocul și tare s-au mai minunat. Mi-au spus că m-am
neamț. Da´ el era un sanitar de-al nostru. M-am uitat născut în cămașă...
mai bine la el și văd că-l cunosc. Ies de acolo și când Clar că atunci mi-au trecut toate poftele, așa de
m-a văzut, m-a recunoscut și el. Mă întreabă cum tare m-am speriat. Am intrat iarăși în saraiul cela și
am căzut, ce am făcut. Îi spun totul cum a fost. El am așteptat până a venit mașina și ne-a luat de aco-
zice: „Hai că mai am unul în casa asta. Trebuie să lo. Pentru că armamentul încă era pe noi, ne-au dus
vă retrageți, că frontul aici e foarte slab”. Merg cu la o unitate militară unde l-am predat. Acolo m-am
el în casa ceea și-l văd întins pe o setkă (somieră – despărțit de moșneag și mai mult nu l-am văzut. După
n.n.) de pat pe moșneagul pe care l-am adus noaptea. asta am mai făcut cu mașina încă vreo 100 kilome-
Moșneagul m-a văzut și a început să plângă... tri și am ajuns în orașul Bohenstein. Acolo mi-au
Sanitarul ne-a pansat și ne-a spus să mergem pe scos pansamentul și au început să-mi facă operație.
cărare până ajungem la doi brazi. Acolo trebuia să Surorile medicale m-au pus cu fața în jos, dar eu cu
trecem pârăul din fața noastră cum puteam, pentru că un ochi priveam ce se face. Chiar lângă mine era
podul era dărâmat. Locul cela nu era departe, atâta un lighean mare și ei aruncau în el boțuri de sânge
numai că dinspre nemți era loc deschis. Moșneagul închegat. Întrebam dacă îi mare rana. Mi‑au zis: „Un
îmi zice: „Treci tu înainte, sânok!”. (fiule – n.n.). ou de gâscă tocmai încape în rana ta”. M‑au spălat
frumușel, mi-au făcut un pansament nou și gata. Era de armata albă? Taică-meu slujise la țar, a fost rănit

M ereni 167
bine că nu trebuia să stau la pat... și în lupte. Atâta știam, atâta i-am spus și căpitanului.
În a doua sau a treia zi a nins frumos. Spitalul A doua seară altceva. În a treia mă întreabă, dacă am
cela avea un coridor gol și nu era stecluit. Am co- neamuri în partidul fascist din România. Le zic că în
borât de la al doilea etaj și mă duceam să mă plimb. România am un frate, da´ nu știu în ce fel de partid
Mă vede un sergent superior care era de serviciu și este. „Vrei să lupți împotriva nemților?”, mă întrea-
mă cheamă la el. Mă apropii de dânsul și îmi zice să bă căpitanul. Eu îi zic: „Tovarășe căpitan, chiar nu
iau mătura și să dau zăpada jos. Îi zic: „Eu am venit vedeți că eu și până acum am luptat?”. Da´ el: „Îmi
aici să mătur zăpada sau să mă lecuiesc?”. Da´ el: cer iertare, nu am observat. Dar, totuși, acum vrei să
„Tu nu mă auzi, nu vezi cine sunt eu?”. Și pentru că lupți împotriva nemților?”. Da, zic, vreau. „Și dacă
nu i-am îndeplinit comanda, m-a arestat. Coborâm vei cădea în plen, ce ai să faci?”. „Da´ eu nu-s dator să
jos și eșim afară. Mergem pe stradă până la o clădire cad în plen. Știu foarte bine că ultimul cartuș e pentru
pe care era scris în rusește „Gauptvahta” (cameră de mine”. „Să zicem că n-ai dovedit să faci treaba asta
arest – n.n.). Intrăm acolo și văd numai gradați. Îmi și te-au luat viu. Atunci ce-ai să faci?”, mă întreabă
ia sergentul centura și-mi zice că până nu vine el, nu ofițerul cela. „Ce mi-or spune nemții”, fac eu. Când
am dreptul să ies de acolo. El pleacă, da´ eu încep a auzit asta, mă întreabă: „Da´ dacă te vor impune
să fac cunoștință cu cei de la „Gauptvahtă”. Mă în- să lupți împotriva armatei roșii, vei lupta?”. „Clar
treabă, ce am făcut. Le spun că l-am trimis în mă-sa că am să lupt, ce altceva am să fac!”, i-am răspuns.
pe sergent. Ei mă laudă și-mi zic: „Bine ai făcut!”. Când o trântit cu pumnul în masă, da´ pe masă era
Eu nu spusesem cuvinte urâte, da´ de la alții știam un tub cu solearcă și ardea, apoi a sărit tubul cela și
că dacă nimerești acolo trebuie să spui anume așa mai n-a luat foc camera ceea... Mă duc eu și mă culc,
ceva și te vor prețui. Am jucat cu ei o jumătate de zi da´ când am ieșit a doua zi la instrucții, soldații știau
în cărți. După asta a venit sergentul și m-a scos de de acum despre mine. Erau niște estonieni și letoni
acolo. Nici unul din doctori n-a știut unde am fost și-mi tot spuneau: „Ia seama că ai chip să nimerești
jumătate de zi... în batalionul de pedeapsă. Fă ceva și scapă de aici”.
În timpul cât am stat în spital noi, moldovenii, Da´ ce puteam să fac?
ne-am organizat, și în ziua de 23 februarie (1945 Peste câteva zile au trecut pe la noi trei călăreți
– n.n.), am dat un concert în fața răniților. Am fost care veneau dinspre front, da´ frontul era cam la
fotografiați, ne-au dat la gazetă. Da´ peste o lună iar vreo 20 kilometri. Erau artileriști, i-am recunoscut
m-au trimis pe front. Am nimerit ca numărul doi la după epoleți. Gata, mi-am zis, am scăpat de pușca-
pușca-mitralieră într-un regiment de infanterie. Mie mitra­lieră. Au adunat regimentul pe o toloacă și
mai mult îmi plăcea la tun. Cu tunul tot oleacă mai ne‑au ordonat că cine cunoaște artileria să facă cinci
în urmă ești... pași înainte. Am ieșit primul. După asta am predat
Sergentul care era comandantul meu de grupă arma­mentul, ne-au dat câte doi posmagi în torbă și...
tot mă întreba de una, de alta și eu nu pricepeam de înainte. Ei călare, da´ noi – pe jos...
ce. Da´ ei vroiau să mă dea în komsomol. Odată am Sub front am ajuns noaptea. Ne-au băgat
scos fotografiile pe care le aveam cu mine și le-am într‑un subsol și am dormit acolo. A doua zi, dis-
arătat soldaților din grupă. Printre ele era și fotografia dimineață, ne-au sculat și, printre tunurile stricate,
unui frate de-al meu care era ofițer în România. După ne-au dus drept pe poziții. Mă uit la tunuri, da´ nu
aceea, într-o noapte, sergentul mă scoală și mă trimite erau ca ale mele. Erau mai mari: aveau calibrul
la ștab să vorbesc cu căpitanul. Mă duc acolo, mă 76 mm. Mă gândeam: voi putea oare să servesc la
prezint. Da´ în piept aveam insigna de rănit. Începe acestea? În timpul cela ne-au dus la primul tun și,
căpitanul a mă întreba, dacă tata are mult pământ și când tocmai am ajuns acolo, a venit ofițerul de la
dacă nu cumva a fost în armata albă. Da´ eu ce știam „peredovaia” (linia întâi – n.n.) și a întrebat cine
 suntem. I s-a raportat și nu știu cum se face că Până la el erau vreo 50 de metri. Șed eu așa, da´ nu
M ereni 168

ofițerul s-a uitat la mine. Mă  întreabă, ce număr eram numai eu acolo, santinelă era la fiecare tun, și
am fost mai înainte. Îi spun că sunt doi încărcător. mă utam la stele: era o noapte senină. Într-un moment,
„Poți încărca la tunul ista?” „Da, pot”. „Să vedem!”, nemții au început să răcnească și să arunce rachete
zice el. Nu știu ce a mai vorbit, că în timpul cela te- de diferite culori. Mă duc repede la ofițerul meu, dar
lefonistul răcnește din tranșeu: „Batarie pe locuri!”. el era un om zdravăn, și-i spun că nemții aruncă în
M-am așezat repede în genunchi, cu ochii înainte și sus rachete. S-a trezit Ostapov și când m-a cuprins,
cu mâinile înapoi ca să-mi dea proiectilul. Când s-a am crezut că o să mă mântuie. Mi-a spus: „Nemții
dat comanda să încărcăm și mi-au dat proiectilul de s-au predat. S-a terminat războiul!”. E clar că a fost
8 kilograme, mi s-au lăsat mâinile în jos. L-am luat bucurie mare...
încetișor ca să nu-l lovesc cu capsa, l-am împins Dimineață, am ieșit pe malul mării să ne spălăm.
puțin și s-a dus pe țeavă ca uns. Pe atunci băteam în La vreo 300 metri de noi au ieșit și nemții să se spele.
aerodromul din Pilau. Primul proiectil a nimerit în Steaguri (drapele – n. n.) albe erau prin toți copacii.
tintă. Când a strigat: „Baterie, cinci proiectile, primul După ce-am luat masa, ne-au spus să ne gătim și să
tun foc!” eu de acu´ stăteam de-a gata cu alt proiectil. înaintăm în spatele nemților. Tot atunci au început
Da´ în urmă nu te uiți, te uiți numai înainte, așa era să treacă coloane cu nemți dezarmați: îi duceau spre
ordinea. Am încărcat încă cinci obuze și s-au dus portul Pilau. În ziua ceea am mers cu artileria noastră
proiectilele celea peste aerodrom și l-au distrus. Prin până la Danzig (Gdansk – n. n.). La marginea orașului
telefon au venit mulțumiri... erau fortificații foarte puternice. Erau și multe con­
La 1 mai (1945 – n. n.), vine ofițerul pe la noi struc­ții sub pământ...
să cinstim câte un păhăruț. Tunurile noastre erau as- După asta i-au eliberat pe „bătrâni”, da´ noi, cei
cunse în niște secară care de acu´ era mare, nu ca la tineri, trebuia să facem serviciul militar mai departe.
noi. Turna chiar căpitanul Kanatopov. Când ajunge Au vrut să ne ducă și pe frontul din Japonia. Ne-au
rândul la mine, telefonistul urlă: „Baterie, pe locuri!”. îmbarcat în vagoane și, în câteva zile, am ajuns în
Înaintau nemții. Mi-a sărit din mână paharul și fuga orașul Stalingrad. Orașul nu l-am văzut pentru că nu
l-a tunuri. L-am pus în poziție de tragere și am tras rămăsese întreagă nici o clădire. Erau numai mor-
fără țintă, fără nimic. Am făcut câțiva nouri și nemții, mane de piatră... Acolo ni s-a spus că războiul cu
dacă au văzut asta, s-au întors înapoi. Japonia se terminase...
Pe urmă ne-au spus să ne adâncim într-o pe­ Pe urmă, tot cu trenul, ne-au dus spre o gară din
ninsulă. Mergeam, da´ fără infanterie. Asta a fost, ținutul Kuban´. Ne-au debarcat la stația Staro­mîșlat­
undeva, pe 5 mai. Nemții au prins firul că suntem skaia, unde am stat aproape un an. Pentru că nu aveam
slabi, adică fără infanterie, și au început să înainteze. cazarmă, eram cantonați pe la oamenii din sat. De
N-am avut încotro, am lăsat tunurile și ne-am retras. acolo ne-au mutat în orașul Novorosiisk, unde ne-au
Nici „prițelurile” (vizoarele – n. n.) de la tunuri n-am aranjat în cazarme... Acasă am ajuns în martie ´47...
reușit să le luăm. Așa era regula: dacă lași tunul ca Venisem când aici era foametea cea mare. Nimeni nu
să nu-l poată folosi inamicul trebuie să iei prițelul... avea curaj de vorbă, era o foamete nemai­po­menită.
Am fugit cât am fugit și ne-am întâlnit cu infanteria Când mergeau, oamenii se sprijineau de garduri...
noastră. După asta ne-am întors înapoi și i-am alungat Era nevoie mare...”.
pe nemți. Da´ tunurile, cum le-am lăsat, așa și le-am
găsit. Nu au avut nici ei timp să le distrugă... Vasile I. Bujac (n.1921):
În seara dinspre 9 mai (1945 – n.  n.) eram „În armata română am fost mobilizat la 20
san­tinelă la tun. Comandantul de baterie, un ofițer, septembrie 1943. Chiar de la bun început am fost
Ostapov, îmi spune: „Chiriță, în caz de ceva eu sunt în repartizat la o unitate antiaeriană din București (re-
bordeiul cela fără uși. Să vii repede și să mă trezești”. gimentul 1, bateria 38 – n. n.). Condițiile de acolo
erau destul de mizerabile, mai ales în ce privește a venit un val de avioane

M ereni 169
îmbrăcămintea. Seara ne făceau un fel de inspecție: și a întors cu fundul în
ne verificau dacă hainele nu au rupturi. Da-i clar sus pământul de pe aero-
că rupturi erau și încă așa de mari, că îți încăpea și port... După asta nemții
capul prin ele. s-au retras spre munți.
La 4 aprilie (1944 – n. n.), în București a fost Înapoi veneau numai
primul mare bombar­da­ment. Până atunci, când dă- avioanele lor: aruncau
deau alarma, fugeam la tunuri și așteptam cu plăcere câteva bombe și plecau.
să vină câteva avioane americane ca să tragem în Avioanele zburau atât de
ele. La 4 aprilie însă ne-au anunțat că spre București jos că nici cu mitraliera
vine un val de vreo 100 de avioane. Când aparatele nu le prindeai...
au intrat în zona de bătaie, comandantul ne-a strigat: Vasile I. Bujac La 11  septembrie
„Se poate trage!” Am tras vreo trei rafale în avioanele (1944 – n.  n.), ne‑au
celea, da´, când din urmă a venit alt val de avioane, adunat pe toți și căpi­ta­
ne-a tras-o nouă. O bombă o căzut chiar în mijlocul nul ne-a spus că basara­benii care vor să plece acasă
tunurilor și a acoperit aparatul central cu pământ. sunt liberi. Ne-a dat mâncare rece pe trei zile și am
Comandantul a fost prins în tranșeu până la jumătate plecat la gara de nord. De acolo, cu trenul, am mers
și noi am sărit să-l scoatem. Da´ el ne strigă: „Fugiți, spre Brăila, unde ne-am urcat pe un vas marin și am
că ne descoperă și vor trage, fugiți!” Când am auzit plecat la Galați. Am trecut apoi la Reni și acolo am
cuvintele lui, am luat-o la fugă că ajungeam și ie- fost opriți de către ruși (autoritățile sovietice – n. n.).
purele din urmă. Nici nu mai țin minte unde m‑am În Reni am stat vreo două zile: pe Dunăre veneau bâr-
oprit. Deasupra orașului au trecut atunci vreo trei- ne, noi le prindeam cu niște căngi mari și le căram la
patru valuri de avioane. Pentru că aruncau bombe poduri. Se construiau două poduri: unul îl construiau
incendi­are, Bucureștiul era tot numai foc. Spre seară românii, iar altul – rușii. Dacă am terminat de con-
s-au mai liniștit lucrurile și ne-am întors înapoi. struit podurile, ne-au dat drumul. Am trecut Prutul pe
Căpitanul era scos din tranșeu. Am început să ne la Giurgiulești. Da´ un om de acolo ne spune: „Să nu
aranjăm lucrurile în ordine și a venit un general care mergeți împreună, măi băieți, că o să vă prindă și o
ne-a dat ordin: „Nu mai fuge nimeni, trageți până să vă bage în lagăre”. Ne-am despărțit câte doi-trei și
cade avionul inamicului!”. Și s-a început altă viață. așa am călătorit până la Mereni pe jos. Seara ne mai
E drept că și avioanele americane veneau și bom- opream prin sate, oamenii ne primeau, ne hrăneau,
bardau mai mult noaptea. Noi trăgeam cât puteam. ne cantonam și a doua zi mergeam mai departe. De la
Aceste bombar­da­mente au ținut până la 23 august, Giurgiulești până la Mereni am mers vreo 7  zile.
când s-a încheiat armistițiul între ruși și români... Acasă am ajuns la 20 septembrie (1944 – n. n.).
Țin minte ca acum: era seară, noi, soldații, În Mereni atunci era mare dezastru. Mizerie și
luaserăm de acum masa. Vine soldatul de serviciu iarăși mizerie. De, ca după război. Noroc că am intrat
și spune trupei să fie pregătită, că vine domnul căpi- la școala pedagogică: n-aveau voie să mă ia pe front.
tan. Vine ofițerul și ne anunță că, din seara aceasta, Așa am scăpat de război...”.
suntem aliați cu armata roșie și că, de acum încolo,
vom lupta contra nemților. Așa a și fost. Luptele de
stradă împotriva nemților au durat vreo două-trei zile,
până când nemții s-au retras pe aeroportul Băneasa.
Pe noi ne-au scos pe poziții de tragere terestră contra
nemților și am stat așa vreo două zile. Așteptam să
apară avioanele engleze. După o zi, cam pe la amiază,
M ereni 170

Veterani

Isidor Postică întors de pe

fronturile războiului împreună
cu frații săi Gheorghe și Mihail
 171
M ereni
U
Una din cele mai grave crime săvârșite


de sovietici pe teritoriul basarabean
a fost organizarea foametei din
1946‑1947. Prin acest act de genocid autoritățile sovietice
au urmărit mai multe scopuri, dar obiectivul principal
Este cazul să precizăm că în decursul ultimului
mileniu, pe teritoriul Moldovei de la est de Prut au
fost mai multe secete. Observăm, în același timp,
că în ultimele două secole numărul secetelor a fost
incom­parabil mai mare față de secolele precedente.
era depopularea ținutului prin exterminarea elementului Astfel, în secolul al X-lea, s-a înregistrat doar o sin-
autohton. Ultimele cercetări științifice arată că, în timpul gură secetă, iar în secolele următoare – XI-XII – 9
foametei organizate în anii 1946-1947, pe teritoriul dintre secete. În secolul al XIV-lea – 9 secete, în secolul al
Nistru și Prut din cauza subnutriției au decedat peste XVI-lea – 8 secete, în secolul al XVII-lea – 6 sece-
200 mii de oameni. Prin intermediul foametei ocupanții te, în secolul al XVIII‑lea – 9 secete, în secolul al
sovietici au urmărit lichidarea instinctului de proprietar al XIX-lea – 23 secete, iar în secolul XX – 47 secete.
țăranului. Astfel, săteanului i se insufla că este neputincios Oricum, populația de aici a fost întotdeauna vigilentă
și că va muri de foame, dacă nu va renunța la averea sa față de capriciile naturii, găsind soluții, uneori ieșite
pentru a intra în colhozul bolșevic. din comun, pentru a supraviețui.
M ereni 172

Există mai multe legende în legătură cu se- căzute pe acolo în vremea trans­porturilor. Așa a
cetele din Moldova. În una din ele se povestește scăpat Ștefan Vodă moldovenii de nevoie, păstrând
despre o secetă din vremea lui Ștefan cel Mare. Se semințele grâului…”. (Florian Cristescu, Povestea
spune că, după atâtea războaie cu turcii și tătarii, în neamului nostru, Chișinău, 1992, p. 253-254.)
urma cărora Moldova a fost distrusă și pustiită, mai În 1946-1947, într-adevăr, a fost un timp secetos.
adusese Dumnezeu și o secetă cumplită. Oamenii se În unele zile de vară temperatura aerului atingea 35‑37
hrăneau cu diverse ierburi și rădăcini. Hambarele grade Celsius la umbră, iar la suprafața solului până
erau pustii. Când a venit primăvara nu erau semințe la 65‑67 grade Celsius. De la începutul perioadei de
pentru a semăna. Văzând aceasta, Ștefan Vodă, plin de vegetație a culturilor agricole au căzut, în 1946-1947,
înțelepciune, le-a spus oamenilor: „Grijiți voi de alte- între 85-245 mm precipitații. Aceasta a constituit
le, că Dumnezeu a avut grijă să pună semințe la păs- între 40‑80 % din norma anuală. De la 1 ianuarie
trare”. Tot atunci domnitorul a dat ordin pârcă­labilor 1947 precipitațiile au constituit între 105‑285 mm,
să are grabnic toate drumurile țării. Această poruncă adică circa 30-85 % din cantitatea obișnuită. Totuși,
a fost îndeplinită întocmai, deși lumea nu înțelegea. nici seceta și nici operațiile militare nu au provocat
Mulți s-au gândit că Ștefan Vodă și-a pierdut mințile. foametea groaznică ce s-a declanșat atunci. Mai multe
Peste puțin timp, toți au văzut că pe drumurile arate studii și mărturii arată că foametea a fost organizată
a răsărit grâul verde ca din semă­nătură. Ștefan cel de către autoritățile sovietice, revenite în teritoriu în
Mare înțelesese cu mintea sa isteață că pe drumurile 1944. Se știe că în acei ani țăranii au fost obligați
de țară au rămas destule semințe sănătoase din cele să predea statului sovietic grâu, semințe de floarea
soarelui, fân, carne, ouă, brânză, lână etc. Și aceasta sarea?”, îl întrebai. „Apoi s-o amestec cu oleacă de

173
indiferent de cât au semănat și dacă aveau posibilitate apă și s-o beau”. Ce era să facem, le dădeam sare. Ei
să îndeplinească această sarcină. o beau cu apă și, dacă nu mâncau, se umflau. M-am

M ereni
Normele impuse de către autoritățile sovietice apucat odată să fac niște găluște. Vine un vecin și
erau următoarele: gospodăriile care stăpâneau până la zice: „Fa Uliană fa, tu nu cumva ai făcut găluște? Că
2 hectare trebuiau să livreze statului 90 kilograme de tare mai miroase a găluște”. Nu, îi zic, poate vecinii.
cereale de pe fiecare hectar, cele care dispuneau între 2-5 Aveam o roată mare de macuh. Tai o bucățică, i-o dau
hectare trebuiau să predea sovieticilor 140 kg, cele care și îi zic să se ducă acasă s-o mănânce. Vine alt vecin
dispuneau între 5-10 ha – 190 kg, între 10-15 – 240 kg, și zice: „Așa a venit un miros de gă­luște. Nu cumva
iar peste 15 ha – 290 kg. În același timp, gospodăriile ai făcut găluște?”. Nu,
țărănești erau obligate să dea statului bolșevic, la fiecare zic, nu am făcut. Mă duc
hectar: 10 kilograme de semințe de floarea-soarelui, și-i rup și pentru acela o
10 kilograme de cartofi, 4 kilograme de fân, până la 10 bucată de macuh și i-o
kilograme carne, până la 50 kilograme lapte, 50 ouă, dau. Așa și n-am mai
250 grame brânză de la fiecare oaie producătoare, câte făcut atunci găluște.
250 grame lână de la fiecare oaie și câte 50 grame de Mureau mulți
la fiecare capră. Totodată, statul sovietic cerea predarea atunci, mai ales iarna.
obligatorie a strugurilor, legumelor și fructelor. La aces- Aveam un vecin, Petrea
tea se mai adăuga impozitul pe case și alte construcții Mură. El a luptat pe front.
auxiliare. În cazul în care gospodăria nu îndeplinea A scăpat cu viață de aco-
aceste cerințe, capul familiei, iar uneori chiar întreaga lo, da´ când a venit aca-
familie, erau pedepsiți cu ani grei de închisoare. Iată să, a murit pe foame. În
ce au povestit despre acei ani unii locuitori ai satului: timpul cela eram gravidă. Iuliana P. Postică
Petrea avea două fete și
Iuliana P. Postică (Ciobanu), n. 1926: un băiat și erau așa de
„Foamete a fost pentru că, după război, au slabi că mama îmi zicea: „Nu te mai uita la dânșii că
venit rușii și trebuia să le dăm „postavkă” (impozit vei face vreun copil ca ei”. În ziua de Paști, a venit una
– n. n.). Care avea pâine mai multă, i-o lua toată: se din fetele celea la noi. Eu m-am suit în pod și i-am
suiau comsomoliștii și comuniștii în pod și măturau dat de acolo sămânță de poamă. Noi nu o mâncam.
tot. De asta a rămas lumea fără pâine. Încă în timpul Aveam cai, vaci și, când ne trebuia, puneam sămânță
războilului, tata a zis așa: „Hai să strângem tot ce de poamă, orz, porumb și făceam un fel de urluială
avem în casă, să punem în butoi, da´ butoiul să-l și dădeam la vite. Da´ oamenii mâncau și ciocălăie.
îngropăm în pământ”. Așa am și făcut. Am un frate, Mâncau miez de la ciocleje și de la răsărită. În altă zi
Fedea Ciobanu, și el ne‑a spus: „Dacă nu ascundem vine la noi femeia omului cela. Frate-meu fusese în
grâul, o să ni-l ia și atunci ce o să mâncăm? Hai să Petreuca. Acolo pieriseră niște vaci, a jupuiet una și
umplem groapa cu grâu”. Am turnat noi grăul acolo a adus pielea acasă să facă încălțăminte, că nu aveam
și cum mai aveam un sac de făină făcută la hurtă, cu ce ne încălța. Ne-am făcut noi câte o pereche de
am pus-o și pe ea acolo și am astupat groapa. După opinci, da´ bucata de piele care rămăsese am arun-
asta, ca să nu se observe, deasupra gropii am făcut o cat‑o în pod. S-a uscat acolo. Când a venit femeia
scârtă de tizic. Când ne trebuia, ne duceam și luam ceea, mama îi zice lui frate-meu: „Du-te în pod, taie
câte o căldare de grâu. Mergeam la mama, trăgeam o bucată din pielea ceea și dă-i-o mătușii Fevronia:
la râșniță, făceam făină și aduceam acasă... or curăți-o, or pârli-o, or fierbi‑o și or mânca-o”.
Au murit atunci mulți de foame. Venea câte unul S‑a dus frate‑meu, a luat din pod o bucată de piele
și zicea: „Dă-mi oleacă de sare”. „Da ce să faci cu și i-a dat-o...
 Când a ieșit verdeața, crescuse o lobodă mare de pe mamă-sa, moartă și dezbrăcată. A făcut preotul
M ereni 174

vreun metru. Oamenii se duceau, rupeau frunza ceea, ceremonia de îngropare și a dat mortul în groapă, iar
o scurgeau de apă, puneau puțină făină, făceau un fel ceilalți care aveau morți, cum nu aveau puteri să sape
de pârjoale, le puneau pe plită și le coceau. S‑a dus o groapă, au început să-și arunce morții în groapa
odată mama la Ion Gori, să vadă ce fac. Da´ ei făceau ceea. Doamne ferește!
pârjoale din lobodă și i-au dat și mamei una. Mama După asta ne-am dus la comândare (masa de
o aduce acasă și zice: „Uite ce mănâncă oamenii!”. pomenire – n.n.). Pentru că frate-meu era „komsomo­
Noi nu am mâncat ierburi sau altceva. Ne‑am ținut list” (susținător al ocupanților sovietici – n. n.), pentru
cu grâul pe care l-am ascuns. Am avut și o vacă. O comân­dare i-au dat niște făină din care au copt câteva
mulgeam și, cu laptele cela, ne țineam...”. mălaie. Da´ Gheorghe, alt frate, pentru că murea de
foame, s-a dus în odaia unde era pâinea ceea și a
Vera T. Barbăroșie (n. 1936): mâncat‑o toată. Cât de mult mâncai, tot rămâneai
„În 1945 n-au prea fost ploi și pâinea nu s-a flămând. Așa și n-a mai fost comândarea...
făcut. Da´ puterea sovietică totuna ne cerea să-i Au tras foame chiar și cei ce au strâns „postavkă”.
dăm pâine, ouă, carne, lână. Ne-au luat tot. Dacă nu Noi am avut o juncă și, în 1946, a fătat. Tata se ducea cu
aveam, ne închideau în beci și ne puneau să plătim. ea la deal. Ca să nu moară de foame, la amiază, o mul-
Plăteam, iar peste o noapte iarăși ne strângeau. Asta gea, fierbea puțin lapte într-un castron și-l beia. Într-o zi
a și fost cauza foametei, căci au mai fost secete pe la s-a apropiat de el Anton, un comsomolist care a strâns
noi prin anii ´30, dar n-a murit lumea. Statul român „postavkă”. Avea cu el un băț: vroia să‑l prăjască și să-l
îi ajuta pe toți cu grâu, păpușoi, făină, carne, hrănea mănânce. Când l-a văzut pe tata, a început să-l roage
copiii, ajuta familiile mari... ca să-i dea și lui măcar o lingură de lapte că moare de
În timpul foametei aveam un copil și eram grea foame. Tata i‑a dat și i-a zis: „Vedeți, măi băieți, ce ați
cu al doilea. Când începea să se zbată copilul în burtă, făcut, dacă nu-i ascultați pe cei bătrâni?...”.
aveam așa dureri că mă așezam jos. Cred că îi era Primăvara (în 1947 – n. n.), am semănat grâul
și lui foame. Trăiam atunci taman în centrul satului. așa cum pui fasolele în cuib, numai că mai des și s‑a
Ca să-mi întrețin familia, am dat o bucată din casă făcut un grâu bun. Într-o zi merge tata și în mijlocul
ca „sel´sovetul” (primăria sovietică – n. n.) să facă lanului vede niște băieței: strângeau grâu și-l mâncau.
o cantină: mi-au promis că pentru chirie îmi vor da Când s‑a apropiat tata de dânșii, aceea au început să
câte o pâine pe zi. Da´ n-a fost așa: mă duceam și mă plângă; „Nanule! Nanule!”. Erau copiii lui Straistă,
rugam și, dacă îmi dădeau câte o pâine pe săptămână, un mare gospodar din sat. Rămăsese și el cu nimi-
era bine. Noroc de o femeie care făcea acolo mân­care. ca. Și le dădea voie copiilor să fure ceea ce găsesc.
O chema Maria Gore, am s-o pomenesc câte zile voi În 1949, omul ista, cu familia sa din șapte persoane,
avea. Când mă vedea, îmi dădea o bucată de pâine a fost deportat ca „kulak” (cuvânt prin care sovieticii
și ceva în strachină și așa am scăpat cu zile. Copilul numeau persoa­nele înstărite – n. n.).
pe care l-am născut și fetița pe care o aveam mi-au Ce vremuri am trăit noi atunci nu dea Dumnezeu
murit, însă. Îmi aduc aminte cum, de cu noapte, ve- să trăiască nici vrăjmașii noștri...”
nea lumea în jurul cantinei, strângeau resturi, coji de
cartofi, că nu aveau bani ca să mănânce la cantină. Tudor Oglindă:
Umflați de foame, ședeau trântiți pe jos și gemeau. „Pe atunci eram învățător în satul Toderești.
Era un geamăt strașnic, îmi stă și acum în urechi... După război, tata mă trimisese la școala de preoți
În 1946 a murit o rudă de-a mea, Toma Nuță din Odesa, cu încă trei băieți, dar am ajuns cu toții la
(Vera Barbăroșie era fiica lui Trofim Nuță – n. n.). Școala Pedagogică din Bender. După ce am învățat
Când am venit la cimitir, lumea venea cu morții un an de zile, pentru că nu ajungeau învățători, ne-au
în spate: feciorul lui Golovei o târâia de-o mână trecut la secția fără frecvență și ne-au trimis la lucru...
 Cauza principală a foametei n-a fost numai se- Cam în primăvară

175
ceta, dar și strângerea „postavcei”. Trebuia să dai nu statul a început să dea
numai pâine, dar și lână, ouă, carne. Era plan și dacă ajutor. Fiecărui suflet

M ereni
oamenii nu aveau, îi închideau (autoritățile sovietice – îi dădea câte 70 grame
n. n.) în beci și-i țineau acolo până ce nu plăteau. Care de făină pe zi. La moa-
nu aveau ce da erau socotiți că sunt împotriva puterii ră făcuseră un cazan și
sovietice și îi arestau. Așa au fost arestați Zaharia fierbeau în el un fel de
Prodan, Andrei Bâzgu, Ananii Caraman. Nu s-au mai ciorbă... Cu asta oamenii
întors în sat. Despre soarta lor nu s-a mai auzi nimic... nu se țineau, era prea
Ca să nu-l judece, tata a vândut boii, cu banii puțin...”
ceia s-a dus la Cer­năuți, a cumpărat mazăre și a dat-o
aici „postavkă”. Mulți mereneni au plecat atunci în Gheorghe S. Postică
Bucovina după mâncare; aduceau de acolo cartofi și Haralampie I. Lungu (n. 1931):
făină. Mulți dintre ei mureau de foame pe drum. Așa a „Pe timpul foametei o fost groaznic. A fost foame­
pățit-o și Vanea Baciu: a rămas mort într‑o gară de tea pentru că așa-zișii „tovarăși”, care ne-au „eliberat”
lângă Cernăuți...”. (Conform manuscrisului alcătuit (ocupanții sovietici – n.n.), au măturat tot ce am avut
în 1989 de Alexandru Gh. Barbăroșie [n. 1974].) prin poduri. Noi, pentru că aveam mult pământ, eram
numiți de ei „kulaci”. Cât nu le dădeam, tot trebuia să
Gheorghe S. Postică (n. 1931): le dăm și să le dăm. Mai n-am avut ce semăna.
„Anul 1945 n-a fost an rău: a fost și păpușoi și În iarna ceea (1946/1947 – n. n.) am rămas fără
grâu. Răul cel mare a fost „postavka”. Așa era atunci: mamă. Eram șapte copii. Tata, săracul, numai el știe
la fiecare hectar era „nalog” (impozit – n. n.) în bani cum, a ținut o văcuță și niște oi și cu ele ne-a scăpat
și în pâine. Dacă nu aveai pâine sau bani, îți confiscau de moarte... Am încercat și sămânță de poamă, și
ce aveai pe lângă casă. Sovieticii au strâns atunci tot ciocălăi de păpușoi, și buruiene, și macuh. Macuhul
ce aveau oamenii prin poduri. Unii au ascuns pâinea ni se părea precum îi pasca acum...
în gropi. Komsomoliștii umblau cu țăpușe, găseau De foame și de ger în mahala noastră au murit
pâinea ascunsă și o luau. Iată așa au rămas merenenii mai mulți. Țin minte și acum, cum pe un moș de-al
fără pâine... meu, Toma Lungu, l-au dus cu săniuța la cimitir și l‑au
În 1946, iarna, n-a fost omăt. Vânturile erau îngropat fără nimic. Oamenii s-au umflat de foame mai
așa de mari că duceau pământul de pe un ogor pe mult primăvara, atunci când au ieșit buruienile. Tot așa
altul. Nici primăvara n-a plouat. Pământul a fost se- a fost și cu primele spice: se lăcomeau, mâncau mult
mănat, dar nu s-a făcut pâinea... Toamna au început și, din cauza asta, se umflau și mureau...”
greutățile. Unii alergau la pădure după ghindă, alții
luau miezul bețelor de răsărită, îl uscau și făceau Maria Z. Anton:
făină. Au fost și dintr-acei care măcinau și mâncau „Tare greu a mai fost atunci. Nu-i destul că
ciocălăii de păpușoi. a fost secetă, dar a trebuit să dăm și „postavkă” la
Iarna lui 1946-1947 a fost tare grea, cu omăt stat. În primul an (1945 – n. n.) am plătit statului
mare și geruri. Țin minte că lângă gardul spitalului, (sovietic – n.  n.) și trebuia să mai dăm încă 180
acolo unde acum îi „zapravka” (stația de alimenta- kilograme de păpușoi și pentru „Crucea Roșie”. Am
re cu petrol – n. n.), zilnic, erau adunați cam câte dat și păpușoi, însă acel care strângea „postavka”
15-20 morți... Care dintre săteni era mai în putere, spunea că trebuie să mai dăm pâine pentru că el
săpa groapa pentru mortul lui și, când se ducea pe sectorul nostru n-a împlinit planul. Încă bine că
dimineața să-l înmor­mân­teze, groapa ceea era plină activiștii ceia erau beți. A venit un om din mahală,
cu alți morți... i-a luat cu binișorul și așa am scăpat...
 Ca să scăpăm cu zile, eram nevoiți să ascundem Acasă era sărăcie lucie: nu am găsit măcar un
M ereni 176

pâinea. Pentru semănat am ascuns cam vreo 300 kilo- grăunte. Pentru că trebuia să mă pun la evidență mili-
grame de grâu. Când nu aveam nimic, mâncam miez tară, am făcut atunci un drum până la Vadul lui Vodă
de băț de răsărită, macuh. Țin minte cum dădeam și după aceea m-am dus la gara din Chișinău. Acolo
ciocălăii de păpușoi prin râșniță și făceam turte... era un vagon plin cu produse, da´ nu dădeau la toți:
Într‑un timp slăbisem cu totul. Dacă au văzut asta, trebuia să ai iscălitura comandantului garnizoanei
tata și mama ne-au dat ceva grâu și ne-am mai venit orășenești. Am aflat adresa lui și până la urmă am
în fire. Unii oameni ajungeau la aceea că mâncau primit ceva producte și le‑am dus acasă, la Mereni...
mâțe și câini. Odată a venit la mine feciorul lui Filip Nu mi-au dat mult: atâta numai ca să îmi ajungă pe
și Axenia Luchian să ceară mâța. Zicea că trebuie să timpul concediului. Când a venit ziua să mă întorc
prindă șoareci, însă, de foame ce le era, au mâncat‑o. în armată, se terminase și mâncarea...
În satul Chirca a fost ceva și mai și. Într-o familie Foametea ceea rușii o lămureau așa: chipurile
erau trei copii și cel mai mic, o fată, avea vreo doi-trei la noi (în Uniunea Sovietică –n.  n.) era un elevator
ani. Într-o seară s-au culcat și erau toți, da´ când s-au mare care separa semințele mășcate de cele mărunțele.
sculat dimineața au văzut că cea mai mică lipsea. Au Semințele mășcate le încărcau în corăbiile americane,
întrebat‑o pe mamă-sa și ea le-a spus că a dus-o la iar din semințele mărunțele făceau pâine pentru poporul
bunica. De fapt, mama și-a tăiat copilul și cu carnea înfometat. Se mai spunea că pâinea era datoria noastră
lui i-a hrănit pe ceilalți copii timp de două săptămâni. (față de americani – n. n.) încă de pe timpul războiului...
Când s-a aflat, mama ceea a fost judecată și trimisă La 2 martie 1947 m-au demobilizat și am venit
la închisoare. Așa timpuri au fost atunci... acasă. Aici era o foame mare, lumea era sleită de
Mulți copii au rămas orfani și au fost trimiși puteri cu totul. Când a ieșit puțin grâu pe dealuri, mă
la case de copii. A fost și la noi în sat una. Pe urmă, duceam și mâncam boabele încă necoapte; așa mi‑am
cei mici au fost duși la Ciopleni, iar cei mari – la mai venit în fire. Țin minte că, odată, m-am întors cu
Tiraspol...”. (Conform manuscrisului alcătuit de nevasta de la deal și, când am intrat în ogradă, am
Vitalie Mamot,1994.) simțit că miroase a răcituri. Mă mirasem tare pentru
că nu aveam de unde: mama găsise în pod niște
Tudor A. Chiriță (n.1924): opincuțe din piele de vacă; le-a fiert și a făcut din
„În noiembrie 1946 trebuia să vin în concediu ele răcituri. Și vreau să vă spun că mâncarea ceea a
(din armata sovietică – n. n.). Am mers din Novosibirsk fost foarte bună...”
cu trenul și în Odesa am ajuns cam pe la ora 10.
Vroiam să cumpăr ceva de-ale gurii și am întrebat de Ion Gh. Oglindă (n.1930):
un om unde se găsește punctul cu produse alimentare. „Timpul atunci n-a prea fost favorabil pentru
El mi‑a lămurit, și eu, fără să stau mult pe gânduri, agricultură. Anul ´44 a fost secetos, dar pâine s-a
m-am dus încolo. Da´ în acel loc stăteau în rând sute făcut. Următorul an a fost foarte slab, iar în ´46 a fost
de soldați. Stau și eu în rând. Nu trece însă mult timp o arșiță nemaipomenită. În 1944 armata germană în
și de noi se apropie niște „cekiști” (reprezentanți ai retragere a cosit grâul pentru furaj la cai. Nu a rămas
securității sovietice – n. n.), care ne cer documentele. mai nimic. Pe urmă, când a venit armata sovietică,
Se uită în ele și ne zic să-i urmăm până la comenda- s-a început „postavka”, adică trebuia să dai pâine
tură. Erau adunați mulți soldați. Ne-au aranjat în rând pentru armată. Rezervele au fost luate absolut toate.
și au început să facă cu noi „stroevaia podgotovka” Îl chemau pe om și-i spuneau să dea pâine. Omul
(pregătire de front – n. n.). Noi mărșăluiam continuu, spunea: „Nu mai am, am terminat”. După asta ve-
da´ comandanții se schimbau la fiecare jumătate de neau activiștii și comsomoliștii, se urcau în poduri
ceas: unul comanda, altul se odihnea. Pe la vreo patru și măturau tot ce găseau. Nu se uitau că plângi sau
de zi, mi-au dat drumul că aveam tren spre Chișinău... nu. Luau tot fără pic de milă...
 Din cauza asta a Și veneau copiii la școală numai de dragul bucățelei

M ereni 177
pornit o foamete cum­ celea de pâine: goi, aproape desculți, dezbrăcați.
plită. Oamenii dădeau la Stăteau și se uitau cu mare atenție la cântar cum
râșniță ciocălăie, miez învățătorul cântărea cele 100 grame de pâine...
de bețe de răsărită, ghin­ Atunci, în Mereni, au murit foarte mulți oa-
dă. Rugumătura de lemn meni... A fost și o iarnă grea ca niciodată. În primăva-
o fierbeau și făceau din ra lui 1947, pe șesul din Mereni, s-a făcut o lobodă de
ea un fel de umplutură... care n-a fost nici până atunci și nici de atunci încoace.
Au fost cazuri că pen- Oamenii o smulgeau, o fierbeau și o mâncau. Da´ de
tru o bucățică de pâine dânsa te umflai. Pe lângă spital au fost făcute câteva
oa­m e­­nii erau omorâți barăci unde stăteau cei umflați...”
Ion Gh. Oglindă chiar în stradă. De foame
mureau zilnic câte 15-20 Savelie Gh. Nicula (n.1935),
persoane. Rudele nici nu o viziune proprie asupra istoriei satului:
reușeau să-i transporteze la cimitir. Nici nu prea avea Pe timpuri, în locul stelei de la întrarea în sat
cine săpa gropi: lumea era istovită și disperată... dinspre gară, se afla o movilă cu o piramidă de lemn
Pentru copiii din școli se dădea un supliment de deasupra care, luate în ansamblu, constituiau un
hrană egal cu 150 grame de pâine pe zi. Ei mai re- monument istoric.
zistau, dar restul mureau ca muștele. Lumea mânca Cu astfel de amenanjări pe înălțimile dominante
câini, mâțe, șobolani, țistari, tot. Asta numai ca să era împânzită întreaga Moldovă. În caz de invazie a
supraviețuiască... Iarna și primăvara plecau oame- dușmanilor, oamenii de strajă de pe movili aprindeau
ruguri în lanț de la hotare către adâncul teritoriului,
nii în Ucraina transcarpatică după cartofi. Mulți
vestind locuitorii și ocârmuirea de primejdia ce se
au înghețat atunci pe drumuri. Unii aveau noroc și
apropie. Astfel, se da șfară în țară.
veneau înapoi cu cartofi, sau cu jom (borhot – n.n.)...
Într-o legendă, se spune cum că, după o bătălie
Ca să scăpăm cu viață, părinții noștri au vândut
cu tătarii, Ștefan cel Mare și Sfânt trecea cu oastea
multe lucruri: pe o pâine dădeau chiar și un covor. biruitoare prin preajma viitoarei localități Mereni.
Au fost oameni care au vândut tot ce-au avut numai Făcând popas la piramida din vârful dealului, le-a
ca să scape cu zile... spus la o bună parte din oștenii săi: „De aici, cât vedeți
Prin ce-am trecut atunci, nu se va șterge ușor din cu ochii, e pământul vostru! Vi-l dăruesc în semn de
memoria noastră și a generațiilor viitoare. Am putea
să iertăm, da´ de uitat – niciodată...”

Vasile I. Bujac (n.1921):

„Având în vedere că în 1946 nu a fost roadă și
pentru că din rezervele pe care le făcuseră mai înain-
te, oamenii au trebuit să dea „postavka” în fondul
Armatei Roșii, s-a ajuns la aceea că nu aveam ce
mânca... A fost o perioadă foarte periculoasă pentru
noi toți. Foametea a cosit mai multă lume decât războ-
iul; au murit și copii, și bătrâni. Stătea omul în fața ta
umflat de foame și vroiai să-i dai o bucățică de pâine
ca să-i salvezi viața, dar nici tu nu aveai. Eu pe atunci
eram învățător la școala din Chirca. Zilnic, pentru
fiecare copil, ne dădeau câte 100 grame de pâine.
Savelii Nicula cu soția Maria
 recunoștință pentru vitejia în luptă și devotamentul Când au venit rușii înapoi, după 1944, nu se mai
M ereni 178

vostru pentru Țara Moldovei! Ridicați pe vale un săturau de „hlebopostavkă”: dă-le și dă-le pâine...
sat, înălțați o biserică și trăiți în voie bună și pace!” De asta a și fost foamete. Sunt sigur că „măturarea
Astfel, se zice a fost întemeiat satul Mereni, o podurilor” ca și deportările, a fost organizată: dacă
localitate răzeșască, vestită cu oameni binevoitori, nu vroiau să intre în colhoz, oamenii trebuiau să
mărinimoși, buni gospodari, harnici și dibaci în toate. moară de foame.
De pe acest pisc de deal se vede în întregime În pofida faptului că merenenii au avut o soartă
fosta moșie a satului: Sorocovaia și Roșia, Selimenii grea, dar fiind dornici de viață, au găsit forțele nece-
și Chirca, Delnița, Satârul, Perciunul, Chihaia, sare pentru a depăși greutătile războiului, foametei
Hârtopul, dar și loturile dinspre Maximăuca, și deportarilor.
Chetrosul, Bubueci... Merenenii posedau, pe vremuri, În anul 1949, Seva Buga a construit primul
vreo zece mii de hectare de pământ, dar au rămas în emițător de radio în satul Mereni. Primii mereneni
prezent cu nici jumătate din el, fiindcă această avuție care au terminat 10 clase au fost Afanasie Bujac
li s-a ciopârțit și împărțit pe la vecini, încât în timpul și Begliță în 1950. Împreună cu Gheorghe Anton,
privatizării, mulți oameni de treabă, în special, pro- Emil Ermurache, Sevastian și Ioana Buga am fost
fesorii, industriașii, lucrătorii din cultură au rămas primii mereneni cu studii medii speciale din peri-
neîmproprietăriți [...]. oada postbelică. În același timp, primul merenean
La 28 iunie 1940, dinspre gară, au intrat în sat care a obținut studii superioare a fost A. Bujac care
tancurile rusești. Mă aflam cu mama la bunelul Ion a absolvit Institul de Medicină.
Cirorchină care, la acel moment, era și primarul sa- În toate timpurile coloana vertebrală a satului
tului. Mama, cu voce tremurătoare, a întrebat: au fost intelectualii și, în primul rând, învățătorii,
– Și acum, ce o să fie, tată? care au păstrat și au promovat dragostea pentru
– Apoi, Gafica, vre-o câțiva ani o să fie cam greu. plaiul natal și pentru istoria străbună.
– Dar după asta?
– O să ne deprindem.
Și adevarat i-a fost cuvântul – am suportat și
urgia războiului, și foametea, și deportările, și câte
altele.
Adăuza, la 29 iunie, bunelul meu a fost arestat.
Eu și cu fiica lui, Nadea, furișându-ne, l-am petre-
cut până la fântâna lui Baciu. Mai departe nu ni s-a
permis. Țin minte cum bunelul a întors capul spre
noi, a lăcrimat și vroia să spună ceva, dar nu reuși,
căci un pat nemilos de armă îl forță să meargă mai
departe. După aceea nu l-am mai văzut vre-o 21 de
ani. Din scrisori, am aflat, mai târziu, că se gasește în
orașul Kokcetav din Kazahstan, că duce o viață grea,
umilitoare și îl roade nemilos viermele singurătății
și dorul de plaiul natal. A fost pe deplin reabilitat
prin anii ´60, s-a întors bucuros acasă, iar din 1975 e
plecat în lumea celor drepți și odihnește în cimitirul
din Mereni.
Soarta bunelului au împărtășit-o și alți consăteni
de-ai noștri – creștini onești și harnici, nevinovați –
care, trecând prin calvarul deportării, s-au pierdut ori
au supraviețuit cu greu în depărtări străine.
 179
M ereni
„În Moldova m-am născut, În Moldova am să mor!”
Semion C. Baciu – Siberia, 1959

U
Una din măsurile prin care puterea


sovietică a instaurat teroarea și frica
generală în ținutul basarabean a fost
deportările în masă. În noaptea de 12 spre 13 iunie
1941 au fost deportați în Siberia 22 648 basarabeni.
Opt ani mai târziu, iarăși noaptea – între 5 și 6 iulie
1949 – sovieticii au deportat 11 293 de familii: peste
35 mii de oameni nevinovați.
M ereni 180

Între 1940-1949 au fost supuși represiunilor sau Cercel Grigore S. (n. 1901). Condamnat în 1945 la 25 de
deportați următorii locuitori ai satului: ani de muncă silnică sub acuzația de „colaboraționism”.
Cercel Zinovia (n. 1913), copii: Maria (n. 1935).
Deportate în 1949 în reg. Irkutsk. Reabilitate în 1990.
Baciu Agafia Gh. (n. 1888), fiica Olga (n. 1935).
Deportate în 1949 în regiunea Irkutsk. Cerescu Maria E. (n. 1917), copii: Elena (n. 1935),
Mihail (n. 1937), Andrei (n. 1941), Ana (n. 1944).
Baciu Andrei M. (n. 1914). Arestat în 1941 sub acuzația
de „terorist”. A decedat în 1942. Reabilitat în 1991. Cerescu Sidor M. (n. 1905) Membru al Partidului
Național-Creștin. Condamnat în 1945 la 10 ani de detenție.
Baciu Chiril (n. 1878). Arestat în 1940. Dispărut fără urmă.
Deportat în reg. Irkutsk. Reabilitat în 1991.
Baciu Fedos D. (n. 1918). Deportat în 1949 în regiunea Irkutsk.
Chiperi Nestor D. (n. 1887), soția Vera (n. 1891), fiica
Baciu Gheorghe Gh. (n .1888), soția Profira (n. 1894). Ludmila (n. 1920).
Baciu Simion Ch. (n. 1906). Membru al Partidului Cibotaru Alexandru M. (n. 1910). Membru al Partidului
Național-Liberal. Deportat în 1949 în reg. Irkutsk; soția Național-Creștin. Deportat în 1949 în reg. Irkutsk.
Maria (n. 1912), copii: Lidia (n. 1935) Eugenia (n. 1936), Reabilitat în 1990; soția Ioana (n. 1920), copii: Valentina
Ion (n.1938), Chiril (n. 1940). (n. 1938), Elena (n. 1940).
Barbăroșie Petru C. (n. 1916). Reprimat în 1946. Ciobanu Ana F. (n.1891), fiica Maria (n.1930)
Reablitat în 1991.
Ciobanu Anisia (n. 1869), fiul Andrei (n.1920), nora
Barbăroșie Vasile E. (n. 1904), soția Agafia (n. 1911), Alexandra (n. 1920), nepotul Flor (n. 1943).
copii: Parascovia (n. 1935), Fiodor (n. 1939).
Ciobanu Eudochia (n. 1891), deportată în 1949 în regi-
Barbăroșie Vasile E. (n. 1905). Deportat în 1940. unea Irkutsk.
Begleț Maria S. (n. 1920). Acuzată de naționalism. Ciobanu Olga (n. 1914), fiica Tamara (n. 1934).
Deportată în 1949 în reg. Irkutsk. Reabilitată în 1991. Deportate în 1949. Reabilitate în 1991.
Berjan Agafia F. (n. 1920). Deportată în 1949 în reg. Ciobanu Petru Gr. (n. 1887 sau 1888). Supus represiu-
Irkutsk. Reabilitată în 1990; mama Varvara (n. 1887), nilor în 1945. Reabilitat în 1991.
fiicele Eugenia (n. 1927), Feodora (n. 1929)
Ciobanu Toma A. (n. 1905). Condamnat în 1945 la 10
Bradu Petru C. (n. 1911) Reprimat în 1946. Reablitat în 1991. ani de detenție într-un lagăr de muncă. Cap de acuzare:
Buga Alexei M. (n. 1879). Membru al Partidului Național- „colaboraționism”.
Țărănesc. Fost deputat în Parlamentul României (1937). Ciorchină Grigore V. (n. 1876), fiul Ilarion (n.1930).
Fost viceprimar. Deportat în 1949 în regiunea Irkutsk.
Ciorchină Ion (n. 1899). Arestat în 1940.
Eliberat în 1955 din cauza vârstei înaintate. Reabilitat
în 1991; soția Iulita (n. 1885). Deportată în 1949 în reg. Condrea Victor I. (n. 1891 sau 1898). Membru al
Irkutsk. Reabilitată în 1991. Partidului Național-Creștin. Condamnat în 1945 la 10
ani de muncă silnică. A murit în 1946. Reabilitat în 1991.
Buga Andrei F. (n. 1904). Reprimat în 1945. Reabilitat în 1991.
Condrea Zinaida Gh. (n. 1897), fiul Ion (n.1928), nora
Buga Ion S. (n. 1907), soția Vera (n. 1910), copii: Dumitru
Sofia (n. 1928), nepoata Iulia (n. 1949).
(n. 1936), Maria (n. 1938), Valentina (n. 1939), Fiodor
(n. 1941), Ana (n.1946). Costin Parascovia C. (n. 1907), copii: Fiodor (n. 1935),
Ion (n.1937) O1ga (n. 1940), Gheorghe (n. 1944).
Buga Maria (n.1907), copii: Tasia (n. 1941), Elena (n. 1943).
Ermurache Fiodor I. (n. 1899). Condamnat în 1944 la
Buga Maria D. (n.1892), copii: Alexandra (n. 1933),
moarte, pedeapsă comutată ulterior în 25 de ani într-un
Feodora (n. 1935), Olga (n. 1939)
lagăr de muncă din reg. Vorkuta. Reabilitat în 1991.
Buga Ștefan (n.1884), soția Axenia (n. 1890).
Ermurache Gheorghe Em. (n. 1909). Fost primar.
Buga Trofim A. (n. 1884), soția Efrosinia (n. 1888).
 M ereni 181
Condamnat în 1945 la 15 ani de muncă silnică. A fost Mură Alexandra C. (n. 1910), copii: Gheorghe (n. 1938),
închis într‑un lagăr din Vorkuta. În 1956 s-a alăturat fa- Trofim (n. 1940), Ion P. (n. 1945).
miliei deportate.
Mură Andrei Ch. (n. 1899 sau 1900). Reprimat în 1945.
Ermurache Ilie I. Condamnat în 1945 la 15 ani de muncă Cap de acuzare: „colaboraționism”. Reabilitat în 1991.
silnică. Reabilitat în 1990.
Mură Iov I.(n.1878), soția Alexandra (n. 1891).
Ermurachi Antonina A. (n.1914), copii: Olga (n. 1935),
Mură Melania C. (n. 1899), copii: Eudochia (n. 1931),
Vera (n. 1937).
Elizaveta (n. 1933), Fiodor (n. 1937).
Ermurachi Ion I. (n. 1901). Membru al Partidului Național-
Mură Pahomi Ch. (n. 1900 sau 1902). Condamnat în
Liberal. Deportat în regiunea Tiumen. Reabilitat în 1989;
1945. Locul detenției: reg. Irkutsk. Reabilitat în 1990.
soția Elizaveta (1901), copii: Andrei (n.1923), Fiodor
(n.1925), Maria (n. 1929), Efim (n. 1936), Ilie (n. 1938). Nagacevschi Ion V. (n. 1899). Reprimat în 1946. Reablitat
în 1991.
Ermurachi Matriona F. (n. 1909), copii: Nicolae (n.
1933), Mihail (n. 1939), Elena (n. 1943). Nagacevschi Olga I. (n. 1906), copii: Olga (n. 1932),
Vera (n. 1934).
Evstrati Nicon I. (n. 1881). Reprimat în 1945. Reabilitat în 1991.
Nicula Ilie G. (n. 1904), soția Olga (n. 1909), fiul Ion
Evstrati Profira D. (n. 1880). Deportată în 1949 în reg. Irkutsk.
(n. 1930).
Frunză-Ursachi Maria H. (n. 1924)
Nistor Ecaterina I. (n. 1884).
Gârlea Nestor C. (n. 1891). Condamnat în 1947 la 6 ani
Nistor Iacob S. (n. 1937).
de muncă silnică.
Nistor Mina V. (n. 1900). Reprimat în 1945. Reabilitat
Gavriliță Alexei I. (n. 1907). La 6 iulie 1949 a evitat
în 1991.
deportarea, ascunzându-se. S-a alăturat mai târziu familiei
deportate; soția Tatiana (n. 1908), copii: Maria (n. 1932), Nistor Sidor (n. 1882 sau 1895). Supus represiunilor în 1945.
Ion (n.1935), Olga (n.1937), Ana (n. 1939). Nistor Sofia E. (n. 1912), copii: Olga (n. 1934), Vera (n. 1936),
Gore Mina (n.1892), soția Pelagheia (n. 1897), fiica Ana Maria (n. 1939), Fiodor (n. 1941), Parascovia (n. 1945).
(n.  935). Deportați în 1949 în reg. Irkutsk. Reabilitați în 1990. Nuță Andrei (n. 1890). Deportat în 1940.
Grosu Olga I. (n. 1875). Deportată în 1949 în reg. Irkutsk. Nuță Antonina (n.1911), copii: Larisa (n. 1934), fiica
Grosu VasileA. (n. 1884). Supus represiunilor în 1945. Olga (n. 1939).
Reabilitat în 1991. Nuță Parascovia T. (n. 1898). Deportată în 1949 în reg. Irkutsk
Lungu Haralampie S. (n. 1920), soția Sofia (n. 1923), Nuță Petru R. (n. 1907). Acuzat de colaboraționism.
copii: Fiodor (n. 1941), Gheorghe (n. 1944), Ana (n. Reprimat în 1945.
1947). Deportați în 1949 în reg. Irkutsk.
Nuță Trofim Gr. (n. 1885). Deportat în 1949 în reg. Irkutsk.
Lungu Semion Gr. (1882), soția Alexandra (1881).
Nuță Trofim I. (n. 1902). Supus represiunilor în 1945.
Lupan Efimia M. (n. 1915). Condamnată în 1957 la 6 ani
de detenție într-un lagăr de muncă din motive religioase. Oglindă Efrosinia E. (n. 1900), copii: Simion (n. 1933),
Ion (n. 1935).
Lupan Fiodor (n. 1891), soția Maria (n. 1893).
Oglindă Melania Gr. (n. 1920), fiica Natalia (n. 1940).
Margine Cozma I. (n. 1887 sau 1889). Condamnat în
1945 sub acuzația de „trădător”. A decedat în același an. Oglindă Sava Gr. (n. 1912). Învinuit de „colaboraționism”.
Condamnat în 1945 la muncă silnică.
Margine Ion D. (n. 1887), soția Eudochia (n. 1891),
copii: Nicolae (n. 1931), Serghei (n. 1931?). Panfile Maria (n.1919), fiul Fiodor (n. 1941).
Margine Irina Gh. (n. 1893), copii: Lidia (n. 1928), Panfile Vasile P. (1914). Condamnat în 1945 la muncă sil-
Fiodor (n. 1940). nică sub acuzația de „cola­boraționism”. Reabilitat în 1991.
M ereni 182

Pascaru Emilian Gr. (n. 1901). Arestat în 1941 și deportat Racu Gheorghe (n .1901), soția Vera (n. 1912).
în regiunea Sverdlovsk, pentru 5 ani, unde a fost împușcat
Racu Gheorghe M. (n. 1907).
în timpul anchetei. Reabilitat în 1990; soția Ana (n. 1902),
copii: Mihail (n. 1929), Eugenia (n. 1930), Anatol (n. Racu Maria P. (n.1907), fiul Vladimir (n. 1929).
1938) au fost deportați în regiunea Omsk. Racu Petru N. (n. 1886), copii: Ilie (n.1932), Gheorghe
Pascaru Ion A. (n. 1902), soția Maria (n. 1911), fiica (n. 1936).
Tatiana (n. 1938). Roșca Gheorghe A. (n. 1902). Condamnat în 1945 la
Piscop Ion Gh. (n. 1894). Condamnat în 1941 la 5 ani de 10 ani de muncă silnică. Motivul reprimării: Membru al
închisoare ca „element social periculos”. Locul detenției: Partidului Național-Creștin.
reg. Novosibirsk. Reabilitat în 1989; soția Olga (n. 1895), Roșca Lidia Gh. (n. 1910), copii: Vasile (n. 1934), Fiodor
fiul Gheorghe (n. 1923). (n. 1936), Constantin (n. 1937), Isidor (n. 1942).
Plămădeală Eudochia Gr. (n. 1909), copii: Alexandra Sălcuțeanu Ioachim Gr. (n. 1914), sotia Ana (n. 1921).
(n. 1935).
Scobioală Foma Gr. (n.1882), soția Daria (n. 1889),
Plămădeală Timofei I. (n. 1872), soția Maria (n. 1879), copii: Trofim (n. 1927), Ana (n. 1929), Mihail (n. 1933).
copii: Eugenia (n. 1910), EIena (n. 1917).
Scobioală Natalia C. (n. 1884). Deportată în 1949 în reg. Irkutsk.
Platon Efim P. (n. 1896). Arestat și reprimat în 1946 sub
acuzația „trădare de patrie”. Sprânceană Iov E. (n. 1904). Deportat în 1949 în reg. Irkutsk.
Platon Efrem (n. 1897), soția Sofia (1897), copii: Pavel Straistă Vasile D. (n. 1898). Membru al Partidului Național-
(n. 1928), Ulian (n. 1932), Tatiana (n. 1933), Elena (n. Liberal. Deportat în 1949; soția Efrosinia (n. 1901), copii:
1935), Visarion (n. 1937), Mercurie (n. 1940). Vera (n. 1938), Fiodor (n. 1932), Olga (n. 1934), Andrei
(n. 1936), Mihail (n. 1940), Grigore (n. 1943).
Platon Elena S. (n. 1894). Condamnată în 1949 la 5 ani
de muncă silnică și confiscarea averii. Stratu Vasile F. (n. 1884), soția Maria (n. 1887), copii:
Anastasia (n. 1929), Zinaida (n. 1934).
Platon Eugenia H. (n. 1897), copii: Mihail (n. 1931),
Procopie (n. 1942). Țurcanu Fiodor L. (n. 1890). Condamnat în 1946 la 5
ani de muncă silnică pentru „neîndeplinirea obligațiilor
Platon Fiodor (n. 1891), soția Fedosia (n. 1892). Arestați de predare a produselor agricole către stat”.
în 1941, dispăruți fără urmă.
Țurcanu Nicolae T.
Platon Matvei A. (n. 1894). Condamnat în 1945 la
detenție. Cap de acuzare: „colaboraționism”. Țurcanu Olga T.
Popcov Grigori S. (n. 1877), fiica Eudochia (n. 1903). De­por­­ Țurcanu Parascovia M. (n. 1910).
tați în 1949 în reg. Irkutsk. Încadrați la sectiunea „chiaburi”. Țurcanu Timofei V.
Postică Efrosinia S. (n. 1923), fiul Andrei (n. 1923). Varticean Ion Gh. (n. 1891). Pedagog. Acuzat de
Postică Iacob P. Membru al Partidului Național-Creștin. „colaboraționism” și deportat în 1949 în reg. Irkutsk.
Acuzat de „colaboraționism”. Condamnat la 20 ani de Reabilitat în 1990.
muncă silnică. Reabilitat în 1991. Varticean Liubovi I. Asistentă medicală. Deportată în
Postică Pavel (n. 1915), soția Elena (n. 1921), copii: 1949 în reg. Irkutsk.
Natalia (n. 1941), Maria P. 1943), Ion (n. 1945), Fiodor
(n. 1947), Andrei (n. 1948).
Prodan Efim Gh. (n. 1896), soția Feodosia (n. 1894),
(Liste alcătuite după monografia: Cartea Memoriei.
fiul Iosif (n. 1931).
Catalog al victimelor totalitarismului comunist. Coord. și
Racu Domnica Z. (n. 1895). red. științifică Elena Postică. Chișinău: Știința, 1999, p.p.
157-162)
Racu Efim I. (n. 1896).
 183
M ereni
Mereneni în Siberia (anii ´50 ai sec. XX)

Printre primii mereneni care, la finele anilor Mă doare inima și pentru altceva. Noi, moldo­
´80 ai secolului trecut, au abordat public tema de- ve­nii, nu cunoaștem până în prezent numărul compa­
portărilor, a fost Vasile Bujac. La 19 aprilie 1989, trioților noștri care au fost deportați în vara lui 1949.
în articolul „Și  tăcerea e o vinovăție”, publicat în Dar dacă până mai ieri toți erau considerați, cu hurta,
Moldova socialistă, V. Bujac scria: „dușmani ai poporului”, e clar că nimeni nici nu în-
„Țin bine minte ziua de 7 iulie 1949, când drăznea să se intereseze de soarta lor. Dar sunt sigur
vuiau satele noastre de puzderie de camioane mi- că cifrele trebuie să existe prin arhive. Ele trebuiesc
litare și plânsul lumii. Parcă intrase niște viespi publicate. Doar trăim alte zile...”
prin stupii cu albini. Veniseră să rupă din mijlocul Drept mărturie a calvarului prin care au trecut
nostru pe cei harnici care au supraviețuit în timpul basarabenii în acești ani de groază stau relatările
foametei... Oamenii erau îmbarcați în camioane și celor care au supraviețuit și, după moartea lui Stalin,
duși prin gări. Cei care intenționam să ne apropi- eliberați, s-au întors acasă. Un caz ieșit din comum
em de arestați eram bruscați, amenințați. Nici nu este cel al Mariei Frunză-Ursachi (1924-2001), por-
ne puteam lua rămas-bun de la rude, căci într-un nită, în 1947, de la Mereni în căutarea unei bucăți de
sat de oameni rar cine nu-i rudă cu tot satul și ți se pâîne și reținută, la Rostov, ca „speculantă”. Arestată
rupea inima de jale de marea de lacrimi vărsate și și obligată ulterior să muncească în portul Dudinka,
de copii, și de bătrâni, și de mame. Mulți dintre cei o extensiune a Combinatului Metalurgic din Norilsk
rămași în sat atunci au pierdut ultima speranță în ținutul Krasno­iarsk, Maria Frunză avea să-l cunoască
dreptate, în mai bine. aici pe viitorul soț Nicolai Costenco (1913-1993),
 scriitor al poporului, laureat al Premiului de Stat, încercat să Vă revol­tați,
M ereni 184

membru-corespondent al Academiei de Științe. Acesta să-i convingeți că s-a

fusese arestat și trimis în Siberia – ca „dușman al comis o greșală?
poporului” – în cadrul celui de-al doilea val al de- – Cui să te
portărilor, operat de regimul sovietic în decada a treia plângi? Celui care te
a lunii iunie 1941, odată cu retragerea administrației îmbrâncește? N‑aveau ei
și a trupelor militare din Basarabia. Costenco, fost când să steie de vorbă cu
secretar general al Societății Scriitorilor și Publiciștilor tine. Dacă te‑au arestat,
Profesioniști din Basarabia și prim-redactor al revistei ești vinovat. Puteau să
„Viața Basarabiei”, s-a ales cu 7 ani de detenție într-un te împuște și nu făceai
lagăr de corecție prin muncă pentru „crima” de a fi nici „cârc”. M-au dus la
apărat demnitatea limbii române vorbite de basarabeni pușcărie ca pe-un vaga-
și a valorilor societății constituțional-democratice. bond ... Stau și mă mir de multe ori, cum de am rămas
Expirând termenul con­damnării, pentru că nu avea viu? Nu-i glumă să te ducă tocmai la dracu‑n praznic.
dreptul să revină la baștină, în 1948, poetul s-a angajat Pe degeaba. Trebuia să ai o răbdare de câine ...
prin contract, pentru următorii 8 ani, la portul Dudinka, – Știați măcar încotro Vă duc și câtă vreme o să
prin care se recepționau transporturile destinate tânjiți după bolta basarabeană?
Combinatului Metalurgic din Norilsk, unde va exer- – La gara din Chișinău ne-au pumnit, ne-au încărcat
cita diverse funcții: dispecer superior, șef de schimb, și ne-am pornit spre Răsărit. Încotro, pentru câtă vreme
conducător al grupului de recepționare și, în fine, ma- – nu ni se spusese. Iar trenul mergea și mergea. Și nu
istru. Căsătoria celor doi – Maria Frunză din Mereni și se mai oprea. Pe drum, doi din vagonul nostru au fugit,
Nicolai Costenco din Chișinău – a fost consemnată în pentru care faptă ne-au închis ferestrele complet, încât
registrul actelor de stare civilă din localitatea Dudinka nici nu aveam cu ce respira. Iar nu peste mult timp muri
la 19 decembrie 1850. În anii urmă­tori, până la elibe- un bolnav, era cald, trupul lui se strica ... Ei, să povestești
rare și revenirea acasă, în familia Costenco s-au născut ți-i groază, dar încă, doamne ferește, să pățești ... Coborâți
șase copii: Nicolae (1949), Maria (1951), Constantin din tren, am fost încărcați pe o barjă, iar pe acolo era frig
(decedat, în vârstă de numai 8 luni, la 13 iunie 1953, de acum, nu șagă. Ne aflam pe lângă Irkutsk, aproape de
și înmormântat în solul înghețat al Sibe­riei), gemenii pușcărie. Ajunși, am văzut soldați cu automate, câini ...
Tatiana și Costache (1954) și Tudor (1956). Se numea pușcăria „Alexandrovski Țentral”...
Într-un interviu acordat ziaristului Gheorghe
Budeanu și inserat în săptămânalul „Literatura și
arta” din 15 decembrie 1988, Nicolai Costenco și-a
rezumat astfel amintirile vizavi de arest și deportare
(evenimentul s-a produs la 25 iunie 1941, la trei zile
după începutul războiului, în cadrul operațiunii de
ridicare din teritoriu a elementelor ostile regimului
instaurat de sovietici în Basarabia la 28 iunie 1940):
„– Cum V-au arestat?..
– Au venit la mine ... mi-au pus pistolul în spa-
te: „Mâinile sus! Ești arestat!” „Pentru ce?”, întreb
eu. „Pentru ce – o să afli mai târziu!” Un ofițer și un
altul în haine civile m-au dus la pușcăria de pe strada
Bender. În două zile au bucșit pușcăria cu oameni ...
– Ați aflat vre-o dată motivul arestării? N-ați
Familia Costenco la Dudinka
 – Pușcăria și poezia! S-au împăcat vre-o – Soția Dumnea­

185
dată aceste două lucruri? Ați avut acolo un colț al voas­tră fusese, pe timpuri,
Dumneavoastră unde, cu creionul chimic înmuiat în o țărancă de la Mereni.

M ereni
gură, să caligrafiați pe ceva fiorul unei amintiri cu soare Cu ce păcătuise ea, de a
basarabean, lumina unei speranțe de întoarcere acasă?.. fost nevoită să-și poarte
– Nu, acolo eu nu mai eram poet, ci deținut. tinerețile prin viscolele
Acolo te gândeai cum să-ți potolești foamea, cum să te nesfârșitului siberian?
încălzești, ai să trăiești ori au să te împuște? N-aveam – Vrei să le știi pe
nici hârtie, nici creion. N-aveam nimic. Să mă ierți, toate! Iaca, am s-o chem
dar ca să te duci în cel mai necesar loc, trebuia să-ți și las-o să-ți povestească.
rupi poalele cămășii ... Doar într-o cameră trăiam vre-o (Strigă: „Marie,
200. Peste fiecare zece zile ne scoteau la percheziție. Să vino de-i spune băiatului
n-avem ace, cuțite, nasturi ... Ne dezbrăcau cu pielea acesta, cum te-au arestat, cum te-au dus în Siberia ca
și ne căutau peste tot. Și-n gură ... După ce înghețam să te întâlnești cu mine...” După un pic de șovăială,
bine, ne aduceau înapoi. Aici, între timp, altă echipă soția întră și ne privește nedumerită. „Așază-te și
întorcea cu fundul în sus locul de odihnă. Stăteam unul povestește‑i”, zice Costenco).
lângă altul ca să ne încălzim, căci nu se făcea focul. – După război, foametea ajunsese și prin
Mi-au spus că-s arestat pe șapte ani. Ședeam. Ne Mereni. Nu aveam ce mânca. Auzisem că la Rostov
mâncau păduchii și gata. Slavă Domnului, aveam doar este atâta pește, încât îl vând aproape pe degeaba. Am
27 de ani, iar cei mai bătrâni nu rezistau. Mureau de dezbrăcat casa, am luat lucrurile și, cu alte trei femei,
foame, de frig, de mâncatul păduchilor. Spre sfârșitul ne-am dus la Chișinău, de unde, urcate într-un mărfar,
verii anului 1942 m-au dus la Krasnoiarsk. De acolo țineam calea spre Rostov. Vai de capul moldovenilor
– la Dudinka. Când am ajuns la Dudinka, ne pălise iștia! Prin multe au mai trecut … Sate întregi porneau
răcoare mare. Ne-au îmbrăcat cu niște rufe și – la la drum după o bucățică de pâîne. Erau mulți și numai
muncă. Apoi m-am îmbolnăvit și am fost trimis la cui îi era lene nu-și bătea joc de ei. Unii duceau nuci
spălatul rufelor, unde, desigur, era cu mult mai bine. să le schimbe pe pâine. În tren le tăiau sacii și nucile
Mai târziu m-a luat un creștin cuminte să lucrez dis- se împrăștiau, nu le mai puteai strânge.
pecer. Nu m-am dus de acolo până la eliberare, în ’48. La Rostov am cumpărat pește, dar n-am avut
– Odată eliberat, ați alergat, probabil, la primul noroc de el. În trenul care ne aducea acasă s-au urcat
tren care ducea spre ... Moldova? controlori și, pe atunci, dacă te prindeau cu schimb
– N-aveam dreptul. Eram eliberat, dar eliberat de mărfuri, erai numit speculant. Iar cu speculanții
cu articol ce-mi interzicea să mă întorc acasă. Am Stalin nu se juca. În fața controlorilor ne-am dezis de
rămas. Peste puțin timp, aveam să mă întâlnesc pește. Mai aruncasem și pașapoartele, ca să nu afle de
cu Maria, actuala mea soție. Ne-am căsătorit, am unde sântem și ce am căutat la Rostov. Ne întrebau,
cumpărat o casă la Dudinka, pe malul Eniseiului. iar noi, făcându-ne că nu știm rusește, spuneam că
Am trăit în ea opt ani de zile. Opt ani de zile cu o venim de la o „șahtă”. „Care șahtă? Ce-ați făcut aco-
femeie bună și frumoasă, să știi, nu-i trăiești degeaba. lo?” „Ne znai ruski, ne znai …” Ne-au luat și ne-au
Prin ’54 de-acum cinci copii țipau moldovenește în dus la Norilsk, alături de Dudinka. Acolo și de pește
jurul casei de pe malul Eniseiului. Lucram, făceam ne-am săturat, și limba rusă am învățat‑o bine …”
focul și-mi încălzeam familia. Lemnele le luam din (O ascult întristat. Întristat pentru că, atunci, la
râu. În sus tăiau pădure și pe apă venea mult lemn. Rostov, era mult pește, iar moldovenii mureau de foame.
Ardeam într-o iarnă câte vre-o trei vagoane de bârne. Întristat, pentru că acei controlori vor fi avut misiune
Începusem să cumpăr cărți, din când în când mai specială: să nu permită moldovenilor ieșirea din zona foa­
scriam câte o poezie ... metei ... După o altă clipă de tăcere, mă adresez poetului):
 – Poate omul să se împace cu o soartă atât de vitre­
M ereni 186

gă? Aici, în Moldova, debutanții în „Viața Basarabiei”
făceau de acum literatură pentru popor, iar Du­m­nea­­
voastră târâiați cu sania lemne din apele Eniseiului …
– … și mai așteptam să moară Stalin. Când s-a
zguduit țara, m-am plâns îndată la Moscova pentru a
fi reabilitat. Cei de la Moscova au trimis scrisoarea la
Chișinău. Mi-a răspuns un procuror: „Sidi tam i ne
rîpaisea …” M-am mai adresat o dată. Scriu detaliat
pe cine cunosc în Moldova: Istru, Lupan, Bucov,
Meniuc … După un control riguros, judecătorul Edco a
făcut protest la Judecătoria Supremă a republicii, unde
s-au ridicat documentele și s-a văzut că nu-s vinovat...
Vestea veni ca tunetul în zi senină și-i zic femeii:
„Hai la Chișinău, sunt liber!” Nu credea. Am dat gos-
podăria unui prieten, mi-am luat soția, copiii, cărțile
și ne-am pornit spre casă. Am trăit un timp la Mereni,
apoi am venit la un cumnat de lângă Chișinău. Mai pe
urmă ne-au dat casa asta în care, la început, n-aveam
nici scaune. Dormeam la podele …”
Într-un alt interviu, „Am trăit, am suferit, am
scris. Trăiesc, sufăr, și scriu …”, solicitat de poe-
tul Anatol Ciocanu și publicat, în 1988, în revista Agafia Barbăroșie, împreună cu copiii săi Parascovia și Tudor
„Moldova”, Nicolai Costenco ținea să precizeze:
„Acolo, pe malul Eniseiului, când mă eliberasem
pe jumătate, fără drept de a mă întoarce la baștină, m-am Agafia Barbăroșie (n. 1911):
însurat cu Mășuța, moldovancă de la noi, (care) ispășea și „Bărbatul meu a fost luat de ruși încă în 1945, fi-
ea niște păcate ce i se trăgeau de pe timpul foametei … indcă era cu liberalii. Eu o duceam foarte greu cu fata
Mi-a născut acolo șase copii, pe cinci i-am crescut, pe unul de 14 ani și băiatul de 9 ani. Era vremea prășitului,
l-am îngropat în pământul veșnic înghețat … Am scris și și mă întorceam cu copiii de la prășit târziu. Băiatul
un poem – „Tărie”, e despre el … Nu, deloc nu-s vesele strânsese păpușoii răriți din urmă pentru vacă și era
amintirile mele … Am trăit, am suferit, am scris și, precum negru din cap până în picioare de țărna umezită de
vezi, mai trăiesc, mai sufăr, mă dor picioarele, de câțiva ani sucul de păpușoi. Când aproape să intrăm în sat, fata
nu m-am mai coborât în stradă de la etajul cinci, dar mai și-a amintit că și-a uitat haina pe deal. Ne-am intors
scriu … Prin 1955 am înaintat o cerere la Moscova, a fost înapoi, da´ băiatul a mers mai departe. Ajunse acasă,
trimisă la Chișinău și cazul meu s-a revăzut. Em. Bucov a l-am găsit dor­mind, așa murdar cum era...
fost chemat să depună mărturii. Și s-a constatat (după cinci- Era trecut de două­sprezece când pe poartă a in-
sprezece ani!) că sunt absolut nevinovat în fața societății, trat Andrei Portas și Petrea Cociu (paznic la sovietul
am fost reabilitat pe deplin și mi-am făcut bagajele pentru sătesc – n.n.). Ne-au spus să luăm topoare și să ne
întoarcere acasă. Iar „bagajele” mele erau cei cinci copii, pregătim să ne ducem la tăiat pădure. Mi‑am luat
700 kilograme de cărți, căci la aerport mi le-au cântărit, și repede copiii, așa cum erau, am pus într‑o veretcă
Mășuța. Numai noi eram în avionașul care ne ducea spre leaca ceea de făină, pe care o aveam, și am pornit
Krasnoiarsk. De-acolo, cu trenul, spre Moscova, spre casă desculță. De atâta zarvă, de la hămăitul câinilor se
… Ajuns cu bine în ’56, am trăit vre‑o jumătate de an la sculase tot satul. Pe drum m‑a văzut o vecină că sunt
Mereni, la un cumnat …”
Act prin care se decide recompensarea pierderilor suportate în urma deportării nelegitime
a sătencii Agafia Gh. Baciu (29 septembrie 1989) M ereni 187
M ereni 188

Siberia, regiunea Ircutsk, rn. Ciunski, cătunul Vesiolîi; deportați, fotografiați cu ocazia supraîmplinirii planului către
aniversarea Revoluției din Octombrie, 06.11.1954

desculță și mi-a dat o pereche de galoși. Îmi erau mici unui copac, iar după asta noi, merenenii, am făcut o
și un timp am îmblat desculță și în Siberia... căsuță. Am cărat copaci din pădure, îi tăiam la „pilora-
Ne-au dus la gara din Chișinău și ne-au urcat în mă” (gater – n. n.) și așa am făcut o locuință unde trăiam
vagoane. Să nu dea Dumnezeu să tragă cineva ce-am patru familii. Casa era din lemn, da´ deasupra i-am pus
tras noi. Nu ne puteam opri din plâns zile întregi. o foaie de cort. Iarna copiii făceau focul în sobă de fier,
Mâncare ne dădeau o dată în zi. Fedea cerea veșnic și era cald, însă cum ne opream de făcut focul, se răcea
mâncare; ne opreau câte o dată la gări și ne hrăneau cu imediat. Am stat în casa ceea până ne-au eliberat...
borș cu curechi oțetit. Cine aveau bani, mai cumpărau Așa a început viața noastră de nouă ani, viață de
câte ceva pe la gări, da´ eu nu aveam: chiar în ajun „spețpereselențî” (persoane strămutate – n. n.). Una
(înainte de deportare – n. n.) am plătit pe ouă și carne că din deosebirile de viața liberă consta în aceea că, la
ne amenința cu pușcăria. Așa am mers treizeci de zile fiecare lună, trebuia să ne ducem și să ne înregistrăm
și ne-am oprit la „Baidanskii lesprom­hoz”. Cu mine au la comendatură. Ne hrăneam cu ce puteam. La do-
mai fost încă câteva familii din Mereni: Maftei Platon, uăsprezece noaptea sculam băiatul și îl trimeteam în
Pachița lui Andrei Nuță, Ghiță Plămădeală, Melania rând după pâine. Cum v-am spus și mai înainte, un
lui Sava Oglindă și Manea Panfile. timp am îmblat desculți, deoarece crezusem că seara
La început ne-au pus în barăci, iar peste două vom veni înapoi. Am făcut niște chirivici pentru mine
săptămâni ne-au trecut apa Ciungoi și ne-au dus la și copii și așa am îmblat toată iarna lui ´49-´50. În
„lespromhoz” (întreprindere pentru industrializarea primul an, când nu aveam cu ce‑mi hrăni copiii decât
lemnului – n. n.). Două săptămâni am stat la rădăcina cu leaca ceea de făină pe care o luasem, aveam o față
de masă cu horboțică și m-am dus în satul Ukrainka coborau în sat. Cineva a bătut și la ușa noastră și mi-a

M ereni 189
și am schimbat-o pe cinci căldări de cartofi. Am luat bărbatul. Am luat băiatul în brațe și fug la tata în
pus totul într-un sac și m-am pornit spre casă. Când casă. Tata imediat a priceput care-i povestea. În timpul
m-au văzut oamenii, s-au crucit: eu mică de statură, ista, din cauza vuietelor de mașini și a bocetelor, satul
flămândă, de-abia târâiam sacul cu cartofi. Nu i-am a început să se trezească. Nu știam ce să facem. Noroc
lăsat pentru a doua oară, căci mă temeam că n-o să că a venit o rudă de-a mea și l‑o ascuns pe tata în beci.
mă recunoască gospodina. A stat acolo până au plecat mașinile din sat. Pe la vreo
La început am lucrat la tăiat pădure, apoi la 9 dimineața, intră în casă Vasile Oglindă, Alioșa Malai
făcut „kociurkă”. Primeam câte 150-200 de ruble și un miliționer (polițist sovietic – n.n.) cu automatul:
pe lună. Fiica a lucrat la descărcat mașini. De atâta, veniseră să-l ia pe tata. L‑au căutat pe cuptor, în cuptor,
sărmana, e atât de bolnavă acum. Ea primea câte sub paturi. Au îndreptat automatul spre mine și băiatul
400 de ruble. La început nici nu aveam ce cumpăra meu, ca să spună unde-i bunel-său. Nu le-am spus nimic
pe aceste ruble, pe urmă au făcut un magazin și, pe și de asta au plecat. Așa a scăpat tata de ridicare. A fost
la Anul Nou, aveam făină de ajuns. Țin minte că am nevoit să se ascundă pe la Perciun până când, odată, a
copt atunci cinci pâini și-mi părea că suntem cei mai călcat pe-o sârmă și și-a făcut o „zarajenie” (infectare
bogați oameni din lume... – n. n.). Din cauza asta a și murit.
După nouă ani de lagăr, a venit și bărbatul la La ridicare (pe sovietici – n. n.) i-au ajutat activiștii
mine. El fusese judecat pe zece ani, dar pentru că a Pavel Vlas, Petru Cojușneanu, Catiușa Moiseenco,
lucrat bine, a făcut numai nouă ani. Atunci, pentru Petru Gavriliță. După ce-i ridicau pe oameni, ei luau
că împărțeam amărăciunile în două, mi-a devenit și din casa gospodarilor tot. Se făceau că duc la stat, da´
viața mai ușoară. În 1958, de sfântul Vasile, venise- în realitate și le luau lor. Eu, de exemplu, masa tatei
ră la ziua bărbatului Pavel Postică, Sava Oglindă, am văzut-o la Petru Cojușneanu. Se spune că Pavel
Senea Oglindă, toți din Mereni, și numai ce văd că Gavriliță iscălea pentru toți care au fost ridicați. La o
ne cheamă la comendatură. Unul din ei încă a spus săptămână (după deportări – n. n.) s-a pornit și colho-
în glumă că ne dă drumul acasă. Ne-am dus acolo și, zul. De frică, la adunare (de întemeiere a colhozului
într-adevăr, ne-au anunțat că suntem liberi... – n. n.), oamenii ridicau câte două mâini pentru colhoz.
Când ne-am întors în sat, nu ne-au dat casa îna- Colhozul a strâns de pe deal pâinea celor ridicați, iar
poi. Timp de doi ani am trăit la un frate, pe urmă ne- oamenilor le dădea sub „Mitoc”, restul se dădea la stat.
am făcut casa în care trăim și acum... Am măritat fata, Nici să-ți cauți de prășit la sotele (ari – n. n.) tale nu
dar n-am avut să-i dau nici un petic de ață ca zestre. puteai, numai noaptea, că ziua de te duceai, te lua de
Acum (în 1989 – n. n.) spun că au să ne întoarcă banii. pe deal și te mâna din urmă zece kilometri și te ducea
Vreau să las măcar ceva nepoților, să nu zică că am la prășit la colhoz. Așa au și rămas cântecele de pe
fost niște calici. Am fost și noi oameni gospodari, cu timpurile celea.
pământ lăsat de părinți, cu gospodărie nu mai rea decât
a sătenilor mei...”. [Conform manuscrisului întocmit Măi Ioane, Măi Vasile,
în 1989 de către Alexandru Gh. Barbăroșie (n. 1974)] Hai să facem trudozile,
Pentr-o straistă de gunoi
Vera Barbăroșie: Am lucrat noi amândoi,
„Tata a fost primar și membru al Partidului Pentru o traistă de secară
Țărănist. El știa de ridicare, fiindcă, într-o zi, l-au Am lucrat un an și o vară,
chemat la „sel´sovet”, i-au făcut niște cercetări și l‑au Dimineața, când mă scol,
pus să se iscălească. Atunci el o priceput că-l vor duce Brigadiru-i la ușor.”
în Siberia... La 6 iulie, noaptea, când aproape toți [Conform manuscrisului întocmit în 1989
dormeau, au început să se audă vuiete de mașini ce de Alexandru Gh. Barbăroșie, (n. 1974)]
 Maria E. Cerescu (n. 1917): dat ordin ca copiii să fie duși la „detdom” (orfelinat –
M ereni 190

„În Siberia am avut noroc că ne-au luat într-un n. n.). Mie mi-au luat patru copii. Pe 14 decembrie i-au
colhoz și ne-au pus să strângem grâul din urma coasei. dus la Taișet, iar de acolo pe trei din ei i-au transportat
Seara ne dădeau câte 1-2 kg de făină și câte oleacă de la Irkutsk, în Siudeanskii raion, satul Kuntuk. Pe cea
lapte. Cu asta amăgeam foamea copiilor. Pe urmă, mai mică, pentru că încă nu era de școală, au lăsat-o în
acolo unde trăiam, s-a făcut o „kantoră” (oficiu – n.n.) Taișet. Eu o plângeam în toată ziua că au despărțit-o de
la „kilometrul 120”. Pe 40 grade de ger, cu o femeie pe frați și a rămas singură între străini; avea numai cinci
care o chema Dunea Chilici, călcam lutul cu picioarele, ani. Când pe cei mari i-au urcat în mașină, să-i ducă
că celelalte nu vroiau să se vâre în lut. Nu aveam ce mai departe, ea, văzând că rămâne singură, a leșinat. Îi
face: eram nevoite să lucrăm pentru că aveam câte scriam scrisori, dar ea nu putea nici citi, nici scrie. Mă
cinci copii și trebuiau hrăniți. Ungeam casele pe di- duceam zilnic la comandant și îl rugam să mi-o aducă
năuntru cu lut și apă caldă. Ziua ungeam la „kantoră”, pe Ana, că nu pot dormi nopțile din cauza gândurilor și
iar seara, până pe la miezul nopții, ne duceam cu fiica plâng întruna. Și așa m-am tot rugat doi anișori de zile.
cea mai mare și încă două femei și ungeam casa unui Într-o zi, după lucru, ședeam în baracă. Cineva
brigadier. Totul era pe „naread”, da´ bani n-am mai a bătut la ușă. A intrat „nadzirateliu” (suprave­ghe­
primit de nicăieri. Măcar să-l fi lăsat inima pe brigadier torul – n. n.) cu un copil care semăna a băiet. Îmi
să ne dea câte o bucățică de pâine și cartofi fierți, că zice: „razdevai devoc´ku!”. Îi spun că nu-i fată, da´
altceva nu ne mai trebuia. Da´ de unde, ne întorceam băiat. „Vsio ravno”, zice el, „devoc´ka ili mal´cik,
noaptea acasă și ne culcam flămânde... razdevai, jarko je!” Mă apropii și vreau să dezleg
Uneori aveam cartofi, dar erau înghețați pentru că căciula, dar ea s-a repezit și m-a cuprins, strigând
îi aduceam de la vreo 7 km distanță de noi. A fost un în rusește (uitase limba maternă – n. n.): „Eto moia
timp când n-am avut sare vreo trei săptămâni. Au fost mama! Mama, tî menea ne uznaioși? Vot u menea est´
zile când nu gustam nici o firimitură de pâine. Noroc znak, kogda bâla doma ukusila sobaka za șceku!”.
că la „kantoră” trebuiau lemne de făcut focul în sobe Supraveghetorul îmi zice: „Ce, nu-ți cunoști copilul?
și nu avea cine lucra. Copiii erau mulți, dar mici. Ai Vezi, ea te-a recunoscut!...”.
mei, băiatul de 12 ani și fata de 14 ani, tăiau în toată Ceilalți trei copii, mai mari, au stat la casa de
săptămâna un metru cub de lemn. Vai de capul lor până copii patru ani și șapte luni. Am vărsat multe lacrimi
le vedeau tăiate! Tăiau oleacă și veneau plângând lângă până mi-am luat copiii acasă. Am mai trăit la Sosnovka
baracă: „Ni-i foame, mamă. Nici pilka (ferăstrăul – vreo două luni și am cerut să merg la soră‑mea care era
n. n.) nu merge”. Puneam câteva hrinci de cartofi pe ridicată la Alzemai. Acolo erau aproape toți merenenii
marginea pliții și le rumeneam. Le mâncau fără sare și noștri. Am stat la soră-mea câteva luni, da´ pentru că nu
se duceau iarăși la tăiat până terminau cubul de tăiat. eram împreună cu copiii, nu puteam să-mi aflu locul.
Pentru el primeau zece ruble. Luau rublele celea cu M-am plâns comendan­tului, spunându-i că nu pot să
bucurie și se duceau drept la magazin unde cumpărau trăiesc, dacă nu-mi văd copiii. Așa și era: nu puteam
pâine pe toți banii (cinci pâini – n. n.). nici mânca, nici dormi; zi și noapte plângeam. Văzând
Aduceau pâinea și eu o puneam pe poliță sus ca asta, comen­dantul mi‑a spus că, dacă vreau să mă duc
să n-o ajungă cei mici. Pâinea trebuia să ne ajungă la copii, pot să plec încolo cu niște oameni pe care îi
pe-o săptămână. Le tăiam câte o hrincă și le dădeam duceau în Irkutsk. Am plecat chiar a doua zi. Mi-am
mai întâi la cei mici. Din bucata fiicei mai mari îmi lăsat sora și consătenii și m-am dus la 1000 kilometri
luam și mie o bucățică, să-mi potolesc foamea, dar depărtare. Am plecat numai ca să fiu împreună cu
n-o mâncam toată: le mai dădeam și la cei mici din copiii mei. Dar ei nu erau acolo, erau încă la 450 km
ea. De slabă ce eram, nici nu puteam merge bine pe depărtare de Irkutsk. Și iar m-am pus pe plâns: de toți
picioare. Așa am îndurat foame până la 12 decembrie ai mei mă înstrăinasem, dar lângă copii tot nu eram.
(1949 – n. n.). Atunci a venit o comisie de doctori și au Vai și amar de viața pe care am petrecut-o...
 M ereni 191
Ion S. Baciu, Dumitru țâra, Eugenia Baciu, Lidia țâra (Baciu), Maria Baciu, Semion Baciu și copiii: Liuba și Liusia țâra (Siberia, 1955)

Tare multe am mai tras și sunt multe de povestit Ion S. Baciu (n. 1936):
– poți scrie o carte. Cel mai tare m-am chinuit până „Pe noi, ca și pe mulți alții din sat, ne-au de-
mi-a venit soțul și s-au întors copiii la mine. Soțul, portat în ziua de 6 iulie 1949. Ne-au ridicat toată
fiind nevinovat, a fost arestat încă în 1945. L-au pârât familia: tata Simion C. Baciu (n. 1906), mama Maria
că-i cuzist, da´ el a fost, de fapt, țărănist. Când i-au (n. 1911), fratele Chiril, eu și două surori – Lidia și
eliberat pe cuziști, s-a aflat că el n-a fost cuzist. Dar Eugenia...
10 ani de închisoare a făcut, iar din cauza asta, eu, Nu știam că o să fim ridicați. Am fost chinuiți
în 1949, am fost ridicată în Siberia... cu „postavka”. Seara am văzut că a venit armata lân-
În 1957 ne-am întors în satul natal. Eram 11 gă sat. Erau multe mașini cu soldați. Pe la ora două
persoane și la cine ne duceam nimănui nu trebuiam. de noapte au venit la casa noastră și au pus soldați
Ne-am rugat la sovietul sătesc să ne dea casa mea, ca la poartă. Au bătut la ușă și ne-au sculat din paturi.
să trăim în ea. Da´ ei nici de gând n-au avut. Trei ani Vorbeau rusește și ni se tra­ducea. Au spus că suntem
ne-am chinuit până am reușit să construim altă casă. ridicați și că putem să luăm cu noi câte ceva pentru
Când, în 1960, am intrat în casă nouă, mi-a părut că drum. Într-o mașină puneau câte trei-patru familii. Și
intru în rai. Am trăit împreună cu bărbatul până în dacă în fiecare familie erau câte cinci-șase persoane,
1978. Băieții i-am însurat, fetele le-am măritat, da´ ce am putut să luăm? Am luat un sac cu făină. Pentru
zestre nu le-am dat pentru că statul îmi luase averea asta am dat o sticlă cu rachiu „moscalului”, care ne
și nu aveam puteri să facem alta. Acum am rămas păzea. Mama plângea. S-a dus să-și ia rămas-bun de
singură și bolnavă, cu 10 ruble pensie... ” la animale. Noi, copiii, am luat un ulcior, am cules
 prin Krasnoiarsk, pe urmă prin Taișet, iar mai apoi am
M ereni 192

mers spre Bratsk. Seara am ajuns la raziezdul nr. 14

(haltă de încrucișare – n. n.). De acolo am mers încă
vreun kilometru și trenul s-a oprit. Era 27 sau 28 iulie
(1949 – n. n.). După noi și bagajele noastre veniseră
niște tractoare. Pe locul unde ne-au dus erau pregătite
corturi speciale. Tot acolo era și o spețcomendatură
(comenduire specială – n. n.). Un oarecare căpitan
Golovkin s-a apropiat și ne-a luat documentele. Ni
s‑a spus că nu avem voie să plecăm de acolo. Da´
nici nu prea aveai unde pleca, chiar să fi vrut. Locul
cela era păzit bine, pentru că la vreo 2 kilometri de
noi erau mai multe lagăre de pușcăriași...
Primele zile am trăit în corturi. Era frig, da´
nu aveam ce face. Pe urmă am început să construim
barăci. Trebuia să le facem până la venirea iernii.
Căzuse zăpada, da´ bărăcile încă nu erau gata. Soba
ardea zi și noapte. Stăteam lângă plită, dinainte te
încălzeai, da´ pe la spate te pătrundea frigul. Gerul
ajungea la 60 de grade. Scuipai și scuipatul se ducea
de-a dura. Din cauza gerului te înădușai, nu puteai să
răsufli. Dacă erau mai mult de 42 grade minus, nu se
Semion C. Baciu – Siberia, 1959. Pe versoul fotografiei scrie: dădea voie să lucrezi. Când timpul era bun ieșeam la
„În Moldova m-am născut, în Moldova am să mor!”
tăiat pădure. La început, tăiam cu mâinile. Din druc
tăiam roticele de 5 centimetri, le despicam și așa
în el abricoase și ne‑am suit în mașină. Au mai în- fel de lemn se numea „ciurkă” (scurtătură – n. n.).
cărcat încă trei familii și pe urmă ne-au transportat „Ciurka” o foloseau drept combustibil pentru tractoa-
la primărie. De acolo ne-au dus la gara din Chișinău. re. Noi, copiii, chiar dacă aveam 12-13 ani, ieșeam
Ne‑au încărcat în vagoane ca pe vite... la lucru. Lucram la vreun brigadir, tăiam lemne, îi
Erau călduri mari atunci. Ușa de la vagon ne‑o aduceam apă. Eu cu Marin Buga am tăiat lemne la
deschideau numai de vreo 15 centimetri: se temeau un brigadir cu numele Sadîk. Erau cazuri când copiii,
să nu fugim. Ne lăsau să ieșim numai când trebuia să pentru un kilogram de făină, lucrau până seara, pe
ne facem nevoile. Nu mergeam de­par­te, ne duceam friguri mai mari de 42 grade...
pe sub vagoane și tineret, și bătrâni, și copii. Când Ne-au pus să facem și școală rusească. Eu termi­
ne opream în gări, ne uitam pe jos și, dacă vedeam nasem patru clase românești, da´ acolo tot în clasa
fecale, însemna că înaintea noastră i-au dus pe alții... patra m-au pus. Ne-au dat să scriem dictare. Da´ cum
Era greu, dar în vagonul nostru, pe drum, nu a murit să scriu în limba rusă? Făceam câte șase greșeli într-
nimeni. Mâncare ne dădeau, dar tare rar. Primeam un cuvânt... Odată, vine fratele mai mic de la școală,
niște supă. Când ne opream în gări, căutam niște și mama îl întreabă ce le-a spus învățătoarea. „Apoi
lemne, făceam oleacă de foc și coceam turte din făina ne-a spus că suntem fasciști”, spune fratele. Moldo­
pe care o luasem cu noi... venilor învăță­toarea ceea le punea note rele, ca să
Până la Novosibirsk am mers vreo două săptă­ rămânem cu învățătura pe vară. Pe urmă ne chema
mâni. Acolo n-am stat mult: ne-au dus la baie, ne-am să săpăm în grădină la dânsa. Săpam și toamna, când
suit în vagoane și am mers mai departe. Am trecut ne punea să scriem expunere sau dictare. Ne ajuta și
 193
M ereni
Act prin care autoritățile sovietice recunosc că Semion C. Baciu a fost deportat fără temei juridic (13 decembrie 1962)

așa treceam clasa. Altfel nu mai reușeam. Așa am au fost aduși prin 1951-1952 și trebuiau să facă câte
terminat 7 clase... 20-25 de ani de lagăr. I-au pedepsit așa pentru că nu
Traiul nostru nu era ca al pușcăriașilor. Trăiam vroiau să se ducă la votare și în armată.
ca într-un sat. El nu era păzit, da´ oricum erau niște Ca să ne dea drumul acasă, scriam plângeri la
limite. În primul an, fiecare casă avea câte un șef Moscova. Am scris vreo 17 scrisori. I-am scris lui
și el mergea seara și raporta comendantului că toți Stalin, lui Voroșilov, lui Kalinin, altora. Ne uitam
oamenii din baraca lui sunt pe loc. În afară de asta că lu´ acela i-au dat drumul și încercam să aflăm cui
era câte unul responsabil pe fiecare cameră. Într-o i‑a scris el. Cum se spune: bate și ți se va deschide.
cameră stăteau câte 3-4 familii, adică undeva până la Am scris odată și ne-au răspuns că am fost ridicați
18-20 persoane, iar în fiecare baracă erau câte 8 ca- pe drept. Am scris și a doua, și a treia. Am scris de
mere. Și,  cum am  spus, fiecare cameră avea șeful vreo 15 ori și tot ni se spunea că am fost ridicați pe
ei și fiecare băracă la fel, iar seara se mergea și se dreptate. A 17-a oară au zis că nu pe dreptate...
raporta. Mai târziu unii și-au făcut casele lor, un fel Din Siberia am fost eliberați prin 1957-1958.
de bordeie. Primii 2-3 ani a fost strict. După asta, Am venit cu trenul. În sat nu ni se dădea voie să
rapoartele au mai încetinit și se raporta o dată în lună. venim. Din cauza asta un timp am trăit la gara din
Dacă la început nu puteai să pleci de acolo, mai târziu Merenii Noi. Mai mulți din Mereni și-au făcut case
puteai să mergi până la centrul raional... Împreună cu la gara ceea, pe la Chetrosu sau în alte sate. La gara
noi mai erau evrei și ucraineni din Moldova. Trăiau din Merenii Noi era o casă pentru paznici. Tata
cu noi și iehoviști din regiunea Stanislav. Ucrainenii s-a pus paznic și am trăit acolo fără lumină, fără
 comodități. Noi, copiii, ne-am dus și am găsit de lucru Ne-au mai zis că, dacă
M ereni 194

în Chișinău. Așa a fost până în 1962. La 19 decem- avem topor și beschie,

brie am primit un document semnat de Judecătoria putem să le luăm cu noi.
Supremă a Republicii Sovietice Socialiste Moldove­ Altceva mai nimic n-am
nești. În el se spunea că „la 7 decembrie 1962, de către luat. Pe atunci eram
judecătoria RSSM, dosarul cu învinuiri pe numele doi copii și cu mama.
lui Baciu Semion Chiril (n.  1906) și Baciu Maria Pe  tata (Gheorghe
Vasilevna (n. 1912), a fost revăzut. Decizia ședinței E m a n u i l E r ­m u ­­r a ­
speciale de pe lângă MGB al URSS din 19 noiembrie che, n. 1909 – n. n.) îl lu-
1949 a fost schimbată, dosarul întocmit pe numele aseră rușii încă în 1945.
lui Baciu Semion Chiril și Baciu Maria Vasile a fost El lucra la ridicarea casei
suspendat din lipsă de probe, ei sunt reabilitați, iar Veronica Gh. Ermurachi lui Feghea Buga. L‑au
averea confiscată trebuie întoarsă proprietarilor”... chemat seara la adunare
Când am primit documentul de reabilitare a și nu s-a mai întors. L-au
părinților, am venit cu frate-meu să săpăm în grădina învinovățit că a fost primar pe vremea românilor.
noastră. Casa și pământul erau în mâinile preșe­ Pentru asta a fost condamnat la 15 ani de pușcărie...
dintelui de colhoz, Moraliuc. El a ieșit afară și strigă La Chișinău ne-au îmbarcat în vagoane pentru
la noi: „Măi băieți, ce ați intrat în ogradă la mine?”. vite. Eram 35 de familii într-un vagon, toți mereneni.
Noi am spus că aici este ograda noastră și avem drep- Din sat au fost deportate 85 de familii... După ce
tul să ne luăm casa înapoi. Și-a repetat cuvintele și, ne‑au îmbarcat, ne-au ținut închiși până seara. Când
dacă a văzut că noi nu ne mișcăm, a plecat să cheme se întunecase, am pornit spre Siberia. În  vagoane
miliția. Peste un timp vine cu „miliționerul” de sector. erau făcute „nare” (paturi de lemn – n. n.); o parte
Acela ne întreabă de ce am intrat la om. Noi atunci din oameni dormeau pe ele, iar alta dormea chiar pe
am arătat documentul. S-a uitat la el, a citit, a dat din podea. Femeile cu copii și fără bărbați se culcau sus,
umeri și a plecat, zicând că nu poate să facă nimic. iar cele cu bărbați jos... Am mers în total 21 de zile
I‑am zis lui Moraliuc că trebuie să iasă din casă ca să și nopți. Până la Novosibirsk am mers vreo 10 zile
intrăm noi. El ne-a rugat să mai așteptăm până îi va și tot drumul nu ne-au hrănit...
face o casă colhozul. Am așteptat să treacă sezonul Locul unde am fost duși se numea „Irkutskaia
de iarnă și pe urmă i-am cerut să ne elibereze casa în oblast´, Baidanskii lespromhoz”. Din satul nostru
24 de ore. A ieșit peste o săptămână. În casa noastră au mai fost vreo cinsprezece familii, printre care
am revenit la sfârșitul lui aprilie 1963...”. Eufrosinia Oglindă cu copiii, Eugenia Platon cu co-
piii și părinții, Erușca Margine și alții... La început
Notă: ne-au pus să trăim în două barăci, în care mai înainte
În momentul deportării, gospodăria lui Semion trăiseră „zakliucionîe” (pușcăriași). Am stat acolo
Ch. Baciu avea următoarele bunuri: o casă, 6,5 ha două săptămâni. După asta ne-au îmbarcat în mașini
pământ, doi viței, trei găini, trei butoaie, 20 puduri și am trecut o apă care se numea „Ciuna”. Râul cela
de făină de popușoi, 12 oi, două furci, o poartă, o era cam de două ori mai mare decât Nistrul nostru.
căruță, două scaune, trei pahare, un fier de călcat, Ne-au dat topoare, corturi, beschii și... trăiți.
cinci borcane și 35 kg de mazăre (Cugetul, 1991, nr. Primele zile era cald, dar în septembrie a în-
5- 6, p. 63). ceput să ningă. Omătul era mai mult de jumătate
de metru, dar noi trăiam încă în corturi. Barăcile
Veronica Gh. Postică (Ermurachi), n. 1937: se construiau foarte greu și am trecut în ele cam
„Sovieticii au venit noaptea. Ne‑au trezit pe la prin noiembrie (1949 – n. n.). Era mare înghesu-
vreo două de noapte. Au venit doi soldați și doi oameni ială în ele. Stăteam vreo 80 de familii împreună.
din sat. I-au spus mamei să ne pregătească de plecare.
 Și noi eram mai mulți, căci aduseseră ucraineni și

195
lituanieni. Eram cam la o mie de oameni...
Când a murit Stalin (5 martie 1953 – n. n.), ne

M ereni
adunasem toți în fața unui radiou și tare ne-am bu-
curat. După moartea lui au început să ne dea drumul
acasă. Nu la toți odată, ci pe rând: azi la o famile-
două, mâine – la alții. Așa a durat până în  1956.
Atunci a venit la noi și tata, care lucrase în Vorcuta,
într-o mină. El a venit în ianuarie, da´ la 15 aprilie a
murit mama, la numai 42 de ani. Avea cancer la ficat.
Dintre mereneni au rămas acolo înmormântați femeia
lui moș Nicor Istrate și Petrea Racu...
Ne-au dat voie să venim acasă la 22 noiembrie
(1956 – n. n.). La Chișinău ne-a întâlnit un frate de‑a
lui tata, Simion Ermurache. Două săptămâni am stat
la el, da´ pe urmă ne-am mutat într-un sărăieș bătrâ­
nesc din gospodăria bunicii de pe mamă...
Casa nu ne-au dat-o. Atunci când ne-am întors
în sat, am trecut prin casa noastră, ne-am uitat la ea
și am ieșit. Cu asta suntem și până în ziua de azi...”

Haralampie I. Lungu (n. 1931):

Fima și Maria Ermurachi împreună cu o prietenă „Noi eram pe lista așa-zișilor „kulaci”, fiindcă
(Tiumen’, 1954)
aveam oleacă de pământ și animale. Urma să ne ridice
în Siberia. Eu am știut de cu seară. I-am spus tatei și el
Cu timpul, unii și-au con­struit case, alții au rămas a fugit pe deal. Când au tras mașina la poarta noastră,
să trăiască în barăci. am fugit și eu. Maria, sora mai mică, a rămas în casă
La început nu ne aduceau nici de mâncare. și le-a deschis. A început percheziția. Ofițerul rus a
În jurul nostru erau 14 sate de tătari. Ei ne aduceau dat de scrisoarea fratelui Colea care făcea armata în
lapte înghețat, cartofi, pâine. Lumea care a mai avut o Karaganda. Maria a avut curaj și i‑a spus că avem
bucățică de țol sau alte lucruri îi căuta pe tătari ca să le un frate mort pe front. Ofițerul nu înțelesese și-l
dea în schimb la ceva de-ale gurii. Pe urmă au început întreabă pe celălalt: „Ce-a spus?”. „Zice că au frate
să aducă unele producte organizat. Dacă lucrai, primeai mort pe front”, i-au tradus. Ofițerul a întrebat dacă
câte jumătate de kilogram de cartofi înghețați, dacă nu avem document. Soră-mea i-a adus documentul care
lucrai, nu aveai porție. După un timp au construit o se păstrează și acum. În el e scris despre un frate mort
brutărie ca să facă pâine pe loc. Iarna ne duceam de la la Oder. A citit ofițerul scri­soarea ceea, i‑a ocărât pe
ora trei noaptea și stăteam în rând pentru o pâine până cei din sat și a spus că nu ne iau în Siberia...
dimineață. Dădeau pâine numai pentru persoana care Totuși când s-a organizat colhozul, în iulie 1949
stătea în rând. Mai mult nu dă­deau. Și încă era bine pe noi nu ne-au primit, pentru că ne socoteau „burjui”
dacă puteai să ieși cu hrinca ceea lipită de piept și să nu (burghezi – n. n.), da´ 16 ha de pământ arabil ni le-au
ți-o ia altul. Când gerul se ridica la 55 de grade, trebuia luat. Ne-au primit tocmai în 1950, dar ne-au pus să
să mergi cu un băț aprins în fața ta, altfel înghețai... dăm din nou și căruță, și cal, și boroană, tot ce aveam.
Au mai trecut câțiva ani și au construit pe locul Și încă m-a pus să semnez pe cerere că intrăm de
cela un magazin. Aduceau deja mai multe producte. bună voie în colhoz...”
 Alexandra C. Mură (n. 1910): trăiau la Chișinău, căci și ei au fost ridicați. În tren nu
M ereni 196

„Bărbatul meu a fost arestat în 1945. El a luptat aveam cu ce să-mi hrănesc copiii, noroc că Trofim lu-
până la Berlin și povestea ce lupte mari a avut. Alături ase 450 ruble pe care le pregătisem să plătesc carnea.
de el a murit I. Cojușneanu, care și astăzi este pomenit Cu banii ceia mai puteam cumpăra ceva pe la gări...
ca erou. Vine într-o zi la noi Alioșa Furtună cu unul În sfârșit, am ajuns la „Baidanskii lespromhoz”,
de la Chișinău. I-am așezat la masă, i-am ospătat, i‑ar iar peste două săptămâni – la Ciungoi. Localnicii
Alioșa Furtună îi șoptește bărbatului: „Mai bine fugi, aveau cartofi în pământ și când ne-au văzut, credeau
Pahomi!”. Iar bărbatu‑meu zice: „Mai bine nu mă în- că suntem niște țigani și o să ne băgăm în grădini. Cu
torceam de pe front!”. L-au arestat și l-au dus într‑un toate că eram morți de foame, nici unul din cei veniți
lagăr la Peciora pentru că a fost în partidul cuzist... n-a intrat în grădini străine. La lucru ne-au trimis
În ´49 trăiam la marginea satului. M-am trezit chiar a doua zi. Șefii se revoltau: ei ceruseră brațe
dis‑de‑dimineața și m-am dus să mulg vaca. Auzeam de muncă, dar nu bătrâni, femei și copii. Lucram la
răcnind: „Of, mamă!”. Nu știam de ridicare. În timpul „piloramă”. Noi, femeile, trebuia să ridicăm copaci.
cela vine mama și-mi spune. M-am ascuns repede, Nu aveam putere și ne încingeam la mijloc, cum ne
dar pe urmă am ieșit. Când am vrut să intru în ogradă, învățaseră alții mai cu experiență, și ca să putem
soldatul de la poartă nu mi-a dat drumul. I-am spus că ridica greutatea, puneam picioarele unul lângă altul...
sunt stăpâna casei și numai după asta am putut să intru În luna lui mai am fost trimisă la strâns smoală.
în gospodăria mea. Băiatul cel mic era în casă, dar Având nevoie de bani ca să-i cresc pe cei doi băieți,
ceilalți doi fugiseră. Trofim s-a ascuns într-o scârtă de m‑am angajat să lucrez paznic la barăcile care ne adă-
paie, acolo l-au și găsit. Pe cel mai mare l-au căutat posteau în timpul săptămânii. Sâmbăta toți plecau la
mult timp, dar el a îmblat fugar stând mult timp prin „uceastok” (sector – n.n.) și rămâneam eu, femeie de
copaci. Se hrănea cu te miri ce. Poate de aceea și azi 35 de ani, cu doi copii, unul de 6 ani și altul de 11 ani,
e atât de îndepărtat de mine. A rămas atunci singur- în mijlocul pădurii. Mă apucam de bocit, dar cine
singurel suportând mari năcazuri. Îl împroșcau cu putea să mă audă, decât copiii mei, care plângeau
pietre. Numai Gheorghe Berjan îi aducea de mâncare și ei lângă mine. Cel mai mare, Trofim, mă mângâia
și-i spunea: „Măi băiete, sărmanul de tine. Nu ești și-mi spunea: „Mamă, dacă așa ne-a fost soarta, nu
nici câine, nici ogar...”. mai trebuie să plân­gem”. Așa zicându-mi, ne culcam,
Când a venit mașina și ne-a spus să urcăm, n‑am punându‑ne în loc de căpătâi fufaica, așternând lăi-
luat nimic cu mine. Credeam că ne duc să ne împuște. cerul și învelin­du‑ne cu veretca. Când adormeam, ne
Copiii în izmene, eu cu capul gol, am urcat în mașină visam acasă, în Moldova noastră scumpă. Un an de
și am început a spune rugăciuni. Când ieșeam din zile, împreună cu copiii mei, n‑am avut nici căpătâi
sat, am început a boci cu glas tare de mă auzea un și nu puteam să ne odihnim omenește...
sat întreg: „Mare sat Mereniul și frumos, dar nu ne‑a Bărbatu-meu îmi scria din lagăr, îi scriam și eu.
fost de folos. Pe semne mare rău am făcut dacă în Visam că ne vom întâlni și vom fi ca vița-de-vie când
tine n-am încăput!”. o bate bruma, dar n-am avut norocul cela. Într-o zi am
Ne-au dus la Fântâni, pe urmă la Chișinău și primit scrisoare de la un om care o stat cu el în spital.
buni duși am fost. Înspre Siberia am mers în vagoane Îmi scria că bărbatu-meu a murit la ora 12 noaptea în
de vite. Închipuiți-vă, mergeam în același vagon și ziua de 20 februarie 1951. A găsit la el în buzunar 14
copii, și bărbații și femei. Nu aveam unde ne face ruble, a cumpărat pe banii ceia bomboane și le-a dat
„nevoile”. Eram tratați ca niște animale. Noroc că un de pomană de sufletul bărbatului. La început n-am
om ne-a dat beschia și am făcut o gaură în podele. crezut și am scris la diferiți șefi. Peste un timp, acea
Am mers vreo treizeci de zile. Ne opream într-un loc veste de care mă feream, s‑a confirmat. Am rămas
și nu ne primeau, ne întorceau înapoi și iar porneam. văduvă cu trei copii împraștiați în toată lumea...
În eșalon s-au întâlnit mulți mereneni cu copiii lor ce Vreau să vă mai spun că, în lagăr, eram oameni
de diferite naționalități, dar cel mai mult țineau unul deținuțior politici nu... Ne-am întors acasă tocmai la

M ereni 197
la altul lituanienii. Ei primeau foarte des pachete cu 31 decembrie 1958...
mâncare de acasă. Noi, în cei nouă ani, cât am stat Toată copilăria mea a trecut printre mestecenii
acolo, am primit de la o rudă un pachet cu ouă, și Si­be­riei nu printre viișoarele Moldovei.” (Conform
numai două erau bune... ma­nu­scrisului alcătuit de Alexandru Gh. Barbăroșie,
Am fost eliberați în 1958. Am venit la Mereni, n. 1974.)
dar aici nici gând să-mi întoarcă casa. M-au adăpostit
părinții mei bătrâni. Am intrat în colhoz și am lucrat în el Iuliana P. Postică (Ciobanu), n.1926:
până la pensie. În 1961, cu mâinile mele și ale băieților „În 1945, când rușii l-au luat pe tata (Petru
mei, am început să-mi fac casă. Nu aveam răbdare să Ciobanu, n.1888 – n. n.), au mai fost arestați încă
am cuibul meu și, un timp, am locuit în coridor... vreo 18 oameni din sat. Mergeam la deal să treierăm
Așa am ajuns până în ziua de azi. Să vină cineva grâul, cum era înainte, cu caii. Tata lucra atunci pe
să se intereseze de soarta mea, cred că aș povesti o zi sector: strângea chitanțe de la oamenii care dădeau
și o noapte și n-aș termina. Văd că au început să se „postavka”. Seara a mers cu ele la primărie. Le
tulbure apele (mărturiile au fost înregistrate în 1989 arată chitanțele, iar cei de acolo îi zic: „Du-te, moș
– n. n.) și n-aș dori ca cineva din neamul meu să tragă Ciobanu, și le du înapoi oamenilor”... Noi, fiindcă
ce am tras eu...” (Conform manuscrisului alcătuit de era de acum 12 de noapte, ne-am culcat. Au venit
Alexandru Gh. Barbăroșie, n. 1974.) trei oameni și au întreabat unde e tata. Mama [Ana
Ciobanu (n.1890) – n. n.] le‑a răspuns că s-a dus la
Andrei I. Postică (n. 1944): primărie. În acest timp, tata, venind prin curtea veci-
„Atunci când ne-au ridicat, aveam cinci ani. Eu nului unde era o trecătoare, auzi vorbele si întrebă:
încă dormeam, dar mama vroia să se ducă la prășit „Care-i acolo? Ce vreți, măi?”. Ei îi spun că îl cheamă
păpușoi. Dar cum păpușoii erau cam departe, s-a înapoi la primărie. S-a dus, ce era să facă?...
dus s-o ia și pe mătușa. Când s-a întors, eu eram de Când s-a făcut dimineață, mama ne zice:
acum în mașină. M-a urcat acolo un om spătos, îi „Sculați-vă și duceți-vă la deal, că tatăl vostru nu‑i!”.
zicea Mirc... Mama n-a putut strânge multe lucruri, M-am dus să treier împreună cu frate-meu. Se face
nu i-au dat voie. Nimeni nu știa unde ne duc... ora zece și nu vine nici sora și nici tata. În timpul ista
De la gara Mereni ne-au încărcat în vagoane trece pe lângă noi o rudă de-a mea cu niște cârlănuți.
pline, chipurile, cu „kulaci”. Trenul a mers mult. Se ducea și el la deal. Ne zice: „Pe nanu Petrea și pe
Credeam că ne duc la capătul pământului. Fără pâine, alți oameni i-au arestat și i-au închis la Fedea Bujeac
fără haine calde. Am mers așa mai multe săptămâni și în casă”. Mama s‑a dus să-l vadă pe tata, iar niște oa-
am ajuns în Siberia la 26 august 1949. Acolo mama meni de la primărie au venit și au răscolit prin casă...
s-a aranjat la lucru la tăiat copaci. Trăiam într-un Am avut vreo șase hectare de grâu și l-am treierat
lagăr cu prizonierii germani... noi singuri: eu, fratele, sora și mama. Din motiv că l-au
Trăiam la Sosnovka. Toată copilăria mi-a trecut arestat pe tata, au venit acasă și ne-au socotit averea.
în așa-zisa „zemleankă” (bordei – n. n.). Câte șase Au lăsat partea noastră, dar partea lui au luat‑o. L-au
familii într-o cameră ne încălzeam cu „burjuică” dus la pușcăria nr.1 din Chișinău. Acolo s-a aflat timp
(sobă de metal – n.n.). La lucru ne duceau sub pază. de 9 luni de zile. Îl băteau, îl puneau într‑un beci unde
Chiar și copiii se jucau sub pază. Pentru că eram apa era de-o șchioapă și stătea acolo numai în cămașă
„elemente capitaliste” într-un stat socialist, orientat și izmene. După asta îl scoteau la cercetări și-i cereau
în viitorul apropiat spre comunism, paza se purta cu să spună ce le convenea lor. El, însă, spunea precum a
noi mai obraznic decât cu prizonierii... fost: n-a fost în poliție, dar a fost în Partidul Țărănesc.
Când am aflat despre moartea lui Stalin, am După 9 luni de cercetări l-au judecat pe 10 ani...
crezut că ne vor da drumul acasă. Însă n-a fost L-au dus în regiunea Irkutsk. Pentru că era om
așa: criminalilor le-au dat drumul la libertate, dar priceput și mai știa și rusește, l-au pus să facă mâncare
 la o bucătărie. Povestea mai apoi că făcea pârjoale I-am cinstit, i-am hrănit și le-au pus un preț de 40
M ereni 198

din pește, lua prin buzunare și le mai ducea și altora. de ruble. Ne-o lăsat și două scaune cu câte 10 ruble
Ceilalți, săracii, era vai de capul lor. Îi duceau la lucru fiecare. După aceea au mai venit o dată și au mai
în pădure și, dacă găseau vreo buruiană, o rupeau și ridicat prețul. Și iarăși i-am cinstit și hrănit...
o mâncau ca animalele... Din Siberia, ai mei s-au întors în 1957. Tata a
În 1949 făceau cercetări și, deși nu spuneau la venit în martie, mama, sora și cumnatul meu – prin
nimeni nimic, tot se auzea câte ceva. La 6 iulie au iulie. Cu toții au venit la mine... Dar casa nu mai era
venit pe la vreo două de noapte. Eu dormeam într-o a noastră în între­gime. În sat se formase o școală de
cameră cu bărbatu-meu, iar mama și cu soră-mea erau briga­dieri-constructori și tre­buia să vină la școala
într-un hambar: acolo se culcau vara. Aud că cineva ceea câte un om din fiecare sat. Trebuia să-i țină în
bate la ușă. Se duce bărbatu-meu și deschide. Se uită casele oamenilor deportați. De la primărie au zis să
și vede un ofițer, niște soldați și câțiva oameni de la ne dea afară pentru că îi casa statului. Un om care
noi din sat. Intră ei în casă și întreabă: „Aici șede incasa banii de pe impozite le-a zis: „Cum să-i dea
Ciobanu Ana Fomovna?”. Bărbatu-meu le zice că afară dacă casa îi a lor, doar că nu îi înregistrată după
locuiește în alt loc. Se duc ei încolo, iar unul intră înă- dânșii? Au copil mic, unde să se ducă? Lăsa-ți-le
untru și îi spune mamei: „Sunteți mutați de aici în altă măcar o cameră!” Așa că nouă ne-au lăsat o cameră,
parte. Pregătiți-vă bagaje de cel mult 50 kilograme, da´ în casa mare și încă într-o cameră au repartizat
luați-vă topor, beschie, lampă și ceva de îmbrăcat”. studenți. Zece stăteau în casa mare, șase – în cealaltă
Mama îi întreabă: „Da´ mai este cineva sau numai cameră. Așa am trăit un an de zile. După asta, au mai
eu?” „Nu ai frică, mătușă, zic ei, din sat sunt mulți locuit și alții. Apoi au facut depozit pentru spital. Mai
ca mata”. Ce putea mama să facă? De acolo nu putea ușor a fost după ce sora și cu frate-meu și‑au construit
ieși pentru că la ușă stătea de pază un soldat. Soțul casele lor: am rămas într-o odaie numai cu părinții.
s-a dus în pod, a coborât un sac cu făină de grâu, unul Celelalte camere au rămas goale. După ce mi‑am
de popușoi. I-am mai pus tot ce trebua: pătură, niște construit și eu, în ogradă, casă nouă, pe cea veche
țoluri, încălțăminte, îmbră­căminte. Mama ne zice: am stricat-o. Iată așa timpuri au fost!...”
„Ce mi-ați dat așa de multă făină?”. Dar bărbatu-meu
îi răspunde: „Mata nu știi unde te duci, da´ eu știu, că Constantin Gh. Roșca (n. 1937):
am fost pe front, în Rusia, și știu cum trăiesc rușii”. „Pe tata (Gheorghe A. Roșca, n. 1902 – n. n.)
Peste vreo două ore a venit o mașina la poartă. L-au l‑au arestat la 27 iulie 1945. L-au dus la închisoare
controlat pe bărbatul meu de docu­mente: dacă a fost pentru că atunci când și-a făcut serviciul în armata
pe front, cine-i el și i-au spus că este liber. După asta română, a fost în Garda Regală, adică l-a păzit pe
au luat-o pe mama, au dus-o în mașină, de acolo la regele Mihai. În ziua când a fost ridicat tata, în sat
primărie, iar pe urmă la Chișinău... au mai arestat încă 27 de oameni: pe Matvei Platon,
Casa a rămas fără stăpân. Mama mi-a juruit-o Pahomie Mură, Mihai Straistă, Toma Ciobanu, Vasile
mie. Dar, cum n-am știut că pe mama o vor lua în Costin, Ion Ermurachi, Gheorghe Ermurachi și alții...
Siberia, n-am înregistrat casa după mine. După ce pe La 5 iulie (1949 – n. n.), toată armata și tehnica
mama au ridicat-o, au venit de la primărie ca să scrie rusă a fost ascunsă în pădure la Petreuca. Pe la vreo
averea pe care o avea. Eu, reușisem să ascund niște patru dimineața soldații au intrat în sat. La noi au
covoare, iar restul – o vacă, un cal, cinci oi, porumb, venit un oarecare Dunkin, președintele sovietului
semă­nătoare, vânturătoare, multe de toate – au fost sătesc, activiștii Vasile Caraman, Afanasie Bâzgu, doi
luate în colhoz. Au luat și masă, și scaune, și mașina soldați și un ofițer. Au cerut documentele ca să vadă
de cusut. Acestea au fost vândute în raion. Aveam unde a fost tata pe timpul războiului. Mama (Lidia
două dulapuri bune. I-am rugat să ni le lase. N-au Gh. Roșca, n.1910 – n. n.) nu a vrut să le dea, și atunci
vrut. Le-am zis că le plătesc și atunci le-au lăsat. ofițerul a zis: „Mi le dai ori nu, eu oricum te deportez
 de aici!”. Noi am început

M ereni 199
să plângem. Nu ne-a dat
voie să luăm decât 50 ki-
lograme de făină. Eram
în galoși și chiloți și așa
ne-au dus în Siberia.
Afanasie Bâzgu, care era
din sat, i-a spus mamei
să ia măcar mașina de
cusut și asta a fost unica
salvare pe care am avut-
Constantin Gh. Roșca o în Siberia...
În vagonul unde
eram noi au fost încă
vreo 120 de persoane. Erau trei niveluri. Noi, copiii,
stăteam la nivelul trei. Pe drum au murit doi oameni.
Ziua nu mergeam și ne țineau cu ferestrele închise.
Mergeam numai seara și noaptea. Dimineața din
nou ne opreau undeva pe o linie moartă. Mâncare ne
dădeau o dată în zi, ce se nimerea. Restul depindea
de noi. Care făcea mămăligă, care turte, cine și ce
avea. Andrei Postică avea pe atunci doi anișori. Mama
Familia Roșca în regiunea Irkutsk. Rândul întâi (de la stânga la
lui nu avea nici cât aveam noi. Îi dădeam făină de dreapta): Gheorghe A. Roșca și soția sa Lidia. În rândul doi (de
popușoi cu lingura și câte o guriță de apă. Iată așa, la stănga la dreapta): Constantin, Vasile, Fiodor și Isidor (1955)
timp de 21 de zile, am hrănit copilașul cela până am
ajuns în Sosnovka, raionul Ciuna, regiunea Irkutsk... Lidia Roșca și Vasile Stratu. Fiecare familie avea
Am ajuns acolo spre seară. Ploua puțin. Ne-au câte patru-cinci copii. Tot cu noi trăiau un evreu
aranjat în două rânduri, păziți de soldați dintr-o parte din Orhei și moldoveni din alte localități... În 35 de
și alta. De la calea ferată am mers vreo 600-800 de metri pătrați stăteau vreo 35 de oameni. Dor­meau
metri și ne-au pus în două corturi, cu o mărime de 6 unul lângă altul. În toată lumea, chiar dacă omul se
pe 4 metri. Eram vreo 120 de persoane! Nu aveam face vinovat de ceva, până nu are 18 ani, nu-l pun
unde trăi. Am stat în corturile celea până pe data de în pușcărie. Dar atunci au condamnat la pușcărie
20-25 noiembrie (1949 – n.n.). În cort, soba ardea de la mic la mare.
permanent: și ziua, și noaptea. În noiembrie, erau Ne-au pus la lucru, deși eram mici. Eu lucram
minus 30-40 grade și în interiorul cortului era un sloi la piloramă. Tăiam niște bucățele de lemne rotunde
de gheață de vreo 10 centimetri... pentru mașinile care lucrau cu lemne. Eu, împreună
Din satul nostru, mulți au lucrat la con­struc­ cu fratele mai mare, lucram în schimbul întâi: de la
ție pentru a clădi case. Unul dintre ei a fost Vasile ora șase dimineață până la ora două, iar după două mă
Stratu. Era un moșneag bătrân și știa limba rusă. duceam la școală. Fratele mai mic, Isidor, avea opt
Văzând-o pe mama cu copii mici, ne-a luat în ba- ani. Lucra și el – de la ora două până la nouă seara.
raca unde trăia el. Am stat cu dânsul într-o cameră. Primeam câte 150 ruble pe lună. Acolo o pâine costa
Acolo erau patru camere într-o parte și patru – în 25 de ruble, deci în timp de o lună câștigam pentru
alta, și trăiau 10 familii. Din sat erau familiile lui șase pâini. Ne bucuram și de ele, ne bucuram că ne
Alexandru Cibotaru, Olga Grosu, Ecaterina Straistă, putem hrăni singuri...
 Vara ne-au mutat peste râul Ciuna, în satul Pentu ca să ne deie
M ereni 200

Muhino. Acolo nu era nici pâine, nici sare, nici crupe, drumul acasă, personal,
nici margarină, absolut nimic. Era un sat de tătari, i‑am scris lui Voroșilov
aduși încă în 1942. Ei aveau cuptoare și puteau să ne două scrisori. Am primit și
coacă și nouă pâine. Totuși, mai mult de 42 de pâini răspuns. Ni s-a promis că
nu puteau să ne coacă. Dar noi eram 38 de familii. vom fi eliberați foarte cu-
Fiecare avea câte 3-5 copii. Fiecărei familii îi revenea rând. Și într-adevăr peste
câte o pâine de secară. Dintr-o pâine revenea câte 400 vreo jumătate de an ne‑au
grame la cinci persoane. Le mâncam într-o clipă. Și dat drumul. Asta a fost la
iar așteptam să vină a doua oară seara și să ne aducă nouă mai 1956. Eu încă
iar pâine. Pâinea o aducea fratele meu, Vasile. El am mai stat acolo până la
Mihail V. Straistă
iarna lucra cu sania, iar vara – cu căruța. Locul unde 7 august 1956, pentru că
ne aduceau pâinea era jos. Noi am găsit o ridicătură. trebuia să termin 10 clase...
Ședeam acolo sus, cu toții, și așteptam când o să ne În Mereni noi am avut două case, a mâcăi, care
vină pâinea. La urmă, mai tot timpul, rămâneau 3-4 a dat-o cadou fratelui cel mai mare, și casa părinților
pâini. Dacă se întâmpla că la unul e ziua de naștere, mei. Când ne-am întors în sat, nu ne-au dat nici una și
îi dădeau o pâine în plus. Asta era în loc de cadou. nici alta. În una a fost o întreprindere pentru altoire,
Fratele era cel mai bun lucrător. De 1 mai directorul iar în casa unde trăiesc acuma a fost punct vinicol.
sovhozului i-a făcut cadou o pâine de 2 kilograme. Așa După ce m-am căsătorit în 1966, erau stricate toate.
s-a întâmplat că pâinea ceea cântărea mai puțin de 2 Atunci mi-au vândut casa noastră cu 342 ruble...”
kg. Îi pune directorul vreo 50 grame tăiate cu cuțitul
deasupra și îi spune: aici sunt 2 kilograme, premiul tău Mihail V. Straistă (n. 1940):
de 1 mai ca zi de naștere. Frate-meu a pus bucățica „Când au ridicat oamenii din sat, noi eram în deal
ceea de pâine în gură, da´ directorul îi zice: „Vasea, la Satâru. Au venit niște comsomoliști și ne-au spus: „Pe
nu uita de frații tăi care au rămas acasă...” Timpul voi vă ridică la Siberia”. Când am auzit, eram copil de opt
când dimineața ne aducea pâine s-a început în 1950 ani de zile, am fugit. M-au ajuns din urmă, ne-au încărcat
și a ținut până prin 1954, adică până după ce-a murit într-un „Studebeker” și ne‑au dus în sat. Da´ aici lumea
Stalin. Pe urmă a fost mai liber: ne aduceau făină, sare, bocea de ți se rupea inima. M-au dus acasă, tata nu era,
ulei, pâine. De acum puteai să te duci la magazin și să mama plângea. În casă stăteau soldați ruși: umblau din
cumperi două pâini. colo-ncoace prin casă. Iarăși am fugit. M-a întâlnit pe
La 25 decembrie 1954 tata s-a întors în Kuibîșev drum sora Olga și m-a întrebat: „Mișa, unde te duci? Nu
de la Samara. Acolo a stat șapte ani de zile în vezi că ne ridică, tu pe a cui samă ai să rămâi?” Așa că
pușcăriile rusești. Când i-au dat drumul, îl întreabă: n‑am avut ce face: m-am întors acasă. Acolo ne‑a încărcat
„Gheorghe, tu acuma unde ai să te duci, la familie pe toți, da´ sora Nastea, Dumnezău s-o ierte, a fugit pe
sau în Moldova?” Da´ el spune: „La familie!” Fratele fereastră. Tata așa și nu venise. El plecase la Chișinău să
Fiodor a mers și l-a întâlnit în Ciuna, așa se numea vândă o vacă. Acolo a intrat în vorbă cu jidanii, da´ jidanii
centrul raional. Fiodor îl știa pe moșul lui și așa l‑a știu tot și așa a aflat că oamenii din sat vor fi deportați. N-a
recunoscut pe tata, după ochi. A intrat tata în casă, venit pentru că se gândea că fără dânsul n-o să ne atingă...
s-a uitat la noi toți și a zis: „Acesta mai înalt cred În gara din Chișinău am stat două zile. Venea
că‑i Vasile, pe Fiodor de acum îl știu, aista mai mic lumea și se uita la noi. După asta am mers cu trenul
trebuie să fie Costică, da´ cel mai mititel îi Isidor”. cam vreo trei săptămâni. Într-o noapte, cam pe la
Acela a fost cel mai tragic moment pentru mine: nu‑l vreo douăsprezece, ne-au scos din vagoane și ne-au
cunoșteam pe tata și nici el pe noi. Nouă ani și șase dus la baie. Nu puteai face un pas într-o parte: ne
luni nu și-a văzut familia... păzeau soldați cu automate și cu câini. Hainele ni
le-au dus la etuvă, ne‑au băit și – iar în vagoane. atunci așa era: copiilor li se dădea moștenire câte un

M ereni 201
N‑am mers mult. Începând cu Taișetul, într-un loc, hectar-două de pământ. Un hectar sau două atunci,
lăsau două-trei vagoane, mai mergea puțin și iar lăsa ca și acuma nu era mare bogăție...
câteva vagoane și tot așa... Când a venit tata în Zabiakino și a văzut că
Pe noi ne-au dus în Sosnovka, vreo 180 de kilometri situația e slută, a hotărât să trecem în satul vecin,
depărtare de la orașul Taișet. Acolo am stat o iarnă întrea- Șkol´naia. Acolo erau mai mulți moldoveni, chiar și
gă. Am pus rugumătură primprejurul cortului, deasupra din Mereni. Ne-au dat o odaie în care trăiam vreo trei
omăt, da´ oricum era frig de Doamne ferește! Altă nevoie familii împreună. Pe urmă tata s-a împrietenit cu unul
care a venit pe urmă pe capul nostru au fost ploșnițele și Karplușkov, îi ziceau bogatul. Acela a fost deportat
taracanii (gândaci de bucătărie – n. n.)... Mâncare – nimic. de trei ori. El spunea: „Slușai, Vasea, menea odin
Mă sculam la ora două de noapte și mă duceam să cumpăr raz vîslali, vtoroi raz vîslali, a tretii raz menea ne
pâine. Acolo ședea lume peste lume. Mă strecuram printre vîșliut! U menea cetîre sîna, ohotniki, i budut drat´sea
picioarele omenilor și răcneam lângă „stoikă” (tejghea – do poslednei puli1”. Karplușkov avea patru vaci, doi
n. n.). Îmi dădeau două pâini și veneam acasă. Ședeam cai, porci, oi, era gospodar. El i-a dat tatei (care avea
puțin, mă odihneam și iarăși trebuia să mă duc pentru că șapte copii), o vacă gata a făta, și a spus: „Ia-o până
eram opt inși. Așa făceam șase-opt pâini... la primăvară că eu oricum nu am unde‑o ține”. Vaca,
Pe urmă a venit un tractor cu sanie și ne-au dus a fătat doi viței. Cu laptele ei am ieșit din foamete.
la „cetîrnadțatîi raz´ezd” (halta nr. 14 – n.  n.). De Peste un an-doi, când veni o comisie din
acolo ne-au încărcat în vagoane și ne-au transportat Arzamai, tata avea de acu´ trei vaci. Și, cum nu aveai
până la Taișet. O parte din mereneni au fost dusi în voie să ții mai mult de o vacă, el a ascuns două vaci
satul Șkol´naia, pe noi ne-au dus în Zabiakino. Ne- în pădure. Insă comisia a aflat și l-au impus să aducă
au luat în mașini niște șoferi, să nu dea Dumnezeu: vacile înapoi. Tata le-a dat de băut vreo două lăzi de
măscăriți, beți, ne-au dus două zile. Au greșit și satul. rachiu ca sa-i lese vacile...
Acolo ne‑au primit niște ruși care tot erau deportați. Am făcut acolo o gospodărie bună numai că
Ei ne-au hrănit și ne‑au lăsat să înnoptăm. Abia în a atunci când ne-au dat drumul, le-am lăsat totul...
treia zi, dimineață, am ajuns în Zabiakino. În satul Întorși în Mereni, am trăit doi ani de zile la gazdă.
cela ne‑au lăsat într-o casă distrusă fără ferestre și Ne-am întors, cum se spune, la nimic. Să nu dea
uși. Era iarnă. Tatarii erau duși acolo „na vîmiranie” Dumnezeu nimănui așa viață...”.
(să piară – n. n.), da´ ei trăiau „lux” (foarte bine –
n. n.). Am stat câteva zile la ei. Ne‑au hrănit, ne-au dat Tudor V. Straistă (n. 1932):
tot. Între timp, un om din sat, Aleksandr Petrovici, a „Dimneața, în ziua de 6 iulie 1949, ne aflam în
făcut ferestre, sobă, ușile și podeaua, și ne-am mutat câmp, la colibă, cu cei cinci frați ai mei. Părinții erau duși
în casa ce ne-au dat-o... în sat. Când eram gata să ne apucăm de lucru, am văzut
Peste puțin timp, a venit tata Vasile. Ne-a găsit, că de noi se apropie o mașină, lucru care, pe atunci, era
da´ cu mare chin! Când ne-o luat în Siberia, el era o raritate. Mergea în goană mare chiar prin semănă­turi.
dus la Chișinău să vândă o vacă. Pe urmă, tot timpul Nici în timp de război nu mergeau tancurile prin pâine,
ne-a ajutat. Dacă nu era tata, muream de foame. Tot dar asta mergea. Mașina s-a oprit la coliba noastră. A co-
el ne-a trimis îmbrăcăminte și pâsle. După doi ani borât un comsomolist din sat, doi soldați și un ofițer. Au
de zile el a hotărât: „Unde-i familia mea, acolo mă început a ne număra. După asta, ofițerul ne­‑a poruncit să
duc și eu!”. În 1952 a venit la noi, foarte anevoios... urcăm în mașină. Nu vroiam să urcăm pentru că părinții
Am scris plângeri la Moscova, să ne lămurească ne spuseseră să ducem cârlanii la păscut și să mulgem
pentru ce am fost ridicați. Ne-au răspuns că am fost vaca. Dacă au văzut că nu vrem, ne-au aruncat cu forța
„kulaci”, adică oameni bogați. E drept, tata avea în mașină. Plângeam cu toții. Ne-am dus, da´ pe deal
vreo șaisprezece hectare, dar avea și nouă copii. Pe am lăsat fără stăpân o gospodărie întreagă...
 În sat era jale mare. Erau luate familii întregi. la pâine. Adesea rămâneam fără pâine și lucram toată
M ereni 202

Când am ajuns acasă, în jurul casei era multă lume. ziua flămânzi. Iarna gerul era de 45-50 de grade.
Mama, săraca, plângea în ogradă. Ne-au dat jos din Îmbră­că­minte nu aveam. Înfașuram picioarele cu
mașină, ne-au încuiat în casă și au pus la ușă o san- terfe și coajă de copac și ne duceam la lucru.
tinelă. Așa am stat încuiați vreo două ore. Mama l-a Speram la mai ușor, dar în zadar. După un ordin
rugat pe agentul sovietului sătesc Vasile Nistreanu venit, ne-au dus la alt lucru în Alzamaiskii raion, la
să-i dea drumul lui Luca ca să-i ajute să pună vreo scos clei de pin. Acolo traiul era și mai greu, rusește
câțiva saci cu făină în mașină. Ne-au dat voie să luăm nu știam, pe lângă toate, nimerisem între tătari, și
cu noi numai doi saci de făină și un ghemotoc de terfe, nu-i înțelegeam deloc. Am fost nevoiți să învățăm
după care ne-au încărcat iarăși în mașină. Pe urmă în limba tătară cuvintele cele mai necesare: pâine,
mașina a oprit la vecinul nostru (Ion S. Buga – n. n.) lapte, cartofi, lucru. Așa am îndurat un an de zile.
și l-au încărcat cu familia, alături de noi... După asta ne-au mutat în alt „uceastok (sector – n. n.),
La Chișinău ne-am oprit mai la vale de TĂȚ Șkol´nîi”, în jur era numai pădure, frig și foame. Cu
(stația termoelectrică – n. n.). Acolo ne-au încărcat lucrul ne deprinsesem, da´ cu foamea și frigul – nu. În
în vagoane și am stat pe linie moartă o sutcă și ju- sectorul „Șkol´nîi” am întâlnit moldoveni și consăteni
mătate. La 8 iulie (1949 – n. n.), seara, pe la nouă, din satul meu: Parascovia Costin, Ecaterina Nistor și
ne-au dus în gară și am stat închiși în vagoane până alții. Acolo am trăit patru ani și ne părea mai cald, că
pe la unu de noapte. După unu de noapte ne-am pornit eram mai mulți din sat. Nu așteptam nimic, gândul
spre Siberia. Am mers fără oprire 21 de zile până în ne era numai la mâncare și la lucru.
regiunea Irkutsk, raionul Taișet, satul Sosnovka. Din După moartea lui Stalin a ieșit un ordin – avem
toți câți eram în vagon, pe jumătate i-au coborât, iar voie să trăim în regiunea Irkutskului acolo unde
noi am rămas și am mers spre Bratsk. dorim. Noi am ales locul unde am fost prima dată.
Acolo am ajuns seara, pe la opt. Timpul era rece În 1957 a fost emis un ordin de eliberare din lista
și stătea să ploaie. Ne-au dat jos, au venit cu mașini deportațior, și aveam dreptul să locuim pe teritoriul
și căruțe, ne-au încărcat în ele și ne-au dus în centrul Uniunii Sovietice unde dorim. Mare ne-a fost bucuria
satului (Sosnovka – n. n.), care era făcut numai din că o să ne întoarcem în satul natal. Când colo, am
corturi. Nu puteai răsufla de atâția țânțari. Toți aveau primit condiția să jurăm că, întorcându-ne la baștină,
pe față „setkă” (plasă specială – n. n.), iar noi eram să dăm uitării și să nu pomenim despre averea pe care
goi. Comandantul a dat ordin ca toți oamenii coborâți am avut-o până a ne ridica.
din vagon să intre într-un singur cort. A doua zi ne-au Ne-am întors la baștină în 1957. Timp de doi ani
chemat la cârmuire, unde ne-au împărțit în brigăzi. am trăit pe la rude și cunoscuți. Părinții bătrâni au în-
Bărbații de la 17 ani în sus au mers la construcția ba- chiriat la un om nevoiaș o cameră. Pe urmă însă am fost
răcilor, iar femeile, copiii și moșnegii – la tăiat pădure. nevoiți să eliberăm camera, în legătură cu căsătoria copi-
Eu împlinisem 17 ani și eram la construcție. În fi- lului. Așa am rămas iarăși sub cerul liber, timp de patru
ecare zi, comandantul Ghenadie Zaharov venea și ne zile, în satul natal, pe când casa din care am fost ridicați
ordona să lucrăm mai repede. Lucram sleiți de puteri, era pustie: nici nu aveam dreptul să ne apropiem de ia.
cu gândul la mâncare. În sfârșit, am terminat prima Tata, fiind bătrân, a hotărât că n-are ce pierde și a intrat
baracă. Ne-am dus cu toții la cort, ne-am luat lucrurile în casă. Când au aflat la sovietul sătesc că am încălcat
și am trecut în baracă. Într-o singură cameră trăiam 27 cuvântul, au venit, l-au ocărât și l-au izgonit din casa
de persoane. Chiar lângă ușă era o sobă de fier care se lui, iar casa a fost dărâmată. Pe locul casei vechi tata o
numea „burjuikă”. Ne rânduiam fiecare să aducem o început să-și construiască o căsoaică. Toți copiii lui eram
sarcină de lemne pentru a menține focul toată noaptea. căsătoriți și toți ne construiam case. Părinții nu puteau
Producte în lagăr nu erau. Pâinea era pe cartele. să ne ajute cu nimic. Așa a început viața noastră nouă
Ne sculam pe la trei-patru dimineața și ocupam rând în satul natal, unde trăim până în prezent.” (Conform
manuscrisului întocmit în 1994 de Alexandru Brăilă.)
 203
M ereni
D


De pe vatra comunei Mereni și‑au
luat zborul în lume feciori și fiice,
care, activând în diferite domenii, au
reusit să se manifeste și să atingă înalte performanțe
profesionale la nivel național și internațional.
 Gheorghe Anton A r c a d i e
M ereni 204

(1937-2003) Barbăroșie
Politician, lider de Matematician, savant,
partid, parlamentar pedagog, profesor
univer­si­tar,
analist politic

S-a născut la 22 febru­­­arie 1937. A absolvit Co- S-a născut la 10 februarie 1949. A absolvit
legiul de veterinari din Cricova (1955) și Facul­tatea Universitatea de Stat din Moldova, specialitatea
de Zootehnologie a Institutului Agricol din Chișinău matematică aplicată. Între anii 1971-1976 a făcut
(1973). A lucrat ca veterinar în satul Congaz (1955- studii postuniversitare la Institutul de Matematică al
1956) și în satul Mereni (1959-1961). Academiei de Științe din Moscova, susținând doctor-
La începutul anilor ´60 Gheorghe Anton devine atul în teoria probabilităților și statistica matematică.
funcționar în diverse structuri ale Partidului Comu- A lucrat ca cercetător științific la Institutul de
nist al Uniunii Sovietice – secretar (1961-1963), al Matematică al Academiei de Științe din Moldova,
doilea secretar (1963-1965) și apoi prim-secretar șef de catedră la Universitatea Agrară din Moldova,
(1965-1971) al comitetului comsomolist din raionul a activat în calitate de profesor invitat la Universitatea
Anenii Noi. de Stat din Moldova. În intervalul 1991-1993 a fost
În perioada 1971-1972 a exercitat funcțiile de șef al Direcției Știință a Ministerului Educației și
direc­tor adjunct în Asociația de Producție „Mejkol- Științei. În anii 1993-1998 a exercitat funcția de șef
hozotkorm” din raionul Anenii Noi, apoi a fost vice- al Departamentului Relații Internaționale și prorector
președinte al Comitetului Executiv al aceluiași raion. al Academiei de Administrare Publică de pe lângă
În 1972 revine în structurile politice ale PCUS, Guvernul Republicii Moldova.
fiind numit șef al Secției Organizatorice în cadrul A urmat stagii la Universitatea Connecticut din
comitetului raional de partid din Anenii Noi. După SUA, Institutul Național de Administrare Publică
absolvirea Școlii Superioare de Partid din Rostov pe din Portugalia, Universitatea Leuven din Belgia,
Don, din anul 1978 până în 1991, a executat diferite Institutul European de Administrare Publică din
funcții în comitetul raional Strășeni PCUS – secre- Maastricht, Olanda.
tar (1978-1982), al doilea secretar (1982-1983) și Din 1998 este coordonator al Proiectului PNUD
prim‑secretar (1983-1991). „Moldova 21”. Din anul 2000 este director executiv
În anii 1982-1990, Gheorghe Anton a fost ales al Institutului de Politici Publice. Pe parcursul mai
deputat al Sovietului Suprem al RSSM, iar în 1998- multor ani a fost membru și președinte al Senatului
2001 – deputat în Parlamentul Republicii Moldova Fundației Soros Moldova.
din partea Partidului Comuniștilor din Republica Este autorul unui șir de publicații cu referință
Moldova. În anii 2001-2003, a exercitat funcția la teoria probabilităților, statistică, teoria sistemelor,
de președinte al Comisiei parlamentare pentru analiza politicilor publice etc.
agricultură, industrie, ecologie și dezvoltarea satului.
 Gheorghe Anatol BARBĂROȘIE

205
Barbăroșie
Specialist în agrono-
Energetician, mie, conducător de

M ereni
inventator, conducător întreprinderi,
de întreprin­dere om politic

S-a născut la 11 septembrie 1939. După absol- S-a născut la 31 august 1950 în familia
virea școlii medii incomplete din Mereni (1957) își renumiților pedagogi Efim și Larisa Barbăroșie. În
urmează studiile la Facultatea de Fizică a Institutului anul 1967 a absolvit școala medie din localitate. A
Pedagogic „Ion Creangă“ din Chișinău (1957-1959), promovat studii superioare la facultatea horticultură
iar mai târziu la Facultatea de Energetică a Institutului a Universității Agrare din Chișinău (1967-1972).
Politehnic din Kiev (Ucraina). S-a remarcat drept specialist de forță și mare
Un timp activează ca inginer-energetician la conducător în domeniul agriculturii și industriei ali-
Centrala Termică Moldovenească. În 1976 se tran­ mentare din Republica Moldova, ilustru om politic
sferă la Centrala Termică Electrică (CET-2) din și patriot al neamului.
Chișinău, care se afla în stadiu de construcție. Aici După trecerea serviciului militar (1972-1973)
avansează de la funcția de șef al secției tehnice de a activat în calitate de agronom în satele Hârbovățul
producere la cea de inginer-șef și director. În anii Vechi și Crețoaia (1973-1976). În anii 1976-1982
exercitării funcției de director al CET-2, a contribuit este primul secretar al comitetului raional Anenii Noi
substanțial la perfecționarea proceselor tehnologice al comso­molului. În anii 1982-1985 este director al
în vederea aprovizionării orașului cu lumină și sovhozului Cobusca Veche, iar în anii 1985-1987
căldură. Concomitent, timp de 10 ani, a fost preșe­ director general al Asociației raionale Anenii Noi
dinte al Comisiei de stat la examenele de absolvire a „Moldvinprom”. În perioada anilor 1987-1990 este
Institutului Politehnic din Chișinău. De asemenea, a vicepreședinte și președinte al Asociației agroin-
fost președintele organizației municipale a inventa­ dustriale raionale Anenii Noi. În anul 1990 pentru
torilor și raționalizatorilor. o scurtă perioadă este secretarul doi al comitetului
Este persoana care a stat la bazele procesului de raional de partid. În 1990-1991 ocupă postul de
electrificare a țării, participând activ la construcția prim-vice­preșe­dinte al Executivului raional Anenii
și darea în exploatare a Centralei Termice Elec- Noi, iar din 1991 până în 1999 este președinte al
trice Moldovenești și a Centralei Termice Electrice Executivului raional. Din anul 1999 până în prezent
(CET‑2). Fiind unul dintre cei mai experimentați activează în cadrul Departamentului Vamal al Re-
specialiști în energetică, a contribuit la elaborarea publicii Moldova, în calitate de șef de Birou Vamal
strategiei de stat în acest domeniu. și șef de Direcție al departamentului.
Pentru meritele sale excepționale, pe lângă alte În anii 1991-1992 în perioada conflictului trans-
mențiuni, a fost decorat cu ordinul „Gloria Muncii“ nistrean a coordonat activitățile legate de apărarea
(1996). sectorului Tighina-Anenii Noi.
 Ion Ciobanu Eugenia Colac
M ereni 206

(1901-1980) (Ermurache)
Pedagog,
Aviator, inventator, autor de manuale
con­struc­tor, poliglot,
pedagog

S-a născut în familia lui Efim și a Anei Ciobanu. S-a născut în 1956. Este absolventă a Facultății
Tatăl său, un om cărturar și un bun gospodar, era unicul de Biologie și Chimie a Institutului Pedagogic din
în sat care dispunea de bibliotecă, fiind și printre puținii Tiraspol (1979).
deținători ai unei mașini de treierat cu aburi. Și-a început activitatea pedagogică la școala din
Între 1921-1922, Ion Ciobanu studiază la Insti- satul Trușeni. Din 1981 și până în prezent profesează
tutul Electrotehnic din București, iar în următorii doi la Liceul „Nicolae Iorga” din municipiul Chișinău.
ani își termină studiile universitare în Belgia. Revine Este promotorul învățământul formativ, ce cuprinde
în țară către 1926. Locuiește un timp la București, iar tratarea diferențiată a elevilor în funcție de capa­ci­
în 1928 se transferă cu traiul la Brașov, unde lucrează tă­țile lor și stimularea creativității. A introdus noi
la uzina de avioane „Astra Română”. metode de evaluare a cunoștințelor. În 1996 i s‑a
În sat și acum își amintesc cum în 1938, Ion conferit Gradul Pedagogic Superior, fiind primul
Ciobanu a venit în Mereni cu avionul, aterizând pe profesor de biologie din țară, care s-a învrednicit de
șes. Sătenii, care nu văzuseră până atunci vreun aparat această înaltă apreciere.
zburător, veneau și se uitau ca la o minune. Ion Ciobanu Activitățile susținute de E. Colac („Odă pâinii,
a adus cu sine un aparat de radio și merenenii au avut graiului, plaiului”, „Organismul – unitate integră”,
posibilitatea să asculte pentru prima dată un Te Deum ce „Interacțiunea organismului uman cu factorii medi-
se săvârșea la București. Se spune că la auzul dangătelor ului”, „Cântarea toamnei”) au fost reflectate în cadrul
de clopote oamenii au căzut în genunchi și se rugau. emisiunii televizate „Știință, învățământ”.
După război, Ion Ciobanu lucrează un timp la Este coautorul manulului „Anatomia” (1997),
uzina „Steagul Roșu”, având posibilitatea să participe al programelor „Biologia vegetală”, clasele V‑VI
la fabricarea primului autocamion românesc. În continu- (1995), „Anatomia, fiziologia și igiena omului”, clasa
are, până la vârsta de 72 de ani, activează la uzina de a VIII‑a (1995) și a culegerii „Din experiența predării
avioane „ICA-Ghimbav”, unde se manifestă ca special- materiei în blocuri mari la zoologie” (1993).
ist de performanță în domeniul construiriii de avioane. Pentru realizările obținute în domeniul învăță­
Pe toată perioada activității a ocupat funcții de mân­tului a fost decorată cu medalia „Meritul civic”
conducere, fiind apreciat foarte înalt. Pe parcursul (1996).
vieții a învățat șapte limbi străine pe care le vorbea
cursiv. Spre finele activității, devine un mare pasionat
al limbii esperanto, pe care a și predat-o la Universi­
ta­tea Populară din Brașov. De asemenea, a activat ca
profesor de limba și literatura rusă, limbă în care știa
pe de rost poeme întregi.
 Emil GAMARȚ

M ereni 207
Savant, constructor,
inventator, special-
ist cu renume mon-
dial în fizica aplicată,
conducător de între-
prinderi și instituții de
cercetare

S-a născut la 10 octombrie 1948. A promo- și concentrării oxigenului, a tensiunilor mecanice

vat studii superioare la Facultatea de Fizică a interioare, etc.
Universității de Stat din Moldova (1966-1968) și Aparatele construite sub conducerea lui Emil
Facultatea de Fizică a Universității de Stat din Sankt- Gamarț sunt exploatate la întreprinderi specializate
Petersburg (Leningrad) (1968-1972). Este discipolul în microelectronică din Rusia, Franța, Germania,
savantului fizician S. E. Friș, membru-corespondent Cehia, China etc.
al AȘ a URSS, sub egida căruia a efectuat primele În baza investigațiilor științifice realizate, în
cercetări științifice în domeniul fizicii plasmei. anul 1992, a susținut teza de doctor habilitat în științe
În anii 1972-1974 este aspirant la Institutul fizico-matematice.
Fizico-Tehnic „A. F. Ioffe” al Academiei de Științe Din anul 1993 este preocupat prioritar de elabo­
a URSS, în cadrul căruia, sub îndrumarea prof. E. F. rarea aparatelor de control și măsurare pentru com­
Grossu, membru-corespondent al AȘ a URSS – pi- plexul energetic. A condus lucrările de elaborare și
onierul exitonilor – a realizat lucrarea de doctorat producere a analizatoarelor de gaze pentru industria
în domeniul exitonilor în semiconductoare AIII BVI. petrolului și a gazelor, construind zeci de aparate
Din anul 1978, Emil Gamarț activează la Sankt- folosite pe larg în industria mai multor țări. În cadrul
Petersburg, în cadrul Institutului Unional de Cercetări programei de conversie, Emil Gamarț este construc-
Științifice „Электронстандарт”, care reprezentă torul principal din Rusia al analizatoarelor de gaze.
instituția științifică centrală a industriei electrice din În anul 1997 colectivul condus de Emil Gamarț
URSS și din Rusia de după anul 1990, transformat, a câștigat tenderul companiei „Gas de France” pen-
din anul 2000, în Societatea pe Acțiuni OAO РНИИ tru elaborarea „gazoanalizatorului portativ de gaze
“Электронстандарт” (http://elstandart.spb.ru/). naturale pentru secolul XXI”.
În prezent este conducătorul Complexului de Este autor a peste 100 lucrări științifice. S-a re-
Con­strucție Utilaje și director general-adjunct al marcat în calitate de inventator, deține 15 patente
Insti­tu­tului „Электронстандарт”. asupra unor descoperiri de excepție.
În anii 1978-1992 este conducătorul direcției Este savant recunoscut pe plan internațional,
de cer­ce­tare privind elaborarea unor metode optice inclusiv prin intermediul unor enciclopedii de
noi și a unor utilaje pentru controlul parametrilor prestigiu (ex.: А.  И.  Мелуа. Инженеры Санкт-
semiconductorilor. Петербурга / Биографическая международная
În baza lucrărilor științifice și proiectelor lui энциклопедия „Гума­­нистика”. Спб-Москва, 1997,
Emil Gamarț a fost creat un complex de instalații с. 214: Гамарц Е. М.).
optice de scanare, pentru controlul calității semicon-
ductoarelor și măsurarea parametrilor recombinării
 Andrei Malai Nicolas Nicula
M ereni 208

Economist, savant, Om de afaceri,

pedagog, profesor uni- fondator de între­
versitar, om de stat prinderi,
promotor al
businessului privat

S-a născut la 2 ianuarie 1948. A studiat la S-a născut la 12 septembrie 1963. După absolvi-
Colegiul de Economie și Planificare (1962-1965), rea școlii medii nr. 2 din Anenii Noi (1980), studiază
la Facultatea de Economie a Universității Agrare la Institutul de Construcție a Aparatajelor Electronice
(1967-1972) și la Uni­ver­si­ta­tea Marxist-Leninistă, din Sevastopol (Ucraina).
specialitatea activi­ta­tea conducătorului (1975-1977). În anii 1985-1989 activează în cadrul Institutu-
Între 1976-1979 își face doctoratul în cadrul Uni­ver­­ lui de Cercetări Științifice în Domeniul Aparatajelor
sității Agrare de Stat din Moldova și la Institutul de Econo- Electronice al Asociației de Producere „Microprovod”.
mie Națională din Kiev, unde obține gradul știin­țific de În anii 1989-1992 este director tehnic al între-
doctor în științe economice. A avut stagii la Academia prinderii mixte „Moldova-Radon”. Din 1992 este
Agrară din Kiev (1984), Institutul de Finanțe din Sankt- director general al întreprinderii „Acvila”. La mij-
Petersburg (1989), Universitatea „Mihail Lomonosov” locul anilor ´90 „Acvila” devine un mare producător
din Moscova (1991), Institutul de Management din Slo- a construcțiilor din aluminiu, amenajând oficiile unor
venia (1995), Ministerul Educației și Științei, Ministerul întreprinderi cunoscute: „Union Fenosa”, Combi-
Relațiilor Externe al Israelului (1998). natul de Producere a Margarinei „Olkom” din Kiev,
S-a manifestat ca șef al direcției de economie și „Franzeluța”, „Liqvimoly” etc.
planificare a Asociației Raionale pentru Producerea Din 1998, când „Acvila” devine proprietarul
Cărnii din Anenii Noi (1965-1976), asistent, lector întreprinderii „Covoare Ungheni”, Nicolas Nicula
superior, conferențiar, șef de catedră, prodecan, decan înde­plinește funcția de director general, pe care o
interimar al Facultății de Economie a Universității reorganizează, fondând în același timp o rețea de
Agrare de Stat din Moldova (1979-1991), Prim adjunct reprezentanțe în Rusia, Ucraina, România. În anul
al Contro­lo­ru­lui Principal de Stat al Republicii Mol- 2002 împreună cu firma “Unicorn” din Belgia,
dova și Controlor Principal de Stat al Republicii Mol- fondează întreprinderea mixtă “Moldabela”.
dova (1991-1994). Contribuie la aderarea Republicii Din anul 2004 este președintele holdingului
Moldova la Organizația Mon­di­ală de Control Superior. „Acvila Grup”, constituit din companiile: „Etal-
În anii1994-1997, 2000-2001 este Directorul on‑Prim” – producător al construcțiilor din aluminiu;
Departamentului Economie al ULIM, iar în anii „Covoare Ungheni” – producător de covoare; „Co-
1997‑2000 – vice­rector. voare Lux” – comercializare covoare; „Moldabela” –
A publicat circa 80 de lucrări științifice. Este au- producător de covoare; „Iumbotrans” – întreprindere
torul proiectului legii cu privire la Curtea de Conturi. de transport; „Avela Tur” – întreprindere de turism
În anul 1997 i s-a conferit titlul onorific „Magna cum și „Scopos” – producător de mobilă.
laude” ULIM și este ales academician al Academiei Este decorat cu Ordinul “Meritul Civic” și
Internaționale de Cadre din Kiev. Ordinul Bisericesc.
 Emil Nicula

M ereni 209
(1939-1999)
Actor, dramaturg, poet,
responsabil programe
Radio-TV, pedagog

S-a născut la 7 august 1939. Și-a făcut studiile la la ședințele cenaclului literar Luceafărul, unde, de
Institutul de Arte „Gavriil Musicescu” din Chișinău, fiecare dată, venea cu poezii noi.
specialitatea – artist dramatic. Și-a început cariera În colaborare cu alți poeți a scos de sub tipar
de actor de dramă la Teatrul Muzical-Dramatic cărțile pentru copii Soare în floare (1983), Vine un
„A. S. Pușkin”. tren cu voinicei (1989). În 1995 pregătește un volum
În anii 1963-1982 îndeplinește funcția de de versuri intitulat Arc întins. În prefața lucrării sale
regizor al redacției agricole la Comitetul de Stat Emil Nicula scria: „Am ales cu migală din multe
pentru Televiziune și Radiofuziune. Din 1982 este caiete mănunchiul acesta de poezii, unele publicate
director al Casei Republicane a Actorului. Începând sporadic în presa periodică, altele citite la radio
cu 1985 este director de categoria I la Comitetul de (Chișinău și București), la diverse întâlniri cu
Stat pentru Televiziune și Radiofuziune. În 1990 este cititorii. Faptul că indic la sfârșitul fiecăreia data
numit ca șef de sector la Redacția Literar-Artistică a exactă nu e un moft al meu, ci în primul rând e o
Radio-Televiziunii Naționale, în 1993 – șef de secție dovadă că n-am scris aceste versuri la comanda
la Compania de Stat Tele-Radio-Moldova, în 1994 – cuiva într-un termen-record, dar din îndemnul inimii,
redactor șef al programelor culturale, între 1997-1998 în momentele când simțeam necesitatea de a așterne
– director adjunct la departamentul programe culturale. pe hârtie poeziile. N-am fost dus niciodată în nici un
Începând cu anul 1966, scrie diverse opere fel de curente literare. Criteriul esențial la care țin e
literare, în special satiră și umor. A fost membru al următorul: lucrarea artistică nu are nici un rost, dacă
Uniunii Scriitorilor. A scris cronică de teatru și de e neclară și inaccesibilă pentru cititor...”
cinema. A scris despre filmele Se caută un paznic al Până în ultimele zile ale vieții a activat și în
lui Gheorghe Vodă și Lăutarii lui Emil Loteanu, despre calitate de pedagog la Școala Specială nr.28 din
opera Barbu Lăutaru de G. Neaga, despre artiștii Chișinău, unde a predat arta vorbirii și măiestria
C. Târțău și Iurie Codău, despre excelentele recitaluri teatrului.
de poezie cântată ale fascinantului A. Răzmeriță,
despre tinerele talente actoricești din țară etc.
În cartea Dintre sute de catarge, apărută în 1975,
Emil Nicula apare alături de condeierii Ion Hadârcă,
Leo Botnaru, Constantin Dragomir, Lidia Istrate, Ion
Cațaveică, Ion Cuzuioc, Haralambie Moraru, Arcadie
Suceveanu, Gheorghe Urschi ș.  a. A  colaborat cu
mai multe publicații, cum ar fi: Tinerimea Moldovei,
Cultura, Moldova socialistă etc. A participat activ
 Dumitru Margine
M ereni 210

(1928-1995)
Actor, dramaturg, dis-
ident politic

Născut la 1928 în familia numeroasă a preotului teatrul „B. P. Hașdeu” proaspăt format. Pe parcursul
merenean Andrei Margine, are de mic copil o fire de anilor se mai produce și în film, însă, purtând dangaua
nestăpânit, un acut simț al echității, o spontanietate de naționalist, este acceptat doar în roluri episodice.
expansivă. Între timp, sănătatea lui zdruncinată de com-
În 1944 familia se refugiază în România, de unde, ploturi și răzmerițe, dar și de sute de zile de carceră
peste doi ani, adolescentul Dumitru Margine, de unul (a fost unul din puținii deținuți din lagărele sovietice
singur, se repatriază în Uniunea Sovietică, fiind bine care n-a vrut să curețe cartofi, pentru că era Artist),
primit de autorități, ca un copil devotat Patriei, un mic având cinci copii – lucru mai rar întâlnit între ac-
revoluționar. tori – și sute de prieteni și protejați pe care-i ajuta, îi
Apoi aceleași autorități încep a-l urmări și a-l susținea, îi salva, îi învăța minte și-i înjura de mama
persecuta, dându-și seama că este din cale-afară de focului, acumulând o întreagă colecție de boli, una
revoluționar. I se incrimina chiar și faptul de a fi spion mai gravă decât alta, sănătatea lui irosită la stânga și
român. Suspectatul reușește, totuși, să susțină în 1947 la dreapta este pe sfârșite…
examenele de admitere la Institutul de Teatru „Os- Ultima lovitură a destinului survine în 1995:
trovski” din Leningrad, pe care-l absolvește în 1952 moartea soției sale Nadejda, într-o lună de zile, îl
cu promoția de aur a scenei moldovenești V. Cupcea, răpune și pe el. Dumitru Margine a rămas în memoria
C. Târțău, P.  Baracci, Gh. Siminel, M.  Javroțchi, colegilor și amicilor săi ca un spirit rebel, un exaltat
Iu.  Hasso, P.  Pancovschi, V. Olaru, Iu. Cibotaru, îndârjit, un neâmpăcat. (Gheorghe Urschi)
V. Vilschi. Întregul grup se revarsă în trupa Teatrului
Muzical-Dramatic „A. S. Pușkin” din Chișinău, iar
rebelul Dumitru Margine este repartizat la teatrul din
Bălți, mai departe de inima republicii, ca să n-o af-
ecteze. Acolo, la Bălți, cuvântul fierbinte al actorului
și tribunului seamănă discordie și provoacă tulburări
în rândurile intelectualilor, motiv pentru care i se
înscenează un proces penal și este condamnat la trei
ani de închisoare pentru propagandă antisovietică
și naționalism. Ispășindu-și pedeapsa, se întoarce la
Chișinău unde, cu mare greu, este angajat de Ion Un-
gureanu în trupa Teatrului Republican „Luceafărul”,
în care activează mai bine de un sfert de veac. Apoi,
dornic de necontenite schimbări, pleacă la Cahul, în
 Valeriu Oglindă

M ereni 211
Medic, om de știință, organizator și promotor
al medicinii estetice naționale, om de cultură

S-a născut la 4 octombrie 1957. Activează în Colectivul clinicii „SANCOS”, sub conducerea
domeniul medicinii din anul 1981. După absolvi- dlui Valeriu Oglindă, asigură cea mai înaltă calitate
rea Universității de Stat de Medicină și Farmacie a serviciilor prestate. Această atitudine i‑a permis să
„Nicolae Testemițanu”, lucrează ca medic, șef de participe la con­cur­sul pentru decernarea Premiului de
secție, medic șef-adjunct la Dispensarul Dermato- Stat în domeniul calității și competitivității, devenind
Venerologic Republican. În anii 1987-1989 a activat Laureat al Premiului pentru anii 2001, 2002 și 2003.
în cadrul aparatului Ministerului sănătății în calitate Printre performanțele obținute este și cea de a
de medic‑inspector și specialist principal. fi fost menționat cu titlurile: „Businessmanul anului
În anul 1989,  prin concurs public, este ales 2001”, „VIP în domeniul Artei Frumuseții – 2002”,
în postul de medic-șef al Centrului de Medicină „VIP în domeniul medicinii – 2003”. Susține o
Estetică – una din primele instituții medicale din serie de concursuri și programe culturale pentru
Moldova, unde a fost implementat mecanismul tineret, editarea a cinci cărți în domeniul medicinei.
autofinanțării depline. Organizează în cadrul clinicii o Galerie de Artă,
Din anul 1996 este director la Clinica de unde au fost vernisate circa 15 expoziții ale artiștilor
Medicină Estetică „SANCOS”. Urmează o serie de plastici profesioniști.
specializări în Institutul Central de Dermatologie și Este Președinte al Societății de Chirurgie
la Academia de Frumusețe (Moscova, 1986-1997), Estetică și Cosmetologie din Republica Moldova.
în clinici particulare din Franța, Belgia, Israel, SUA,
Italia și Germania (1997-2003). Este doctorand în
domeniul medicinei cu tema „Managementul în
Medicina Estetică”.
Dl Valeriu Oglindă este printre puținii
conducători ai instituțiilor medicale care au partici-
pat la „Planul Marșal” – studierea managementului
performant în țările avansate din Europa Centrală
și de Vest. Drept urmare, în Clinica „SANCOS” a
fost implementat sistemul de monitorizare a calității
conform standardelor internaționale.
Clinica „SANCOS” este prima clinică acreditată
de către CNEAS conform standardelor naționale și
certificată de organismele internaționale (certificatul
ISO 9001: 2000)
 Valentin Oglindă Victor Oglindă
M ereni 212

Lider de partid, Om de afaceri, poliglot,

politician, om de stat, promotor al businessu-
parlamentar lui privat

S-a născut la 4 aprilie 1940. După absolvirea S-a născut la 18 aprilie 1958. În perioada anilor
școlii medii incomplete din Mereni (1956), timp de 1975-1980 studiază la Facultatea de Limbi Străine
trei ani, lucrează în Kazahstan (1958-1961), iar mai a Universității de Stat din Moldova. De asemenea
târziu își satisface serviciul militar (1961-1964). a  absolvit Institutul Internațional de Administrare
În anii 1964-1968, este secretar al organizației Publică (1996), Universitatea de Drept, Economie
comsomoliste a colhozului „Pravda”. În continuare, și Stiințe Sociale, Pantheon-Assas (1996), Școala
studiază la Școala de Partid din Odesa pe care o Superioară a Francofoniei din Paris, Franța (1998).
absolvește în 1971. Din acest an este președinte al Din punct de vedere profesional s‑a manifestat
sovietului orășenesc Anenii Noi, din 1973 este sec- dupa cum urmează: șef al Secției Traduceri la Insti-
retar al organizației de partid a gospodăriei „Maiak” tutul de Cercetări Științifice în Industria Alimentară
din Puhăceni, iar între 1977 -1999 este primarul a Republicii Moldova (1980-1983), traducător în
comunei Mereni. cadrul unei expediții geologice, efectuate în Algeria
A fost deputat al Sovietului Suprem al RSSM (1983‑1986), doctorand al Academiei de Științe
(1985-1990) și al Parlamentului Republicii Moldova din Moldova (1986-1991), inspector principal la
(1990-1998). A votat pentru trecerea la grafie latină Departa­mentul Relații Culturale Internaționale al
a limbii române, pentru declararea limbii române ca primăriei mun. Chișinău (1991-1992). Din 1992 este
limbă de stat a Republicii Moldova, pentru declararea consilier al președintelui Republicii Moldova, iar în
suveranității (1990) și independenței (1991) Repub- anii 1996-1997 – consilier al președintelui Curții
licii Moldova. Con­stituționale a Republicii Moldova. A exercitat și
A fost decorat cu medalia „Meritul civic” funcțiile de director comercial al Camerei de Comerț
(1996). Este președinte al Consiliului Asociației de Moldo-Belgiene (1997-1998) și director al departa­
Economii și Împrumut din Mereni. mentului Logistică și Achiziții al întreprinderii
Moldo-Franceze „Voxtel”. Din 2001 este director
general al Societății Moldo‑Elvețiene „Eurostar Co.”
 Eugen Sava

213
Istoric, arheolog,
savant, pedagog,

M ereni
profesor universitar

S-a născut la 4 august 1956. Este absolvent din Chișinău (1989-1994), a Universității de
al Facultății de Istorie a Universității de Stat din Stat din Chișinău (1994-1996) și a Universității
Moldova (1983). Studii de doctorat la Institutul de Libere Internaționale din Moldova (1998-2002).
Istorie a Culturii Materiale din Sankt-Petersburg Din anul 2003 este șeful laboratorului Tracologie
al Academiei de Științe a Rusiei (1985-1988). al Universității de Stat din Moldova.
Deține gradul științific de doctor în istorie Cofondator și director al Centrului de
(1990) și doctor habilitat (2003), titlul științific de Protecție și Cercetare a Monumentelor Istorico-
cercetător științific superior (1995) și titlul științifico- Arheologice din Republica Moldova (din 2003).
didactic de conferențiar universitar (2000). Specialist Începând cu anul 1974, a participat la lucrările a
în arheologia preistorică. Autor a pri­melor lucrări circa 25 șantiere arheologice organizate în Moldova,
monografice specializate, consacrate comu­nităților Rusia, Ucraina, România și Germania. Este respon­
umane din epoca bronzu­lui din spațiul pruto-nistrean: sabil al șantierelor arheologice: Taraclia (1982, 1984),
cultura ceramicii cu multe brâuri (sec. XVII-XVI Petrușeni (1989) și Rudi (1993-1996). Coautor al
î.Hr.) și cultura Noua (sec. XIV-XII î. Hr.) cercetării arheologice de la Mereni (1986-1987).
Bursier Archäeological School at Sutton A participat la circa 40 de simpozioane
Hoo, Anglia (1991) și al Fundației Alexander von științifico-didactice din Republica Moldova, Rusia,
Humboldt, Germania: cercetări științifice realizate Ucraina, Bulgaria, România, Polonia, Slovacia,
la Institut für Prähistorische Archäologie, Frei Croația, Kenya, Italia, Germania, Austria.
Universität, Berlin (1996-1998). Autor a circa 70 de lucrări științifice, inclusiv
Din 1980 îndeplinește succesiv funcțiile de trei monografii: Каменские курганы. Кишинев,
laborant, cercetător științific inferior, cercetător 1992 (colaborare: I. V. Manzura și E. O. Klociko);
științific superior și cercetător științific coordonator Культу­ра многоваликовой керамики Днес­­тров­
în cadrul Institutului de Arheologie și Etnografie ско-Прутского междуречья (по материалам
al Academiei de Științe din Republica Moldova. погребального обряда). Кишинев, 1992; Die
În perioada 1990-1995 este director al Muzeului Bestattungen der Noua-Kultur. Ein Beitrag zur
de Arheologie. Din 2003 este cercetător științific Erforschung spätbronzezeitlicher Bestattung-
coordonator al Secției de Preistorie și Tracologie. sriten zwischen Dnestr und Westkarpaten Prähis-
Practică activități didactice în cadrul torische Archäologie in Südosteuropa. Band 19.
Facultăților de Istorie a Universității Pedagogice Kiel (Germania), 2002.
 Ion Postică Gheorghe POSTICĂ
M ereni 214

Om de afaceri, fonda- Istoric, arheolog,

tor de întreprinderi, savant, pedagog,
promotor al businessu- profesor universitar,
lui privat autor de manuale,
om de cultură

S-a născut la 20 aprilie 1960, în familia lui S-a născut la 22 ianuarie 1954. A obținut
Isidor și Iuliana Postică. A obținut licența în cadrul licența în istorie în cadrul Universității de Stat din
Facultății Electrofizică a Universității Tehnice din Moldova în anul 1976. Studii de doctorat – la Uni-
Moldova în anul 1983. versitatea „Mihail Lomonosov” (Moscova). Doctor
În anii 1983-1992 a activat în cadrul între­ în istorie – 1998. Conferențiar universitar – 1992.
prinderii SIGMA (Sciotmaș) la producerea echipa­ Activități: Academia de Științe a Republicii Mol-
mentului electronic pentru sisteme tehnologice în dova – cercetător științific (1976-1978) și director-
calitate de inginer și șef al secției Montare și Asam- adjunct al Institutului de Arheologie și Istorie Veche
blare a Aparatajului. (1991‑1995); Uni­­ver­­sitatea de Stat din Moldova
Din 1992 activează în business, participând – lector-asistent (1978-1985); Universitatea Pedago­
la organizarea unor întreprinderi de producere. gică „Ion Creangă” – lector superior, șef de catedră,
Contribuie la reorganizarea întreprinderii ACVILA prodecan al Facultății de Istorie și Etnopedagogie
SRL în calitate de fondator și director executiv. În (1985-1991); Universitatea Liberă Internațională din
anul 1998, în cadrul ACVILA SRL, devine direc- Moldova – vicerector (din 1995 - prezent); Institutul
tor al întreprinderii ETALON-PRIM SRL, lider în Român de Tracologie, București – cercetător științific
pro­ducerea construcțiilor din aluminiu și gemului principal II (1997-2003). Vicepreședinte al Comis-
termopan. Prin activitatea acestor între­prinderi au iei Arheologice din Republica Moldova – din anul
fost puse baze temeinice industriei construcțiilor 1991; fondator și director al Centrului de Cercetări
din aluminiu și sticlă în Republica Moldova. Printre Arheologice din Republica Moldova – din 1997; co-
realizările de seamă ale acestor întreprinderi pot fi fondator și director-adjunct al Centrului de Protecție
nominalizate construcțiile din aluminiu și sticlă din și Cercetare a Monumentelor Istorico-Arheologice
cadrul edificiilor: Union Fenosa, Franzeluța S.A., din Republica Moldova – din 2003.
Aeroportul Internațional Chișinău, Universitatea Specialist în arheologia medievală a spațiului
Tehnică a Moldovei, diverse clădiri cu menire socială românesc, arheologia antică târzie și numismatică.
din Chișinău, Ungheni, Kiev, Cernăuți, spații loca- Fondatorul Arheologiei Bisericești în Republica
tive, etc. Moldova. Primul cercetător din Chișinău, care a
Participant în programe de implementare a realizat studii de specialitate în problema etnogenezei
tehnologiilor avansate în cadrul programelor TACIS românilor din spațiul pruto-nistrean și genezei
și ARIA (programul Marsal). civilizației românești din aceste teritorii. Autorul
primului studiu științific prin care s-a demonstart
caracterul romanic al civilizației medievale timpurii
din regiunea dintre Nistru și Prut. Pioner în
 215
M ereni
argumentarea continuității românilor din spațiul 1996, 112 p. (în colaborare cu N. Constantinescu,
pruto-nistrean în perioada secoleor V‑XIV. În Academia Română); Mănăstirea Căpriana de la
colaborare cu dr. Ion Hâncu, a studiat așezarea întemeiere până în zilele noastre. Ed. I, Chișnău,
Hansca-Ialoveni – monument arheologic unicat 2000, 80 p., Ed. II, 2003; Istoria Românilor. Epoca
pentru spațiul românesc. Responsabil al cercetărilor Antică și Medievală. Manual pentru clasa a X- a de
din cadrul complexului istorico-arheologic Orheiul liceu. Chișnău, 2001-2003. 208 p. (în colaborare cu
Vechi, unde a stabilit o nouă cronologie a citadelelei D.  Dragnev). Lit.: Gheorghe Postică la 50 de ani.
medievale și o nouă viziune asupra istoriei acestui Biobibliografie, Chișnău, 2004, 111 p.
sit. În colaborare cu dr. Nicolae Constantinescu a
realizat investigații la Mănăstirea Căpriana, unde
a descoperit biserica veche a complexului monastic
(secolul XV). Autorul concepției Repertoriului
monumentelor arheologice din Republica Moldova.
Conducător al șantierelor arheologice de la
Bursuceni-Sângerei, Mereni, Pohorniceni-Orhei.
Inițiatorul și coordonatorul lucrărilor de edificare a
Cavoului Ctitorilor la Mănăstirea Căpriana (2002) și
a Centrului de Vizitatori de la Orheiul Vechi (2003).
Membru al Comisiei Guvernamentale în problemele
restaurării Mănăstirii Căpriana și al Colegiului
Ministerului Culturii (din 2003).
Coautor al proiectului de elaborare și
implementare în școala de toate nivelurile din
Republica Moldova a cursului Istoria Românilor
(1989-1995).
Decorat cu medalia “Meritul Civic” (2004).
A publicat peste 160 lucrări științifice,
științifico-didactice și de popularizare, inclusiv
cinci cărți: Românii din codrii Moldovei în evul
mediu timpuriu. Chișnău, 1994, 238 p.; Civilizația
veche românească din Moldova. Chișnău, 1995, 80
p.; Căpriana – repere istorico-arheologice. Chișnău,
 Leonid Bujac Andrei Straistă
M ereni 216

Conducător de Pedagog, conducător al

întreprin­deri, sistemului educațional
lider de partid,
om de stat

S-a născut în 1950. Și‑a făcut studiile la Insti- S-a născut la 30 noiembrie 1946 în familia lui
tutul Agricol din Chișinău (1968-1973). În perioada Luca și Teodora Straistă. A absolvit facultatea de
anilor 1974-1976 lucrează ca agronom în Gospodăria matematică a Institutului Pedagogic din Tiraspol
Agricolă din Hârbovăț. Între 1976-1982 este director în anul 1967.
al Întreprinderii Agricole „Cigârleni”. Pe parcursul activității s-a remarcat în calitate
Timp de trei ani (1982-1985) a fost director de pedagog redutabil, organizator și conducător de
gene­ral al asociației raionale „Moldvinprom” din excepție a sistemului educațional de rang raional în
Comrat. În anii 1985-1987 a activat în aparatul Comi- Republica Moldova. A activat în calitate de profesor
tetului Central al Partidului Comunist din Moldova. de matematică la școlile medii din Rezeni (1967) și
În perioada anilor 1987-2001 a exercitat diverse Delacău (1969), director adjunct la școala din Roșcani
funcții în cadrul Asociației Republicane „Victoria” și (1970-1971), director la școala din Țipala (1971-
a Departamentului de produse cerealiere al Minis­te­ 1973), șef al administrației raionale de învățământ
rului Agriculturii și Industriei Alimentare. Anenii Noi (1973-1981 și1991‑1994), director al
Din anul 2001 lucrează la Cancelaria de Stat a școlii medii moldo‑ruse din Anenii Noi (1981-1989),
Republicii Moldova. al Școlii medii „M. Eminescu“ din Anenii Noi (1990-
1991), președinte al sindicatului învățâmântului din
Anenii Noi (1994‑1997).
Pentru merite excepționale în domeniul
învățământului a fost distins cu titlurile „Eminent
al învățământului din RSSM“ (1979) și „Eminent al
învățământului din URSS“ (1986).
Din 1997 este director al Liceului „Hyperion“
din Anenii Noi.
 Nadejda TOMA Boris Poiată

M ereni 217
(Nicula) Jurist, procuror
Filolog, jurist,
judecător

S-a născut la 9 iulie 1966 în familia lui Sava S-a născut la 24 octombrie 1960 în familia lui
și Maria Nicula. A promovat studii superioare în Victor și Maria Poiată. În anul 1978 a absolvit școala
cadrul Universității de Stat din Moldova, în cadrul medie din satul Mereni. În anii 1978-1980 este
facultății Filologie în 1983-1988 și facultății Drept înrolat în rândurile armatei sovietice. În anul 1981
în anii 1993-1997. este admis la facultatea de juridică a Universității
A activat în calitate de profesor de limbă română de Stat din Moldova, pe care o absolvește cu succes
(1988-1990), traducător la Judecătoria Supremă în anul 1986.
(1990-1992), șeful Secretariatului Prezidiului și Pe parcursul activității s-a remarcat drept un
Plenului Judecătoriei Supreme a Republicii Mol- jurist de forță pe plan național.
dova (1993-1996), consultant la Tribunalul Chișinău Din anul 1986 activează în cadrul Procuraturii
(1996-1999), consilierul președintelui Tribunalului Republicii Moldova. A fost stagiar în procuratura or.
Chișinău (2000). Bălți (1986-1987), ajutor de procuror al raionului
Din anul 2001 este judecător al Judecătoriei Basarabeasca (1987-1990), procuror al raionului
Ialoveni. Basarabeasca (1991-1996), procuror al raionului
Cahul (1996-2000), procuror al raionului Anenii Noi
(din 2000-prezent).
Este decorat cu medalia „Meritul Civic”.
Satul Mereni în primăvara anului 2004
 219
M ereni
După revenirea din GULAG, scriitorul Nicolai
Costenco a locuit un timp, împreună cu întreaga
familie, la rudele soției sale, originară din Mereni.
Aici, a avut bucuria să-i întâlnească pe unii din foștii
mereneni deportați, ca și el, în Siberia.
Reportajul reprodus mai jos conține, în același
timp, o serie de observații și reflecții, adesea ironice,
ale autorului vizavi de transformările la care era supus
satul odată cu instalarea modului sovietic de viață în
Basarabia lui dragă.
Redactat, într-o primă fază, de scriitorul
Al. Cosmescu, textul nu a văzut lumina tiparului,
fiind regăsit, de curând, între manuscrisele inedite
ale poetului și publicat în revista „Glasul națiunii”,
de unde îl și reproducem.

vorba cântecului:
De la Chișinău până la Mereni
poți să ajungi pe roate și pe jos. Dacă
vine Ghiță Gâtlung cu o pereche de
găini la târg, le vinde, iar banii îi dă pe băutură, apoi

Chișinău, oraș frumos,

Manole al Moldovei pare să fi fost pământeanul nos­tru,
Șciusev. Și pe dinafară și pe dinăuntru, gara e monu­­
mentală. Și iată, în afara gării, dați de un tablou autohton:
moldovenii! Femei îmbrobodite în șalinci, de parcă le
dor măselele, cu saci, desagi, coșuri, din care își scoate
bărbia câte o franzelă aurie, câte o gâtiță de șip cu dena-
Mergi cu trenul, vii pe jos. turat, cu rachiu ori cu vin: parcă i s-a tăiat capul și i s-a
Eu sunt poftit la Mereni de eroul romanului meu cauterizat rana cu un dop, și o lipitură de ceapă roșie.
Barbu Ceapă. Dvs. poate nu-l știți pe Barbu Ceapă? Iaca o mătușă în încălțămintea națională a Moldovei,
Eu am început să-l cunosc pe ici-colo, prin părțile adică desculță, așezată, ca mai toate celelal­te femei,
mai mult sau mai puțin esențiale... direct pe scumpul pământ moldav, – chirotește, iar în
Frumoasă gară are Chișinăul! Un ansamblu într‑un brațe ține o pereche de cizme de gumă, învelite în cit alb
stil original, moldovenesc, dacă ar exista un așa stil în cu puchiței; câțiva bărbați în pantaloni de paru­sină, cu
arhitectură. Poate o să existe, trag nădejde! Meșterul cârpele la genunchi, iar la fund – o clipeală ca la steagul
 Japoniei. Unii cu nasurile suspect de roșii, deși ora e – Of, fa Catincă! Știu că nu mai avem parte de
M ereni 220

matinală, cu aceeași desagi, saci, „corzinci”. Sticle de cipilizație!

lampă, covrigi, șiraguri întregi de covrigi (buni tați, nu-și – Civilizație, tovarășă! – o corectez eu.
uită copiii! Dar nici de propria gâtiță nu uită!) Pâine „de – Ei, parcă nu-i tot un drac! – mi-a răspuns ea.
târg”. De remarcat, mulți au cumpărat icoane. Creștini! ...Dacă-i „tot un drac”, ce pot face eu, îmi dau
Icoane ieftine, de cel mai prost gust. Sireaca țară! cu mintea. Biletul, în sfârșit, e în posesia mea: două
Iată un grup de fete. Ei, aici... ochii văd și inima ruble. Cinci copeici „casira” nu mi-a dat: „N-am
zâmbește! Rochii de crepdeșin, mărgele în trei rân- mărunt!” Pentru cinci copeici nu m-am mai pus.
duri, băsmăluța tivită în mână. Mă cercetează cu ochi – D-apoi, dacă face banii ușor, nu ca noi, păcatele mele!
iscoditori. Aud: „Da oare cine să fie, fa?” – „Vreun – zice femeia, ce nu mai era, demult, „capul cozii”.
învățători, cred că!” – face alta. „Aha!” – îmi spun eu – Da mie să-mi dăie! Mai bine le-oi da la un calic.
cu oarecare mândrie. – „De-odată au remarcat că-s Dumeaei are leafă!.
din inteligenție”. Mâna s-a îndreptat spre locul unde – „Just!” – mă gândesc eu. Mătușa asta nu dă în
se cuvine a se găsi cravata. Hm, hm!... Am uitat crava- ruptul capului perechea de găini cu 50 de ruble, dacă
ta... în magazin. Să‑mi fac un nod la băsmăluță, să nu a cerut cincizeci de ruble și două „copeici”.
uit să o cumpăr. Fără „cravată” nici nu sameni a om. Afară a început a țârțâra. Moldovencele mele,
La casa de bilete – coadă. de afară, își legau șalincile mai strâns. Omul pe ploaie
– Unde te bagi, mătușă! Nu vezi că-i „ocerede” poate să prindă igrasie. Am intrat cu toții în sala gării.
– o repede un omulean josuț, dar cu clanțul pe sus, Marmură pe pereți, ceramică de culori palide. Parcă ve-
ca un cocoș, cu pălărie de paie bortelită în fund, în deam reminiscențe de culori de pe bătrâneștele covoare
„pidjac” cu gulerul lucios, pe care se plimbă repede moldovenești: boele fabricate de străbunicile noastre
o muscă, aplicându-și trompa, când ici, când colo. din urzică, pomușoară de soc, din cârmâz, din coajă
– D-apoi unde-i coada? – întrebă femeia, și se uită verde de nucă, din coajă de stejar, din coji de ceapă.
cu ochi rugători la șirul de pasageri. Colori trainice, dar fără strălucire. Discret, ca însăși
– Aista-i capul cozii, îi răspunde omuleanul. – Iaca firea moldovanului. Bufete, tejghele cu cărți, gazete
măi, zău, cată coada și se bagă în cap! „Poreadca”, și reviste. La bufet moldovenii nu se duceau, „că nu-i
mătușă! Trebuie să fii „culiturna”! Vezi cu ce oameni jin, numai bulearcă de „pivî”. O mătușă, oftând, a luat
stai în rând! Așa-i, tovarăși? o gazetă... ca să‑și învelească „scrânghița”.
– Of, păcatele mele! – face femeia. – Mata îi fi coada? – Cetățeni călători! – a răsunat în difuzor glasul
– Eu! – zice o femeie elegantă, cârnind nasul. molatec al dictorului gării.
– Apoi îi fi fiind, dacă zici! – Afară, afară! – pe aici nu vă dau drumul la nici unul.
– Mai încet, mătușă, cu torbele. Ce mă ghiontești! – Dacă plouă!
– Desagi, tovarășă, desagi se cheamă, – zice – Apoi n-am cerut eu ploaie!
mătușa. – Cu torba numai calicii umblă, păcatele mele! – Cum să ceri, păcatele mele! Dacă ai fi în colhoz,
– Hm, hm! – face femeia elegantă, îi aruncă o pri- ai cere. Dă Doamne și Maica Domnului să ploaie!
vire de la etajul 15 al superiorității sale, ce cutremură Că ta-a-are mai trebuiește!
de scârbă, și-și țuguie buzele vinete cu 25 miligrame – Afară! Ieșiți afară!
de carmin întinse sub formă de inimă; inimă de fe- – D-apoi dă-i și pe boieri afară, ianca, măi, zău că!
meie, firește... fără inimă. – Amu nu-s boieri, mătușă. Toți suntem tovarăși.
Două codane cu colțuri albe, legate de modă, Ușa asta-i „Slujebnaia”. Hadi, hai! Ieșiți! Ian te uită,
cu cercei auriți, se vede că-s „podruște”. cu saci, cu desagi încă!
– Fa Catincă, da noi nu ne-am împudrit az! – Doar n-om îmbla, ca cucoanele, cu „jeamaidane”.
– Om ajunge la Sângera, fa Mani, și păn acasă – Cemodane, mătușă! învață-te să vorbești întăi!
ne‑om împudri de colb, că ți-a fi „budi!” – De cincizeci de ani învăț, păcatele mele!
 – Și tot proastă ai să mori. Afară! Ieșiți! Pe dincolo! Stă un om, în rochie neagră, cu beretă, cu numă-

M ereni 221
„Dejurnele”, o femeie tinerică cu tatuaj pe mână: rul aninat de-asupra inimei. Și inima bate meca­nic în
„Nu mă uita. Senea”, cu ciuboțele lustruite, cu panta- borșul sângelui de slujbaș al transportului.
loni lungi, băgați în ciubote, fără ceremonie, energic, – Ia măi, idol de om!
făcea pe ciobanul între moldovenii cenușii, supuși până În fine, suntem în vagon, în trenul local
și acestei slujbașe, care era „la înălțime” în exercițiul Chișinău-Tiraspol. Forfotă, fiecare se așează cum
funcțiunii. În timp ce colhoznicii se grăbeau prin ploaie poate. Miroase a haine ude.
spre aripa de miază-zi a gării, ușiera de servici a des- – Un-te bagi, măi nespălatule!
chis ușa, și, zâmbind, da drumul pe peron oamenilor – Lasă-l, fa! Unde să se mai spele? Nu vezi cum
îmbrăcați curățel. Ea își cunoaște meseria și apreciază curge dintr-însul!
omul după cum se cuvine: haina este ce este. Eu mi- – Plătească-ți Dumnezeu, moșule! Un te-ai pus
am ridicat gulerul de la „juchetcă”, mi‑am tras chepca așa ud? Vrei să-mi uzi fusta?
mai pe ochi, am ieșit și m-am lipit de masa de oameni – Apoi ridic-o să n-o ud.
uzi, cu saci și desagi. – Ptiu! Râsule! Ia mergi de-aici, c-apoi oi întoarce
– Mulțămăsc lui Dumnezeu că a dat ploaie! Oare cojocul pe dos!
pe la noi, prin Mereni, plouă? – Dacă mie îmi place cojocul și pe față, măcar
– Plouă, mătușă, că s-a închis de ploaie. că‑i cu lâna cam roasă!
– Numai că s-o stârnit vânt, ș-are s-o mâie. – Hă, hă, hă!
– N-o mai mână! Ianca măi, ce tună și fulgeră! – Ianca, bajocura, ce lehăiește!
– Doamne, apără-mă de trăsnet! Trag pe nări, pe urechi, pe ochi zeama acrișoară
Mâinile femeilor cam desișor își fac semnul și pipărată a țăranilor mei moldoveni.
crucii, parcă ar alunga niște muște supărătoare. Plouă. O uitasem prin cele depărtări, Moldova mea!
Simt și eu că plouă: pe șira spinării un fir rece. Bine Iată, am reîntâlnit-o. Trenul s-a urnit.
că-s în pantofi de vară, găuriți (așa i-am cumpărat, – Dă, Doamne, drum bun și fără primejdie! – își
să nu credeți că-s rupți!): apa are pe unde să iasă! face cruce mătușa cu desagii.
Las’să ploaie! – Ian da-ți drumul!
Nici n-am observat când s-a deschis poarta. – Da unde te duce, benga!
– Ho, ho, ho!.. Ha, ha, ha!... Cuti nea, măi!... Nu – Apă!
te‑nchedica, mătușă!.. Ce mi-ai pus sacu-n cap, măi! – Ian cătați la dânsa! Îi udă bleoașcă și nu-i
N‑am nevoie de „zontic”!..Aha, ha!.. Stai, măi nebunu- ajunge apă!
le, ce mă găvozdești!.. Iu-hu-hu! Da-i toarnă, sireaca! – Am mâncat niște sărătură, și mă mănâncă la
Scăpați din strunga porții, ca o turmă de oi, inimă. Mi-i săte!
ne‑am împrăștiat pe peron spre vagoane. Ploaia bătea – Doar de-așa! Ei, du-te, copchilă! Numai de unde
tobele, ne cânta un marș vesel; muzică sincopată. ai să ei apă în „trinu” ista!
Șliopăind, tropotind spre ușile vagoanelor: – În ieșitoare trebuie să fie!
– Biletele! Fata dispare și peste câtva timp se întoarce, își
– Ce bilet, tovarășă conductor? Dă drumul, că șterge gura cu dosul mâinii.
plouă! – Nu pute, fa?
– Nu-i treaba mea. Biletele! – Da de ce să pută, moșule?
– Caraul, măi!.. Beletul!.. unde l-am pus... șleapca – Cum de ce! Doar acolo, mă înțălegi!
lui de „belit”. – Apoi nu. Îi udă!
– Sunt bilete, sunt, copchilă dragă! Da nu vezi – Doar de-așa! Nu-i a „duhului”. Atunci, hai că
că-s cu mâinile legate? Dă-mi drumul! mă duc și eu să-mi botez vinul din pântece!
– Biletele! – D-apoi vezi, că el n-o fi botezat!
 – Cum să nu fie, fa ochioșico! Da jupânul ne- nimic. A căutat în poșetă, dar n‑a găsit mărunțiș. Erau
M ereni 222

gustor, săracul, din ce-a trăi și și-a cumpăra ouăle și tot monede bătute... de câte douăzeci copeici, însă, ca
găinușele, dacă n-a mai boteza sângele Domnului? s‑o judecăm, n-avem dreptul. Ea nu‑i în colhoz, ploaia
Să șezi strâmb, da să judeci drept! și roadă n-o interesează. Ea mănâncă de la... stat!
– Hai, moșule, ce bei apa din closet? Mereni. Gara Mereni.
– D-apoi, de un’să beu, tovarăș conductor! – Coborârea!
– Asta nu-i treaba mea. Da aici nu-i voie de băut! Ce gară! Nouă. Scoasă ca din cutie. Felinare
– Și dacă oi crăpa de săte? electrice, becuri. Numai lumină încă nu-i, pentru
– La stanție, du-te, și bea! simplul motiv că de la hidrocentrala din Dubăsari
– Hâtră mai ești! La stanție fântâna-i de-o poștă!.. până la stația Mereni și satele vecine încă nu-i termi-
Să scap trenul, vrai? nată trasa. O lampă cu sticla afumată, pe una din cele
– Nu-i treaba mea! două sobe, în care nu se face foc „din lipsă de defoc”,
– Apoi cu treaba dumitale n-am nici eu nici o treabă! ne dovedește, că și-n gara aceasta este tragere către
– Ei, și mergi sănătos! lumină. Sala centrală, și o sală pentru mamă și copil;
– Rămâi sănătoasă, și să ne auzim de bine... pe ultima – închisă. Șeful gării are, probabil, în vedere
lumea cealaltă, dacă ți-i jele de-un pic de apă! că „mama și copilul” colhoznici pot să șadă și afară.
În ușă apare o figură. Ce să le cate-n coarne, la niște... țărani!
– Tovarăși colhoznici și colhoznice! Iaca a dat – Noroc, Barbule!
Dumnezeu ploaie. O să aveți roade însutite și pâine și – Bine-ați venit, tovarășe!
sare, și de toate cele... dacă-ți avea trudozile. Mă iertați, – Ei cum, frate! Vezi c-am venit?
că m‑am arătat ca dușmanul de după deal. N‑am venit – Dacă zici, cum să nu văd.
să vă dau, am venit să vă iau. Da nu mult, ci puțin. – Ei, o pișcăm din loc?
Face-vă-ți milă și pomană de-un invalid fără mâini și – D-apoi!
fără picioare! Mi-a rămas capul, da l-aș da bucuros, Fiindcă fratele Barbu Ceapă a uitat să vie cu
numai să fiu întreg și sănătos! Mulțămim! Mulțămim! căruța (predată la colhoz), mergem pe jos. Vreo
Să vă dea Domnul, să vă fie casa-casă, și masa-masă! cincizeci de femei, fete și câțiva bărbați... de sămânță.
Mulțămim! Mulțămim! Ploaie, oameni buni, roadă, să Până la Mereni – un fleac... 5 km. Drumul – o plăcere:
ajungem să vedem comunismul, noi și copiii noștri! glod de cel hleios. Dar e glod sfânt... moldovenesc. Și,
Ne-am lăsat mădu­la­rele pe câmpul de onoare și l-am cu tot patriotismul, mă descalț, îmi suflec pantalonii,
alungat pe fascistul spurcat! Am și eu o pensioară, o și „pașol” în „pohod na Mereni”.
căsuță, o ne­vastă și copii. Trebuie și eu să le port de De-o parte și de alta a drumului – două hândichiuri.
grijă cum pot. Cu dragă inimă aș lucra, dacă m-a lipsit – Ce-s șanțurile acestea, Barbule?
vrăjmașul de puterea mea. Pune, mătușă, în buzunar, că – Șosea, tovarășe!
aș întinde palma, da n-o am din patruzeci și trii. Frați și – Ce vorbești?
surori moldoveni, să trăiți, să vă-nmulțiți, s-aveți parte – D-apoi ce, nu samănă?
de-o viață pașnică și fără război, să vă bucurați de copii. – Samănă, numai că nu răsare! Cred că n‑aveți piatră!
Mulțămim, și de unde ați dat, să vă prisosească!... – Ia uite-n râpa ceea.
– Mulțămim! Eh, păcatele mele! Cum să nu‑i dai Mă uit și văd că rânjește la mine scheletul pă-
unui calic! mântului. Piatră cât vrei.
– Calic, calic! Da-i place să beie! – Da de ce, omule, vă necăjiți, cojemite sat, zilnic,
– Ian taci, moșule, că ți-a rămânea și dumitale! și nu faceți o șosea?
N-a fost nici un om în vagon, care nu a pus în bu- – Apoi așa, când îs două colhozuri într-un sat!
zunarul invalidului o monedă. Mătușa cu „păcatele ei” a Se lasă unul în nădejdea altuia.
pus o rublă. Ba da, tovarășa elegantă din colț nu i‑a pus Iar lumea frământă glodul și-și stupește sufletul...

27 august 1957, Chișinău-Mereni

 223
M ereni
Extrase din compuneri ale elevilor Marcela-Adriana Baciu, clasa a III-a
(Mereni, anul de învățământ 2002/2003) Cristina Bernevec, clasa a VI-a
Irina Nichita, clasa a VII-a
Nadea Nuța, clasa a VII-a
Nadea Furtună, clasa a VII-a
Cristina Oglindă, clasa a VII-a
Eugenia Mardari, clasa a VII-a
Olga Prodan, clasa a VII-a
Rodica Condrea, clasa a VII-a
Călin Baciu, clasa a VII-a
Elena Ermurachi, clasa a VIII-a
Ina Doloșcan, clasa a VII-a
Cristina Deleu, clasa a VIII-a
Victoria Lungu, clasa a VIII-a
Cristina Terinte, clasa a IX-a
Natalia Toma, clasa a IX-a
Irina Toma, clasa a IX-a
Tatiana Celan clasa a IX-a
Mariana Botea, clasa a IX-a
Andrei Portos, clasa a XI-a
Irina Lungu, clasa XII-a
Carolina Ceban, clasa a XII-a
 răsputeri ca Mereniul să devină un sat puternic și bogat
M ereni 224

Marcela-Adriana Baciu, clasa a III-a

din toate punctele de vedere. Oricine dintre merenenii
„Îmi iubesc satul pentru că aici m-am născut eu, care pleacă din sat, până la urmă, revine, pentru că aici
pentru că aici s-au născut strămoșii mei, aici locuiesc își are rostul său, aici îi sunt părinții și strămoșii...”
părinții și rudele mele, aici îmi sunt toți colegii și prietenii.
Nu mă pot despărți de satul meu și vouă vă spun:
Nadea Nuța, clasa a VII-a
să nu ne despărțim de satul pe care îl iubim...”
„Mereniul este plaiul unde am văzut prima oară
chipul părinților, locul unde am făcut primii pași, am
Cristina Bernevec, clasa a VI-a
auzit poveștile buneilor. Multe amintiri mă leagă de
„Mereniul este sămânța vieții mele. El reprezintă satul meu natal. Și acum țin minte cum am mers pentru
vatra strămoșească. E locul sfânt al copilăriei mele. prima dată la grădiniță, țin minte jucăriile și persoanele cu
Aici îmi sunt părinții, casa, oamenii dragi, tot ceea ce care mă jucam. Nu pot să uit nici primii pași făcuți spre
nu voi uita niciodată. Aici mi-am petrecut copilăria, scoală. Aici am văzut stele umezi, nori curgând și luna
care este cea mai frumoasă perioadă a vieții mele. Tot cum lunecă prin vârfuri de brazi. Aici am văzut și înal-
pe aceste meleaguri învăț să trăiesc, am avut primele tul salcâm vechi, am cunoscut liane de apă și frunzișuri
bucurii și tristeți. Aceste locuri au fost frământate cu veștede de toamnă. A fost o minune pentru mine prima
sângele moșilor și strămoșilor noștri, cu care ne-au creat albină văzută, însă, prima iarnă, ce fermecătoare era!
un viitor luminos. Văzusem satul amorțit în vale, era atâta liniște, încât mă
Aici a început realizărea visurilor mele, tot aici speriasem. Dar primii fulgi! Ce minunați erau, îmi cădeau
am cunoscut primele decepții. Mereniul este piatra de în palmă și se topeau, rămânând doar picătura de apă...
temelie a personalității mele...” Mă bucur că m-am născut în acest sat, că am cres-
cut înconjurată de natura frumoasă de aici, de tradițiile
Irina Nichita, clasa a VII-a minunate, de oameni buni și harnici.
Te iubesc, satule, și-ți mulțumesc pentru clipele
„Ani în șir satul a fost lăudat de vecini prin minunate pe care mi le-ai dăruit!”
bunăstarea familiilor și curajul cu care oamenii au ținut
piept nevoilor și neajunsurilor. A trebuit să treacă vreme
îndelungată ca Mereniul să ajungă ceea ce este: un sat bo- Nadea Furtună, clasa a VII-a
gat, cu oameni inimoși și gospodari. Multe personalități „Aici, în Mereni, copilăria mea este scrisă cu cu-
remarcabile au făcut aici primii pași, simțind cum țărâna lorile curcubeului și acum pare un vis. Clipele plăcute
puhavă le sărută tălpile, iar iarba le mângâie picioarele. și cele neplăcute, cele triste și cele fericite au dispărut
Anume în acest sat ei au îngânat primele cuvinte, ca mai ca roua de pe floare, însă îmi stăruie în memorie. Sunt
apoi să devină mândria comunei Mereni. multe lucruri frumoase aici: biserica, unde zi de zi vin
Fiecare persoană din această așezare pitorească a sătenii să se roage, școala, o carte deschisă pentru toți,
contribuit la dezvoltarea sa. Fiecare sătean a muncit din ogoarele roditoare și pline cu atâtea bunătăți...
 Oriunde aș pleca, chiar dacă aș fi pe cealaltă parte

225
Olga Prodan, clasa a VII-a
a pământului, până la urmă, tot aici m-aș întoarce: doar
aici sunt iubită, doar aici voi fi așteptată de persoanele „Pădurile, poienele, câmpiile sunt niște enigme
nedescoperite, toate sunt niște creaturi ale naturii. Își

M ereni
dragi inimii mele...”
au și ele mamă, masă, casă. Mama lor e Lumea, masa
lor e Moldova, iar casa lor e un sat măreț, în care încap
Cristina Oglindă, clasa a VII-a
de toate: și speranțe, și surâsuri, și lacrimi.
„Drumurile din Mereni... Atâtea persoane au În satul meu sunt prezente multe mărgăritare ale
călcat pe ele... Când aveam doar cinci ani, cunoșteam naturii. Mereniul este un erou, uneori învins de lacrimi
numai drumul de acasă până la grădiniță. Apoi am și stropit cu stropi roșii. Alteori, asemeni unei mame
început să învăț și am cunoscut cărarea școlii, am pășit iubitoare, te sărută dulce pe creștet cu buzele prin care
și prin școala de muzică, prin casa de cultură. Astfel, se întrevăd razele soarelui...
încetul cu încetul, mi-am cunoscut satul... Îmi iubesc satul, deoarece îmi este ca un părinte,
Foarte multe lucruri despre satul meu am aflat de deoarece în el m-am născut și aici locuiesc...”
la profesoara de istorie. Atunci am devenit mai atentă
față de Mereni. Am observat că, în afară de agricultură,
Rodica Condrea, clasa a VII-a
mulți oameni de aici se ocupă cu businessul, că satul se
dezvoltă văzând cu ochii... „Mereniul este un sat mare și frumos cu gospodari
Sunt mândră că m-am născut în Mereni...” harnici ca albinuțele. Avem o școală primară, un liceu,
un oficiu poștal, care abia așteaptă să împartă scrisorile
bătrânilor, o casă de cultură spațioasă...
Eugenia Mardari, clasa a VII-a
Îmi place foarte mult satul natal, pentru că aici
„Acum, când scriu aceste rânduri, afară e o iarnă îmi petrec copilăria, cei mai frumoși ani din viață...”
geroasă. Satul a îmbrăcat straie albe de mărgăritare:
se apropie sărbătorile de iarnă...
Călin Baciu, clasa a VII-a
Mereniul este foarte mare, cu oameni tineri și
bătrâni, cu oameni gospodari și inimă mare, cu copii „Din moși strămoși, se povestește că pe aici a tre-
sârguincioși la învățătură și mândri de satul lor. Altfel, cut voievodul Ștefan cel Mare. La marginea satului se
nici nu poate fi. Ei se mândresc cu biserica de aici, cu afla atunci o livadă de meri. El a gustat merele și, fiind
liceul mare ca un castel, cu dealurile și văile înalte și foarte gustoase, a numit acest sat „Mereni”. Că anume
pline cu zăpadă sclipitoare... în acel timp satul a existat, ne-o dovedesc și documen-
Iubesc acest sat și țin la el așa cum țin la părinții tele. Din cele povestite de colaboratorii muzeului nostru
mei.” am aflat că cel mai vechi document despre sat datează
din 25 septembrie 1474. Este vorba despre un act de
vânzare-cumpărare a pământului. Însă nu este exclus
că satul nostu este mult mai vechi...
 Satul de astăzi se poate mândri cu oameni harnici,
M ereni 226

Cristina Deleu, clasa a VIII-a

gospodării îngrijite, străzi curate, parcul bine amenajat,
o policlinică și un liceu foarte frumos, magazine, baruri...” „Cu mai multe sute de ani în urmă, atunci când pe
aceste locuri era o arșiță nemaipomenită, Ștefan cel Mare
a zărit un pom fructifer și nu unul oarecare, ci unul de măr.
Elena Ermurachi, clasa a VIII-a
Și-a luat inima în dinți și, lăsându-i gura apă, a mușcat
„Îmi iubesc satul, fiindcă aici se află tot ce am mai prima bucățică. La umbra acestui pom, Ștefan cel Mare
scump și mai drag. Aici îmi sunt bunicii, părinții, frații, nu mai simțea nici arșița și nici soarele arzător. Acel măr
colegii de clasă... Aici îmi trăiesc bucuriile și durerile... i-a dat curajul de a lupta și de a apăra acest popor. După
Când sunt departe de Mereni, îmi este dor de el mai multe lupte grele, Ștefan cel Mare a bătut cu piciorul
și aștept cu nerăbdare să mă întorc acasă. Nicicând nu în pământ și a spus: „Acest sat se va numi „Mereni”. Dea
mă voi despărți de satul meu scump...” Domnul ca aici să crească și să rodească livezile și viile,
iar oamenii să strângă cu toată dragostea aceste fructe....”
Ina Doloșcan, clasa a VII-a
Victoria Lungu, clasa a VIII-a
„În Mereni sunt cele mai vechi și mai frumoase
tradiții, cele mai duioase și melodioase cântece, cele „Cred că oricine care a plecat din acest sat, atunci când
mai lirice poezii... își aduce aminte de el, chiar dacă neagă, în adâncul sufle-
Moldova este plină de celebrități, în Mereni însă tului, ar vrea să se întoarcă la el, fie și pentru câteva clipe...
celebritățile sunt dealurile, casele, fântânile, drumurile și, Chiar ieri, întorcându-mă de la școală, m-am prins
nu în ultimul rând, sătenii, oamenii pe care suferințele asupra gândului că avem un sat minunat. Uite, totuși,
prin care au trecut au pus o blândețe divină, o bunătate cât de frumos este satul meu, îmi ziceam, e ca o floare,
nemărginită. Merenenii sunt oameni cu suflet mare și ale cărei petale vor cădea numai dacă le vom scutura,
cu rădăcini adânci în pământul lăsat cu atâta mândrie o floare care va crește numai dacă o vom uda.
de strămoșii noștri... Știu că va veni o zi, când va trebui să plec și eu
Într-o țară așa de frumoasă, cu un trecut bine pe drumul meu, dar Mereniul va fi ceea cu ce mă voi
păstrat și cu un viitor nemărginit, sunt atâtea sate, orașe, mândri veșnic. Te iubesc, satule!”
orășele, dar nici unul nu e atât de frumos și de armonios
ca Mereniul...”
Cristina Terinte, clasa a IX-a
„Satul natal este o comoară ce nu are preț. Aici
am trăit cele mai frumoase clipe ale copilăriei. Nicicând
nu voi uita nopțile lungi de vară, timpul când alergam
sub cerul plin cu stele, nu voi uita iernile scurte, când
alunecam de pe deal cu săniuța. Chiar dacă nu e atât de

M ereni 227
Irina Toma, clasa a IX-a
frumos precum alte sate din alte țări, Mereniul, totuși,
își are farmecul lui. El este un sat deosebit. „...Dacă mi-ar propune cineva să fac o alegere în-
Îmi iubesc satul pentru că are niște tradiții fru- tre satul meu și o altă localitate, fie și mai bogată, sunt
moase, oameni ospitalieri, dealuri, câmpii întinse, văi. sigură că aș prefera locul meu de baștină. Aici s-au
Satul natal este locul pe care nu-l uiți niciodată. Îl porți născut părinții mei, aici se află rudele și prietenii mei.
în inimă mereu, chiar dacă ești undeva departe. Uneori, mă plimb pe ulicioare și îmi dau seama că sunt
Casa părintească și baștina sunt cele mai prețioase îndrăgostită de satul meu. Dragostea ce o simt față de sat
lucruri în viața unui om. De aceea, trebuie să ne iubim e la fel de puternică ca și dragostea față de o persoană...
satul natal așa cum este, trebuie să-l iubim fiindcă el Îmi place satul și pentru faptul că are mai multe locuri
este o părticică din sufletul nostru...” unde, la nevoie, îți poți găsi refugiu sau să meditezi
în liniște asupra problemelor pe care ți le pune viața...
Sătenii de aici duc o viață liniștită, dar plină de griji.
Natalia Toma, clasa a IX-a
Cât de greu muncesc ei, îndeosebi primăvara și toamna!
„Ca orice om, mă trag și eu de pe un picior de plai Dar cât de pitoresc este Mereniul iarna, atunci când, de sub
cu oameni harnici și respectuoși, foarte ospitalieri și clăbucii albi de fum, se aud strigăte de copii! Jocul lor îmi
generoși. Mă mândresc cu satul meu. Aici m-am născut, amintește de copilăria mea, la fel de minunată ca și copilăria
tot aici am copilărit și am trăit cei mai frumoși ani din lor. Sunt sigură că lucrurile acestea, ca și amintirea despre
viață, ani care nu se vor reîntoarce niciodată. satul meu, mă vor însoți pe parcursul întregii mele vieți...”
Îmi voi aminti cu mult drag de locurile pitorești, pline
de farmec, în care mă jucam cu copiii vecinilor. Cu satul
Tatiana Celan, clasa a IX-a
meu pot să mă mai mândresc și din alte motive. Unul dintre
ele ar fi grădinița, de care îmi amintesc cu multă plăcere și „Dragostea pentru satul natal pornește de la dra-
care îmi aduce zâmbetul pe buze, însoțit de multe amintiri gostea și respectul pentru părinți, frați și surori, de la
de neuitat. Acolo am învățat multe lucruri elementare, care dragostea pentru casa în care locuim împreună cu cei
me-au pregătit pentru a călca pragul „Lumii cunoștințelor”. dragi. Dragostea pentru satul meu e legată de școala în
La fel de mult îmi iubesc și liceul din sat, care este cel care studiez, având ca dascăli, cred, pe cei mai buni și
mai bun loc pentru a acumula cunoștințe și a te pregăti mai înțelegători profesori.
pentru viață. Aici întâlnim și primele dificultăți peste care Dragostea pentru acest sat înseamnă dragostea de
trecem cu succes cu ajutorul bunilor noștri profesori. Ei își învățătură, de muncă utilă, respect și devotament pentru
pierd sănătatea, se lipsesc de timpul lor liber doar pentru Mereni – patria mea. Dragostea pentru Mereni înseamnă
a asigura viitorul satului și al țării noastre. prețuirea a tot ceea ce au realizat bunii și străbunii noștri
Oriunde m-aș afla în viitor, n-am să uit nicicând cu multe și grele sacrificii...
această gură de rai. Cu gândul și sufletul voi fi mereu Sunt mândră că m-am născut în Mereni!”
alături de Mereni...”
 școala primară, liceul, școala de arte... Aceste lucruri
M ereni 228

Mariana Botea, clasa a IX-a

frumoase au devenit posibile datorită unirii eforturilor
„Satul nostru nu este cine știe ce bogat, însă oa- primarului comunei, directorului de liceu și preotului...
menii de aici au tot ce le trebuie pentru a supraviețui. N-aș părăsi acest sat pentru nimic în lume, pentru
Dacă ar veni cineva străin, ar spune că nu este un sat că aici m‑am născut, aici sunt rădăcinile mele. Cine știe,
simplu, l-ar numi chiar oraș pentru că, în ultimii ani, aici poate peste 10-20 de ani, satul nostru va deveni unul
s‑au schimbat mai multe lucruri: s-au construit magazine, dintre cele mai frumoase orășele din lume...”
baruri și multe lucruri de genul ăsta. În afară de acestea,
s‑au reconstruit școala și spitalul, s-au construit vreo cinci
Carolina Ceban, clasa a XII-a
sau poate chiar mai multe mori. În Mereni, spre regret,
ducem puțin lipsă de păduri. Din cauza aceasta, aerul nu „Atunci când las sentimentele să-și desfacă larg
mai este acel care trebuie să fie la sat... aripile și să zboare din colivia sufletului meu, ca din
Mereniul este satul meu natal și n-am să-l uit nicicând, senin, mă surprind cu gândul la prispa casei părintești, la
chiar dacă se va întâmpla să plec cândva de aici...” leagănul copilăriei mele. Când mă gândesc la satul meu
natal, la locul unde m-am născut, am crescut și m-am
cultivat ca personalitate, mă podidesc amintirile, iar o
Andrei Portos, clasa a XI-a
dată cu ele – și lacrimile. Am multe amintiri plăcute
„Consider că acest sat este sacru pentru noi, cu legate de Mereni, sat al oamenilor cu suflet bun, inimă
mari valori istorice, pe care nepoții și strănepoții noștri curată și fire gospodăroasă. Așa-mi sunt consătenii: de-i
le vor pomeni... iarnă, de-i vară, ei tot la muncă sunt. Doar în zilele de
Mulți consăteni de-ai mei pleacă din sat. Renunțând duminică pleacă smeriți la biserică, să-și reverse amarul
la casa lor, ei caută un trai mai prielnic în altă parte. și lacrimile deasupra icoanelor frumos zugrăvite.
Câteodată, îmi spun că am să plec și eu cândva din Me- Ce poate fi mai înălțător decât priveliștea văilor,
reni. Voi pleca undeva departe, însă tot în sat la părinți luncilor și livezilor în care am copilărit? Frumusețea lor
mă voi întoarce. Sentimentul de dragoste față de satul îmi este sursă infinită de inspirație și alinare sufletească.
meu natal nicicând nu mă va părăsi...” Ce te poate impresiona mai mult decât splendoarea cu
care sunt construite căsuțele sătenilor? Așezate frumos
Irina Lungu, clasa a XII-a în rânduri, ele lucesc la soare asemeni ciupercilor
abia ivite după ploaie. Iar străzile, unele pavate, altele
„Mereni, un cuvânt atât de dulce, atât de matern, măcinate de vreme și ploi, șerpuiesc domol, când la deal,
atât de natal... Această frumoasă comună este nașterea, când la vale. Îmi sunt dragi toate. Cred, însă, că cel mai
copilăria, adolescența mea, este leagănul vieții mele... frumos lucru care există aici sunt tradițiile, obiceiurile
Fiind situat în centrul Republicii Moldova, în strămoșești: nunțile, cumătriile, sărbătorile religioase,
apropiere de capitală, satul nostru este extraordinar de toate sunt de o rară valoare spirituală, toate te uimesc
frumos. Populația sa dispune de cele mai bune condiții prin diversitate și originalitate...”
pe care le pot avea oamenii de la sat: conducte cu apă
potabilă, cu gaze naturale, rețele de energie electrică
etc. Locuitorii satului sunt oameni gospodari, foarte
ospitalieri, persoane care păstrează și transmit îndelet-
nicirile și tradițiile strămoșești.
În pofida multor încercări de a ruina ce este mai
frumos în acest sat, locuitorii satului au putut ține piept
multor probleme de ordin politic, economic, social și
cultural. S-a menținut centrul de sănătate, farmacia,
școala. O dezvoltare evidentă au înregistrat sistemul
comercial și transportul auto. Un rol aparte îl are învăță­
mântul: în sat își desfășoară activitatea câteva grădinițe,
 M ere ni 229
A
Această anexă genealogică este


întocmită în baza datelor recensă­-
mân­tului populației satului Mereni
din 1859 (Arhiva Națională a Republicii Moldova,
F. 134, i. 2, d. 393,  f. 643-756), registrelor de evidență
a locu­ito­rilor comunei Mereni pentru anii 1942
(ANRM, F. 339, i. 1, d. 10046, f. 1-79.) și 2002.
 2002 Antoci Ion Alexei (n.1922)
230

Acopean Eugenia Nicolai (n.1964), copii: Alexei (n.1986), Antoci Ion Constantin (n.1953), soția Sevastiana (n.1952),
Artur (n.1990), Cristina (n.1991) copii: Iurie (n.1978), Victor (n.1986)
M ereni

Ahmedov Ibraghim Gurban (n.1968), soția Rodica Antoci Ion Simion (n.1963), soția Tatiana (n.1968), copii:
(n.1966), copii: Rena (n.1990), Ervin (n.1999) Liudmila (n.1989), Lidia (n.1990), Larisa (n.1993)
Alla Grigore Petru (n.1960), soția Zinaida (n.1959), copii: Antoci Marcel Ion (n.1973), soția Silvia (n.1975), copii:
Ianoș (n.1979), Rodica (n.1982), Cristina (n.1984) Nicoleta (n.1996), Cătălina (n.1999)
Anghel Nicolai Grigore (n.1966), soția Liuba (n.1965), Antoci Nicolai Ion (n.1940)
copii: Alexandru (n.1982), Dumitru (n.1990)
Antoci Petru Simion (n.1956), soția Parascovia (n.1958),
1859 copii: Andrei (n.1980), Tatiana (n.1984)
Afteni Vasile Tudor (48 ani), soția Ioana (36 ani), copii: Antoci Simion Alexei (n.1933), soția Maria (n.1935)
Ștefan (15 ani), Ion (13 ani), Andrei (6 ani)
Antoci Traian Constantin (n.1962), soția Lidia (n.1961),
1942 copii: Olga (n.1983), Constantin (n.1984), Andrei
(n.1988), Dumitru (n.1992)
Afteni Teodosie (n.1900), copii: Haritina (n.1928), Ion
(n.1930) Antoci Valeriu Simion (n.1969), soția Feodora (n.1974),
1942 copii: Victoria (n.1992), Maria (n.1996)
Antoci Constantin (n.1921), soția Alexandra (n.1915) Antoci Victor Filip (n.1953), soția Valentina (n.1960),
copii: Tatiana (n.1980), Andrei (n.1985)
Antoci Agrepina (n.1919), sora Sofia (n.1925)
Antoci Zinaida Toma (n.1961), copii: Tatiana (n.1984),
Antoci Alexei (n.1894), soția Eudochia (n.1900), copii:
Irina (n.1992)
Iacob (n.1921), Ion (n.1922), Alexandra (n.1928), Ana
(n.1930), Simion (n.1930), Tănase (n.1934) 1942
Antoci Anton (n.1891), soția Ioana (n.1900), copii: Ștefan Anton Andrei (n.1907), soția Ana (n.1911), copii: Maria
(n.1920), Pavel (n.1928), Maria (n.1931) (n.1932), Iulita (n.1934), Emilian (n.1936), Ștefania
(n.1941)
Antoci Ioan (n.1889), soția: Anastasia (n.1899), copii: Ioan
(n.1922), Mihai (n.1924), Grigore (n.1927), Alexandru Anton Dumitru (n.1888), soția Teodora (n.1890), copii:
(n.1928), Xenia (n.1931), Procopie (n.1933), Minodora Alexandra (n.1929)
(n.1935), Nicolae (n.1941)
Anton Dumitru (n.1899), soția Maria (n.1900), copii:
Antoci Ion (n.1891), soția Anastasia (n.1899), copii: Ion Vasile (n.1923), Efim (n.1928), Elisaveta (n.1931),
(n.1923), Mihai (n.1925), Grigore (n.1927), Nicandru Parascovia (n.1936), Constantin (n.1935), Trofim (n.1940)
(n.1929), Axenia (n.1931), Procopie (n.1931), Minodora
Anton Ioachim (n.1888), soția Lucheria (n.1888), copii:
(n.1935), Nicolae (n.1941)
Trofim (n.1923), Eufrosenia (n.1918), Simion (n.1928)
Antoci Vartolomei (n.1882), soția Ana (n.1892), copii:
Anton Teodor (n.1918), soția Maria (n.1922)
Filip (n.1918), nepoata Elena (n.1919)
Anton Vasile (n.1904), soția Domnica (n.1913), copii: Olga
2002
(n.1932), Teodor (n.1933), Parascovia (n.1935), Mihai
Antoci Gheorghe Constantin (n.1956), soția Claudia (n.1942), Tamara (n.1940), Ion (n.1942)
(n.1960), copii: Ghenadie (n.1983), Ion (n.1985), Oxana
2002
(n.1980)
Anton Ana Tudor (n.1935)
Antoci Gheorghe Filip (n.1955)
Anton Antonina Gheorghe (n.1950), copii: Serghei
Antoci Gheorghe Simion (n.1970), soția Liudmila
(n.1976)
(n.1973), copii: Angela (n.1992), Daniela (n.1996),
Gheorghe (n.2002), Marcu (n.2002) Anton Efim Andrei (n.1952), soția Liuba (n.1958), copii:
Ghenadie (n.1978)
Anton Efimia Ion (n.1922) 1859

231
Anton Efimia Maxim (n.1927) Baciu Chirică Tudor (decedat în 1855, în 1850 avea 60 ani),
Anton Filaret Dumitru (n.1912) soția Gafița (58 ani), copii: Ion (21 ani), Gheorghe (19 ani)

M ereni
Anton Ion Vasile (n.1953), soția Olga (n.1952), copii: Baciu Feodosie Feodor (decedat în 1855, în 1850 avea 70 ani)
Ruslan (n.1976), Nicoleta (n.1984) Baciu Iacob Matvei (20 ani), soția Ioana (18 ani), copii:
Anton Marcel Tudor (n.1970), soția Lidia (n.1970), copii: Constantin (1 an)
Sandu (n.1996) Baciu Maftei Grigore (48 ani), soția Maria (36 ani), copii:
Anton Maria Andrei (n.1933) Grigore (17 ani), Gheorghe (15 ani), Constantin (9 ani),
Ion (1 an), Nistor (3 ani), Axenia (5 ani)
Anton Mihai Filaret (n.1944), soția Ana (n.1948)
Baciu Onisim Chirică (33 ani), soția Maria (28 ani), copii:
Anton Petru Vasile (n.1945) Grigore (9 ani), Zaharia (6 ani), Elena (3 ani), Ana (1 an)
Anton Serghei Dumitru (n.1975), soția Aliona (n.1976), Baciu Ștefan Chirică (30 ani), soția Domnica (20 ani),
copii: Lidia (n.2001) copii: Demente (1 an)
Anton Serghei Emilian (n.1968), soția Svetlana (n.1969),
1942
copii: Dumitru (n.1992), Maxim (n.1998)
Baciu Alexandru (n.1900), soția Teodora (n.1901), copii:
Anton Teodora Andrei (n.1941)
Andrei (n.1921), Eufrosenia (n.1925), Nadejda (n.1927),
Anton Tudor Filaret (n.1950), soția Lidia (n.1955), copii: Maria (n.1929), Ion (n.1930), Efimia (n.1932), Efim
Igor (n.1978), Irina (n.1979), Alina (n.1984) (n.1934)
Anton Tudor Vasile (n.1933), soția Olga (n.1935) Baciu Andrei (n.1894), soția Suzana (n.1896), copii: Ion
Anton Valeriu Tudor (n.1966), soția Valentina (n.1966), (n.1923), Efim (n.1925), Petru (n.1927), Maria (n.1930),
copii: Alina (n.1986), Igor (n.1992) Valentin (n.1936)

Anton Victor Emilian (n.1964) Baciu Andrei (n.1903), soția Ana (n.1908), copii: Cozma
(n.1928), Ecaterina (n.1930), Ștefan (n.1933), Ioan
Anton Victor Trofim (n.1953), soția Tamara (n.1957),
(n.1935), Nicolae (n.1938), Iulian (n.1941)
copii: Viorica (n.1978), Andrei (n.1983), Nadejda (n.1988)
Baciu Andrei (n.1907), soția Eufrosenia (n.1907), copii:
Anton Vitalie Petru (n.1970), soția Aleona (n.1974), copii:
Trofim (n.1935), Maria (n.1938), Olga (n.1939)
Radu (n.1992), Alina (n.1999)
Baciu Anton (n.1884), soția Anastasia (n.1891)
2002
Baciu Arion (n.1920), soția Vera (n.1921), copii: Andrei
Antonov Ion Leonid (n.1976)
(n.1941)
Antonov Leonid Nicolai (n.1936), soția Ana (n.1940)
Baciu Carp (n.1875), soția Marina (n.1877)
Apăvăloaie Grigore Ion (n.1971), soția Lilia (n.1973),
Baciu Cozma (n.1875), soția Iulita (n.1885), nepotul
copii: Sandu (n.1993)
1942 Cozma (n.1928)

Avram Isidor (n.1919), soția Natalia (n.1922), copii: Olga Baciu Elisaveta (n.1897)
(n.1941) Baciu Filip (n.1891), soția Ana (n.1894), copii: Onisim
2002 (n.1923), Parascovia (n.1925), Ștefan (n.1927), Maria
Avram Victor Alexei (n.1975), soția Viorica (n.1974), (n.1929), Efimia (n.1921), Stepanida (n.1933), Elena
copii: Dorina (n.1995) (n.1935), Petru (n.1939)

Baba Elisaveta Nicolai (n.1942) Baciu Filip (n.1914), soția Maria (n.1922), copii: Ion
(n.1929)
Babenco Rodica Andrei (n.1970), copii: Lidia (n.1989)
Baciu Gheorghe (n.1888), soția Profira (n.1893), copii: Mina
Babii Alexandra Simion (n.1972) (n.1920), Maftei (n.1923), Alexandra (n.1927), Ana (n.1937)
 Baciu Gheorghe (n.1908), soția Maria (n.1911), copii: Baciu Vladimir (n.1918), soția Parascovia (n.1920), copii:
232

Vladimir (n.1930) Petru (n.1942)

Baciu Gheorghe (n.1909), soția Maria (n.1909), copii: 2002
M ereni

Teodor (n.1935), Ștefan (n.1941)

Baciu Serghei Constantin (n.1969), soția Angela (n.1971),
Baciu Gheorghe I. (n.1914), soția Ana (n.1912), mama copii: Diana (n.1992), Radu (n.1994)
Alexandra (n.1884), bunica Mărina (n.1852)
Baciu Afanasie Andrei (n.1953), soția Maria (n.1958),
Baciu Gheorghe N. (n.1906), soția Eudochia (n.1918), copii: Viorica (n.1978), Natalia (n.1982), Victoria (n.1988)
copii: Mihail (n.1931), Ion (n.1934)
Baciu Alexandra Alexandru (n.1926)
Baciu Grigore (n.1914), soția Olga (n.1922), copii: Ion
(n.1939), Margareta (n.1942) Baciu Alexandra Dumitru (n.1922)

Baciu Ion (n.1901), soția Ana (n.1907), copii: Teodor Baciu Alexandra Roman (n.1929)
(n.1923), Andrei (n.1927), Solomia (n.1931), Vasile Baciu Alexandra Timofei (n.1929)
(n.1933), Maria (n.1932), Tamara (n.1939)
Baciu Ana Tudos (n.1949)
Baciu Ion (n.1905), soția Iulita (n.1906), copii: Mihai
(n.1927), Marfa (n.1929), Maria (n.1931) Baciu Anatolie Ion , soția Larisa (n.1974), copii: Narghiz
(n.1992), Dan (n.1998)
Baciu Ion (n.1913), soția Maria (n.1915), copii: Nicolae
(n.1935), Tudosia (n.1939), tata Costache (n.1860), mama Baciu Anatolie Petru (n.1960), soția Maria (n.1962), copii:
Antonina (n.1872) Ghenadie (n.1982), Eugeniu (n.1989)

Baciu Maria (n.1894), copii: Procopie (n.1934) Baciu Andrei Gheorghe (n.1946), soția Ioana (n.1945)
Baciu Maxim (n.1899), soția Efimia (n.1909), copii: Baciu Andrei Mihai (n.1960), soția Margareta (n.1968),
Valentina (n.1938), Ion (n.1940) copii: Ghenadie (n.1987)
Baciu Maxim (n.1908), soția Olga (n.1916), copii: Maria Baciu Aurelia Luchian
(n.1936), Emilian (n.1938) Baciu Constantin (n.1938), soția Mihailina (n.1937)
Baciu Nichifor (n.1887) Baciu Dumitru Onisie (n.1954), soția Natalia (n.1961),
Baciu Pavel (n.1893), soția Maria (n.1893), copii: Efim copii: Oleg (n.1981), Diana (n.1984)
(n.1927), Ilie (n.1928), Teodor (n.1933)
Baciu Dumitru Pavel (n.1944), soția Eugenia (n.1940)
Baciu Petru (n.1910), soția Elena (n.1910), copii: Valentina
Baciu Elena Ion (n.1948), copii: Vitalie (n.1975)
(n.1936), Ion (n.1937), Maria (n.1939)
Baciu Emilian Ion (n.1946), soția iulia (n.1945)
Baciu Profir (n.1898), copii: Maria (n.1924)
Baciu Eufrosenia Serghei (n.1949), copii: Serghei (n.1982)
Baciu Profir (n.1912), soția Teodora (n.1918), copii:
Constantin (n.1939) Baciu Eugenia Gheorghe (n.1925)
Baciu Simion (n.1906), soția Maria (n.1912), copii: Lidia Baciu Eugeniu Ion (n. 1906)
(n.1933), Eugenia (n.1934), Ion (n.1936), Chiril (n.1937)
Baciu Gheorghe Ion (n.1964), soția Elena (n.1965), copii:
Baciu Sevastian (n.1886) Adela (n.1988), Alina (n.1992)
Baciu Teodor (n.1875), copii: Mihail (n.1922), Ion Baciu Gheorghe Petru (n.1950), soția Teodosia (n.1954),
(n.1926) copii: Oleg (n.1974), Ghenadie (n.1977), Eugeniu (n.1983)
Baciu Teodor (n.1884), soția Aculina (n.1892), copii: Sava Baciu Grigore Petru (n.1949), soția Ana (n.1951), copii:
(n.1920), Petru (n.1926), Marfa (n.1926) Dumitru (n.1978)
Baciu Vasile (n.1878), soția Varvara (n.1879) Baciu Igor Mihai (n.1980), copii: Cristian (n.2001)
Baciu Visarion (n.1910), soția Maria (n.1909), copii: Ion Baciu Ilie Pavel (n.1927)
(n.1931), Mihail (n.1936), Eufrosenia (n.1934), Vasile
(n.1938) Baciu Ioana Dumitru (n.1920)
Baciu Ion Andrei (n.1938), soția Ana (n.1944) Baciu Ștefan Ion (n.1952), soția Ana (n.1954), copii: Inga

233
(n.1978), Aleona (n.1983)
Baciu Ion Andrei (n.1951), soția Maria (n.1957), copii:
Serghei (n.1985) Baciu Teodosia Efim (n.1964), copii: Ion (n.1987)

M ereni
Baciu Ion Petru (n.1938), soția Silvia (n.1942) Baciu Trofim Gheorghe (n.1946), soția Vera (n.1948),
copii: Victor (n.1976)
Baciu Ion Simion (n.1936), soția Eugenia (n.1939)
Baciu Tudor Gheorghe (n.1935), soția Maria (n.1933),
Baciu Ioniche Andrei (n.1935), soția Olga (n.1942) nepoata Natalia (n.1982)
Baciu Iurie Ion (n.1964), soția Tatiana (n.1968), copii: Baciu Ulian Andrei (n.1940)
Irina (n.1987), Andrei (n.1993) Baciu Valentin Andrei (n.1936), soția Zinaida (n.1937)
Baciu Liuba Ion (n.1944), copii: Gheorghe (n.1983) Baciu Valentin Mihai (n.1966), soția Claudia (n.1970),
Baciu Marcel Emilian (n.1968), soția Ala (n.1969), copii: copii: Dumitru (n.1989), Olga (n.1993)
Călin (n.1990), Marcela (n.1993) Baciu Valentina Andrei (n.1949), copii: Serghei (n.1980),
nepoata Camelia (n.2001)
Baciu Mihai Gheorghe (n.1933), soția Pilagheia (n.1930)
Baciu Valeriu Andrei (n.1970), soția Svetlana (n.1972),
Baciu Mihai Onisim (n.1950), soția Valentina (n.1954) copii: Aliona (n.1991), Victor (n.1994)
Baciu Mihai Tudor (n.1950), soția Maria (n.1953), copii: Baciu Valeriu Matfei (n.1964), soția Veronica (n.1967),
Liudmila (n.1976), Diana (n.1982), Denis (n.1987) copii: Natalia (n.1988)
Baciu Mihai Tudor (n.1954), soția Ana (n.1954), copii: Baciu Valeriu Onisie (n.1958), soția Claudia (n.1964),
Dumitru (n.1986) copii: Radu (n.1990), Sandu (n.1992)
Baciu Mihai Tudor (n.1961), soția Lidia (n.1967), copii: Baciu Valeriu Tudor (n.1971), soția Natalia (n.1974), copii:
Svetlana (n.1986), Lilia (n.1989) Tudor (n.1993)
Baciu Nadejda Alexandru (n.1975), copii: Ana (n.1996) Baciu Vasile Petru (n.1944), soția Tamara (n.1946), copii:
Leonid (n.1973)
Baciu Nicolai Efim (n.1949), soția Eugenia (n.1952),
copii: Igor (n.1983) Baciu Vasile Tudor (n.1964), soția Eugenia (n.1964), copii:
Tatiana (n.1985)
Baciu Nicolai Gheorghe (n.1956), soția Valentina (n.1958),
Baciu Veceaslav Constantin (n.1953), soția Alexandra
copii: Andrei (n.1980), Tatiana (n.1985)
(n.1959)
Baciu Oleg Valentin (n.1961), soția Lilia (n.1965), copii: Baciu Vera Luchian (n.1920)
Inga (n.1984), Andrei (n.1985)
Baciu Vera Ștefan (n.1946), copii: Anatolie (n.1982),
Baciu Olga Vasile (n.1948), copii: Gheorghe (n.1973), Aleona (n.1983)
Natalia (n.1975), Andrei (n.1984)
Baciu Victor Emilian (n.1966), soția Viorica (n.1971),
Baciu Petru Onisie (n.1949), soția Ana (n.1943), copii: copii: Alisa (n.1992)
Alexandru (n.1981), Maria (n.1986)
Baciu Victor Ion (n.1958), soția Nina (n.1960), copii:
Baciu Simion Ștefan (n.1961), soția Maria (n.1961), copii: Serghei (n.1983), Vadim (n.1988)
Maia (n.1983), Constantin (n.1985), Olga (n.1990) Baciu Victor Ion (n.1963), soția Ana (n.1965), copii:
Baciu Serghei Ion (n.1965), soția Galina (n.1965), copii: Liudmila (n.1985), Andrei (n.1993), Aleona (n.1996)
Ștefan (n.1990) Baciu Victor Ion (n.1964), soția Melania (n.1969), copii:
Baciu Serghei Mihai (n.1978), soția Natalia (n.1980), Irina (n.1990), Mariana (n.1991)
copii: Ana (n.2000), Mihai (n.2001) Baciu Vladimir Grigore (n.1946), soția Maria (n.1953),
copii: Serghei (n.1978), Tatiana (n.1984)
Baciu Ștefan Andrei (n.1933), soția Vera (n.1934)
 Baciu Zinovia Gheorghe (n.1936) Barbăroșie Eftodie Feodor (58 ani), soția Aftenia (58
234

ani), copii: Ion (decedat în 1854, în 1850 avea 16 ani),

1859
Constantin (20 ani), Soltana (14 ani), Ecaterina (12 ani)
Badiu Alexandru Axente (26 ani), soția Frăsina (20 ani),
M ereni

Barbăroșie Ion Acachi (decedat în 1854, în 1850 avea 53

copii: Serghei (1 an)
ani), soția Maria (50 ani), copii: Procopie (17 ani), copil
1942 adoptiv Constantin Vasile (16 ani), Ecaterina (18 ani),
Pilagheia (14 ani)
Baidan Manole (n.1883), soția Elena (n.1887), copii: Leon
1942
(n.1916), Zenovia (n.1918), Gheorghe (n.1920), Alexandra
(n.1926), Ion (n.1928), Eugenia (n.1930) Barbăroșie Filip (n.1909), soția Ioana (n.1918), copii:
Claudia (n.1934), Emilian (n.1936), Eufrosenia (n.1938)
Băidan Afanasie (n.1911), soția Tamara (n.1915)
Barbăroșie Gherasim (n.1901), soția Parascovia (n.1907),
Băidan Lazăr (n.1915), soția Nadejda (n.1914), copii: Lidia
copii: Ana (n.1926), Dionisie (n.1929), Andrei (n.1931)
(n.1940), Olga (n.1942)
Barbăroșie Ion (n.1878), soția Maria (n.1886), copii: Efim
2002 (n.1921), Ion (n.1924)
Baidan Grigore Lazar (n.1946), soția Olga (n.1953), copii: Barbăroșie Ion (n.1910), soția Sofia (n.1914), copii:
Liudmila Veronica (n.1936), Gheorghe (n.1938), Paulin (Pavel)
Baidan Ion Lazăr (n.1950), soția Lidia (n.1956), copii: (n.1940)
Oleg (n.1980) Barbăroșie Ion L. (n.1906), soția Ana (n.1911), copii: Olga
Baidan Olga Lazar (n.1942) (n.1935), Teodor (n.1937), Valentina (n.1939)
Balacan Valeriu Ilie (n.1968), soția Victoria (n.1970), Barbăroșie Luchian (n.1895), soția Eudochia (n.1904),
copii: Vladimir (n.1989) copii: Iacob (n.1920), Efim (n.1922), Feodosia (n.1926),
Teodor (n.1930), Ștefan (n.1934), Elena (n.1936)
Balan Alexandru Simion (n.1969)
Barbăroșie Onisim (n.1896), soția Iulita (n.1897), copii:
Baltă Leonid Dănilă (n.1931) Toma (n.1935)
Baltă Valentin (n.1950), soția Galina (n.1952), copii: Barbăroșie Parfenie (n.1916), soția Elena (n.1921)
Ruslan (n.1977)
Barbăroșie Petru (n.1912), soția Efimia (n.1912), copii:
1859 Teodor (n.1939), Natalia (n.1941)
Băltag Isai Afanasie (40 ani), soția Maria (35 ani), copii: Barbăroșie Simion (n.1876), soția Agafia (n.1880), copii:
Grigore (decedat în 1855, în 1850 avea 5), Macar (1 an) Mihail (n.1919), Ion (n.1921), Efim (n.1923), Maria
Barbălat Ion Gheorghe (57 ani), soția Ana (45 ani), copii: (n.1926), Olga (n.1929), Valentina (n.1931)
Eremia (13 ani) Barbăroșie Simion (n.1886), soția Agafia (n.1890), copii:
2002 Mihai (n.1919), Ion (n.1921), Efimie (n.1923), Maria
(n.1925), Olga (n.1928), Valentina (n.1930)
Bălteanu Ștefan Nicolai (n.1955), soția Lidia (n.1960), co-
pii: Alexandru (n.1985), Eugeniu (n.1982), Marin (n.1989) Barbăroșie Simion (n.1909), soția Teodora (n.1910), copii:
Ion (n.1937), Vasile (n.1939), Sevastian (n.1941), mama
Baraboi Anton Ion (n.1962), soția Eugenia (n.1961), copii: Maria (n.1873)
Dumitru (n.1986), Irina (n.1992)
Barbăroșie Ștefan (n.1914), soția Ana (n.1921), copii:
1859 Mihail (n.1941)
Barbăroșie (Crețu) Gheorghe Ion (36 ani), soția Varvara Barbăroșie Teodor V. (n.1912), soția Natalia (n.1913),
(30 ani), copii: Elena (10 ani), Olimpiada (2 ani) copii: Nicolae (n.1936), Nadejda (n.1941)
Barbăroșie (Crețu) Simion Ion (decedat în 1850, în 1850 Barbăroșie Timotei (n.1890), soția Zinovia (n.1889)
avea 45 ani), copii: Lazăr (decedat în 1855, în 1850
avea 1 an) Barbăroșie Vasile (n.1904), soția Agafia (n.1911), copii:
Ioan (n.1929), Parascovia (n.1933), Teodor (n.1938)
 Surse: ANRM, F. 134 i.2 d. 84 f. 318v., 340v.,
[nr. de ord. 48, 49, 172,]; ibidem, F. 211 i.3
d. 876 f. 20 v.; 86 v., 222 v.; ibidem, d. 877
f. 8 v., 97 v., 106 v., 200 v., 207 v., 218 v.;
ibidem, d. 878 f. 86 v., 88 v; d. 879 f. 17
Arborele genealogic v., 72 v.; ibidem, d. 886 f.157 v.; ibidem, F.
Arcadie E. Barbăroșie 211 i.11 d. 48 f. 13 v.
 2002 2002
236

Barbărășie Ștefan Luchian (n.1930), soția Liuba (n.1933) Bârcă Anatolie Roman (n.1949), soția Elena (n.1949)
Barbăroșie Alexandru Gheorghe (n.1974) Bârcă Iulita Vasile (n.1926)
M ereni

Barbăroșie Anatolie Sebastian (n.1970), soția Liuba Bârcă Mihai Ion (n.1964), soția Liudmila (n.1963), copii:
(n.1973), copii: Nicolai (n.1993) Tatiana (n.1993)
Barbăroșie Andrei Pantelei (n.1976) Bârcă Olga Petru (n.1935)
Barbăroșie Efim Ion (n.1921), soția Larisa (n.1924) Bârcă Valentin Toma (n.1963), soția Lidia (n.1962), copii:
Victor (n.1986) Olga (n.1989)
Barbăroșie Elena Pavel (n.1921)
Bârcă Valeriu Pavel (n.1955), soția Liuba (n.1957), copii:
Barbăroșie Emilian Filip (n.1935), soția Maria (n.1941),
Igor (n.1979), Alexandru (n.1982), Constantin (n.1987)
copii: Alexandru (n.1982)
2002
Barbăroșie Eugeniu Pantelei (n.1985)
Bardacencu Vitalie Nicolai, soția Domnica, copii: Andrei
Barbăroșie Gheorghe Marcu (n.1948), soția Veronica
(n.1989), Ana (n.1991), Ion (n.1996)
(n.1948)
2002
Barbăroșie Ion Mihai (n.1961), soția Vera (n.1965), copii:
Eugeniu (n.1985), Mihai (n.1992) Bârdan Axenia Constantin (n.192?)
Barbăroșie Ion Tudor (n.1966) Bârdan Oleg Gheorghe (n.1956)
Barbăroșie Mircea Parfenie (n.1944), soția Lidia (n.1949), 2002
copii: Ion (n.1973), nora Olesea (n.1978)
Bârnaz Valentina Alexei (n.1968), copii: Mihai (n.1990),
Barbăroșie Oleg Paulin (n.1967), soția Viorica (n.1973), Tatiana (n.1988)
copii: Efim (n.1994), Cristina (n.1996) 2002
Barbăroșie Olga Marcu (n.1953) Basarab Haralampie Andrei (n.1937), soția Elisaveta
(n.1932)
Barbăroșie Panteleimon Filip (n.1948), soția Tamara
(n.1949), copii: Marcela (n.1972), Andrei (n.1976), Leonid Basarab Mihai Haralampie (n.1964), soția Elena (n.1970),
(n.1981) copii: Andrei (n.1991), Victoria (n.1997)
Barbăroșie Paulin Ion (n.1942), soția Zinaida (n.1948) Basarab Serghei Haralampie (n.1968)
Barbăroșie Serghei Sebastian (n.1970), soția Lilia (n.1973), Basarab Valeriu Haralampie (n.1962), soția Ana (n.1963),
copii: Emilia (n.1998), Dumitru (n.2001), Maria (n.1994) copii: Oleg (n.1985), Olga (n.1988), Veronica (n.1996)
Barbăroșie Tudor Ion (n.1936) 1942
Barbăroșie Valeriu Emilian (n.1963), soția Larisa (n.1970), Bâtcă Ion (n.1900), soția Grăchina (n.1893), copii: Elena
copii: Emil (n.1994) (n.1932)
Barbăroșie Valeriu Ștefan (n.1965), soția Veronica Bâtcă Mihail (n.1916), soția Maria (n.1918), copii:
(n.1965), copii: Dumitru (n.1984) Haralampie (n.1938), Axenia (n.1941)
Barbăroșie Victor Ion (n.1976) Batcu Iacob (n.1912), soția Alexandra (n.1914), copii:
Valentina (n.1932)
2002
2002
Bărbuță Victor Vladimir (n.1950), soția Valentina (n.1959),
copii: Radu (n.1982), Anastasia (n.1990) Bâtcă Andrei Haralampie (n.1975), soția Ala (n.1972),
copii: Adriana (n.2000), Cătălina (n.2002)
1942
Bâtcă Haralampie Mihai (n.1939), soția Agafia (n.1941),
Bârcă Gavril (n.1887), soția Ioana (n.1890), copii: Dănilă
copii: Serghei (n.1982)
(n.1905), Pavel (n.1917), Tudor (n.1920), Ion (n.1926)
Bâtcă Mihai Haralampie (n.1970) Bejan Ion (n.1899), soția Maria (n.1899), copii: Olga

237
(n.1923), Sofia (n.1930), Alexandra (n.1931), Constantin
Bâtcă P. Ion (n.1952), soția Iulita (n.1950), copii: Ion
(n.1936), Gheorghe (n.1940)
(n.1982), Serghei (n.1984)

M ereni
Bejan Maria (n.1882), copii: Natalia (n.1920)
2002
Bejan Simion (n.1900), soția Maria (n.1909), copii: Teodor
Bătrâncea Olga Tudor (n.1948) (n.1934), Petru (n.1936), Nina (n.1941)
2002 Bejan Zaharia (n.1906), soția Tatiana (n.1910), copii:
Bâzgu Anatolie Petru (n.1962), soția Ana (n.1975) Eufrosenia (n.1936), Liuba (n.1937), Vasile (n.1941)

Bâzgu Leonid Valeriu (n.1969), soția Ina (n.1969), copii: 2002

Adrian (n.1995) Bejan Gheorghe Ion (n.1940), copii: Leonid (n.1975)
Bâzgu Valeriu Afanasie (n.1943), soția Eufrosenia Bejan Serghei Vasile (n.1973), soția Angela (n.1974) copii:
(n.1949), copii: Liudmila (n.1975), Ion (n.1977) Călin (n.1998), Mihaela (n.1998)
Bâzgu Viorica Nicolai (n.1972) 2002
Begal Valeriu Ion (n.1953), soția Valentina (n.1953), copii: Bejenari Alexandru Sava (n.1987), copii: Tatiana (n.1989)
Serghei (n.1978), Natalia (n.1988)
Bejenari Anatolie Efim (n.1954), soția Natalia (n.1952),
1859 copii: Nadejda (n.1982), Igor (n.1988)
Begleț Mihălachi Gherasim (decedat în 1855, în 1850 avea Bejenari Sava Ion (n.1954), soția Uliana (n.1953), copii:
65 ani), soția Vasilca (55 ani), copii: Constantin (24 ani), Ghenadie (n.1977), Iurie (n.1979), Elena (n.1982)
Gheorghe (16 ani), Ion (14 ani), Elisaveta (11 ani) 1859
Begleț Vasile Mihail (31 ani), soția Ecaterina (17 ani) Belciug Gheorghe Petru (61 ani), soția (53 ani)
1942 Belciug Luca Vasile (31 ani)
Begliță Ana (n.1908), copii: Varvara (n.1925), Alexandra Belciug Manole Vasile (decedat în 1854, în 1850 avea
(n.1928), Liuba (n.1930), Olga (n.1940) 38 ani), soția Elena (32 ani), copii: Vasile (12 ani), Elena
Begliță Mihail (n.1915), soția Maria (n.1921) (16 ani)
Belciug Vasile Procopie (decedat în 1851, în 1850 avea
Begliță Vasile (n.1918), soția Domnica (n.1921), copii:
80 ani)
Silvia (n.1942)
2002
2002
Benderschi Vasile Nicolai (n.1961), soția Zinaida (n.1961),
Begleț Nicolai Vasile (n.1955), soția Vera (n.1956), copii:
copii: Maia (n.1987), Sandu (n.1998)
Svetlana (n.1976), Eugeniu (n.1978), Nicolai (n.1984)
Berdaga Vasile Alexandru (n.1954), soția Larisa (n.1960),
Beglița Lidia Alexei (n.1957), copii: Valentin (n.1982) copii: Denis (n.1985), Arteom (n.1991)
Beglița Valeriu Vasile (n.1958), soția Lidia (n.1961), copii: 1942
Alexandru (n.1984), Valeria (n.1993)
Berjan Alexei (n.1911), soția Pelagheia (n.1916), copii:
1942 Eufrosinia (n.1938), Elena (n.1941)
Bejan Cozma (n.1919), soția Agafia (n.1919), copii: Vera Berjan Ana (n.1867)
(n.1940), tata Hariton (n.1880)
Berjan Elena (n.1918), copii: Tamara (n.1939), Teodor
Bejan Efim (n.1912), soția Ioana (n.1919), copii: Ion (n.1941)
(n.1941)
Berjan Grigore (n.1879), soția Varvara (n.1891), copii:
Bejan Gheorghe (n.1908), soția Maria (n.1914), copii: Filip (n.1918), Eugenia (n.1926), Ana (n.1928), Teodora
Elena (n.1939), Agafia (n.1940) (n.1930)
 Berjan Spiridon (n.1869), soția Eugenia (n.1874) 2002
238

2002 Bescheru Anatolie Nicolai (n.1943), soția Maria (n.1957),

copii: Veceaslav (n.1977), Carolina (n.1993)
Berjan Ana Gheorghe (n.1964)
M ereni

2002
Berjan Anatolie Mihai (n.1977), soția Galina (n.1982),
copii: Daniel (n.2000) Bespalov Alexei Petru (n.1964), soția Olga (n.1967), copii:
Ana (n.1986), Lidia (n.1987), Petru (n.1992)
Berjan Grigore Sava (n.1950), soția Vera (n.1954), copii:
Mariana (n.1980), Ana (n.1982), Ghenadie (n.1986) 2002
Berjan Ion Sava (n.1957), soția Elena (n.1956), copii: Bețcu Angela Simion (n.1970), copii: Alina (n.1998),
Nadejda (n.1983), Serghei (n.1985), Alexandra (n.1995) Dumitru (n.1993)

Berjan Liudmila Maxim (n.1944) Bețcu Gheorghe Dumitru (n.1951), soția Liuba (n.1959),
copii: Dumitru (n.1974), Radu (n.1979), nora Mariana
Berjan Melania Filip (n.1939) (n.1982), nepotul Dumitru (n.2000)
Berjan Mihai Sava (n.1954), soția Maria (n.1954), copii: Bețcu Simion Iacob (n.1944), soția Larisa (n.1950), copii:
Viorica (n.1979), Natalia (n.1986) Vladimir (n.1977), nora Maria (n.1984)
Berjan Mihai Zaharia (n.1943), soția Alexandra (n.1951), Bețcu Tudor Iacob (n.1949), soția Valentina (n.1953),
copii: Andrei (n.1981) copii: Vitalie (n.1976), Victoria (n.1981)
Berjan Tudor Simion (n.1934), soția Melania (n.1935) 2002
Berjan Valentin Gheorghe, soția Lidia Bivol Petru Tudor (n.1954), soția Nina (n.1963), copii:
Berjan Valeriu Vasile (n.1970), soția Aliona (n.1975), Nicolai (n.1983)
copii: Vitalie Bivol Vera Ion (n.1961)
Berjan Vasile Zaharia (n.1941), soția Vera (n.1950), copii: 2002
Aliona (n.1981), Tatiana (n.1988)
Blidari Ion Vasile (n.1976), soția Viorica (n.1977)
1859
2002
Bernevescu Vasile Sofronie (24 ani)
Boaghi Leonid Ion (n.1950), soția Lidia (n.1950), copii:
1942 Marin (n.1978), Cristina (n.1986)
Bernevec Eudochia (n.1888), copii: Vasile (n.1920) 1942
Bernevec Vasile (n.1921), soția Teodosia (n.1923) Bocan Teodor (n.1902), soția Eugenia (n.1909), copii:
2002 Maria (n.1929)
2002
Bernevec Andrei Ion , soția Virginia (n.1979), copii: Ana
Bodean Constantin Alexandru (n.1965), soția Galina
Bernevec Grigore Vasile (n.1956), soția Galina (n.1958), (n.1967), copii: Maxim (n.1987), Cătălin (n.2000)
copii: Arcadi (n.1981), Adrian (n.1985)
1942
Bernevec Ion Vasile (n.1948), soția Maria (n.1951), copii:
Boghiu Constantin (n.1913), soția Elena (n.1901) (n.1904),
Serghei (n.1971), Elena (n.1983)
copii: Valentina (n.1935)
Bernevec Maria Simion (n.1952), copii: Anatolie (n.1980),
Boghiu Ion (n.1903), soția Ecaterina (n.1908), copii:
Vitalie (n.1982), Eugeniu (n.1985)
Nadejda (n.1930), Gheorghe (n.1932), Eufrosenia
Bernevec Parascovia Tudor (n.1921) (n.1934), Mihai (n.1939)
Bernevec Victor Vasile (n.1962), soția Valentina (n.1967), Boghiu Onofrei (n.1898), soția Xenia (n.1904), copii:
copii: Victoria (n.1987), Cristina (n.1990) Chilina (n.1924), Nadejda (n.1926)
Boghiu Trofim (n.1878), soția Teodora (n.1882), copii: 1859

239
Maria (n.1918)
Boldan Gheorghe Tudor (63 ani), soția Feocla (42 ani),
1942 copii: Constantin (decedat în 1854, în 1850 avea 16 ani),

M ereni
Toma (19 ani), Ioana (16 ani)
Bojescu Constantin (n.1923), soția Maria (n.1922)
Boldan Ion Gheorghe (30 ani), soția Zinovia (28 ani),
Bojescu Chiril (n.1900), soția Milania (n.1901), copii:
copii: Ana (3 ani), Anastasia (1 an)
Agrepina (n.1922), Grigore (n.1924), Teodora (n.1928),
Alexandra (n.1933), Valentina (n.1933), Maria (n.1935), Boldan Timofte Gheorghe (decedat în 1854, în 1850 avea
Nadejda (n.1936), Gheorghe (n.1934) 25 ani), copii: Dumitru (decedat și născut în 1848)
Bojescu Constantin (n.1905), soția Alexandra (n.1905), 2002
copii: Timofei (n.1929), Gheorghe (n.1934), Irina (n.1942)
Borzic Nicolai Moisei (n.1933), soția Elena (n.1937)
Bojescu Filip (n.1880), soția Varvara (n.1882), copii:
Maria (n.1924), Ion (n.1927), Ana (n.1933) Borzic Tudor Moisei (n.1935), soția Valentina (n.1947)

Bojescu Filip (n.1912), soția Alexandra (n.1920) Bostan Oleg Andrei (n.1974), soția Galina (n.1973), copii:
Ana (n.1996)
Bojescu Ion (n.1918), soția Ioana (n.1920)
1859
2002
Boșcan Gheorghe Dumitru (39 ani), soția Maria (43 ani),
Bojescu Andrei Filip (n.1959) copii: Vasile (16 ani), Grigore (2 ani)
Bojescu Eudochia Ion (n.1930) Boșcan Ion Dumitru (63 ani), soția Parascovia (58 ani)
Bojescu Galina Timofei (n.1967), copii: Ion (n.1991), 1942
Petru (n.2000)
Boț Petru (n.1909), soția Daria (n.1912), copii: Luca
Bojescu Ghenadie Mihai (n.1976), soția Mariana (n.1981), (n.1934), Ștefan (n.1938), Vasile (n.1941), Maria (n.1937)
copii: Cătălin (n.2002)
Boț Tudosia (n.1902), copii: Elena (n.1932), Zinovia
Bojescu Grigore Chiril (n.1924), copii: Tatiana (n.1966) (n.1934)
Bojescu Grigore Filip (n.1941), soția Milania (n.1950), 2002
copii: Ion (n.1978); nora Liudmila (n.1982), nepoata
Andreia (n.2002) Boțan Nicolai Petru (n.1970), soția Lilia (n.1971), copii:
Irina (n.1992), Dorina (n.1995), Gheorghe (n.1998)
Bojescu Maria Ionisie (n.1933)
2002
Bojescu Mihai Grigore (n.1951), soția Maria (n.1954),
copii: Ghenadie (n.1976) Botea Alic Gheorghe (n.1969)

Bojescu Mihai Ion (n.1953), soția Sofia (n.1952), copii: Botea Anatolie Nicolai (n.1965), soția Elena (n.1967),
Natalia (n.1981) copii: Mariana (n.1987), Vera (n.1990), Ion (n.1990)

Bojescu Petru Constantin (n.1949), copii: Liliana (n.1974), Botea Gheorghe Ilarion (n.1939)
Aliona (n.1985), nepotul Cristian (n.1994) Botea Iurie Gheorghe (n.1966), soția Zinaida (n.1965),
Bojescu Vasile Gheorghe (n.1957), soția Lilia (n.1961), copii: Lilia (n.1989), Irina (n.1993), Nicolai (n.2000)
copii: Nadejda (n.1981), Tatiana (n.1983) Botea Liuba Nicolai (n.1957), copii: Tatiana (n.1986)
Bojescu Victor Gheorghe (n.1964), soția Lilia (n.1967) Botea Nicolai Ilarion (n.1934)
Bojescu Victor Grigore (n.1956), soția Ana (n.1951) Botea Nicolai Mihai (n.1953), soția Liuba (n.1954), copii:
Bojescu Victor Timofei (n.1957), soția Tamara (n.1961), Oxana (n.1982), Cristina (n.1990), Olga (n.1994)
copii: Natalia (n.1982), Tatiana (n.1983), Diana (n.1985), Botea Victor Nicolai (n.1961), soția Valentina (n.1962),
Timofei (n.1998) copii: Dorina (n.1985), Ina (n.1988), Liudmila (n.1995)
 2002 Brad Serghei Tudor (n.1970)
M ereni 240

Botezatu Vitalie Nicolai (n.1974), soția Olga (n.1973), Brad Tudor Andrei (n.1951), soția Alexandra (n.1954)
copii: Cristina (n.1995), Dorina (n.1995)
Brad Tudor Petru (n.1938), soția Ana (n.1944)
2002
Brad Zinovia Leon (n.1933)
Botnarenco Larisa Grigore (n.1954), copii: Liudmila
(n.1982) Bradu Dumitru Gheorghe (n.1952), soția Tamara (n.1958),
copii: Igor (n.1977), Ina (n.1981), Eugeniu (n.1985),
1859 Tatiana (n.1987)
Brad Lupu Ion (40 ani), soția Elisaveta (30 ani), copii: Bradu Valentin Gheorghe (n.1961)
Constantin (7 ani), Ana (11 ani), Varvara (5 ani)
Braga Aurelia
Brad Simion Ion (decedat în 1854; în 1850 avea 53 ani),
soția Maria (58 ani), copii: Constantin (26 ani), Nicolae 1942
(decedat în 1854, în 1850 avea 8 ani) Brăileanu Visarion (n.1904), soția Olga (n.1907), copii:
Brad Vasile Ion (44 ani), soția Ioana (38 ani), copii: Toader Varvara (n.1925), Trofim (n.1927), Ștefan (n.1928),
(20 ani), Gheorghe (18 ani), Ion (14 ani), Anton (11 ani), Nicolae (n.1930), Andrei (n.1933), Natalia (n.1933), Ilie
Maria (19 ani), Anastasia (6 ani) (n.1939)
1942 2002
Brad Andrei (n.1913), soția Olga (n.1923) Brăilă Eugeniu Serghei (n.1975), soția Mariana (n.1975),
Brad Anton (n.1911), soția Alexandra (n.1910), copii: copii: Pavel (n.1997)
Iacob (n.1932), Mihai (n.1935), Maria (n.1938), Eudochia Brăilă Serghei Pavel (n.1941), soția Sofia (n.1948), copii:
(n.1940) Alexandru (n.1972)
Brad Costache (n.1887), soția Stepanida (n.1891), copii: 1859
Maria (n.1923), Alexandra (n.1927), Axenia (n.1929),
Andrei (n.1930), Eudochia (n.1934) Brânzan Andrei Simion (24 ani), soția Ecaterina (24 ani),
frații: Grigore (26 ani), Toader (16 ani)
Brad Ion (n.1876), soția Nadejda (n.1894), copii: Vasile
(n.1916), Gheorghe (n.1918), Eufrosenia (n.1924), Sofia 1942
(n.1926), Olga (n.1932) Brânzaniuc Filimon (n.1921), soția Eufrosenia (n.1921),
Brad Ion (n.1913), soția Maria (n.1912), copii: Ivdenia copii: Iulia (n.1941)
(n.1936), Elena (n.1941)
2002
Brad Petru (n.1915), soția Maria (n.1916), copii: Teodor
Brânzilă Grigore Afanasie (n.1955), soția Axenia (n.1952),
(n.1938), Nina (n.1942); sora Fevronia (n.1907)
copii: Alexandru (n.1989)
Brad Pilagheia (n.1891), copii: Vasilița (n.1908)
1942
Bradu Vladimir (n.1908), soția Elena (n.1910), copii:
Andrei (n.1933), Nadejda (n.1935), Ana (n.1938), Ion Brașoveanu Mihai (n.1900), soția Parascovia (n.1901),
(n.1941) copii: Maria (n.1937), Vera (n.1929), Ion (n.1934)

2002 2002

Brad Eugenia Roman (n.1955), copii: Elena (n.1982), Brașovean Maria Alexei (n.1930)
Vasile (n.1995) 2002
Brad Gheorghe Ion (n.1915) Bratacenco Nicolai Achim (n.1942), soția Maria (n.1939),
Brad Olga Tudor (n.1939) copii: Tatiana (n.1977), Veceaslav (n.1973)
Brad Petru Andrei (n.1958), soția Vera (n.1959), copii: Bratacencu Anatolie Nicolai (n.1969), soția Tatiana
Natalia (n.1981), Olesea (n.1987) (n.1976), copii: Mariana (n.1995)
 1942 Brumă Teodor (n.1884), soția Elena (n.1891), copii:

M ereni 241
Varvara (n.1927), Parascovia (n.1928), Neonila (n.1934)
Briceag Pintilie (n.1893), soția Agafia (n.1901), copii:
Vasile (n.1921), Toma (n.1930), Eugenia (n.1931), Iacob Brumă Toma (n.1882), soția Milania (n.1896), copii: Sofia
(n.1932), Maxim (n.1936), Mihai (n.1938), Marina (n.1923), Vera (n.1928), Gori (n.1931), Maria (n.1938)
(n.1941)
Brumă Toma I. (n.1890), soția Grăchina (n.1900), copii:
Briceag Ion (n.1914), soția Parascovia (n.1914), copii: Pavel (n.1926), Olga (n.1928), Teodor (n.1930)
Teodor (n.1934), Simion (n.1936), Sofia (n.1938), Andrei
Brumă Vera (n.1903), copii: Efim (n.1920), Sava (n.1924),
(n.1941)
Ioana (n.1928)
2002
2002
Briceag Afanasie Filip (n.1958), soția Eugenia (n.1951),
Brumă Ala Dumitru (n.1987)
copii: Veceaslav (n.1978), Oleg (n.1981), Ion (n.1982)
Brumă Andrei Ion (n.2000)
Briceag Alexei Tudor (n.1960), soția Stepanida (n.1949),
copii: Viorel (n.1984), Natalia (n.1986) Brumă Ion Simion (n.1951), soția Galina (n.1964), copii:
Octavian (n.1983), Doina (n.1992), Anișoara (n.1993)
Briceag Andrei Ion (n.1945), soția Lidia (n.1948), copii:
Galina (n.1969), Mariana (n.1985) Brumă Lidia Andronic (n.1957), copii: Serghei (n.1978);
nora Veronica (n.1978), nepotul Andrei (n.2001)
Briceag Andrei Ion (n.1969), soția Diana (n.1981), copii:
Doina (n.1997), Daniel (n.2000) Bruma Maria Ion (n.1923)
Briceag Eugenia Pintilie (n.1933) Brumă Nicolai Simion (n.1956), soția Xenia (n.1957),
copii: Radu (n.1984), Olga (n.1986)
Briceag Gheorghe Filip (n.1964)
Brumă Parascovia Pahomi (n.1916)
Briceag Ion Andrei (n.1978), soția Liudmila (n.1977),
copii: Sandu (n.2000), Dorin (n.2002) Brumă Serghei Pavel (n.1953), soția Ana (n.1955), copii:
Alexandru (n.1978), Vitalie (n.1981)
Briceag Maxim Pintilie (n.1936)
Brumă Valentin Ion (n.1941), copii: Arcadie (n.1967)
Briceag Mihai Simion (n.1963), soția Natalia (n.1971),
copii: Mihaela (n.1996), Sanda (n.1999), Ion (n.2000) Brumă Vasile Pavel (n.1952), soția Alexandra (n.1955),
copii: Leonid (n.1977), Igor (n.1980), Nadejda (n.1987)
Briceag Nina Alexei (n.1946), copii: Serghei (n.1967),
Ghenadie (n.1971), Nicolai (n.1974) Brumă Veaceslav Tudor (n.1965), soția Tatiana (n.1968),
copii: Natalia (n.1987), Irina (n.1998)
Briceag Stepanida Andrei (n.1934)
2002
Briceag Valeriu Toma (n.1963), soția Liuba (n.1976),
copii: Serghei (n.1996) Bucicovscaia Claudia Gheorghe (n.1959)
Briceag Victor Petru (n.1963), soția Efimia (n.1964), copii: Buciucianu Boris Arteom (n.1956), soția Maria (n.1959),
Rodica (n.1985), Andrei (n.1987), Sandu (n.1997) copii: Adrian (n.1982), Arteom (n.1985), Artur (n.1988)
1942 1942
Brumă Ana (n.1887), copii: Iochim (n.1917) Buda Afanasie (n.1877), soția Zinovia (n.1887)
Brumă Gori (n.1917), soția Eufrosenia (n.1921) 1859
Brumă Ion (n.1913), soția Parascovia (n.1916), copii: Budiștean Simion Andrei (33 ani), soția Eudochia (28 ani)
Valentin (n.1941)
Budiștean Vasile Anton (41 ani), copii: Serghei (15 ani),
Brumă Sava (n.1887), soția Pilagheia (n.1890), copii: Ion (5 ani)
Gheorghe (n.1927), Constantin (n.1930), Vera (n.1923) 2002
Brumă Simion (n.1902), soția Ana (n.1908), copii: Maria Budișteanu Gheorghe Agafon (n.1957), soția Ana (n.1947),
(n.1919) copii: Iurie (n.1981)
 1859 Buga Ștefan (n.1886), soția Axenia (n.1892)
M ereni 242

Buga Afanasie Grigore (33 ani), soția Varvara (31 ani) Buga Toma (n.1920), soția Vera (n.1920), copii: Petru
(n.1940)
Buga Constantin Gheorghe (43 ani), soția Elena (36 ani),
copii: Petrachi (3 ani), Gheorghe (1 an), Maria (11 ani), Buga Trofim (n.1882), soția Eufrosenia (n.1896)
Zamfira (9 ani) 2002
Buga Dumitru Serghei (63 ani), soția Feodosia (53 ani), Buga Anatolie Afanasie (n.1957), soția Ana (n.1963),
copii: Andrei (18 ani) copii: Ghenadie (n.1983), Victoria (n.1989)
Buga Gheorghe Grigore (28 ani), soția Ana (26 ani) Buga Anatolie Ion (n.1971), soția Nadejda (n.1976), copii:
Buga Ion Anton (38 ani), soția Elena (30 ani), copii: Ana Andrei (n.1995), Alina (n.1999)
(2 ani) Buga Constantin Leon (n.1946), soția Eugenia (n.1954),
Buga Ion Grigore (41 ani), soția Maria (32 ani), copii: copii: Serghei (n.1977), Arcadie (n.1980), Victor (n.1982),
Nadejda (n.1983), Olga (n.1990)
Afanasie (13 ani), Agafia (9 ani), Ana (4 ani)
Buga Galina Ignat (n.1937)
Buga Lefter Grigore (26 ani), soția Parascovia (16 ani)
Buga Gheorghe Tudor (n.1965), soția Aurelia (n.1972),
1942
copii: Andrei (n.1991), Ana (n.1992)
Buga Alexei (n.1880), soția Iulita (n.1887)
Buga Grigore Tudor (n.1954), soția Iulia (n.1960), copii:
Buga Andrei (n.1896), soția Maria (n.1896), copii: Simion Tatiana (n.1983), Mariana (n.1986)
(n.1925), Teodor (n.1928) Buga Ilie Toma (n.1956), soția Larisa (n.1961), copii:
Buga Andrei F. (n.1905), soția Maria (n.1907), copii: Victor (n.1986)
Maria (n.1925), Nina (n.1929), Melania (n.1934), Agafia Buga Ion Toma (n.1949), soția Valentina (n.1949), copii:
(n.1939) Aliona (n.1978), Ina (n.1984)
Buga Andrei Ion (n.1904), soția Alexandra (n.1907), copii: Buga Lion Andrei (n.1920)
Sevastian (n.1931), Ioana (n.1935), Ilarion (n.1940)
Buga Maria Alexei (n.1938)
Buga Dionisie (n.1901), soția Ana (n.1907), copii:
Buga Mihai Toma, soția Maria, copii: Alina, Irina
Ecaterina (n.1932), Gheorghe (n.1939), Constantin
(n.1942), Elena (n.1942) Buga Olga Ștefan (n.1938)
Buga Filat (n.1880), soția Pilagheia (n.1883), copii: Ioan Buga Parascovia Leon (n.1942)
(n.1934) Buga Serghei Dumitru (n.1973), soția (n.1973), copii:
Buga Gheorghe (n.1890), soția Alexandra (n.1897), copii: Victor (n.1999), Dumitru (n.2001)
Parascovia (n.1923), Maria (n.1928), Hristina (n.1930), Buga Serghei Ion (n.1966), soția Svetlana (n.1972), copii:
Afanasie (n.1932), Vera (n.1933), Olga (n.1936) Olga (n.1992), Victor (n.1994)
Buga Ion (n.1906), soția Anastasia (n.1896) Buga Ștefan Toma (n.1959), soția Maria (n.1961), copii:
Buga Ion (n.1907), soția Vera (n.1910), copii: Valentin Dorina (n.1985)
(n.1934), Dumitru (n.1936), Maria (n.1938), Teodora Buga Stepanida Ion (n.1934)
(n.1941)
Buga Tudor Andrei (n.1925)
Buga Leon (n.1910), soția Ana (n.1915), copii: Trofim
Buga Valentin Ion (n.1964), soția Aurelia (n.1968), copii:
(n.1936), Maria (n.1939); soacra Maria (n.1860)
Tatiana (n.1987), Natalia (n.1990), Ion (n.1993), Mihai
Buga Leon (n.1920), soția Nadejda (n.1924) (n.1998)
Buga Marcu (n.1889), soția Maria (n.1896), copii: Marica Buga Vera Efim (n.1910)
(n.1924), Varvara (n.1928), Nadejda (n.1930), Alexandra Buga Vera Leon (n.1920)
(n.1932)
 1859 2002

243
Bujac Doroftei Grigore (45 ani), soția Maria (23 ani), Bujac Alexandra Luca (n.1935)
copii: Constantin (12 ani), Vasile (3 ani), Zamfira (14 Bujac Ana Petru (n.1940)

M ereni
ani), Anica (5 ani)
Bujac Andrei Ion (n.1929), soția Nina (n.1929)
Bujac Mihail Grigore (decedat în 1854, în 1850 avea 45
Bujac Claudia Ion (n.1952), copii: Andrian (n.1981)
ani), soția Anisia (48 ani), copii: Ion (21 ani), soția lui
Elisaveta (20 ani) Bujac Efim Ion (n.1947), soția Valentina (n.1951), copii:
Ina (n.1975), Mariana (n.1979), Liliana (n.1984)
Bulucan Simion Maxim (29 ani)
Bujac Eugenia Cristofor (n.1921)
1942
Bujac Ion Vladimir (n.1946), soția Eugenia (n.1949)
Bujac Afanasie (n.1900), soția Matroana (n.1900), copii:
Maria (n.1925), Nadejda (n.1928), Teodor (n.1930), Profir Bujac Iulia Andrei (n.1970), copii: Maria (n.1991)
(n.1934), Efimia (n.1936), Paulina (n.1940) Bujac Leonid Andrei (n.1966), soția Sofia (n.1966), copii:
Mariana (n.1989), Petru (n.1995)
Bujac Emilian (n.1906), soția Teodora (n.1908), copii:
Mihail (n.1932), Parascovia (n.1941) Bujac Luca Afanasie (n.1922)
Bujac Eremia (n.1903), soția Teodora (n.1902), copii: Efim Bujac Maria Afanasie (n.1925)
(n.1925), Ilie (n.1930), Efrim (n.1935) Bujac Maria Vasile (n.1935)
Bujac Eudochia (n.1886) Bujac Mihai Tudor (n.1960), soția Maria (n.1963), copii:
Alexandru (n.1982), Cristina (n.1988)
Bujac Hristian (n.1875), soția Fevronia (n.1880), copii:
Vladimir (n.1921), Eugenia (n.1923) Bujac Nicolai Mihai (n.1962), soția Lilia (n.1966), copii:
Alexandru (n.1985), Elena (n.1989)
Bujac Ion (n.1904), soția Ana (n.1905), copii: Andrei
(n.1929), Afanasie (n.1931), Parascovia (n.1937), Bujac Olga Ion (n.1939)
Anastasia (n.1939) Bujac Serghei Ion (n.1970), soția Tatiana (n.1973), copii:
Bujac Ion I. (n.1914), soția Vera (n.1921) Valeria (n.1994)
Bujac Tudor Mihai (n.1959), soția Ioana (n.1960), copii:
Bujac Iosif (n.1908), soția Pilagheia (n.1911), copii: Elena
Ion (n.1980), Anastasia (n.1985), Mariana (n.1992)
(n.1937)
Bujac Valeriu Gheorghe (n.1963), soția Larisa (n.1964),
Bujac Lupu (n.1863), soția Ana (n.1892), copii: Cristina
copii: Mariana (n.1985), Otilia (n.1989)
(n.1923), Alexandra (n.1931), Filip (n.1934)
Bujac Valeriu Grigore (n.1959)
Bujac Simion (n.1897), soția Elena (n.1900), copii:
Teodosia (n.1924), Nadejda (n.1926), Ion (n.1938) Bujac Vasile Hristofor (n.1913)

Bujac Teodor (n.1905), soția Ana (n.1908), copii: Ioan Bujac Vasile Ilie (n.1921), soția Daria (n.1926)
(n.1928), Grigore (n.1930), mama Suzana (n.1860) Bujac Vera Ion (n.1952)
Bujac Teodosie (n.1918), soția Natalia (n.1919) Bujac Victor Ion (n.1972)
Bujac Trofim (n.1908), soția Maria (n.1914), copii: Teodor Bujac Vladimir Alexandru, soția Maria (n.1958), copii:
(n.1934), Tamara (n.1939), Valentin (n.1941) Ion (n.1987)

Bujac Vasile (n.1913), soția Olga (n.1916), mama 1942

Eudochia (n.1885) Bujescu Gavril (n.1919), soția Maria (n.1919), copii: Olga
(n.1938), Teodor (n.1940), Ioan (n.1941)
Bujac Vasile (n.1921), soția Daria (n.1926)
2002
Bujac Vladimir (n.1903), soția Ioana (n.1906), copii:
Natalia (n.1927), Ion (n.1930), Petru (n.1932), Teodor Bujor Pavel Dumitru (n.1957), soția Elena (n.1961), copii:
(n.1937) Vitalie (n.1981), Ion (n.1984)
 Bujor Vitalie Pavel (n.1981), soția Angela (n.1981) Bulgaru Vladimir Ion (n.1949), soția Natalia (n.1940),
M ereni 244

Bulahova Svetlana Victor (n.1952) copii: Valentin (n.1974), Mihai (n.1977)

Bulat Ioana Petru (n.1940) Buliga Iacob Nicolai (n.1956), soția Tatiana (n.1959),
copii: Vladimir (n.1980), Alexandru (n.1981)
Bulat Leonid Ion (n.1967), soția Liudmila (n.1972), copii:
Anatolie (n.1991), Grigore (n.1992), Elena (n.1997) 1942
1942 Bunescu Hariton, soția Irina (n.1909), copii: Zinovia
(n.1934), Mihai (n.1938), Cozma (n.1936), Vasile (n.1941)
Bulgaru Ion (n.1908), soția Maria (n.1914), copii: Teodor 1859
(n.1923), Olga (n.1937), Ecaterina (n.1939), Vera (n.1942)
Bunu Feodor Vasile (43 ani), soția Varvara (38 ani), co-
Bulgaru Mihail (n.1910), soția Vera (n.1916), copii: Ion
pii: Aftenie (18 ani), Constantin (6 ani), Nicolae (1 an),
(n.1938), Nina (n.1941); tata Petru (n.1880)
Parascovia (15 ani)
Bulgaru Pavel (n.1898), soția Natalia (n.1900), copii: Petru
Bunu Ion Vasile (40 ani)
(n.1926), Parascovia (n.1928), Ioan (n.1930)
Bulgaru Rodion (n.1913), soția Alexandra (n.1912), co- 1942
pii: Victor (n.1940), Valentina (n.1934); mama Zinovia Bunu Alexandru (n.1914), soția Ana (n.1914), copii: Vera
(n.1882) (n.1934), Constantin (n.1940)
Bulgaru Vasile (n.1906), soția Maria (n.1912), copii: Bunu Iacob (n.1879), soția Feodosia (n.1881), copii: Maria
Valentina (n.1935), Mihail (n.1937), Ștefan (n.1941) (n.1918), Gheorghe (n.1940)
Bulgaru Vasile (n.1921), soția Hristina (n.1923), copii: 2002
Gheorghe (n.1942)
Bunu Anatolie Ion (n.1971), soția Viorica (n.1975), copii:
2002 Sandu (n.1993), Vlad (n.1996)
Bulgaru Boris Ion (n.1959), soția Galina (n.1966), copii: Bunu Constantin Alexandru (n.1955), soția Parascovia
Alexandru (n.1995) (n.1956), copii: Mihai (n.1982), Ion (n.1988)
Bulgaru Domnica Tudor (n.1933)
Bunu Ghenadie Constantin (n.1978), soția Elena (n.1980)
Bulgaru Elena Petru (n.1945)
Bunu Serghei Ion (n.1975), soția Olga (n.1980), copii:
Bulgaru Eudochia Vasile (n.1950), copii: Ana (n.1986) Ion (n.2000)
Bulgaru Gheorghe Ion (n.1969), soția Zinaida, copii: Bunu Vera Ion (n.1946)
Gheorghe (n.1991), Ion (n.1992), Zinaida (n.1990)
1942
Bulgaru Ion Pavel (n.1930), soția Natalia (n.1937)
Burduja Chiril (n.1884), soția Elena (n.1884), copii:
Bulgaru Maria Luchian (n.1919) Cristina (n.1915), Alexandru (n.1923), Gheorghe (n.1925)
Bulgaru Mihai Vasile (n.1936), soția Natalia (n.1940) 2002
Bulgaru Ruslan Boris (n.1979), soția Natalia (n.1982), Burdujan Maria Tudor (n.1949), copii: Octavian (n.1981)
copii: Dan (n.2001)
2002
Bulgaru Serghei Ștefan (n.1968), soția Ana (n.1967), copii:
Burlaciuc Anatolie Vasile (n.1940), soția Maria (n.1945),
Ștefan (n.1990), Ilie (n.1991)
copii: Alexandru (n.1976)
Bulgaru Stepanida Ion (n.1945)
Burlaciuc Tatiana Anatolie, copii: Vlad (n.1993)
Bulgaru Valentina Ion (n.1965), copii: Cristina (n.1986),
Alexandru (n.1989) 1859

Bulgaru Victor Mihai (n.1960), soția Lidia (n.1962), copii: Burlac Toader Grigore (78 ani), soția Maria (69 ani), copii:
Aleona (n.1984), Igor (n.1989) Vasile (25 ani), Zinovia (12 ani)
Bulgaru Victor Tudor (n.1963), soția Ana (n.1963), copii: Burlacu Dumitru Timofei (31 ani), mama Elena (58 ani)
Nadejda (n.1986), Valeriu (n.1992), Adrian (n.1993)
Burlacu Serghei Grigore (63 ani), copii: Ion (25 ani), soția 1942

245
lui Ion Ecaterina (21 ani), copii: Carp (3 ani), Demente (1 an) Caimacan Efim (n.1904), soția Anghelina (n.1914), copii:
2002 Teodor (n.1931), Simion (n.1937)

M ereni
Burlacu Maria Ion Caimacan Grigore (n.1868), soția Daria (n.1875)

Burlacu Valentina Zaharia (n.1938) Caimacan Vasile (n.1904), soția Alexandra (n.1908), copii:
Haralampie (n.1933), Pavel (n.1940)
Burlea Vera Ștefan (n.1961), copii: Vitalie (n.1983)
Caimacanu Catinca (n.1889), copii: Ion (n.1924),
2002 Alexandra (n.1927)
Bușmachiu Vladimir Ștefan (n.1958), soția Maria Caimacanu Irina (n.1897), copii: Mihail (n.1921), Ion
(n.1958), copii: Vladislav (n.1980), Serghei (n.1986), (n.1923), Alexandra (n.1926)
Natalia (n.1986) 2002
1859 Caimacan Ion Ion
But Vasile Lazăr (decedat în 1856 și Constantin în 1850 Caimacan Valeriu Tudor (n.1963), soția Galina (n.1964),
avea 33 ani), copii: Constantin (18 ani), soția lui Ioana (19 copii: Diana (n.1985), Oxana (n.1987), Adrian (n.1993)
ani), frați: Grigore (15 ani), Ilie (11 ani)
1942
2002 Călugăru Nicolae (n.1911), soția Eugenia (n.1916), copii:
Butnicov Liudmila Ilie (n.1972), copii: Dorin (n.1992), Anastasia (n.1937), Gheorghe (n.1941)
Mariana (n.1993), 1942
1942 Căpățină Isachi (n.1897), soția Anisia (n.1896), copii:
Butucel Gheorghe (n.1904), soția Tecla (n.1907), copii: Iacob (n.1923), Parascovia (n.1926), Ioana (n.1928), Toma
Chiril (n.1936) (n.1931), Ana (n.1932)
Căpățină Zaharie (n.1886), soția Efimia (n.1886), copii:
Butucel Ion (n.1903), soția Pilagheia (n.1904), copii:
Petru (n.1923), Alexandra (n.1922), Gheorghe (n.1926),
Nicolae (n.1924), Alexandru (n.1929)
Ion (n.1928)
Butucel Petru (n.1910), soția Iustina (n.1922), copii:
2002
Valentina (n.1942)
Căpățână Efimia Emilian (n.1927)
Butucel Sava (n.1900), soția Anastasia (n.1892), copii:
Ion (n.1939), Vasile (n.1932), Emilian (n.1926), Timofei Căpățână Ion Petru (n.1948), soția Eugenia (n.1953), copii:
(n.1926), Zaharia (n.1928) Irina (n.1989), Serghei (n.1988)
Căpățână Leonid Gheorghe (n.1969), soția Viorica
2002
(n.1978), copii: Irina (n.1996), Lidia (n.1997)
Buzenco Vasile Gherasim (n.1961), soția Ana (n.1961),
Căpățână Mihai Petru (n.1951), soția Liuba (n.1951), copii:
copii: Irina (n.1995), Tudor
Petru (n.1974), nepotul Dumitru (n.2001)
Caburgan Melania Ion (n.1956) Căpățână Tatiana Ion (n.1973), copii: Mihai (n.1993),
1859 Ana (n.1996)

Caimacan Constantin Ion (27 ani), soția Elena (16 ani), Căpățână Veceaslav Gheorghe (n.1962), soția Ana
copii: Nicolae (1 an) (n.1966), copii: Teodor (n.1986), Cristina (n.1998)

Caimacan Ion Pahomie (63 ani), soția Fevronia (48 ani), Căpățână Victor Gheorghe (n.1960), soția Liuba (n.1967),
copii: Andreia (n.1986), Anatolie (n.1989)
copii: Mihail (24 ani), Tanase (16 ani), Elena (20 ani)
1942
Caimacan Ștefan Pahomie (59 ani), soția Maria (51 ani),
copii: Nistor (14 ani), Elena (20 ani) Capșa Ion (n.1912), soția Maria (n.1916), copii: Nicolae
(n.1941)
 2002 Caraman Petru Gheorghe (n.1877), soția Olga (n.1879),
M ereni 246

copii: Maria (n.1916), Vasile (n.1918), Hristina (n.1920)

Capșa Elena Alexandru (n.1945), copii: Nadejda (n.1978)
Caraman Ștefania (n.1900), copii: Vlad (n.1924), Teodor
Capșa Iurie Nicolai (n.1968), soția Natalia (n.1972), copii:
(n.1927), Maria (n.1929), Mihai (n.1934)
Irina (n.1990), Elena (n.2000)
2002
Capșa Victor Ion (n.1957), soția Vera (n.1958), copii:
Anatolie (n.1988) Caraman Alexandra Zaharia (n.1922)
Caraji Mihai Ion (n.1967), soția Larisa (n.1968), copii: Caraman Aliona Anatolie (n.1978)
Sandu (n.1990), Doina (n.1992) Caraman Anatolie Ion (n.1959), soția Maria (n.1960),
1859 copii: Eugeniu (n.1983), Radu (n.1986), Marin (n.1995),
Dan (n.1995)
Caraman Constantin Tănase (33 ani), soția Pilagheia (37
ani), copii: Simion (2 ani), Eugeniu (1 an) Caraman Anatolie Mihai (n.1961)
Caraman Dumitru Andrei (43 ani), soția Safta (41 ani), Caraman Anatolie Petru (n.1960), soția Svetlana (n.1963),
copii: Gheorghe (18 ani), Ion (11 ani), Constantin (9 ani), copii: Rodica (n.1984)
Ana (14 ani), Ecaterina (5 ani) Caraman Anatolie Petru (n.1956)
Caraman Dumitru Ștefan (51 ani), copii: Zamfir (19 ani), Caraman Andrei Petru (n.1963), soția Galina (n.1962),
Gheorghe (12 ani), Grigore (7 ani) copii: Natalia (n.1986), Olga (n.1988)
Caraman Iovu Dumitru (22 ani), soția Elisaveta (18 ani) Caraman Ion Gheorghe (n.1955), soția Valentina (n.1959),
Caraman Simion Dumitru (25 ani), soția Soltana (25 ani) copii: Viorica (n.1981), Alexandru (n.1984), Leonid
(n.1989)
Caraman Tanase Platon (68 ani), copii: Ion (28 ani), soția
Elena (25 ani), copii: Gheorghe (1 an) Caraman Ion Tudor (n.1940)

1942 Caraman Isidor Ananii (n.1927),

Caraman Ananie (n.1882), soția Maria (n.1892), copii: Caraman Lidia Deomid (n.1953)
Petru (n.1916), Gheorghe (n.1923), Isidor (n.1926), Caraman Maria Dumitru (n.1930)
Alexandra (n.1932), Ioana (n.1933), Olga (n.1935)
Caraman Mihai Gheorghe (n.1964), soția Valentina
Caraman Arion (n.1900), soția Ecaterina (n.1902), copii: (n.1964), copii: Nadejda (n.1989), Andrei (n.1982)
Petru (n.1927)
Caraman Mihai Petru (n.1968)
Caraman Diomid (n.1915), soția Natalia (n.1916)
Caraman Natalia Tudor (n.1970), copii: Dorin (n.1990)
Caraman Dumitru (n.1885), soția Hristina (n.1886)
Caraman Petru Vasile (n.1959)
Caraman Haralampie (n.1910)
Caraman Ștefan Ion (n.1941)
Caraman Ion (n.1909), soția Alexandra (n.1915), copii:
Caraman Ștefan Vasile (n.1954), soția Elena (n.1957),
Ștefan (n.1941)
copii: Natalia (n.1980), Andrei (n.1982)
Caraman Ion (n.1913), soția Elena (n.1916), copii: Valentin
Caraman Tudor Petru (n.1951), soția Zinaida (n.1950),
(n.1938)
copii: Tatiana (n.1978), Rodica (n.1986)
Cărăman Mihai (n.1914), soția Olga (n.1915), copii: Ion
Caraman Vera Alexandru (n.1936)
(n.1937), Teodor (n.1938), Teodosia (n.1940)
Caraman Vera Tudor (n.1930)
Caraman Petru (n.1877), soția Olga (n.1880), copii: Vasile
(n.1918), Maria (n.1919), Hristina (n.1923) Caraman Vera Vasile (n.1948)
Caraman Petru (n.1877), soția Olga (n.1873), copii: Vasile Caraman Vera Visarion (n.1925)
(n.1918), Hristina (n.1923) Caraman Victor Gheorghe (n.1960), soția Tamara (n.1963),
Caraman Petru (n.1894) copii: Olesea (n.1983), Diana (n.1988), Gheorghe (n.1992)
Caraman Victor Petru (n.1961), soția Galina (n.1960), Catărău Grigore Efim (n.1936)

M ereni 247
copii: Ion (n.1990), Svetlana (n.1998)
1942
Caraman Xenia Gavril (n.1933)
Cazacenco Gavril (n.1928)
Caramnov Anatolie Alexandru (n.1951), soția Liuba 1942
(n.1951)
Cazacu Alexandru (n.1902), soția Ecaterina (n.1905), co-
Carauș Nicolai Petru (n.1965) pii: Elisaveta (n.1926), Ioan (n.1928), Emanuil (n.1929),
Cârlan Valeriu Alexei (n.1965), soția Nina (n.1961), copii: Filip (n.1932), Ioana (n.1934), Gheorghe (n.1936),
Vitalia (n.1988), Valeria (n.1997) Eugenia (n.1941)

1859 Cazacu Andrei (n.1919), soția Ana (n.1923)

Cârlig Grigore Dănilă (33 ani), soția Elena (27 ani) Cazacu Daria (n.1912), copii: Sofia (n.1934), Elena
(n.1939)
Cârlig Ion Dănilă (26 ani), soția Alexandra (23 ani)
Cazacu Dumitru (n.1916), soția Alexandra (n.1922), copii:
Cârlig Ion Ștefan (36 ani), soția Sofronia (35 ani), copii: Tatiana (n.1938), Maria (n.1942)
Constantin (13 ani), Elena (15 ani), Axenia (11 ani)
Cazacu Iacob (n.1884), soția Teodosia (n.1882), copii:
1942 Maria (n.1920), Stepanida (n.1922), Alexandra (n.1924),
Cârlig Afanasie (n.1912), soția Alexandra (n.1912), copii: Ecaterina (n.1932)
Maxim (n.1931), Maria (n.1933), Milania (n.1935) Cazacu Ion (n.1911), soția Marina (n.1914), copii: Marina
Cârlig Nicolae (n.1909), soția Ecaterina (n.1911), copii: (n.1938), Nina (n.1940)
Elena (n.1928), Maria (n.1933), Liuba (n.1931), Sofia Cazacu Serghei (n.1918), soția Maria (n.1921), copii:
(n.1935), Parascovia (n.1939) Fevronia (n.1941)
2002 Cazacu Zaharia (n.1922), soția Eudochia (n.1922), copii:
Petru (n.1942)
Cârlig Andrei Mihai (n.1951), soția Eugenia (n.1952),
2002
copii: Mihai (n.1982), Ion (n.1987)
Cazacu Efim Ion (n.1958), soția Tamara (n.1960), copii:
Cârlig Serghei Andrei, soția Tatiana (n.1980), copii:
Ion (n.1979), Iurie (n.1980), Mariana (n.1982)
Sabrina (n.2001)
Cazacu Elena Dumitru (n.1952)
Cârlig Valeriu Maxim (n.1968)
Cazacu Emilian Ion (n.1946), soția Valentina (n.1950),
Cârlig Zinovia Timofei (n.1955), copii: Natalia (n.1979);
copii: Ghenadie (n.1972), Serghei (n.1975); nora Irina
nepotul Serghei (n.1988), nepoata Adelina
(n.1980)
1859 Cazacu Eugenia Alexandru (n.194?)
Carp Constantin Tudosie (35 ani), soția Maria (30 ani), Cazacu Filip Alexandru (n.1933), soția Maria (n.1935)
copii: Ion (7 ani), Elena (10 ani), Zinovia (1 an)
Cazacu Ion Timofei (n.1952), soția Ana (n.1962), copii:
Carp Luca Tudosie (31 ani) Elena (n.1983), Nina (n.1991); nepoata Ana (n.2002)
2002 Cazacu Mihai Ion (n.1951), soția Eugenia (n.1952), copii:
Carp Natalia Afanasie (n.1936) Ina (n.1975), Valentin (n.1976), Ana (n.1984)

Carp Serghei Gheorghe (n.1966), soția Valentina (n.1966), Cazacu Mircea Gheorghe (n.1962), soția Maria (n.1967),
copii: Gheorghe (n.1990), Irina (n.1992) copii: Sandu (n.1990), Doinița (n.1993)

Catană Svetlana Sidor (n.1972) Cazacu Tamara Mihai (n.1926)

Catărău Ion Petru (n.1954), soția Teodora (n.1956), copii: Cazacu Tudor Timofei (n.1961), soția Ecaterina (n.1960),
Vasile (n.1983), Svetlana (n.1986) copii: Svetlana (n.1989), Snejana (n.1994)
 2002 1859
M ereni 248

Ceban Aurelia Ion (n.1943) Cerescu Dumitru Grigore (45 ani), soția Marghioala (28
ani), copii: Gheorghe (1 an), Ecaterina (16 ani)
Ceban Serghei Ion
Cerescu Nicolae Luchian (57 ani), soția Elena (47 ani),
Cecan Olga Petru (n.1953)
copii: Ion (17 ani), Maria (13 ani), Elena (11 ani)
Celan Andrei Trofim (n.1960), soția Galina (n.1962), copii:
Ciorescu Constantin Toader (25 ani), soția Elena (20 ani),
Natalia (n.1983), Aleona (n.1986)
copii: Olimpiada (2 ani)
Celan Ilie Arsenie (n.1946), soția Natalia (n.1952), copii:
Ciorescu Toader Constantin (decedat în 1852, în 1850
Veceaslav (n.1970), Natalia (n.1978), Andrei (n.1981), Ion
avea 64)
(n.1984), nepotul Valentin (n.2001)
Ciorescu Zamfir Toader (33 ani), soția Ecaterina (22 ani),
Celan Ilie Teodosie (n.1946), soția Veronica (n.1948),
copii: Matei (1 an), Reveca (5 ani)
copii: Grigore (n.1981)
1942
Celan Ion Mihai (n.1963), soția Svetlana (n.1962), copii:
Olga (n.1986), Mihai (n.1990) Ciorăscu Eudochia (n.1882), nepoata Maria (n.1936)
Celan Ion Trofim (n.1956), soția Olga (n.1961), copii: Ciorescu Ion (n.1911), soția Ana (n.1914), copii: Teodor
Eugeniu (n.1982), Trofim (n.1991) (n.1935), Maria (n.1937), Dumitru (n.1939), Minodora
(n.1941)
Celan Leonid Ilie (n.1973), soția Olga (n.1973), copii:
Sandu (n.1996), Victor (n.1997) Ciorescu Sidor (n.1917), soția Maria (n.1917), copii: Petru
(n.1924), Elena (n.1935), Mihail (n.1937), Olga (n.1939),
Celan Leonid Ilie (n.1973), soția Olga (n.1973), copii:
Andrei (n.1941)
Sandu (n.1996), Victor (n.1997)
2002
Celan Marfa Mihai (n.1912)
Cerescu Ana Ștefan (n.1913)
Celan Mihai Fedosei (n.1933), soția Ioana (n.1933)
Cerescu Andrei Isidor (n.1941), soția Lidia (n.1946), copii:
Celan Mihai Serghei (n.1955)
Dorina (n.1983)
Celan Nicolai Mihai (n.1958), soția Tamara (n.1961),
Cerescu Andrei Mihai (n.1963), soția Maria (n.1963),
copii: Oleg (n.1982), Viorel (n.1986), Ina (n.1990)
copii: Cristina (n.1985), Tatiana (n.1988)
Celan Nicolai Zosim (n.1949)
Cerescu Dumitru Ion (n.1939), soția Ana (n.1950)
Celan Trofim Zosim (n.1930), soția Nina (n.1934) Cerescu Leonid Mihai (n.1965), soția Feodosia (n.1968),
Celan Tudor Mihai (n.1956), soția Sofia (n.1955), copii: copii: Angela (n.1988), Mihai (n.1990)
Roman (n.1983), Tatiana (n.1988) Cerescu Marcel Dumitru (n.1967), soția Teodora (n.1980),
Celan Vitalie Alexandru (n.1973) copii: Marius (n.2002)
Cemaga Nicolai Alexandru (n.1972), soția Viorica Cerescu Maria Efim (n.1917)
(n.1973), copii: Daniela (n.1995) Cerescu Mihai Andrei (n.1972), copii: Mihaela (n.1997)
1859 Cerescu Mihai Esidor (n.1937), soția Maria (n.1943),
Cercel Grigore Lupu (53 ani), soția Maria (44 ani), copii: copii: Ion (n.1972)
Luca (25 ani), Constantin (21 ani) Cerescu Olga Marcu (n.1936)
1942 Cerescu Vitalie Andrei (n.1969)
Cercel Grigore (n.1901), copii: Mina (n.1922), Maria 1859
(n.1935)
Cerneavschi Simion Vasile (31 ani)
2002
2002
Cercel Antonina Cozma (n.1952), copii: Aurelia (n.1972),
ginerele Andrei (n.1979) Cernei Elena Nicolai (n.1923)
Cernicov Ina Nicon (n.1946) 2002

M ereni 249
Cernigovscaia Veronica Ion (n.1935) Chirică Anatolie Eremei (n.1950), soția Liuba (n.1954),
copii: Dumitru (n.1975), Angela (n.1978), Leonid (n.1983)
Cherpec Andrei Tudor (n.1985), soția Liudmila (n.1984)
Chirică Dorel Ion (n.1971), soția Ana (n.1975), copii: Dana
Cherpec Liuba Eremei (n.1945) (n.1994), Laura (n.1999)
1859 Chirică Dumitru Anatolie (n.1975), copii: Maria (n.1998)
Chetraru Nicolae Luchian (33 ani), soția Maria (25 ani), Chirică Ecaterina Nicolai (n.1929)
copii: Vasile (5 ani), Ioana (2 ani)
Chirică Eudochia Ion (n.1918)
2002
Chirică Iacob Constantin (n.1949), soția Valentina
Chetrari Serghei Demian (n.1953), soția Maria (n.1956), (n.1949), copii: Nicolai (n.1987)
copii: Igor (n.1983) Chirică Ion Andrei (n.1927), soția Liuba (n.1933), copii:
1942 Maria (n.1957)

Chiper Mihail (n.1890), soția Ana (n.1890), copii: Teodor Chirică Ion Ștefan (n.1949), soția Valentina (n.1951),
(n.1924), Panteleimon (n.1926); mama Eugenia (n.1870) copii: Viorel (n.1975)

Chiper Serghei (n.1914), soția Alexandra (n.1920) Chirică Iurie Iacob (n.1972), soția Valentina (n.1968),
copii: Eugenia (n.1994), Ecaterina (n.1997)
2002
Chirică Maria Trofim (n.1958), copii: Serghei (n.1982),
Chiperi Afanasie Tudor (n.1953), soția Natalia (n.1957), nepotul Trofim (n.1998)
copii: Serghei (n.1979)
Chirică Mihai Ștefan (n.1956)
1859
Chirică Parascovia Profir (n.1936), copii: Marcel (n.1978)
Chirică Toader Mihail (66 ani), soția Ecaterina (54 ani), Chirică Tamara Matvei (n.1962), copii: Valentin (n.1981),
copii: Ion (23 ani), Zaharia (21 ani), Anton (14 ani), Tatiana (n.1983), Ghenadie (n.1986); nepoata Valeria
Aculina (18 ani) (n.2002)
1942 Chirică Tudor Gheorghe (n.1956), soția Valentina (n.1960),
Chirică Burduja (n.1884), soția Elena (n.1884), copii: copii: Dora (n.1981), Natalia (n.1984), Valentin (n.1990)
Alexandru (n.1923), Hristina (n.1916), Gheorghe (n.1925) Chirică Vasile Ștefan (n.1953), soția Eufrosenia (n.1957),
copii: Serghei (n.1977)
Chirică Constantin (n.1910), soția Eudochia (n.1918)
Chirică Vera Ion (n.1951), copii: Angela (n.1976)
Chirică Emilian (n.1908), soția Maria (n.1909), copii:
Ștefan (n.1934), Gheorghe (n.1941) Chirică Victor Ion (n.1959)

Chirică Eremia (n.1919), soția Ana (n.1920), copii: Teodor Chirică Vladimir Ștefan (n.1961), soția Valentina (n.1964),
(n.1941) copii: Ion (n.1985), Elena (n.1988)

Chirică Ion (n.1905), soția Ana (n.1905), copii: Eufrosenia 1942

(n.1935) Chirilă Luchian (n.1884), copii: Natalia (n.1923), Ion
(n.1926), Maria (n.1932), Macar (n.1928)
Chirică Ion Hr. (n.1896), soția Pilagheia (n.1898), co-
pii: Ștefan (n.1919), Ana (n.1926), Gheorghe (n.1927), 1942
Pantelie (n.1929), Trofim (n.1933), Tudor (n.1942) Chirilenco Iacob (n.1915), soția Alexandra (n.1915), copii:
Chirică Parascovia (n.1886), copii: Elisaveta (n.1920), Elena (n.1940), Ana (n.1942)
Lucheria (n.1925) Chirilenco Ion (n.1891), soția Efimia (n.1893), copii: Efim
Chirică Vasile (n.1926), frați: Alexandra (n.1920), Ion (n.1927), Teodor (n.1929), Ion (n.1917)
(n.1920), Ilie (n.1927), Olga (n.1930)
 Chirilenco Ștefan (n.1923), soția Eufrosenia (n.1923), Chiriță Pavel (n.1912), soția Fevronia (n.1916), copii: Olga
250

copii: Mihail (n.1942) (n.1938), Maria (n.1942), tata Dumitru (n.1877)

Chirilenco Teodor (n.1912), soția Axenia (n.1916), copii: Chiriță Petru (n.1913), soția Maria (n.1914), copii: Elena
M ereni

Vasile (n.1938) (n.1938), Tamara (n.1939), Ștefan (n.1942)

2002
Chiriță Teodor (n.1891), copii: Pavel (n.1921), Afanasie
Chirilenco Dumitru Iacob (n.1944), soția Olga (n.1946) (n.1927), Efim (n.1930), Teodosia (n.1929)
Chirilenco Igor Dumitru (n.1971), soția Aliona (n.1975), Chiriță Trofim (n.1870), soția Matroana (n.1872), copii:
copii: Artur (n.1998) Elena (n.1938)
Chirilenco Ion Iacob (n.1948), soția Tamara (n.1949) 2002
Chirilenco Valentina Iacob (n.1937) Chiriță Alexandra Gheorghe (n.1930)
Chirilenco Vasile Iacob (n.1943), soția Olga (n.1946), Chiriță Anatolie Efim (n.1967), soția Stela (n.1974), copii:
copii: Ion (n.1982) Sandu (n.1993), Mihai (n.1997)
Chirilenco Veronica Vasile (n.1978) Chiriță Anatolie Tudor (n.1966), soția Veronica (n.1971),
copii: Mihai (n.1993), Ana – Maria (n.2001)
Chirilenco Vitalie Ion (n.1974), soția Rodica (n.1975),
copii: Ion (n.1996), Aneta (n.2001) Chiriță Andrei Efim (n.1958), soția Maria (n.1958), copii:
Olga (n.1988), Serghei (n.1990)
Chirilenco Vladimir Iacob (n.1954), soția Olga (n.1959),
copii: Nadejda (n.1986) Chiriță Dumitru Iacob (n.1930)
1942 Chiriță Efim Doroftei (n.1922), soția Tamara (n.1931)
Chirilov Vladimir (n.1872) Chiriță Gheorghe Tudor (n.1964), soția Tatiana (n.1971),
copii: Răzvan (n.1998), Dragoș (n.1992)
1859
Chiriță Igor Zaharia (n.1973)
Chiriță Alexandru Axente (40 ani), soția Aftenia (38 ani),
copii: Maria (6 ani) Chiriță Ion Petru (n.1956), soția Irina (n.1959), copii: Olga
(n.1978), Tatiana (n.1982), Nelea (n.1992), Maria (n.1994)
Chirtoacă Iacob Maxim (27 ani), soția Maria (20 ani)
Chiriță Olga Ion (n.1933)
Chirtoacă Maxim Chiril (50 ani), soția Ioana (47 ani),
copii: Silvestru (24 ani), Parascovia (15 ani) Chiriță Serghei Tudor (n.1970)

1942 Chiriță Tudor Alexei (n.1924), soția Maria (n.1927)

Chiriță Mihail (n.1914), soția Eugenia (n.1923), copii: Chiriță Vasile Dumitru (n.1957)
Olga (n.1943) Chiriță Vasile Iacob (n.1943), soția Lidia (n.1950)
Chiriță Agafia (n.1888), copii: Dumitru (n.1921), Teodor Chiriță Zaharia Gavril (n.1942), soția Eudochia (n.1944)
(n.1924)
2002
Chiriță Emilian (n.1902), surori: Maria (n.1906), Efimia
Chirtoacă Andrei Gheorghe (n.1952), soția Maria (n.1953),
(n.1907)
copii: Elena (n.1989)
Chiriță Gavril (n.1900), soția Maria (n.1911), copii: Mihail
Chirtoacă Natalia Mihai
(n.1935), Olga (n.1938), Zaharia (n.1942)
1942
Chiriță Iacob (n.1890), soția Ana (n.1901), Parascovia
(n.1922), Maria (n.1907), Alexandra (n.1905), Dumitru Chisnescu Dănilă (n.1909), soția Vasilisa (n.1909), copii:
(n.1909), Nadejda (n.1900), Teodora (n.1922), Olga Ioan (n.1930), Nina (n.1933), Elena (n.1934), Constantin
(n.1936), Vasile (n.1940) (n.1938), Agafia (n.1929)
Chiriță Nichita (n.1887), soția Varvara (n.1907), copii: Chisnescu Ilie (n.1877), soția Parascovia (n.1877), sora
Vasile (n.1927), Ion (n.1930), Mihai (n.1938) Maria (n.1870)
 2002 Cimpoeș Alexandru Tudor (n.1949), soția Valentina

251
(n.1954), copii: Elena (n.1975), Ina (n.1981)
Chișcă Andrei Gheorghe (n.1958), soția Valentina
(n.1959), copii: Andrei (n.1979), Leonid (n.1987) 1859

M ereni
Chitic Gheorghe Petru (n.1953), soția Veronica (n.1953) Cioban Andrei Lupu (28 ani), soția Maria (24 ani), copii:
Timofei (1 an)
1859
Cioban Constantin Feodor (decedat în 1856)
Cibotaru Andrei Chirilă (26 ani), soția Maria (27 ani),
copii: Aftenie (1 an) Cioban Constantin Pavel (decedat în 1855, în 1850 avea
37 ani), soția Ioana (34 ani), copii: Gheorghe (15 ani),
Cibotaru Constantin Ion (36 ani), soția Ecaterina (36 ani), Elena (18 ani), Elisaveta (16 ani)
copii: Nicolae (14 ani)
Cioban Dumitru Grigore (59 ani), copii: Constantin (20
Cibotaru Grigore Vasile (58 ani), soția Feodosia (55 ani), ani), Irina (18 ani), Agafia (15 ani)
copii: Alexei (26 ani), Ioana (12 ani), Elisaveta (10 ani)
Cioban Grigore Maxim (41 ani), soția Zamfira (34 ani),
1942 copii: Grigore (9 ani), Elisaveta (12 ani), Ana (7 ani)
Cibotaru Alexandru (n.1911), soția Sofia (n.1913), copii: Cioban Ion Lupu (38 ani), soția Elena (34 ani), copii:
Valentina (n.1938), Elena (n.1940) Constantin (3 ani), Maria (9 ani), Varvara (5 ani), Pilagheia
Cibotaru Alexei (n.1911), soția Vasilița (n.1911), copii: (1 an)
Andrei (n.1935), Pilagheia (n.1942) Cioban Sava Maxim (25 ani), mama Tatiana (60 ani)
Cibotaru Macari (n.1872), soția Daria (n.1892), copii: Ciobanu Ion Filip (24 ani), soția Pilagheia (19 ani)
Valentina (n.1924)
Ciobanu Luca Filip (26 ani), soția Eudochia (26 ani), copii:
Cibotaru Nicolae (n.1923), soția Maria (n.1920), copii: Ion (6 ani), Calistrat (3 ani)
Teodor (n.1934), Dumitru (n.1941)
1942
Cibotaru Sava (n.1893), soția Alexandra (n.1894)
Ciobanu Ana (n.1902), copii: Andrei (n.1919), Alexei
Cibotaru Ștefan (n.1913), soția Ecaterina (n.1919), copii: (n.1926), Maria (n.1928), Nina (n.1942); tata Dănilă
Ion (n.1941) (n.1860)
Cibotaru Trofim (n.1905), soția Alexandra (n.1905); mama Ciobanu Anisia (n.1870), copii: Ion (n.1918), Andron
Alexandra (n.1862) (n.1920)
2002 Ciobanu Artimon (n.1903), soția Vera (n.1910)

Cibotari Victor Tudor (n.1964) Ciobanu Efim (n.1900), soția Ana (n.1901)
Ciobanu Efim (n.1918), soția Tamara (n.1922)
Cibotaru Elena Gheorghe (n.1950), copii: Ion (n.1978),
Valentina (n.1976); nepoata Tatiana (n.1998) Ciobanu Emilian (n.1912), soția Alexandra (n.1915), copii:
Ion (n.1935), Maria (n.1937), Elena (n.1940)
Cibotaru Maria Mihai (n.1940)
Ciobanu Filip (n.1884), soția Xenia (n.1894), copii: Teodor
Cibotaru Nicolai (n.1949), soția Valentina (n.1952), co- (n.1923), Nadejda (n.1926), Olga (n.1929), Ion (n.1931)
pii: Natalia (n.1981), Mariana (n.1984), nepoata Jasmina
(n.2002) Ciobanu Gheorghe (n.1919), soția Teodora (n.1923), copii:
Olga (n.1942)
Cibotaru Petru Ștefan (n.1952), soția Valentina (n.1953),
Ciobanu Hariton (n.1916), soția Parascovia (n.1917),
copii: Liudmila (n.1984)
copii: Anatolie (n.1941)
Cibotaru Ștefan Sava (n.1913)
Ciobanu Iovu (n.1905), soția Alexandra (n.1902), copii:
Cibotaru Vasile Gheorghe (n.1955) Axenia (n.1926), Nadejda (n.1928), Teodor (n.1930),
Dumitru (n.1936), Ion (n.1938), Nicolae (n.1942)
Cicoboc Leonid Ștefan (n.1971), copii: Cristina (n.1993),
Andrei (n.1994) Ciobanu Petru (n.1911), soția Vasilița (n.1913), copii: Ion
(n.1935), Teodor (n.1938), Natalia (n.1940)
 Ciobanu Petru (n.1888), soția Ana (n.1891), copii: Ion Ciobanu Efim Gheorghe (n.1946), soția Anastasia
252

(n.1915), Vasile (n.1920), Iulia (n.1926), Teodor (n.1928), (n.1950), copii: Ion (n.1981)
Maria (n.1930)
Ciobanu Florin Androne (n.1943), soția Lidia (n.1950),
M ereni

Ciobanu Simion (n.1892), soția Efimia (n.1896) copii: Ina (n.1975), Carolina (n.1986)
Ciobanu Sofia (n.1915), copii: Valentin (n.1938) Ciobanu Ghenadie Ion (n.1971)
Ciobanu Teodor (n.1912), soția Sonea (n.1912), copii: Ciobanu Gheorghe Efim (n.1939), soția Maria (n.1949),
Alexandra (n.1934), Olga (n.1936), David (n.1942) copii: Radu (n.1976), Efim (n.1984)
Ciobanu Toma (n.1905), soția Olga (n.1914), copii: Tamara Ciobanu Gheorghe Petru (n.1942), soția Maria (n.1948)
(n.1935)
Ciobanu Gheorghe Simion (n.1950), soția Valentina
Ciobanu Vartolomei (n.1885), soția Anastasia (n.1900), (n.1951), copii: Diana (n.1984), Viorel (n.1975)
copii: Nicolae (n.1921)
Ciobanu Gheorghe Vasile (n.1933), soția Eufrosenia
2002 (n.1935)
Ciobanu Agafia Petru (n.1911) Ciobanu Grigore Vasile (n.1961), soția Liudmila (n.1966),
copii: Ghenadie (n.1984), Diana (n.1986), Cristina
Ciobanu Alexandra (n.1970), mătușa Racu Zinaida Efim
(n.1991), Grigore (n.1993)
(n.1951), unchiul Vladimir Popov (n.1952)
Ciobanu Igor Valeriu (n.1978), soția Alexandra (n.1981),
Ciobanu Alexandra Petru (n.1952)
copii: Valeria (n.1999)
Ciobanu Alexandru Ion (n.1959), soția Lidia (n.1960),
Ciobanu Ilie Gheorghe (n.1952), soția Vera (n.1957), copii:
copii: Lilian (n.1981), Tatiana (n.1986)
Ion (n.1981), Natalia (n.1979), Mariana (n.1989)
Ciobanu Ana Iacob (n.1950), copii: Aliona (n.1977)
Ciobanu Ion Iovu (n.1938), soția Maria (n.1942)
Ciobanu Anastasia Constantin (n.1953), copii: Serghei
Ciobanu Ion Petru (n.1935), soția Olga (n.1939)
(n.1978)
Ciobanu Ion Vasile (n.1924)
Ciobanu Anatolie Efim (n.1970), soția Angela (n.1976),
copii: Nicolai (n.1993), Andrian (n.1994), Cristian Ciobanu Leonid Efim (n.1972), soția Ana (n.1976), copii:
(n.1998), Anastasia (n.2000) Liudmila (n.1998), Igor (n.1999)
Ciobanu Anatolie Gheorghe (n.1957), soția Vera (n.1962), Ciobanu Leonid Gheorghe (n.1970)
copii: Serghei (n.1986), Eugeniu (n.1989) Ciobanu Lidia Simion (n.1959)
Ciobanu Anatolie Hariton (n.1941), soția Vera (n.1948), Ciobanu Lilia Tudor (n.1968), copii: Cristina (n.1990)
copii: Serghei (n.1973)
Ciobanu Liliana Gheorghe (n.1987)
Ciobanu Anatolie Ion (n.1958), soția Valentina (n.1959),
copii: Tatiana (n.1983), Ion (n.1985) Ciobanu Maria Andrei (n.1926)

Ciobanu Artimon Petru (n.1961), soția Ana (n.1965), copii: Ciobanu Maria Emanuil (n.1911)
Tatiana (n.1984), Olga (n.1988) Ciobanu Maria Ion (n.1957), copii: Iurie (n.1978), Viorel
Ciobanu Aurelia Tudor (n.1959) (n.1981)

Ciobanu Boris Petru (n.1963), soția Valentina (n.1965), Ciobanu Marin Gheorghe (n.1971), soția Daniela (n.1976),
copii: Serghei (n.1986), Alexandru (n.1987), Veronica copii: Daniel (n.1996)
(n.1994) Ciobanu Matvei Vasile (n.1960), soția Ecaterina (n.1956),
copii: Alexandru (n.1986), Radu (n.1990)
Ciobanu Dumitru Ion (n.1956), soția Natalia (n.1958),
copii: Irina (n.1984) Ciobanu Mihai Emilian (n.1955), soția Zinaida (n.1960),
copii: Denis (n.1982), Irina (n.1988), Maxim (n.2002)
Ciobanu Efim Emilian (n.1947), soția Paulina (n.1950),
copii: Arcadie (n.1987) Ciobanu Mihai Gheorghe (n.1950), soția Nina (n.1954)
Ciobanu Mihai Ion (n.1954), soția Maria (n.1955), copii: Ciobanu Vasile Ion

253
Serghei (n.1978), Victor (n.1980), Anatolie (n.1983) Ciobanu Veceaslav Ion (n.1976), soția Silvia (n.1978),
Ciobanu Mihai Ion , soția Liudmila , copii: Alexandru copii: Doinița (n.1995), Dan (n.1997)

M ereni
(n.1991), Mihai (n.1999) Ciobanu Vera Andrei (n.1954), copii: Liudmila (n.1978),
Ciobanu Nadejda Efim (n.1974), copii: Sandu (n.1993) Andrei (n.1985)
Ciobanu Victor (n.1957), soția Eugenia (n.1961), copii:
Ciobanu Nicolai Gheorghe (n.1970), soția Natalia (n.1981)
Gheorghe (n.1980), Maria (n.1986)
Ciobanu Nicolai Tudor (n.1935), soția Valentina (n.1939)
Ciobanu Victor Tudor (n.1956), soția Vera (n.1959), copii:
Ciobanu Olga Efim (n.1952), copii: Andrei (n.1988) Valentina (n.1987), Ion (n.1988)
Ciobanu Olga Iovu (n.1914) Ciobanu Viorel Mihai (n.1974)

Ciobanu Petru Iovu (n.1935), soția Maria (n.1936) Ciobanu Vitalie Ion (n.1973), soția Natalia (n.1978), copii:
Cătălin (n.2000), Ion (n.2001)
Ciobanu Rodica Mihai (n.1972), copii: Svetlana (n.1993),
Ciobanu Vitalie Luchian (n.1974)
mama Sofia (n.1951)
Ciocoboc Ștefan Ion (n.1938)
Ciobanu Serghei Gheorghe (n.1970)
1859
Ciobanu Serghei Ion (n.1970), soția Galina (n.1974), copii:
Maria (n.1994), Veronica (n.1995) Ciocan Constantin Axente (41 ani), soția Elisaveta (28
ani), copii: Alexandru (10 ani), Gheorghe (1 an)
Ciobanu Serghei Nicolai (n.1960), soția Nina (n.1965),
copii: Mihaela (n.1992) Ciocan Iacob Arsente (30 ani), soția Pilagheia (22 ani)

Ciobanu Stela Vladimir, copii: Andrei (n.1988), Ilie Ciocan Niță Simion (decedat în 1854, în 1850 avea 55 ani),
(n.1992), Nicoleta (n.1995) soția Maria (48 ani), copii: Vasile (16 ani)

Ciobanu Teodora Simion (n.194?) 1942

Ciobanu Tudor Emilian (n.1949), soția Ana (n.1946), Ciocan Alexei (n.1910), soția Maria (n.1912), copii:
copii: Rodica (n.1982) Ecaterina (n.1937)

Ciobanu Tudor Ion (n.1958), soția Veronica (n.1959), Ciocan Eufrosenia (n.1880), copii: Efimia (n.1938)
copii: Dumitru (n.1985), Eugeniu (n.1990) Ciocan Timofei (n.1915), soția Matroana (n.1920), copii:
Ciobanu Teodor Petru (n.1928), soția Valentina (n.1939) Ion (n.1936)

Ciobanu Tudor Petru (n.1938), soția Iulia (n.1941), copii: Ciocan Tudora (n.1887), copii: Irina (n.1923), Zinovia
Alexandru (n.1983) (n.1927)

Ciobanu Tudor Simion (n.1962), soția Parascovia (n.1956), Ciocanu Costache (n.1892), soția Teodora (n.1900), copii:
copii: Eugeniu (n.1980), Ion (n.1982), Dumitru (n.1990) Ion (n.1927), Ecaterina (n.1927)

Ciobanu Valentin Mardarie (n.1938), soția Valentina 1859

(n.1943) Ciolan Dumitru Toma (50 ani), soția Vasilca (47 ani), copii:
Gheorghe (24 ani), Ion (12 ani)
Ciobanu Valentina Nichita (n.1937), copii: Gheorghe
(n.1975) Ciolan Enachi Toma (51 ani), soția Anica (49 ani), copii:
Carp (decedat în 1853, în 1850 avea 11 ani), Zaharia
Ciobanu Valentina Tudor (n.1959), copii: Ruslan (n.1982)
(15 ani)
Ciobanu Valeriu Gheorghe (n.1963), soția Elena (n.1970),
Ciolan Gheorghe Constantin (38 ani), soția Ecaterina (38
copii: Vadim (n.1989)
ani), copii: Ion (9 ani), Grigore (5 ani), Haritina (7 ani),
Ciobanu Valeriu Ion (n.1952), soția Alexandra (n.1954) Alexandra (4 ani)
Ciobanu Vasile Gheorghe (n.1943), soția Vasilisa (n.1943), Ciolan Ion Constantin (38 ani), soția Agafia (25 ani), copii:
copii: Ion (n.1977) Iancu (3 ani), Gheorghe (1 an), Elena (9 ani), Ana (4 ani)
 Ciolan Moisei Vasile (decedat în 1854, în 1850 avea 70 ani) Ciorchină Efim (n.1911), soția Elisaveta (n.1912), copii:
254

Ana (n.1939), Gheorghe (n.1935), Vasile (n.1942), mama

1942
Zinovia (n.1880)
Ciolan Arsenie (n.1919), soția Efimia (n.1918), copii:
M ereni

Ciorchină Grigore (n.1893), soția Dina (n.1894), copii:

Nadejda (n.1939)
Pavel (n.1926), Afanasie (n.1930), Olga (n.1933)
Ciolan Efimia (n.1894), soția Maria (n.1896), copii:
Ciorchină Iacob (n.1903), soția Maria (n.1906), copii:
Natalia (n.1934), Irina (n.1938)
Teodor (n.1928), Ion (n.1941)
Ciolan Filip (n.1917), soția Liuba (n.1917)
Ciorchină Ion (n.1882), soția Alexandra (n.1884), copii:
Ciolan Ioana (n.1897), copii: Gheorghe (n.1922), Ulita Panteleimon (n.1922), Sofia (n.1925), Eudochia (n.1927),
(n.1920) Ion (n.1930), Vladimir (n.1931)
Ciolan Ion (n.1872), copii: Parascovia (n.1925) Ciorchină Maxim (n.1913), soția Eufrosenia (n.1919),
Ciolan Nicolae (n.1885), soția Suzana (n.1891), copii: copii: Teodor (n.1942), Efimie (n.1939), Ion (n.1929)
Petru (n.1929) Ciorchină Petru (n.1914), soția Tudosia (n.1914)
Ciolan Platon (n.1880) Ciorchină Serghei (n.1890), soția Sofia (n.1890), copii:
Ciolan Serghei (n.1912), soția Maria (n.1920), copii: Simion (n.1919), Cristina (n.1925), Vasile (n.1928),
Veronica (n.1941) Nicolae (n.1922)

Ciolan Teodosie (n.1885), copii: Catinca (n.1930), Ciorchină Tatiana (n.1891), copii: Maria (n.1921), Nadejda
Sevastian (n.1922) (n.1926)

Ciolan Teodosie (n.1905), soția Marfa (n.1912), copii: Ciorchină Teodor (n.1913), soția Alexandra (n.1914),
Nadejda (n.1930), Tamara (n.1932), Mihail (n.1934), copii: Nicon (n.1937), Maria (n.1939)
Maria (n.1936), Nina (n.1938) Ciorchină Zaharia (n.1913), soția Ana (n.1912), copii: Ion
Ciolan Zosim (n.1909), soția Maria (n.1913), copii: Trofim (n.1934), Eudochia (n.1936)
(n.1930), Ilie (n.1932), Parascovia (n.1938), Ana (n.1940), Ciorchină Zinovia (n.1880)
Ecaterina (n.1942); mama Alexandra (n.1870)
2002
Ciolanu Simion (n.1916), soția Elisaveta (n.1916), copii:
Ciorchină Afanasie Grigore (n.1929)
Tamara (n.1941)
2002 Ciorchină Andrei Tudor (n.1961), soția Valentina (n.1966),
copii: Denis (n.1987), Vadim (n.1989)
Ciolan Dumitru Trofim (n.1962), soția Nadejda (n.1969),
copii: Olga (n.1989), Tudor (n.1992) Ciorchină Anatolie Ion (n.1972), soția Victoria (n.1977),
copii: Cristian (n.2000)
1859
Ciorchină Boris Vasile (n.1956), soția Vera (n.1961), copii:
Ciorchină Gheorghe (27 ani), soția Safta (29 ani), copii:
Diana (n.1982), Andrei (n.1984), Lidia (n.1990)
Ecaterina (4 ani)
Ciorchină Efrim Andrei (n.1911)
Ciorchină Ion Gheorghe (32 ani), soția Maria (30 ani), co-
pii: Vasile (11 ani), Grigore (6 ani), Pavel (3 ani), Gheorghe Ciorchină Eufrosenia Parfenie (n.1918)
(2 ani), Ana (4 ani), Ioana (1 an)
Ciorchină Eugenia Pavel (n.1955), copii: Maria (n.1995)
Ciorchină Petru Gheorghe (35 ani), soția Maria (28 ani),
Ciorchină Gheorghe Afanasie (n.1956), soția Valentina
copii: Ilie (11 ani), Toader (5 ani), Ana (6 ani), Anastasia
(n.1958), copii: Ina (n.1985)
(2 ani), Fevronia (1 an)
1942 Ciorchină Igor Ion (n.1971), soția Natalia (n.1975), copii:
Adrian (n.1996), Mihai (n.2000)
Ciorchină Carp (n.1900), soția Tudosia (n.1908)
Ciorchină Ion Afanasie (n.1950), soția Valentina (n.1954),
Ciorchină Dumitru (n.1880), soția Anastasia (n.1884),
copii: Tatiana (n.1972), Afanasie (n.1985)
copii: Alexandra (n.1920), Ștefan (n.1925)
Ciorchină Ion Grigore (n.1922) Cobas Maria Trofim (n.1961), copii: Zinaida (n.1983)

255
Ciorchină Ion Iacob (n.1941) Cocârță Maria Mihai (n.1957), copii: Natalia (n.1984)
Ciorchină Ion Tudor (n.1956), soția Maria (n.1960), copii: Cociu Valeriu Mihai (n.1963), soția Victoria (n.1962),

M ereni
Serghei (n.1981), Tatiana (n.1988) copii: Simion (n.1988), Victor (n.1993)
Ciorchină Ion Vasile (n.1949), soția Elena (n.1951), copii: 1859
Lidia (n.1976), Alexandru (n.1983)
Climovici (Rusu) Vasile Ion (16 ani), mama Victoria (51
Ciorchină Ion Zaharia (n.1935), soția Teodosia (n.1940) ani), sora Elena (14 ani), fratele Timofte (12 ani)
Ciorchină Mihai Ion (n.1962), soția Nadejda (n.1969), Climovici Constantin Ion (27 ani), soția Arghira (35 ani)
copii: Serghei (n.1986), Irina (n.1989)
Codru Ion Nistor (decedat în 1855), copii: Demian (dece-
Ciorchină Mihai Ion (n.1984); bunica Maria (n.1937) dat în 1857, în 1850 avea 4 ani)
Ciorchină Mihai Maxim (n.1946) Codru Luca Ursachi (48 ani), soția Maria (39 ani), copii:
Constantin (22 ani), Ion (9 ani), Ana (6 ani), Domnica (3 ani)
Ciorchină Mihai Vasile (n.1965), soția Larisa (n.1964),
copii: Irina (n.1987), Eugeniu (n.1989) 1859
Ciorchină Serghei Vladimir (n.1966), soția Irina (n.1967), Coipan Iordachi Ion (34 ani), soția Aftenia (26 ani), copii:
copii: Dumitru (n.1984), Elena (n.1989), Valeria (n.1996) Ion (5 ani), Ștefan (1 an)
Ciorchină Tudor Efim (n.1948) Coipan Isachi Leon (58 ani), soția Agrepina (53 ani),
copii: Ion (5 ani)
Ciorchină Tudor Iacob (n.1928), soția Melania (n.1933)
Coipan Lupu Leonte (37 ani), soția Zamfira (33 ani), copii:
Ciorchină Vasile Serghei (n.1929)
Ion (3 ani), Zahariana (11 ani), Elena (7 ani), Varvara (5 ani)
Ciorchină Victor Efim (n.1960)
1942
Ciorchină Victor Tudor (n.1958), soția Alexandra (n.1962),
Coipan Alexandru (n.1903), soția Iulita (n.1910), co-
copii: Eugeniu (n.1983), Elena (n.1987)
pii: Maria (n.1930), Liuba (n.1933), Ion (n.1936), Vera
Ciorchină Zinaida Ștefan (n.1954), copii: Raisa (n.1977), (n.1938)
Rodica (n.1983), Tatiana (n.1985); nepotul Dorin (n.2000)
Coipan Gavril (n.1900), soția Marina (n.1904), copii:
1859 Ecaterina (n.1928), Sava (n.1931), Zinovia (n.1936),
Ciorga Gheorghe Gherasim (28 ani), soția Teodora (40 ani) Teodor (n.1939), Nicolae (n.1941)

Ciorga Luca Gherasim (43 ani), soția Iftenia (29 ani), copii: Coipan Haritina (n.1896), copii: Teodor (n.1927),
Constantin (9 ani), Nicolae (4 ani) Gheorghe (n.1931), Iacob (n.1918)

Ciorga Vasile Gherasim (51 ani), soția Casandra (49 ani), Coipan Iacob (n.1915), soția Maria (n.1917), copii:
copii: Andrei (26 ani), Dumitru (16 ani) Nicolae (n.1937), Alexandru (n.1939)

1859 Coipan Isai (n.1901), soția Agafia (n.1904)

Cireș Maftei Grigore (40 ani), soția Elena (38 ani), co- Coipan Maria (n.1892), copii: Hristina (n.1927), Ana
pii: Grigore (20 ani), Constantin (15 ani), Gheorghe (9 (n.1930), Ananii (n.1932), Ioan (n.1935)
ani), Ioana (17 ani), Doamna (12 ani), Ecaterina (6 ani), Coipan Profir (n.1894), soția Anastasia (n.1903), copii:
Parascovia (3 ani) Luca (n.1926), Stepanida (n.1928), Natalia (n.1937),
2002 Veronica (n.1939); fratele Petru (n.1904)

Ciubotaru Andrei Nicolai (n.1943) 2002

Ciumas Galina Leonid (n.1963) Coipan Alexandru Iacob (n.1940), soția Vera (n.1943)
Coipan Anatolie Luchian (n.1961), soția Natalia (n.1962),
Ciupercă Veceaslav Nicolai (n.1975), soția Natalia
copii: Dumitru (n.1983), Ion (n.1985)
(n.1979), copii: Gutiera (n.1999)
 Coipan Gheorghe Alexandru (n.1942), soția Ana (n.1941), Cojușneanu Teodor (n.1886), soția Ioana (n.1890), copii:
256

copii: Tatiana (n.1976), Alexandru (n.1984) Natalia (n.1926), Ioan (n.1928), Alexandra (n.1934)
Coipan Hristina Anastasie (n.1928) 2002
M ereni

Coipan Luca Profir (n.1925) Cojușnean Nicolai Ion (n.1958), soția Victoria (n.1964),
copii: Ion (n.1984), Natalia (n.1987)
Coipan Mihai Vasile (n.1951), soția Ana (n.1950), copii:
Iulea (n.1971), Vasile (n.1975), Olga (n.1984) Cojușnean Victor Ion (n.1960), soția Larisa (n.1968), copii:
Oleg (n.1987), Aleona (n.1988)
Coipan Mircea Ion (n.1964), soția Minodora (n.1970),
copii: Andrei (n.1989) Cojușneanu Axenia Ștefan (n.1932)
Coipan Natalia Gheorghe (n.1935) Cojușneanu Galina Carp (n.1963), copii: Nadejda
(n.1986), Serghei (n.1988)
Coipan Natalia Gheorghe (n.1982), copii: Ana (n.1994)
Cojușneanu Serghei Ion (n.1962), soția Viorica (n.1973),
Coipan Natalia Ion (n.1937)
copii: Eugeniu (n.1992), Elena (n.1994), Mihai (n.1998),
Coipan Serghei Ion (n.1968), soția Valentina (n.1966), Nelu (n.2000)
copii: Daniela (n.1993)
Cojușneanu Victor Petru (n.1935), soția Raisa (n.1945)
Coipan Tudor Profir (n.1943), soția Vera (n.1948), copii:
Colesnic Iurie Tudor (n.1967), soția Valentina (n.1964),
Angela (n.1975)
copii: Elena (n.1989), Ion (n.1990)
Coipan Valeriu Alexandru (n.1967), soția Raisa (n.1967),
1942
copii: Alexandru (n.1991), Elena (n.1993)
Condicov Chiril (n.1886), soția Ana (n.1887), copii:
Coipan Vladimir Ion (n.1961), soția Tatiana (n.1966),
Teodor (n.1922)
copii: Iurie (n.1985), Igor (n.1987)
1859
1859
Condrea Dumitru Ion (53 ani), soția Tudora (40 ani), copii:
Cojocaru Simion Calistru (43 ani), soția Ecaterina (41 ani)
Ion (18 ani), Procopie (4 ani), Ilarion (1 an), Ecaterina
2002 (17 ani), Axenia (15 ani), Varvara (12 ani), Maria (6 ani)
Cojocaru Alexandru Andrei (n.1964), soția Liuba (n.1963), Condrea Ion (Ilie) Nistor (decedat în 1854, în 1850 avea
copii: Maia (n.1985), Claudia (n.1987), Adrian (n.1988) 60 ani)
Cojocaru Angela Ilie (n.1976) 1942
Cojocaru Efim Alexandru (n.1990) Condrea Chiril (n.1912), soția Ana (n.1913), copii: Ion
Cojocaru Iurie Andrei (n.1967), soția Ana (n.1966), copii: (n.1932), Serghei (n.1936), Nadejda (n.1940); mama
Angela (n.1989), Alexandru (n.1991), Maxim (n.1994) Maria (n.1872)

Cojuhari Andrei Nicolai (n.1968) Condrea Iovu (n.1899), soția Maria (n.1908), copii:
Nicolae (n.1926), Andrei (n.1928), Ion (n.1930), Teodor
1859 (n.1933), Vera (n.1938)
Cojușnean Ion Andrei (41 ani), soția Ionița (33 ani), Condrea Petru (n.1886), soția Eufimia (n.1894), copii:
copii: Elena (17 ani), Matroana (10 ani), Maria (5 ani), Ostin (n.1916), Simion (n.1918), Ion (n.1923), Grigore
Anastasia (2 ani) (n.1928), Ecaterina (n.1930), Trofim (n.1934), Elena
Cojușnean Manoil Andrei (39 ani), soția Anastasia (27 (n.1936), Hristina (n.1939), Măriuca (n.1939), Eudochia
ani), copii: Zaharia (2 ani), Luchița (7 ani), Maria (5 ani) (n.1942)
1942 Condrea Vasile (n.1907), soția Eudochia (n.1918), copii:
Serghei (n.1937)
Cojușneanu Petru (n.1894), soția Xenia (n.1900), copii:
Alexei (n.1918), Andrei (n.1923), Grăchina (n.1928), Condrea Victor (n.1900), soția Zinovia (n.1901), copii:
Victor (n.1934) Ion (n.1928)
 2002 1942

257
Condrea Ala Ion (n.1969), copii: Radu (n.1997) Coroianu Ion (n.1885), soția Matroana (n.1890), copii:
Maria (n.1924)
Condrea Andrei Ion (n.1959), soția Maria (n.1963), copii:

M ereni
Ruslan (n.1986), Rodica (n.1990) 1859
Condrea Cozma Andrei (n.1949), soția Claudia (n.1953) Coropca Dumitru Vasile (30 ani), soția Maria (28 ani),
copii: Vasile (6 ani), Parascovia (2 ani)
Condrea Cozma Andrei (n.1977), soția Angela (n.1979)
Coropca Nistor Vasile (20 ani), soția Pilagheia (16 ani)
Condrea Ion Iovu (n.1930), copii: Larisa (n.1973)
Coropca Vasile Arsenie (decedat în 1858, în 1850 avea
Condrea Ion Petru (n.1923), soția Zinovia (n.1928)
42 ani), soția Anisia (40 ani), copii: Dumitru (15 ani),
Condrea Ion Tudor (n.1969), soția Angela (n.1972), copii: Zinovia (14 ani)
Pavel (n.1993), Alexandrina (n.1995)
1942
Condrea Maria Luchian (n.1929)
Coropcă Ion (n.1886), soția Maria (n.1881), copii: Ilie
Condrea Nicolai Ion (n.1924), soția Vera (n.1928) (n.1927)
Condrea Pavel Ion (n.1955), soția Galina (n.1957), copii: 2002
Eugeniu (n.1981), Serghei (n.1984) Cosniceanu Valeriu (n.1954)
Condrea Serghei Ion (n.1962), soția Alexandra (n.1961), Costenco Tudor Nicolai (n.1956), soția Alexandra
copii: Nadejda (n.1987), Veronica (n.1990) (n.1954), copii: Nicolai (n.1979), Ion (n.1983), Mihai
Condrea Serghei Tudor (n.1967), soția Natalia (n.1973), (n.1987)
copii: Nina (n.1993), Victor (n.1994), Ana-Maria (n.1996) 1942
Condrea Sofia Efim (n.1933) Costin Constantin (n.1921), soția Efimia (n.1919)
Condrea Svetlana Mihai (n.1972), copii: Mihai (n.1991), Costin Ion (n.1906), soția Elena (n.1910), copii: Petru
Victoria (n.1994), Valeria (n.1998) (n.1931), Vera (n.1932), Tamara (n.1934), Ana (n.1936),
Condrea Trofim Petru (n.1937), soția Tamara (n.1939), Olga (n.1938), Natalia (n.1942)
copii: Vitalie (n.1976) Costin Nicolae (n.1874), soția Natalia (n.1875)
Condrea Tudor Iovu (n.1932) Costin Vasile (n.1903), soția Parascovia (n.1908), copii:
Milania (n.1930), Teodor (n.1933), Olga (n.1937), Ion
Condrea Valentina Dumitru (n.1931)
(n.1935), Gheorghe (n.1941)
Condrea Valeriu Pavel (n.1979), soția Rodica (n.1978)
2002
Condrea Vera Mihai (n.1956)
Costin Constantin Nicolai (n.1921), soția Efimia (n.1919)
Condrea Victor Ion (n.1958), soția Tatiana (n.1961), copii:
Costin Ghenadie Gheorghe (n.1974), soția Natalia
Inga (n.1980)
(n.1976), copii: Alina (n.1997)
2002
Costin Ion Constantin (n.1954), soția Liuba (n.1956),
Condurache Ion Zaharia (n.1963), soția Ana (n.1966) copii: Irina (n.2001)
Corman Grigore Matfei (n.1930) Costin Ion Vasile (n.1935), soția Eugenia (n.1936)
1859 Costin Leonid Ion (n.1978), soția Victoria (n.1978), copii:
Copșa Ion Ion (54 ani), copii: Ion (22 ani), Constantin (14 Ciprian (n.2000)
ani), Smaranda (17 ani) Costin Serghei Ion (n.1962), soția Larisa (n.1966), copii:
Coroian Feodor Vasile (25 ani), soția Anica (17 ani) Ion (n.1989), Patricia (n.1997)

Coroian Gheorghe Vasile (20 ani), soția Ecaterina (17 ani) Costin Tudor Vasile (n.1933), soția Olga (n.1941)
 Costin Valentin Tudor (n.1970), soția Lucia (n.1972), 1942
258

copii: Daniela (n.1995), Ionela (n.1997) Crețu Gheorghe (n.1907), soția Maria (n.1911), copii:
Costin Valentina Serghei, copii: Serghei Ion (n.1941)
M ereni

2002 Crețu Gore (n.1916), soția Eudochia (n.1919), copii:

Nicolae (n.1929), Ioana (n.1942)
Cotelea Nicolai Vasile (n.1967), soția Valentina (n.1969),
copii: Irina (n.1990), Andrei (n.1993) Crețu Grigore (n.1921), soția Efimia (n.1923)
Coteț Ruslan Nicolai (n.1981), copii: Adriana (n.2001) Crețu Ion (n.1903), soția Maria (n.1912), copii: Olga (n.1934),
Cotoman Mihai Victor (n.1953), soția Olga (n.1954), copii: Tatiana (n.1937), Andrei (n.1940), mama Tecla (n.1882)
Serghei (n.1976), Victor (n.1977), Tatiana (n.1981) Crețu Matei (n.1885), soția Maria (n.1885), copii: Mihai
Cotoman Victor Mihai (n.1932), soția Eugenia (n.1930) (n.1921), Stepanida (n.1923), Teodor (n.1925), Maria (n.1929)
Cotruță Pavel Ion (n.1954), soția Nina (n.1958), copii: Ion Crețu Pahomie (n.1914), soția Parascovia (n.1915), copii:
(n.1988), Mariana (n.1993) Ștefania (n.1936), Elena (n.1941)
Coțofan Boris Dumitru (n.1965), soția Ana (n.1962) Crețu Serghei (n.1888), soția Ecaterina (n.1892), copii:
Alexei (n.1925), Pilagheia (n.1929), Mihail (n.1931)
Coțofan Dumitru Nicolai (n.1939), soția Tamara (n.1944)
Crețu Teodor (n.1919), soția Eugenia (n.1920)
Covali Ștefan Grigore (n.1929)
1942 Crețu Vasile (n.1886), soția Ana (n.1881), copii: Sofia
(n.1928)
Cozaru Iacob (n.1882), soția Teodosia (n.1884), copii: 2002
Maria (n.1922), Stepanida (n.1924), Alexandra (n.1928),
Ecaterina (n.1930), Andrei (n.1940) Crețu Arcadie Petru (n.1977)

1859 Crețu Aurel Vladimir (n.1940), soția Eugenia (n.1944)

Crăciun Constantin Toader (decedat în 1854, în 1850 Crețu Cozma Gheorghe (n.1950), soția Maria (n.1952),
avea 28 ani) copii: Nicolai (n.1988), Pavel (n.1991), Gheorghe (n.1995)
Crăciun Lazăr Toader (decedat în 1855, în 1850 avea 34 ani), Crețu Efim Pahomie (n.1952), copii: Ghenadie (n.1978),
copii: Gheorghe (16 ani), Andrei (12 ani), Simion (9 ani) Igor (n.1980), Natalia (n.1987)
2002 Crețu Emilia Tudor (n.1973), copii: Ion (n.1991), Andrei
Crăciun Ion Timofei (n.1968) (n.1995)

Crăciun Timofei Gheorghe (n.1933), soția Lidia (n.1934) Crețu Ghenadie Tudor (n.1961), soția Lidia (n.1964), copii:
Serghei (n.1985), Viorica (n.1992)
Crăciun Valeriu Timofei (n.1961), soția Galina (n.1966),
copii: Alexandru (n.1985), Gheorghe (n.1998) Crețu Gheorghe Mihai (n.1967), soția Aliona (n.1977),
copii: Valentina (n.1996), Cristina (n.1994)
1942
Crețu Gheorghe Tudor (n.1957), soția Ana (n.1963), copii:
Creangă Iacob (n.1911), soția Anastasia (n.1918) Alexandru (n.1986), Ina (n.1993), Cristian (n.1999)
1859
Crețu Ion Pahomi (n.1944), soția Sofia (n.1944), copii:
Crețu Ion Chirică (33 ani), soția Teodora (21 ani), copii: Serghei (n.1973), Tudor (n.1977)
Parascovia (1 an)
Crețu Ion Pavel (n.1940)
Crețu Luca Chirică (decedat în 1858, în 1850 avea 31 ani),
soția Ana (35 ani), copii: Simion (17 ani), Petru (5 ani), Crețu Ion Tudor (n.1953), soția Lilia (n.1955), copii: Eugeniu
Maria (11 ani), Cătălina (9 ani) (n.1984), Nadejda (n.1978); nepoata Mirela (n.2000)

Crețu Lupu Simion (17 ani) Crețu Iurie Tudor (n.1961), soția Valentina (n.1962), copii:
Oleg (n.1986), Mariana (n.1988), Dan (n.1994)
Crețu Lupu Tudor (44 ani), soția Elena (35 ani), copii:
Constantin (15 ani), Gheorghe (11 ani), Axenia (12 ani) Crețu Maria Ion (n.1918)
Crețu Mihai Serghei (n.1933), soția Maria (n.1930) 1942

259
Crețu Mihai Vasile (n.1968), soția Valentina (n.1971), Cuciuc Andrei (n.1914), soția : Maria (n.1919), copii:
copii: Andrei (n.1994), Maria (n.1997), Mihaela (n.1998) Veronica (n.1937), Eugenia (n.1941)

M ereni
Crețu Petru Tudor (n.1955), soția Nina (n.1957), copii: 2002
Adelina (n.1986)
Cuciuc Vasile Ilie (n.1942), soția Teodora (n.1945)
Crețu Serghei Pahomie (n.1950), soția Eudochia (n.1956),
Cuciuc Veaceslav Vasile (n.1968), soția Angela (n.1970),
copii: Vitalie (n.1977), Constantin (n.1979), Elena
copii: Mariana (n.1991), Dorina (n.1998)
(n.1985), Cristina (n.1992)
Cucu Alexandru Gheorghe (n.1960), soția Natalia
Crețu Teodora Pavel (n.1949), copii: Igor (n.1977)
(n.1963), copii: Alexandru (n.1996), Ina (n.1986)
Crețu Valentin Mihai (n.1971), soția Victoria (n.1977),
Culcinschi Ion Mihai (n.1960), soția Galina (n.1965), co-
copii: Elena (n.1996), Maxim (n.1997)
pii: Cristina (n.1986), Adriana (n.1988), Mariana (n.1991),
Crețu Valeriu Aurel (n.1966), soția Teodora (n.1970), Mihaela (n.1997)
copii: Adriana (n.1991), Andrei (n.1992)
1859
Crețu Vasile Tudor (n.1951), soția Lidia (n.1953), copii:
Veaceslav (n.1979), Leonid (n.1981), Serghei (n.1992) Cupcea Ion Ion (40 ani), soția Ecaterina (35 ani)

Crețu Victor Aurel (n.1969), soția Natalia (n.1977), copii: 2002

Ion (n.1996), Ghenadie (n.1997) Curnea Boris Tudor (n.1963), soția Vera (n.1961), copii:
1859 Liudmila (n.1981), Ruslan (n.1982), Igor (n.1991)

Cristea Afanasie Lazăr (51 ani), copii: Ecaterina (17 ani), Cuzorin Ion Mihai (n.1956), soția Claudia (n.1960), copii:
Maria (15 ani) Serghei (n.1979), Liudmila (n.1982), Ruslan (n.1986)

2002 Dabija Tudor Pavel (n.1956), soția Lidia (n.1957), copii:

Denis (n.1983), Andreia (n.1984), Tudorița (n.1996)
Crudu Aurelia Ion (n.1971), copii: Adrian (n.1994), Oleg
(n.1992), Octavian (n.199?) 1942

Cucer Mihai Victor (n.1973), soția Viorica (n.1973), copii: Dănilă Emilian (n.1905); sora Elena (n.1916)
Sandu (n.1994) 1859
1942 Dănuță Constantin Vasile (25 ani), soția Safta (22 ani),
Cucereanu Serghei (n.1913), soția Ana (n.1914), copii: copii: Ecaterina (3 ani)
Ecaterina (n.1932), Maria (n.1934), Liuba (n.1936), Ion Dănuță Vasile Grigore (50 ani), soția Feodosia (38 ani),
(n.1938), Nicolae (n.1940) copii: Gheorghe (24 ani)
2002 1942
Cucerean Grigore Ion (n.1927), soția Eugenia (n.1930) Dănuță Andrei (n.1892), soția Ecaterina (n.1895), copii:
Cucerean Liuba Demian (n.1939) Parascovia (n.1922)

Cucerean Mihai Cozma (n.1965) 2002

Cucerean Olga Emilian (n.1930), copii: Tudor (n.1952); Dănuță Filip Petru (n.1945), soția Vera (n.1947), copii:
nepotul Eugeniu (n.1984) Marcel (n.1979)

Cucerean Veaceslav Grigore (n.1963), soția Svetlana Davâdov Petru Dumitru (n.1949), soția Vera (n.1948)
(n.1968), copii: Marcela (n.1991), Emil (n.1998) 1859
Cucereanu Vera Serghei (n.1966), copii: Cristina (n.1987), Deliu Larie Toma (68 ani), soția Vasilca (62 ani), copii:
Adelina (n.1999) Gheorghe (18 ani), Zinovia (16 ani)
 1942 Deleu Gheorghe Pavel (n.1976), soția Lidia (n.1978),
M ereni 260

copii: Georgeta (n.1997), Lilian (n.2002)

Deliu Alexandru (n.1892), soția Elisaveta (n.1892), copii:
Anastasia (n.1919), Cozma (n.1921), Ioana (n.1926), Deleu Gheorghe Simion (n.1952)
Mihail (n.1929), Gheorghe (n.1933)
Deleu Grigore Iacob (n.1944), soția Ana (n.1947), copii:
Deliu Anton (n.1894), soția Cristina (n.1896), copii: Elena Iurie (n.1986)
(n.1925), Teodosia (n.1932), Afanasie (n.1934), Ioana
Deleu Ilie Vasile (n.1948), soția Margareta (n.1951)
(n.1938)
Deleu Ion Anton (n.1938), soția Valentina (n.1936)
Deliu Gherasim (n.1919), soția Parascovia (n.1919)
Deleu Ion Ion (n.1973), soția Viorica (n.1974), copii:
Deliu Ilie (n.1887), soția Maria (n.1892), copii: Vasile
Antonin (n.1995)
(n.1922), Iacob (n.1924), Constantin (n.1929)
Deleu Maria Andrei (n.1955), copii: Andrei (n.1989)
Deliu Ion (n.1915), soția Ana (n.1919), copii: Serghei
(n.1939), Nicolae (n.1941) Deleu Maria Trofim (n.1912)
Deliu Simion (n.1918), soția Vera (n.1921) Deleu Mihai Alexandru (n.1929), soția Nadejda (n.1935),
copii: Andrei (n.1975)
Deliu Serghei (n.1913), soția Maria (n.1912), copii: Simion
(n.1935), Gherasim (n.1938), Anastasia (n.1941) Deleu Mihai Ion (n.1957), soția Alexandra (n.1959), copii:
Eugeniu (n.1980), Natalia (n.1987), Ion (n.1992)
Deliu Spiridon (n.1899), soția Natalia (n.1899), co-
pii: Gherasim (n.1919), Nadejda (n.1930), Eufrosenia Deleu Olga Ion (n.1941), copii: Mariana (n.1982)
(n.1932), Zaharia (n.1934), Teodor (n.1936), Aculina
Deleu Panteleimon Ion (n.1951), soția Nadejda (n.1952)
(n.1938)
Deleu Parascovia Pavel (n.1927)
2002
Deleu Pavel Serghei (n.1948), soția Tamara (n.1949)
Deleu Alexandru Serghei (n.1955), soția (n.1957), copii:
Serghei (n.1987) Deleu Serghei Grigore (n.1970), soția Aurelia (n.1970),
copii: Denis (n.1992), Irina (n.1997)
Deleu Anatolie Grigore (n.1973), soția Natalia (n.1976),
copii: Radu (n.1994), Mariana (n.1995), Nicoleta (n.1997) Deleu Serghei Ion (n.1938)
Deleu Anatolie Panteleimon (n.1974), soția Angela Deleu Serghei Ion (n.1967), soția Aliona (n.1972), copii:
(n.1974) Ortenzia
Deleu Dumitru Ion (n.1947), soția Ana (n.1950), copii: Deleu Serghei Mihai (n.1968), soția Nadejda (n.1972),
Veaceslav (n.1979) copii: Mariana (n.1990), Serghei (n.1995), Mihai (n.1997),
Dumitrița (n.2000)
Deleu Dumitru Spiridon (n.1921)
Deleu Ștefan Vasile (n.1952), soția Valentina (n.1956),
Deleu Dumitru Tudor (n.1974), soția Natalia (n.1973),
copii: Nadejda (n.1983)
copii: Cristian (n.1995)
Deleu Tamara Ion (n.1939)
Deleu Efim Ion (n.1948), soția Veronica (n.1948) , copii:
Victor (n.1979), Ana (n.1981), nepoata Luminița (n.2001) Deleu Tatiana Dumitru (n.1976), copii: Ana (n.1996)
Deleu Efim Simion (n.1961) Deleu Timofei Serghei (n.1952), soția Uliana (n.1950),
copii: Viorica (n.1976), Svetlana (n.1977), Oxana (n.1987)
Deleu Efimia Alexandru (n.1938)
Deleu Tudor Gherasim (n.1943), soția Fevronia (n.1946),
Deleu Gheorghe Afanasie (n.1964), soția Minodora, copii:
copii: Oleg (n.1969)
Cristina (n.1988), Gheorghe (n.1993)
Deleu Tudor Ion (n.1955), soția Valentina (n.1959), copii:
Deleu Gheorghe Alexandru (n.1933), soția Domnica
Minodora (n.1981), Alexandru (n.1984)
(n.1935)
Deleu Valentina Simion (n.1957), copii: Victoria (n.1982),
Deleu Gheorghe Ion (n.1950), soția Maria (n.1948), copii:
Lidia (n.1984)
Rodica (n.1976), Victoria (n.1978), Iurie (n.1980)
Deleu Valeriu Afanasie (n.1965), soția Irina (n.1968), 1942

M ereni 261
copii: Ion (n.1990), Oxana (n.1993) Dicusară Chirică (n.1877)
Deleu Valeriu Grigore (n.1968), soția Doriana (n.1974), Dicusară Nichifor (n.1914), soția Ana (n.1917)
copii: Olimpia (n.1991), Anatolie (n.1997)
Dicusară Teofan (n.1907), soția Stepanida (n.1912), copii:
Deleu Vera Constantin (n.1946), copii: Eugeniu (n.1988) Maria (n.1935), Marfa (n.1938), Alexandra (n.1941)
Deleu Victor Afanasie (n.1968), soția Teodora (n.1969), 2002
copii: Oleg (n.1992), Sandu (n.1995)
Dicusară Alexandra Constantin (n.1927)
Deleu Victor Cozma (n.1963), soția Lidia (n.1962), copii:
Polina (n.1987), Diana (n.1990), Gabriel (n.2000) Dicusară Ion Nichifor (n.1949), soția Alexandra (n.1953),
copii: Serghei (n.1984)
1859
Dicusară Victor Sava (n.1965), soția Larisa (n.1967), copii:
Demente Isai Luchian (decedat în 1855) Adrian (n.1988), Mihaela (n.1994)
Diaconiță Ion Vasile (33 ani), soția Elisaveta (33 ani) Didcovskii Nadejda Mihai (n.1960), copii: Serghei
(n.1980)
Diaconiță Iordachi Vasile (45 ani), soția Maria (27 ani),
copii: Ion (7 ani), Vasile (4 ani) 1859
1942 Dimitrașcu Gheorghe Grigore (29 ani), soția Alexandra
(24 ani)
Diacon Ștefan (n.1895), soția Parascovia (n.1898), copii:
Ioana (n.1918), Efim (n.1920), Elena (n.1921), Marfa Dimitrașcu Grigore Matvei (62 ani), copii: Manoil (30
(n.1923), Maria (n.1925), Maxim (n.1933), Alexandru ani), nora Maria (23 ani)
(n.1934) 2002
Diaconu Dominte (n.1898), soția Teodosia (n.1901), co- Dobrescu Ilie Nicolai (n.1944), soția Parascovia (n.1949),
pii: Teodor (n.1922), Visarion (n.1924), Ion (n.1933), Ilie copii: Vladimir (n.1973), Rudic (n.1971), Octavian
(n.1935), Teodora (n.1939) (n.1996)
Diaconu Efim (n.1880), soția Elisaveta (n.1875) 1942
2002 Dochim Tudor Ion (n.1948)
Diaconu Anatolie Ilie (n.1961), soția Tatiana (n.1959), 1859
copii: Dumitru (n.1987), Daniel (n.1994) Doni Constantin Simion (38 ani), soția Arghira (30 ani),
Diaconu Boris Ilie (n.1966), soția Tamara (n.1968), copii: copii: Ilie (18 ani)
Radu (n.1987), Sandu (n.1992) Doni Ion Ion (41 ani), soția Elena (30 ani), copii: Iustin
Diaconu Ion Demian (n.1933), soția Olga (n.1936) (1 an); mama Axenia (58 ani)

Diaconu Maria Condrat (n.1954), copii: Victoria (n.1977), Doni Pantelei Simion (36 ani), soția Elena (28 ani), copii:
Ana (n.1978), Natalia (n.1981) Maria (10 ani), Ecaterina (8 ani), Margareta (4 ani), Ana
(1 an)
Diaconu Nadejda Valentin (n.1979)
Donică Manolachi Straton (53 ani), soția Anastasia (45
Diaconu Serghei Ilie (n.1963), soția Liudmila (n.1964), ani), copii: Gheorghe (27 ani), Ion (12 ani), Mihail (1 an),
copii: Alexandru (n.1986), Ion (n.1992) Agafia (15 ani), Ana (11 ani)
Diaconu Valentin Tudor (n.1951), soția Parascovia Donici Luca Vasile (40 ani), soția Maria (38 ani), copii:
(n.1950), copii: Nina (n.1981) Vasile (5 ani), Ecaterina (13 ani), Zamfira (12 ani), Ana
(9 ani), Elena (7 ani)
1859
Donțu Onofrei Timofei (35 ani), soția Varvara (21 ani),
Decusară Constantin Andrei (27 ani); mama Ioana (57
copii: Alexandru (2 ani), Anastasia (6 ani)
ani); fratele Anton (15 ani)
 1942 2002
M ereni 262

Donțu Alexandru (n.1866) Dulapci Elena Ștefan (n.1948)

Donțu Chiril (n.1889), soția Ștefania (n.1889), copii: Irina 1859
(n.1931) Dulaș Dănilă Ștefan (65 ani), soția Zamfira (51 ani), copii:
Donțu Grigore (n.1880), soția Vera (n.1899), copii: Nina Gheorghe (28 ani), Doamna (22 ani), Maria (18 ani)
(n.1923), Alexandra (n.1925), Natalia (n.1929), Grigore 2002
(n.1939)
Dulce Rodica Tudor (n.1956)
Donțu Iacob (n.1905), soția Eugenia (n.1909), copii:
Vasile (n.1931) Dulce Valeriu Andrei (n.1968), soția Alexandra (n.1970),
copii: Doinița (n.1994)
Donțu Ion (n.1911), soția Agafia (n.1912), copii: Domnica
(n.1934), Andrei (n.1936), Maria (n.1938), Mihail Dumitraș Veaceslav Ion (n.1981), soția Larisa (n.1982),
(n.1940), Grigore (n.1941) copii: Ștefan (n.1999)
Dumitrașcu Iacob Vasile (n.1961), copii: Adrian (n.1984),
Donțu Timofei (n.1915), soția Sofia (n.1918), copii: Teodor
Adriana (n.1987), Ariadna (n.1995), Mihai (n.1997)
(n.1940)
Dumitru Victor Gavril (n.1949), soția Anastasia (n.1946),
2002
copii: Carolina (n.1977)
Donțu Boris Tudor (n.1962), soția Eufrosenia (n.1968),
Efrem Ion Alexandru (n.1965), soția Galina (n.1966),
copii: Natalia (n.1987), Maria (n.1989), Alexei (n.1996)
copii: Olga (n.1988), Irina (n.1990)
Donțu Tudor Timofei (n.1940), soția Ana (n.1942), copii:
1859
Leonid (n.1978)
Ermurachi Filimon Nanie (18 ani), soția Elena (17 ani)
Donțu Valentin Tudor (n.1965), soția Aurelia (n.1970),
copii: Eugeniu (n.1988), Irina (n.1992), Victoria (n.1993) Ermurachi Gheorghe Nanie (27 ani), soția Iustina (19 ani),
copii: Dochița (1 an)
Dorif Filip Filip (n.1934), soția Milania (n.1936)
Ermurachi Gheorghe Vârlan (53 ani), soția Ecaterina (42
Dorif Veaceslav Filip (n.1967) ani), copii: Andrei (25 ani), Anastasia (20 ani), Zinovia
1942 (18 ani), Elisaveta (14 ani), Ioana (11 ani)
Dovicenco Petru (n.1894), soția Alexandra (n.1894) Ermurachi Mihail Vasile (26 ani), soția Zinovia (24 ani),
copii: Ana (4 ani), Ioana (1 an)
Dovicenco Spiridon (n.1867)
Ermurachi Nanie Vârlan (decedat în 1855, în 1850 avea
2002 65 ani)
Dovicenco Ana Onisim (n.1924) Ermurachi Ștefan Agachi (38 ani), soția Maria (33 ani),
Dovicenco Anton Vasile (n.1953), soția Paulina (n.1956), copii: Mihălachi (6 ani)
copii: Vitalie (n.1975), Natalia (n.1981) 1942
Dovicencu Natalia Efim (n.1934) Ermurachi Afanasie (n.1901), soția Maria (n.1904), co-
Drăguțanu Boris Dionis (n.1948), soția Valentina (n.1947), pii: Olga (n.1927), Eufrosenia (n.1930), Xenia (n.1933),
copii: Leonid (n.1981), Ecaterina (n.1985) Luchian (n.1934)

Drumea Ștefan Gheorghe (n.1946) Ermurachi Ana (n.1882), copii: Eustafia (n.1915), Alexei
(n.1917), Ioana (n.1919)
Dubina Aurelia Ion (n.1974)
Ermurachi Dionisie (n.1900), soția Ecaterina (n.1902),
1859 copii: Alexandru (n.1928), Vladimir (n.1941), Ion (n.1939)
Dulama Andrei Ștefan (58 ani), soția Zamfira (48 ani), Ermurachi Gheorghe (n.1909), soția Antonina (n.1914),
copii: Feodor (24 ani), Ionisim (13 ani), Nicolae (9 ani), copii: Olga (n.1935), Veronica (n.1937)
Ioana (15 ani)
Ermurachi Hristina (n.1876), copii: Ilie (n.1916)
Ermurachi Iochim (n.1905), soția Eudochia (n.1906), co- Ermurachi Vasile Simion (n.1939), soția Hristina (n.1939),

263
pii: Maria (n.1927), Nadejda (n.1935), Teodor (n.1933), copii: Valeriu (n.1977), Viorel (n.1979)
Ana (n.1942)
Ermurachi Veaceslav Vasile (n.1967), soția Iulia (n.1972),

M ereni
Ermurachi Ion (n.1871), soția Ioana (n.1892), copii: Iacob copii: Andrei (n.1991), Igor (n.1993)
(n.1924), Anastasia (n.1928)
Fedoruc Andrei Vladimir (n.1950), soția Eugenia (n.1952),
Ermurachi Ion E. (n.1898), soția Alexandra (n.1904), copii: copii: Olga (n.1985), Irina (n.1989), Natalia (n.1980)
Petru (n.1924), Eugenia (n.1927), Alexandru (n.1929),
Fetescu Serghei Ion (n.1972)
Olga (n.1941)
Fidelschi Vitalie Anatolie (n.1967), soția Natalia (n.1972),
Ermurachi Simion (n.1912), soția Eugenia (n.1913), copii:
copii: Mihai (n.1992), Tatiana (n.1994), Anatolie (n.1996),
Stepanida (n.1934), Ion (n.1936), Vasile (n.1939)
(n.2001), Alina (n.2002)
Ermurachi Teodor (n.1899), soția Matroana (n.1908),
1942
copii: Nicolae (n.1932), Olga (n.1934), Mihail (n.1938)
Filaret Anton (n.1912), soția Olga (n.1914), copii:
Ermurachi Vasile (n.1885), soția Eufrosenia (n.1901),
Alexandra (n.1932), Gheorghe (n.1936), Ion (n.1937),
copii: Iacob (n.1921), Petru (n.1928), Liuba (n.1931),
Mircea (n.1942)
Trofim (n.1938)
Filea Vlas (n.1921), soția Sofia (n.1922), copii: Maria
2002
(n.1942)
Ermurache Ana Tudor (n.1910), copii: Liuba (n.1954)
Filipov Nicolae (n.1908), soția Marina (n.1911), copii:
Ermurache Anatolie Tudor (n.1967) Gheorghe (n.1935)
Ermurache Ion Simion (n.1936), soția Larisa (n.1944), Florea Larisa (n.1916)
copii: Marcel (n.1975)
Foiu Teodor (n.1906), soția Teodosia (n.1906), copii:
Ermurache Iurie Vasile (n.1973), soția Viorica (n.1979), Ion (n.1928), Vera (n.1930), Grigore (n.1934), Claudia
copii: Daniel (n.1999), Daniela (n.2001) (n.1936), Eugeniu (n.1938)
Ermurache Marcel Ion (n.1976) 2002
Ermurache Nadejda Emilian (n.1982) Fiodorov Gheorghe Ilie (n.1951), soția Ana (n.1954), copii:
Alexandru (n.1975), Ghenadie (n.1975)
Ermurache Serghei Emilian (n.1973), soția Aliona
(n.1975), copii: Vergiliu (n.1997) Flocea Arsene Leon (n.1939)
Ermurache Tudor Simion (n.1956), soția Valentina Flocea Ghenadie Arsenie (n.1967), soția Ala (n.1969),
(n.1958), copii: Natalia (n.1980), Olga (n.1982) copii: Serghei (n.1989), Maria (n.1990)
Ermurache Valentina Andrei (n.1933) Florea Andrei Ion (n.1978), soția Natalia (n.1985), copii:
Victor (n.2002)
Ermurache Valentina Isidor (n.1952)
Florea Ion Pavel (n.1953), soția Eugenia (n.1956), copii:
Ermurache Vera Ion (n.1944)
Andrei (n.1978), Mihai (n.1987)
Ermurache Vera Tudor (n.1963), copii: Ruslan (n.1992)
Florea Petru Pintilie (n.1960), soția Olga (n.1959), copii:
Ermurache Vladimir Ion (n.1964), soția Olga (n.1965), Igor (n.1987)
copii: Veaceslav (n.1988), Elena (n.1990)
Focșa Gheorghe Alexei (n.1938), soția Ana (n.1941), copii:
Ermurachi Gheorghe Simion (n.1953), soția Lidia Lucia (n.1970)
(n.1957), copii: Ana (n.1977), Aleona (n.1982)
Focșa Lilian Gheorghe (n.1970), soția Viorica (n.1974),
Ermurachi Ion Vasile (n.1962), soția Veronica (n.1962), copii: Oleg (n.1992), Doinița (n.1995)
copii: Serghei (n.1987), Elena (n.1989), Victor (n.1993)
Focșa Valentin Gheorghe (n.1974)
Ermurachi Nicolai Nicolai (n.1960), soția Maria (n.1964),
copii: Aleona (n.1983), Ion (n.1986) Foiu Claudia Tudor (n.1936)
 Franco Maria Onisie (n.1955), copii: Serghei (n.1978), Furtună Ion Dănilă (30 ani), soția: (25 ani), copii: Anastasia
M ereni 264

Ion (n.1984), Lilia (n.1989) (2 ani)

1859 Furtună Luca Dănilă (27 ani), soția Ioana (22 ani)
Frunză Gheorghe Axente (37 ani), soția Profira (30 ani), Furtună Nicolae Dănilă (39 ani), soția Maria (31 ani),
copii: Maria (7 ani), Tudosia (5 ani) copii: Alexandru (7 ani), Maria (10 ani), Elisaveta (5 ani),
Axenia (1 an)
Frunză Ion Andrei (53 ani), soția Parascovia (51 ani)
1942
Frunză Ion Axente (33 ani), soția Elena (28 ani), copii:
Gheorghe (1 an) Furtună Alexei (n.1914), soția Vera (n.1918), copii: Vasile
(n.1935), Ștefan (n.1940), Nadejda (n.1938)
Frunză Silvestru Alexandru (42 ani), soția Maria (26 ani),
copii: Grigore (1 an) Furtună Chiril (n.1882), soția Irina (n.1884), copii:
Fevronia (n.1921), Isidor (n.1923)
1942
Furtună Cristea (n.1900), soția Eudochia (n.1907), copii:
Frunză Elena (n.1882), copii: Ioan (n.1922) Ion (n.1930), Vera (n.1935)
Frunză Eufrosinia (n.1896), copii: Agrepina (n.1925), Furtună Iochim (n.1908), soția: Elena (n.1912), copii:
Vasile (n.1928), Ion (n.1932), Eudochia (n.1934) Simion (n.1934), Ecaterina (n.1940)
Frunză Ion (n.1887), copii: Nadejda (n.1923), Spiridon 2002
(n.1925) Furtună Alexandra Tudor (n.1934)
Frunză Maria (n.1898), copii: Ioan (n.1932), Vasile Furtună Gheorghe Ștefan (n.1965), soția Tamara (n.1964),
(n.1936) copii: Nadejda (n.1991), Mariana (n.1992), Natalia (n.1998)
Frunză Maxim (n.1921), soția Ana (n.1918), copii: Elena Furtună Maia Victor (n.1973)
(n.1940)
Furtună Maria Fedosei (n.1951), copii: Liudmila (n.1975),
Frunză Sava (n.1916), soția Olga (n.1914), copii: Elena Natalia (n.1977), Ghenadie (n.1983); nepoatele Elena
(n.1937), Ostinia (n.1939) (n.1996), Doina (n.1998)
2002 Furtună Maria Petru (n.1954)
Frunză Efim Serghei (n.1915), soția Eudochia (n.1926) Furtună Mihai Vasile (n.1959), soția Eugenia (n.1961),
copii: Oxana (n.1980), Vera (n.1984)
Frunză Ion Efim (n.1948), soția Veronica (n.1954)
Furtună Paulina Tudor (n.1942), copii: Natalia (n.1979)
Frunză Iulita Avram (n.1913)
Furtună Valentin Isidor (n.1961), soția Eugenia (n.1961),
Frunză Serghei Ion (n.1956), copii: Andrei (n.1976), Ion
copii: Cristina (n.1984), Ilie (n.1988)
(n.1978)
Furtună Vera Ion (n.1932)
Frunză Vitalie Ion
Furtună Victor Isidor (n.1951), soția Irina (n.1953), copii:
Frunze Ion Ion (n.1953), soția Elena (n.1955), copii: Eduard (n.1980), Dumitru (n.1983)
Leonid (n.1976), Serghei (n.1980), Veaceslav (n.1986),
Valeriu (n.1989) 1859

Furdui Elena Luchian (n.1944), copii: Marcel (n.1974), Gaftone Anton Toader (32 ani), soția Ana (27 ani), copii:
Natalia (n.1972), nepoata Valeria (n.1999) Petru (2 ani)
2002
1859
Galbură Valeriu Gheorghe (n.1966), soția Ala (n.1970),
Furtună Dănilă Simion (decedat în 1858, în 1850 avea 65 ani) copii: Cristina (n.1990), Irina (n.1993)
Furtună Grigore Dănilă (34 ani), soția Parascovia (26 ani), Gâlcă Anatolie Dumitru (n.1962), soția Svetlana (n.1968),
copii: Ecaterina (7 ani) copii: Doina (n.1992), Luminița (n.1994)
Gamarsc Gheorghe Mihai (n.1951), soția Parascovia Gârlea Sofronie Timofei (63 ani), soția Ioana (53 ani)

265
(n.1953), copii: Vitalie (n.1975), Iulia (n.1983)
Gârlea Vasile Mihail (68 ani), copii: Constantin (33 ani),
Gamarsc Mihai Gheorghe (n.1977), copii: Dumitru soția lui Constantin Elena (30 ani)

M ereni
(n.2001)
1942
Gâncota Olga Efim (n.1950), copii: Natalia (n.1975),
Gârlea Alexandru (n.1921), soția Teodosia (n.1923), copii:
Nicolai (n.1977), Elena (n.1980)
Constantin (n.1942)
1859
Gârlea Ana, copii: Alexandra (n.1926), Liuba (n.1933)
Gandrabur Andrei Carp (48 ani)
Gârlea Dumitru (n.1880), soția Elena (n.1892), copii:
2002 Irina (n.1922)
Gandrabura Iurie Victor (n.1967), soția Svetlana (n.1971), Gârlea Nicolae (n.1906), soția Fevronia (n.1915), copii:
copii: Iana (n.1989), Vitalie (n.1991) Maria (n.1935), Teodor (n.1937)
Gandraciuc Vasile Nicolai (n.1937), soția Eudochia Gârlea Nistor (n.1894), soția Eufrosenia (n.1897), copii:
(n.1937) Grigore (n.1922), Maria (n.1924), Iulita (n.1926), Dumitru
(n.1934), Trofim (n.1936)
1859
Gârlea Panteleimon (n.1914), soția Alexandra (n.1915),
Gangan Anastasie Grigore (60 ani), soția Elena (53 ani),
copii: Ion (n.1935), Valentina (n.1937)
copii: Ion (18 ani), Agrepina (19 ani)
Gârlea Toma (n.1886), soția Maria (n.1890), copii: Iulita
Gangan Andrei Grigore (36 ani), soția Stiana (28 ani),
(n.1926), Efimia (n.1929), Ion (n.1932), mama Elena (n.1845)
copii: Manole (7 ani), Dumitru (5 ani)
2002
Gangan Gheorghe Grigore (53 ani), soția Feodosia (38
ani), copii: Leonte (16 ani), Toader (6 ani), Ioana (19 ani), Gârlea Anatolie Dumitru (n.1965), soția Larisa (n.1974),
Iftenia (8 ani) copii: Elena (n.1993)
2002 Gârlea Dumitru Nester (n.1934), soția Teodora (n.1940),
copii: Valeriu (n.1975)
Ganu Anatolie Emilian (n.1971), soția Angela (n.1976),
copii: Natalia (n.1994), Mihai (n.2001) Gârlea Gheorghe Panteleimon (n.1953), soția Maria
(n.1952), copii: Oxana (n.1989), Angela (n.1979); nepotul
Ganu Ion Mihai (n.1974), soția Elena (n.1971), copii:
Ion (n.2000)
Marcela (n.2001)
Gârlea Tudor Pintilie (n.1961), soția Elena (n.1962), copii:
Ganu Ion Vladimir (n.1949); mama Agafia (n.1923)
Eduard (n.1982)
Ganu Mihai Gheorghe (n.1949), soția Maria (n.1952),
Gârlea Vera Tudor (n.1941)
copii: Valentina (n.1981), Zinaida (n.1984), Olga (n.1989)
1942
Ganu Veaceslav Ion (n.1976)
Gațapuc Andrei (n.1887), soția Parascovia (n.1891),
1859
copii: Iacob (n.1921), Eufimia (n.1923), Maria (n.1926),
Gârlea Gheorghe Ion (31 ani), soția Irina (28 ani), copii: Nadejda (n.1929)
Constantin (7 ani), Evlampia (4 ani), Maria (2 ani)
Gațapuc Axenia (n.1909), copii: Maria (n.1927), Axenia
Gârlea Iftodie Vasile (31 ani), soția Feodosia (31 ani), (n.1929), Alexandru (n.1932), Vasile (n.1940), Nicolae
copii: Feodor (10 ani), Maria (11 ani), Arefta (3 ani), (n.1934), Lidia (n.1936)
Irina (1 an)
Gațapuc Gheorghe (n.1919), soția Elisaveta (n.1920),
Gârlea Ion Doroftei (decedat în 1854, în 1850 avea 52 copii: Vasile (n.1941)
ani), soția Ioana (36 ani)
1859
Gârlea Lari Timofei (70 ani), feciorul Alexandru (26 ani),
nora Vasilca (25 ani), nepotul Dumitru (5 ani) Gavril (Sava) Luca Vasile (36 ani), soția Maria (35 ani),
copii: Gheorghe (12 ani), Ion (9 ani), Vasile (7 ani), Elena
Gârlea Mihălachi Ion (decedat în 1855, în 1850 avea 90 ani) (15 ani), Elisaveta (5 ani), Elena (3 ani)
 Gavril Gavrilă Vasile (38 ani), soția Anastasia (34 ani), co- 2002
M ereni 266

pii: Andrei (11 ani), Ștefan (9 ani), Leon (5 ani), Ecaterina Gavrilița Anastasia Mifode (n.1927)
(15 ani), Elena (7 ani)
Gavriliță Anatolie Ion (n.1971), soția Aliona (n.1975),
Gavril Ion Constantin (25 ani); mama Elena (53 ani); frați: copii: Dumitru (n.1994), Nicolai (n.1997)
Zaharia (20 ani), Grigore (12 ani), Andrei (10 ani), Elena
(16 ani), Anastasia (16 ani) Gavriliță Efim Pahomie (n.1919)
Gavriliță Grigore Efim (n.1949), soția Anastasia (n.1953),
Gavriliță Costachi Grigore (32 ani), soția Sofia (24 ani),
copii: Galina (n.1980), Gheorghe (n.1984)
copii: Victor (2 ani), Grigore (1 an)
Gavriliță Ion Efim (n.1946), soția Tatiana (n.1952), copii:
Gavriliță Dumitru Grigore (34 ani), soția Sofia (25 ani), Victor (n.1974), Mihai (n.1976)
copii: Gheorghe (5 ani), Simion (3 ani)
Gavriliță Ion Luca (n.1946), soția Vera (n.1952), copii:
Gavriliță Grigore Grigore (decedat în 1850 la 60 ani) Teodora (n.1978), Tudor (n.1980), Elena (n.1986)
Gavriliță Zamfir Grigore (38 ani), soția Maria (21 ani), Gavriliță Iosif Luchian (n.1936), soția Maria (n.1942)
copii: Petru (6 ani), Maria (8 ani)
Gavriliță Parascovia Tudor (n.1940)
1942
Gavriliță Paulina Ion (n.1958)
Gavriliță Nicolae (n.1912), soția Olga (n.1914), copii: Gavriliță Petru Luchian (n.1954), soția Agafia (n.1952),
Mihail (n.1932), Eufrosenia (n.1935), Maria (n.1936), copii: Andrei (n.1976)
Elena (n.1938), soacra Ecaterina (n.1862)
Gavriliță Stepanida Tudor (n.1927)
Gavriliță Alexandru (n.1908), soția Vasilița (n.1914),
copii: Ștefan (n.1935), Grigore (n.1939); mama Ecaterina 1859
(n.1873) Gavrilov (Lungu) Ion Toader (32 ani), soția Pilagheia (26
ani), copii: Alexandra (3 ani)
Gavriliță Alexei (n.1909), soția Tatiana (n.1908), copii:
Maria (n.1930), Ion (n.1933), Olga (n.1935), Ana (n.1937), Gavrilov Ion Ilie (30 ani), soția Elena (25 ani), copii: Ștefan
mama Elena (n.1872) (1 an), Ana (7 ani)
Gavriliță Ana (n.1880), copii: Efim (n.1920) Gavrilov Lupu Ilie (38 ani), soția Ecaterina (34 ani), copii:
Matvei (5 ani), Toader (1 an)
Gavriliță Andrei (n.1891), soția Parascovia (n.1894), copii:
Olga (n.1927) Gavrilov Toader Ion (73 ani), soția Elena (40 ani), copii:
Iancu (13 ani), Zamfir (12 ani)
Gavriliță Gheorghe (n.1892), soția Alexandra (n.1896),
1942
copii: Eufrosenia (n.1921), Isidor (n.1923), Ion (n.1927),
Vera (n.1928) Ghelbete Teodor (n.1922), soția Matroana (n.1921), copii:
Valentina (n.1941)
Gavriliță Isai (n.1905), soția Anastasia (n.1905), copii:
Eudochia (n.1938), Mihail (n.1930); cumnata Feodosia Helbete Gheorghe (n.1893), soția Olga (n.1892), copii:
(n.1919); mama Ecaterina (n.1867) Anton (n.1922)

Gavriliță Petru (n.1889), soția Teodora (n.1900), copii: Helbete Trofim (n.1920), soția Parascovia (n.1920)
Eufrosenia (n.1920), Paulina (n.1928), Tamara (n.1931), 2002
Eugeniu (n.1935), Teodor (n.1942)
Ghelbete Svetlana Victor (n.1973), copii: Radu (n.1996)
Gavriliță Petru (n.1919), soția Teodora (n.1921), copii: Ghelbete Victor Anton (n.1951), soția Vera (n.1954), copii:
Ana (n.1941), Ion (n.1942), Eugenia (n.1929) Eugenia (n.1977)
Gavriliță Teodor (n.1899), soția Irina (n.1903) Gheorghiță Tudor Teodosie (n.1954), soția Olga (n.1955),
Gavrliță Petru I. (n.1892), soția Teodora (n.1899), copii: copii: Alexandru (n.1980), Radu (n.1987)
Panteleimon (n.1928), Tamara (n.1931), Eugeniu (n.1935), Ghilenco Veaceslav Ștefan (n.1974), soția Natalia
Teodor (n.1942) (n.1976), copii: Doina (n.1995), Elena (n.2000)
 1859 1942

M ereni 267
Ghinu Gavril Axente (32 ani) Gogu Constantin (n.1896), copii: Irina (n.1918), Alexandra
(n.1916), Trofim (n.1920), Haritina (n.1922), Maria
Ghinu Grigore Axente (31 ani), soția Maria (28 ani), copii:
(n.1930)
Nicolae (1 an), Soltana (4 ani)
Gogu Agafon (n.1912), soția Ecaterina (n.1914), copii:
2002
Teodora (n.1935), Petru (n.1937), Iulita (n.1941)
Ghivorghian Lidia Alexandru (n.1961), copii: Elena
Gogu Iacob (n.1900), soția Maria (n.1900), copii: Anton
(n.1984)
(n.1923), Ion (n.1925), Efimia (n.1930), Andrei (n.1932)
1859
Gogu Petru (n.1906), copii: Nadejda (n.1922), Ana
Glava Ștefan Ion (decedat în 1853, în 1850 avea 55 ani),
(n.1924), Maria (n.1926), Ion (n.1928), Vasile (n.1930),
soția Elena (59 ani), copii: Ion (30 ani), Ana (15 ani),
Mihail (n.1933); mătușa Eufrosenia (n.1877)
Ioana (9 ani)
1942 2002
Glava Ioachim (n.1920), soția Maria (n.1920), copii: Gogu Anatolie Afanasie (n.1959), soția Larisa (n.1962),
Gheorghe (n.1941) copii: Vitalie (n.1982), Aliona (n.1986), Victoria (n.1988)
Glava Ion (n.1903), soția Maria (n.1907), copii: Nicolae Gogu Andrei Gheorghe (n.1974), soția Angela (n.1975),
(n.1933) copii: Corina (n.1997), Ștefan (n.2000)
Glava Vasile (n.1896), soția Natalia (n.1895), copii: Gogu Efim Trofim (n.1954), soția Nina (n.1954)
Luca (n.1923), Eudochia (n.1925), Alexandru (n.1927),
Gogu Feodora Agafon (n.1934)
Vladimir (n.1929), Petru (n.1931)
Gogu Gheorghe Agafon (n.1950), soția Maria (n.1951),
2002
copii: Tatiana (n.1977), Nicolai (n.1980)
Glava Alexandru Efim (n.1974), soția Dorina (n.1981),
Gogu Ion Afanasie (n.1956)
copii: Andreia (n.2000)
Gogu Ion Agafon (n.1948), soția Ana (n.1949), copii:
Glava Efim Iachim (n.1947), soția Liudmila (n.1948)
Leonid (n.1973), Rodica (n.1980)
Glava Leonid Efim (n.1978), soția Natalia (n.1979), copii:
Gogu Ion Petru (n.1928), soția Elena (n.1932)
Mariana (n.1996), Adrian (n.1998)
Gogu Ion Trofim (n.1952), soția Stepanida (n.1949), copii:
Glava Nicolai Iachim (n.1958), soția Ana (n.1959), copii:
Andrei (n.1982), Elena (n.1983)
Ghenadie (n.1980), Ina (n.1984)
Gogu Ion Vasile (n.1956), copii: Veaceslav (n.1978),
Gnilenco Iurie Ștefan (n.1959), soția Elena (n.1961), copii:
Vitalie (n.1986), Eugeniu (n.1988)
Dorina (n.1982), Tatiana (n.1986), Andrei (n.1990)
Gogu Leonid Victor (n.1970), soția Taisia (n.1981), copii:
Gnilenco Leonid Ștefan (n.1961), soția Tamara (n.1966),
Doinița (n.1993), Nadejda (n.1997)
copii: Aliona (n.1984), Ion (n.1987), Andrei (n.1993),
Teodora (n.1995) Gogu Maria Andrei (n.1939)
1859 Gogu Mihai Trofim (n.1957), soția Alexandra (n.1958),
copii: Victor (n.1980), Valeriu (n.1983), Ina (n.1985)
Godoroja Nistor Gheorghe (25 ani), soția Maria (24 ani)
Gogu Paulina Afanasie (n.1953)
2002
Gogu Petru Agafon (n.1937), soția Ana (n.1939)
Godoroja Vasile Grigore (n.1963), soția Lidia (n.1962),
copii: Stanislav (n.1984), Elena (n.1993) Gogu Serghei Gheorghe (n.1972)
1859 Gogu Serghei Petru (n.1976), soția Galina (n.1978) copii:
Ana (n.1999), Dorel (n.2001)
Gogul Ion Mihălachi (decedat în 1856, în 1850 avea 22
ani); mama Axenia (48 ani); frați: Zamfir (17 ani), Elena Gogu Trofim Constantin (n.1923), soția Vera (n.1926)
(22 ani)
 Gogu Vasile Gheorghe (n.1961), soția Galina (n.1962), Gore Ion Simion (63 ani), soția Elena (50 ani), copii:
M ereni 268

copii: Tatiana (n.1983), Victor (n.1989) Zinaida (17 ani)

Gogu Vasile Petru (n.1930) Gore Ion Tudor (46 ani), soția Maria (42 ani), copii:
Nicolae (7 ani), Eremia (1 an), Teodosia (13 ani)
Gogu Vera Gheorghe (n.1978), copii: Ana (n.1997)
Gore Luca Toader (41 ani), soția Domnica (41 ani), copii:
Gogu Victor Trofim (n.1946), soția Eugenia (n.1950),
Ion (19 ani), Constantin (14 ani), Nicolae (11 ani)
copii: Serghei (n.1984)
Gore Marin Toader (decedat în 1852, în 1850 avea 30 ani)
Gogu Viorica Anatolie (n.1976), copii: Mihai (n.1997),
Radu (n.1999) 1942
Gogu Zinaida Petru (n.1957) Gore Mitrofan (n.1898), copii: Ștefan (n.1923), Vasile
(n.1926), Teodosia (n.1929)
1942
Gore Policarp (n.1914), soția Parascovia (n.1919), copii:
Goja Ion (n.1902), copii: Teodor (n.1926), Ana (n.1928),
Olga (n.1937), Simion (n.1939), Maria (n.1941)
Alexandra (n.1940)
1859 Gori Gavriliță (n.1897), soția Sofia (n.1900), copii:
Eudochia (n.1920), Elisaveta (n.1927), Ion (n.1923), Ana
Golovan Grigore Ion (38 ani)
(n.1933)
1942
Gori Ioana (n.1892), copii: Teodor (n.1916), Alexandru
Golovei Chiril (n.1890), copii: Cristina (n.1919), (n.1930)
Alexandru (n.1921), Natalia (n.1923), Vladimir (n.1926)
Gori Ion (n.1884), soția Natalia (n.1890), copii: Pavel
Golovei Iacob (n.1917), soția Varvara (n.1917), copii: (n.1924), Mihail (n.1929), Alexei (n.1928), Tamara
Sofia (n.1937), Alexandra (n.1940) (n.1934)
2002 Gori Mina (n.1892), soția Pilagheia (n.1907), copii: Maria
Golovei Sofia Iacob (n.1938) (n.1923), Sofia (n.1925), Nina (n.1934)

Goncearuc Serghei Vasile (n.1975), soția Victoria (n.1981), Gori Nicolae (n.1878), soția Grăchina (n.1884)
copii: Andreia (n.2001) Gori Panteleimon (n.1878), soția Maria (n.1878), copii:
1942 Fevronia (n.1906)

Gopleac Zaharia (n.1902), soția Maria (n.1912), copii: Gori Vasile (n.1903), soția Maria (n.1903), copii: Grigore
Nicolae (n.1932), Elena (n.1937), Valentina (n.1939), (n.1927), Ion (n.1936), Ilarion (n.1939)
Anastasia (n.1941), Alexei (n.1942) 2002
2002 Gore Agafia Nicolai (n.1928)
Gopleac Silvia Alexei (n.1968) Gore Anatolie Ilarion (n.1960), soția Svetlana (n.1964),
Gopleac Valeriu Tudor copii: Ana (n.1997), Mihai (n.1998)
1859 Gore Claudia Alexandru (n.1960)
Gore Alecu Toader (decedat în 1854, în 1850 avea 25 ani) Gore Grigore Alexandru (n.1953), soția Tamara (n.1954)
Gore Anton Gheorghe (38 ani), soția Daria (30 ani), copii: Gore Iulia Pavel (n.1962), copii: Irina (n.1991)
Petru (4 ani), Marina (9 ani)
Gore Leonid Mihai (n.1957), soția Stepanida (n.1959),
Gore Feodor Nichita (decedat în 1855, în 1850 avea 80 ani) copii: Radu (n.1981), Vitalie (n.1980), Serghei (n.1995)
Gore Gheorghe Simion (68 ani), soția Andriana (53 ani), Gore Liudmila Constantin (n.1981)
copii: Constantin (30 ani), Iovu (18 ani), Iachim (16 ani)
Gore Maria Simion (n.1929)
Gore Gheorghe Toader (31 ani), soția Zinovia (26 ani),
Gore Nicolai Vasile (n.195?)
copii: Ion (3 ani), Antonina (1 an)
Gore Olga Vasile (n.1932) Grosu Emilian Vasile (58 ani), soția Ruxanda (49 ani),

M ereni 269
copii: Bartolomeu (20 ani), Ion (14 ani), Teodora (16 ani)
Gore Pavel Ion (n.1924), soția Liuba (n.1930)
Grosu Iancu Gheorghe (decedat în 1855, în 1850 avea 37),
Gore Radu Leonid (n.1981), soția Nadejda (n.1986)
soția Smaranda (30 ani), copii: Mihail (14 ani), Alexandru
Gore Serghei Grigore (n.1976), soția Ala (n.1978), copii: (10 ani)
Alexandru (n.2000)
Grosu Ion Simion (21 ani), soția Maria (19 ani)
Gore Simion Vasile (n.1952), soția Valentina (n.1959), co- Grosu Lupu Gheorghe (41 ani), soția Teodora (38 ani),
pii: Liudmila (n.1978), Ruslan (n.1979), Natalia (n.1982) copii: Pavel (18 ani), Vasilca (16 ani), Ana (8 ani)
Gore Victor Pavel (n.1954), soția Maria (n.1958), copii: Grosu Nicolae Iacob (41 ani), soția Zamfira (33 ani), co-
Natalia (n.1978), Victoria (n.1980), Victor (n.1994), ne- pii: Vasile (18 ani), Grigore (1 an), Ion (1 an), Casandra
potul Daniel (n.2000) (16 ani)
Gore Vladimir Ilarion (n.1964), soția Angela (n.1968), Grosu Simion Vasile (45 ani), soția Maria (33 ani), copii:
copii: Cornel (n.1991), Adrian (n.1993) Eudochia (14 ani), Agafia (9 ani), Irina (2 ani)
Gorea Serghei Ilarion (n.1970) Grosu Sofronie Ion (20 ani)
Gorea Tudor Alexandru (n.1958), soția Iulia (n.1962), Grosu Toader Vasile (decedat în 1856, în 1850 avea 69 ani)
copii: Aliona (n.1985)
1942
Goreanu Ion Ștefan (n.1932)
Grosu Anton (n.1893), soția Videnia (n.1899), copii:
1859 Efim (n.1926), Ecaterina (n.1928), Maria (n.1932), Mihai
Goțonoga Vasile Ion (53 ani), soția Maria (43 ani), copii: (n.1938)
Ecaterina (13 ani), Dochița (5 ani); copil înfiat Zamfir Grosu Ionică (n.1882), soția Cristina (n.1902), copii:
Nicolae Pârțu (15 ani) Tatiana (n.1923), Ion (n.1926), Vasile (n.1932)
2002 Grosu Mihai (n.1915), soția Iulita (n.1918), copii: Maria
(n.1937), Ion (n.1939), Tatiana (n.1942)
Gospodinov Petru Petru (n.1953), soția Valentina (n.1956),
copii: Serghei (n.1979) Grosu Mina (n.1895), soția Maria (n.1900), copii:
Pilagheia (n.1923), Ioan (n.1935), Ana (n.1940)
1859
Grosu Tudosia (n.1885), soția Ana (n.1892), copii: Isidor
Grămadă Casian Ion (68 ani), soția Ioana (58 ani)
(n.1920), Elisaveta (n.1926), Zaharia (n.1924), Ion
Grămadă Zaharia Casian (35 ani), soția Maria (31 ani) (n.1931)
2002 Grosu Vasile (n.1884), soția Olga (n.1888), copii: Andrei
(n.1914)
Grigore Victor Roman (n.1952), soția Maria (n.1946),
copii: Natalia (n.1978), Liudmila (n.1980) 2002
Grigoriță Grigore Timofei (n.1958), soția Valentina Grosu Anatolie Mihai (n.1973), soția Liudmila (n.1979),
(n.1960), copii: Tatiana (n.1989), Alexandru (n.1991) copii: Mihai (n.1999),
Griț Larisa Andrei (n.1960); mama Sauleac Parascovia Grosu Anatolie Vasile (n.1960)
Tudor (n.1928)
Grosu Andrei Mihai (n.1950), soția Aurelia (n.1957), copii:
Groița Vasile Trifan (n.1960), soția Iulia (n.1959), copii: Diana (n.1981)
Ion (n.1983), Liudmila (n.1985), Elena (n.1987)
Grosu Efim Anton (n.1926), soția Iulita (n.1924)
1859
Grosu Feodosia Dănilă (n.1923)
Grosu Alexandru Gheorghe (decedat în 1858, în 1850
Grosu Iulita Toma (n.1918)
avea 19 ani)
Grosu Andrei Toader (37 ani), soția Victoria (30 ani), copii: Grosu Maria Arcadie (n.1939)
Ion (2 ani), Maria (12 ani), Soltana (9 ani) Grosu Olga Ion (n.1954)
 Grosu Simion Isidor (n.1920) Gurschi Gavril Nicolai (n.1946), soția Nina (n.1950),
M ereni 270

copii: Anatolie (n.1974)

Grosu Tudor Mihai (n.1948), soția Eudochia (n.1950), co-
pii: Mihai (n.1976), Alexandru (n.1984), Serghei (n.1986) Gurschi Grigore Nicolai (n.1951), soția Claudia (n.1954),
Grosu Valeriu Mihai (n.1965), soția Vera (n.1965), copii: copii: Serghei (n.1983), Veceaslav (n.1976)
Vadim (n.1988), Ștefan (n.1993), Mihai (n.1997) Gurschi Ion Serghei (n.1957)
Grosu Vera Ion (n.1954) Gurschi Ion Ion (n.1931), soția Valentina (n.1937)
Grosu Victor Mihai (n.1953), soția Ecaterina (n.1964),
Gurschi Leonid Andrei (n.1960), soția Lidia (n.1962),
copii: Victoria (n.1985), Eugeniu (n.1988)
copii: Liudmila (n.1982), Ina (n.1989), Nadejda (n.1991),
Guivan Nicolai Mifodie (n.1954), soția Elena (n.1952), Eduard (n.1993)
copii: Marin (n.1973)
1942 Gurschi Leonid Efim (n.1956), soția Teodora (n.1957),
copii: Serghei (n.1980), Tatiana (n.1978)
Gurschi Andrei (n.1910), soția Sofia (n.1912), copii: Maria
(n.1934), Ana (n.1939), Olga (n.1941) Gurschi Leonid Ilie (n.1978), soția Larisa (n.1974), copii:
Ilie (n.1998), Dan (n.2002)
Gurschi Dumitru (n.1911), soția Elena (n.1912)
Gurschi Maria Vasile (n.1953)
Gurschi Filip (n.1882), soția Vera (n.1884), copii: Boris
(n.1919), Valerian (n.1923) Gurschi Maxim Ion (n.1927), copii: Iurie (n.1963)
Gurschi Gavril (n.1886), soția Ana (n.1893), copii: Andrei Gurschi Mihai Maxim (n.1960), soția Maria (n.1970),
(n.1920), Ion (n.1928), Xenia (n.1930) copii: Luminița (n.1991), Gheorghe (n.1992)
Gurschi Ion (n.1901), soția Ecaterina (n.1900), copii: Gurschi Mihai Tudor (n.1970), soția Minodora (n.1971),
Nicolae (n.1923), Maxim (n.1927), Ion (n.1931), Maria copii: Eugeniu (n.1992), Ana (n.1993)
(n.1937), Elena (n.1938)
Gurschi Nicolai Ion (n.1923)
Gurschi Iosif (n.1918), soția Natalia (n.1919), copii:
Dumitru (n.1938), Gheorghe (n.1941) Gurschi Serghei Mihai (n.1928), soția Domnica (n.1933)
Gurschi Mihai (n.1904), soția Maria (n.1907), copii: Vera Gurschi Serghei Mihai (n.1972)
(n.1926), Serghei (n.1928), Ion (n.1930), Efim (n.1932),
Gurschi Serghei Tudor (n.1972)
Milania (n.1935), Gheorghe (n.1937)
Gurschi Mihail (n.1896), soția Ioana (n.1900), copii: Gurschi Tamara Trofim (n.1939)
Eufrosenia (n.1922), Alexandru (n.1929) Gurschi Vera Andrei (n.1944)
Gurschi Simion (n.1889), soția Ecaterina (n.1888), copii: Gurschi Victor Ion (n.1957), soția Liuba (n.1958), copii:
Pavel (n.1937) Victoria (n.1981), Andrei (n.1983), Igor (n.1986)
2002
Gurschi Victor Serghei (n.1965), soția Natalia (n.1975),
Gurschi Anatolie Andrei (n.1958) copii: Serghei (n.1994), Dorin (n.1997)
Gurschi Anatolie Ion (n.1969), soția Victoria (n.1974), 1859
copii: Victoria (n.1995), Victor (n.1996)
Gușan Ion Luchian (49 ani), soția Dochița (37 ani), copii:
Gurschi Andrei Gavril (n.1920) Filimon (19 ani), Elena (14 ani)
Gurschi Boris Filip (n.1919)
Gușan Stratan Luchian (53 ani), soția Gheorghina (49 ani),
Gurschi Claudia Petru (n.1955) copii: Ecaterina (18 ani), Maria (12 ani), Ana (10 ani),
Gurschi Efim Mihai (n.1932), soția Valentina (n.1935) Elena (7 ani), Anastasia (4 ani)

Gurschi Emilian Maxim (n.1951), soția Maria (n.1955) Gușan Vasile Luchian (68 ani), copii: Ion (31 ani); soția
lui Ion – Maria (23 ani), copii: Simion (5 ani)
Gurschi Eudochia Pintilie (n.1949)
 1942 Iacovenco Vadic Iurie (n.1973), soția Aliona (n.1975),

M ereni 271
Gușan Elena (n.1909), copii: Alexandra (n.1923), Maria copii: Carolina (n.1997)
(n.1938), Teodor (n.1930), Vera (n.1939), Cristina (n.1935) Iacovlev Larisa Ilie (n.1968), copii: Natalia (n.1987),
Gușan Elisaveta (n.1894), copii: Teodor (n.1918), Vasile Olesea (n.1988), Aureliu (n.1997)
(n.1926), Iochim (n.1930) Iacubovscaia Tamara Efim; fratele Berjan Victor Efim
Gușanu Simion (n.1912), soția Ana (n.1915), copii: (n.1955)
Alexandra (n.1936) Iaroș Igor Nicolai (n.1968)
Gușanu Vasile (n.1896), soția Domnica (n.1901), copii: 1942
Boris (n.1922), Iulita (n.1924), Vasile (n.1928), Gheorghe
(n.1927), Maria (n.1930), Vladimir (n.1938) Holban Ana (n.1918)

2002 Horon Alexandra (n.1875)

1859
Gușan Ecaterina Ștefan (n.1927)
Hâjdian Grigore Andrei (46 ani), soția Anastasia (38 ani)
Gușan Elisaveta (n.1978), copii: Cristian (n.1996), Sandu
(n.1998) (Veniți în 1852 din satul Onițcani)

Gușan Eudochim Ștefan (n.1930), soția Tatiana (n.1940) Hristicean Ion Trofim (32 ani), soția Elisaveta (22 ani),
copii: Ana (1 an)
Gușan Gheorghe Boris (n.1952), soția Ioana (n.1952),
copii: Aliona (n.1979), Eduard (n.1991) Hristician Gheorghe Trofim (30 ani), frați; Vasile (15 ani),
Luca (13 ani)
Gușan Maria Vasile (n.1941)
Iachimov (Cica) Ilie Vasile (48 ani), soția Maria (43 ani)
Gușan Milani Petru (n.1954), copii: Ghenadie (n.1975)
1942
Guțanu Ion Alexandru (n.1959), soția Liuba (n.1958),
copii: Vladimir (n.1979), Serghei (n.1980), Elena (n.1992) Iașcenco Grigore (n.1873), soția Olga (n.1878)

Guțu Melania Efim (n.1920) 2002

Guțu Mihai Nicolai, soția Angela, copii: Mihaela, Rada Ignat Vasile Gheorghe (n.1962), soția Valentina (n.1964),
(n.1994) copii: Victor (n.1986), Victoria (n.1988)

Guțu Valeriu Ion (n.1960), soția Maria (n.1960), copii: Ilarion Alexei Gheorghe (n.1968), soția Liudmila (n.1968),
Liudmila (n.1983), Alexandru (n.1984) copii: Dumitru (n.1991)

Guțu Valeriu Ion (n.1960) Iliuhinschii Simion Alexei (n.1964), soția Aurelia (n.1966),
copii: Sorin (n.1988), Doinița (n.1993)
1859
Ilihinschii Alexei Nicolai (n.1937), soția Olga (n.1937)
Guvir Feodor Vasile (decedat în 1854, în 1850 avea 17 ani),
soția Ecaterina (26 ani), copii: Andrei (8 ani), Ion (4 ani) Iluhinschii Gheorghe Alexei (n.1961), soția Olga (n.1965),
copii: Victoria (n.1984), Mariana (n.1988); nepotul
Guvir Vasile Grigore (decedat în 1854, în 1850 avea 45 Alexandru (n.2002)
ani), copii: Ștefan (decedat, în 1850 avea 7 ani)
1859
Guvir Zaharia Grigore (45 ani), soția Elena (39 ani), copii:
Constantin (20 ani), Alexandra (14 ani) Ionașcu Constantin Agachi (53 ani), soția Elena (48 ani),
copii: Vasile (19 ani), Gheorghe (15 ani)
2002
Ionașcu Gheorghe Agachi (58 ani), soția Ioana (51 ani),
Hadjiu Tatiana Agafon (n.1963), copii: Natalia (n.1981),
copii: Iancu (15 ani), Suzana (19 ani), Anica (12 ani)
Andrei (n.1983)
Ionașcu Alexandru Gheorghe (26 ani), soția Maria (18 ani),
Hârbu Ioana Timofei (n.1951)
copii: Petru (1 an)
Harea Ion Alexandru (n.1970), soția Rodica (n.1970),
copii: Doinița (n.1993) Ionașcu Gheorghe Vasile (22 ani), soția Ana (20 ani)
 Ionașcu Grigore Arhire (decedat în 1855, în 1850 Iordăchescu Ion (n.1882), soția Anastasia (n.1892), copii:
M ereni 272

avea 55  ani), soția Zamfira (33 ani), copii: Toader (34 ani); Vasile (n.1921), Andrei (n.1918), Xenia (n.1927), Pavel
soția lui Toader – Maria (20 ani), copii: Iftenia (1 an) (n.1926), Natalia (n.1929), Parascovia (n.1930)
Ionașcu Ion Gheorghe (23 ani), soția Balașa (18 ani) Iordăchescu Ion (n.1892), soția Adriana (n.1900), copii:
Elena (n.1925), Domnica (n.1927), Parascovia (n.1928),
Ionașcu Tudor Agachi (48 ani), soția Zoița (38 ani), copii: Zinovia (n.1933), Gheorghe (n.1936), Nicolae (n.1939)
Constantin (12 ani), Maranda (16 ani), Elisaveta (4 ani),
Anastasia (1 an) Iordăchescu Ion (n.1909), soția Evdenia (n.1911), copii:
Vasile (n.1934), Victor (n.1942)
Ionașcu Vasile Iordachi (68 ani), soția Maria (58 ani),
copii: Dumitru (19 ani) Iordăchescu Matei (n.1898), soția Irina (n.1905), copii:
Ștefan (n.1928), Gheorghe (n.1930), Petru (n.1932),
1942 Eudochia (n.1934)
Ionașcu Efim (n.1895), soția Maria (n.1906), copii: Teodor Iordăchescu Mihai (n.1888), soția Eudochia (n.1886)
(n.1928), Gheorghe (n.1934), Valentina (n.1941)
Iordăchescu Nicolae (n.1896), soția Vera (n.1897), copii: Petru
Ionașcu Ion (n.1893), soția Suzana (n.1910), copii: Daria (n.1919), Afanasie (n.1921), Efimia (n.1924), Isidor (n.1926),
(n.1940) Zinovie (n.1928), Frăsâna (n.1932), Serghei (n.1933)
Ionașcu Nichita (n.1912), soția Vera (n.1915), copii: Olga Iordăchescu Parfenie (n.1888), soția Tatiana (n.1894),
(n.1935), Elena (n.1938) copii: Alexandra (n.1928), Neonila (n.1930)
Ionașcu Simion (n.1906), soția Elena (n.1909) 2002
2002 Iordăchescu Gheorghe Ștefan (n.1950), soția Viorica
Ionașcu Ion Ion (n.1943) (n.1952)

Ionașcu Valeriu Ion (n.1969), soția Natalia (n.1978), copii: Iordăchescu Ion Andrei (n.1953), soția Alexandra (n.1958),
Valentin (n.1998) copii: Igor (n.1980)

Ionașcu Zinaida Vasile (n.1941) Iordăchescu Mihai Ion (n.1962), soția Galina (n.1966),
copii: Eugeniu (n.1986), Alexandru (n.1990)
1859
Iordăchescu Natalia Ion (n.1927), copii: Tamara (n.1972)
Iordăchescu Lupu Timofei (43 ani), soția Elena (28 ani),
copii: Alexei (10 ani), Grigore (7 ani), Andrei (3 ani), Iordăchescu Olga Tudor (n.1942)
Maria (1 an) Iordăchescu Parascovia Ion (n.1931)
Iordăchescu Marcu Trifan (35 ani), soția Ecaterina (30 ani), Iordachescu Pavel Ion (n.1923), soția Elizaveta (n.1927)
copii: Zamfir (12 ani); mama Agafia (88 ani)
Iordăchescu Vasile Andrei (n.1959), soția Efimia (n.1959),
1942 copii: Alexandru (n.1984), Eugeniu (n.1987), Doina (n.1996)
Iordăchescu Alexandru (n.1913), soția Alexandra (n.1913), Iordăchescu Vera Filip (n.1923)
copii: Luca (n.1928), Agrepina (n.1942)
Iordăchescu Vera Tudor (n.1920)
Iordăchescu Andrei (n.1907), soția Anastasia (n.1911),
Iordăchescu Zinovia Nicolai (n.1927)
copii: Maria (n.1932), Ecaterina (n.1933), Iulita (n.1935),
Vasile (n.1937), Ion (n.1939); mama Elena (n.1870) 1942
Iordăchescu Fedot (n.1897), soția Ioana (n.1890), copii: Iovu Gori (n.1920), soția Eudochia (n.1921)
Mihail (n.1932)
2002
Iordăchescu Grigore (n.1900), soția Alexandra (n.1907),
Iovu Liuba (n.1940)
copii: Ion (n.1926), Teodor (n.1929), Stepanida (n.1931),
Valentina (n.1933), Elena (n.1938), Maria (n.1940) Iovu Natalia Gheorghe (n.1969)
 1859 Ivanov Serghei Nicolai (n.1970), soția Maria (n.1971),

273
copii: Anastasia (n.1993), Diana (n.1995)
Ipati Ion Chirică (28 ani), soția Gheorghina (26 ani), copii:
Ana (7 ani), Maria (5 ani), Ecaterina (3 ani), Zamfira (1 an) Izman Nicolai Serafim (n.1955), soția Maria (n.1954),

M ereni
copii: Vladimir (n.1986)
Istrati (Ursu) Andrei Savin (44 ani), soția Maria (33 ani),
copii: Constantin (11 ani), Hartina (3 ani); copii înfiați 1942
Zamfira Marin Gore (13 ani) și Vasile Marin Gore (9 ani) Jigan Pavel (n.1921), soția Vera (n.1921), copii: Ion
(n.1903), ...(n.1909)
Istrati Marcu Vasile (68 ani), copii: Ion (13 ani), Zamfira
(16 ani) Jigan Dochim (n.1904), soția Ana (n.1907), copii: Ion
(n.1921), Nicolae (n.1920), Teodor (n.1927), Irina
Istrati Vasile Marcu (21 ani), soția Elena (17 ani) (n.1929), Liuba (n.1932)
1942 Jigan Efim (n.1920), soția Vasilița (n.1922)
Istrate Iulita (n.1882), copii: Vera (n.1915) Jigan Ion (n.1912), soția Eugenia (n.1912), copii: Nadejda
(n.1935), Ana (n.1939), Parascovia (n.1942)
Istrate Olga (n.1887), copii: Iosob (n.1932), Maria (n.1928)
2002
Istrati Alexandra (n.1906), copii: Simion (n.1928), Ion
(n.1933) Jigan Efim Gavril (n.1920)

Istrati Andrei (n.1894), soția Pilagheia (n.1897), copii: Jigan Eufrosenia Efim (n.1948)
Stepanida (n.1920), Teodor (n.1926), Alexandru (n.1928), Jigan Ghenadie Vladimir (n.1973), soția Ecaterina (n.1974)
Mihail (n.1933), Ion (n.1936), Teodosia (n.1939) Jigan Grigore Efim (n.1962), soția Alexandra (n.1966),
Istrati Nicon (n.1883), soția Profira (n.1885), copii: Maria copii: Serghei (n.1987), Efim (n.1990), Ion (n.1991)
(n.1918) Jigan Irina Eudochia (n.1928)
Istrati Vasile (n.1909), soția Domnica (n.1916), copii: Ion Jigan Serghei Ion (n.1970), soția Emilia (n.1975), copii:
(n.1937), Chiril (n.1940), Maria (n.1941) Ion (n.1992), Cristina (n.1994)
2002 Jigan Toma Nicolai (n.1952), soția Maria (n.1954), copii:
Mariana (n.1977), Nadejda (n.1983), Nicolai (n.1992)
Istrati Anatolie Ion (n.1963)
Jigan Veaceslav Nicolai (n.1967), soția Tatiana (n.1972),
Istrati Domnica Ion (n.1913) copii: Olga, Denis (n.1994), Victoria (n.1996)
Istrati Ion Andrei (n.1936) Jigan Victor Ion
Istrati Ion Vasile (n.1936), soția Ecaterina (n.1943) Jigan Victor Vladimir (n.1969), soția Aurelia (n.1975),
copii: Irina (n.1993), Alexandru (n.1997)
Istrati Maria Mihai (n.1939)
Jigan Vladimir Ion (n.1950), soția Maria (n.1947)
Istrati Mihai Andrei (n.1933)
Josan Alexei Samson (n.1924), soția Natalia (n.1928)
Istrati Olga Nichita (n.1946)
Lapteacru Vitalie Alexandru (n.1954), soția Liudmila
Istrati Serghei Ion (n.1969), soția Aurelia (n.1974), copii: (n.1952), copii: Alexandra (n.1981), Svetlana (n.1983)
Ion (n.1994) Lapteacru Zinovia Alexandru (n.1938)
Istrati Victor Chiril (n.1966) 1859
Iurcovscaia Vera Simion (n.1947) Leancă Vasile Ion (43 ani), soția Varvara (41 ani)
Iurcu Alexandru Alexandru (n.1974), soția Aurelia 2002
(n.1972), copii: Lilian (n.1993), Ion (n.1995), Olga Lefter Dumitru Dumitru (n.1970), soția Natalia (n.1972),
(n.2001) copii: Cristina (n.1991), Victorina (n.1995)
Iurcu Gheorghe Andrei (n.1955), soția Valentina (n.1960), Lefter Mihai Vladimir (n.1957), soția Taisia (n.1957),
copii: Andrei (n.1979), Olga (n.1989), Pavel (n.1979) copii: Vadim (n.1980), Andrei (n.1986)
 Lesnic Maria Ion (n.1960), copii: Anatolie (n.1993), 2002
M ereni 274

Valentin (n.1980) Liubenco Petru Mihai (n.1949), soția Olga (n.1946), copii:
Lesnic Valentin Andrei (n.1980), soția Cristina Valeriu (n.1975), Teodora (n.1976), Alexei (n.1986)
1942 Liubenco Serghei Petru (n.1973), soția Vera (n.1977),
copii: Rodica (n.1995), Ignat (n.1999)
Leu Axenia (n.1897), copii: Stepanida (n.1925), Maria
(n.1930), Anastasia (n.1935), Natalia (n.1937) Losev Ala Valentin (n.1965), copii: Svetlana (n.1990),
Iurie (n.1997)
Leu Gheorghe (n.1872), copii: Natalia (n.1930)
Luca Vasile Mifodie (n.1958), soția Serafima (n.1960),
Leu Nicolae (n.1914), soția Maria (n.1918), copii: Mihai copii: Eugeniu (n.1982), Daniela (n.1999)
(n.1938), Ștefan (n.1940)
1942
Leu Sava (n.1898), soția Taisia (n.1900), copii: Ion
Luchian Axenia (n.1905), copii: Nicolae (n.1929), Ion
(n.1929), Ilie (n.1931)
(n.1931), Vera (n.1933), Trofim (n.1934), Efimia (n.1940)
Leu Toma (n.1914), soția Milania (n.1914), copii:
Luchian Irina (n.1886), copii: Andrei (n.1919), Alexandra
Alexandra (n.1939), Eudochia (n.1942)
(n.1929)
2002
Luchian Samoilă (n.1912), soția Ecaterina (n.1916), copii:
Leu Ion Toma (n.1954), soția Maria (n.1953), copii: Emilian (n.1935), Andrei (n.1937), Simion (n.1939), Ioan
Gheorghe (n.1977), Tatiana (n.1988) (n.1942)
2002
Leu Mihai Nicolai (n.1937), soția Olga (n.1935)
Luchian Ion Nicolai (n.1955), soția Iulia,  copii:
Leu Serghei Mihai (n.1964), soția Nadejda (n.1966), copii: Victor (n.1981), Victoria (n.1982), Grigore (n.1985)
Alexandru (n.1989), Ion (n.1993)
Luchian Mihai Ion (n.1955), soția Liudmila (n.1963),
1859 copii: Eugeniu (n.1982), Mihaela (n.1993)
Lesnic Trofim Maxim (42 ani), soția Arghira (33 ani), Luchian Rodica Ion (n.1970), copii Eugeniu (n.1987),
copii: Gheorghe (15 ani) Cătălina (n.1991)
1942 Luchian Tudor Ion (n.1944), soția Ioana (n.1944)
Lisnic Vasile (n.1915), soția Anastasia (n.1916), copii: Luchian Valentina Simion (n.1931)
Grigore (n.1935); mama Ileana (n.1892); bunica Ecaterina
Luchian Veceaslav Andrei (n.1974), soția Olga (n.1975),
(n.1872)
copii: Ion (n.1996), Alexandru (n.2001)
2002
Luchin Andrei Vasile (n.1949), soția Olga (n.1950), copii:
Lisneac Gheorghe Ion (n.1953), soția Marina (n.1957), Nadejda (n.1981)
copii: Eugeniu (n.1981), Denis (n.1989), Marin (n.1996) 1942
Lisneac Ion Panfile (n.1924) Luchici Ana (n.1882)
1859
Lisneac Mihai Ion (n.1955), soția Tamara (n.1956), copii:
Lidia (n.1982), Diana (n.1979), Igor (n.1986) Lungu Afanasie Sava (60 ani), soția Maria (48 ani), co-
pii: Dumitru (20 ani), Elena (18 ani), Ecaterina (16 ani),
Lisnic Ion Troian (n.1980), soția Liudmila (n.1980), copii: Eugenia (10 ani)
Valentina (n.1999), Daniel (n.2001)
Lungu Constantin Sava (49 ani), soția Pilagheia (37 ani),
Lisnic Traian Vasile (n.1943), soția Eufrosenia (n.1953), copii: Gheorghe (16 ani), Nicolae (12 ani), Ilarion (5 ani)
copii: Olga (n.1988)
Lungu Constantin Vasile (55 ani), soția Elena (30 ani),
Lisnic Valentin Grigore (n.1962), soția Claudia (n.1966), copii: Tudor (16 ani), Gheorghe (9 ani), Zinovia (14 ani),
copii: Olesea (n.1984), Radu (n.1990) Ecaterina (11 ani)
Lungu Grigore Sava (47 ani), soția Sofia (36 ani), copii: Lungu Arion (n.1879), nepoți: Alexandru (n.1932), Ana

275
Ana (18 ani), Parascovia (16 ani), Elena (10 ani) (n.1934)
Lungu Hariton Gheorghe (32 ani), soția Ecaterina (29 ani), Lungu Dumitru T. (n.1900), soția Ecaterina (n.1903)

M ereni
copii: Ecaterina (5 ani) Lungu Elena (n.1908), copii: Vasile (n.1925), Natalia
Lungu Ion Afanasie (26 ani), soția Elisaveta (23 ani), (n.1928), Andrei (n.1930), Maria (n.1932), Ion (n.1940)
copii: Grigore (1 an) Lungu Filip (n.1898), soția Eudochia (n.1900), copii:
Lungu Ion Gheorghe (decedat în 1854, în 1850 avea 11 Natalia (n.1921), Nicolae (n.1923), Vera (n.1923), Petru
ani); mama Maria (54 ani); fratele Nistor (13 ani), sora (n.1935)
Marfa (13 ani) Lungu Grigore (n.1912), soția Olga (n.1914), copii: Ilie
(n.1927), Natalia (n.1932), Maria (n.1936), Gheorghe
Lungu Ion Leonte (31 ani), soția Maria (20 ani), copii:
(n.1938), Ana (n.1940)
Agafia (3 ani), Fevronia (1 an)
Lungu Haralampie (n.1920), soția Sofia (n.1923), copii:
Lungu Ion Nicolae (24 ani), soția Maria (21 ani)
Teodor (n.1942)
Lungu Ion Sava (51 ani) Lungu Ion (n.1903), soția Maria (n.1910), copii: Trofim
Lungu Leonte Mihail (61 ani), soția Ana (51 ani) (n.1930), Emilian (n.1941), Chirică (n.1941)
Lungu Nicolae Vasile (decedat în 1854, în 1850 avea Lungu Leon (n.1893), copii: Gheorghe (n.1920), Elena
55 ani), soția Aftenia (60 ani), copii: Gheorghe (36 ani), (n.1922), Ion (n.1924), Nicolae (n.1927), Zinovia (n.1929),
nora Elena (22 ani), nepotul Isai (4 ani) Haralampie (n.1931), Maria (n.1933)

Lungu Nistor Vasile (61 ani), soția Agafia (53 ani), copii: Lungu Leon (n.1867), soția Alexandra (n.1882)
Ion (17 ani), Ecaterina (13 ani) Lungu Leon (n.1914), soția Agafia (n.1920), copii: Tamara
Lungu Pavel Nicolae (39 ani), soția Ioana (31 ani) (n.1941)
Lungu Maftei (n.1911), soția Maria (n.1914), copii:
Lungu Platon Vasile (decedat în 1854, în 1850 avea 65 ani),
Domnica (n.1935), Elena (n.1938), Olga (n.1940), Tamara
soția Anastasia (51 ani), copii: Zamfir (25 ani), Ion (20
(n.1942)
ani), Stăvărachi (18 ani), Elisaveta (10 ani)
Lungu Mina (n.1890), soția Ecaterina (n.1897), copii:
Lungu Spiridon Mihail (78 ani), soția Varvara (43 ani) Ana (n.1922), Andrei (n.1923), Varvara (n.1931), Petru
Lungu Ștefan Ion (32 ani) (n.1934)
1942 Lungu Moisei (n.1900), soția Iulita (n.1898), copii:
Nicolae (n.1925), Eugenia (n.1927), Ștefan (n.1929),
Lungu Iacob (n.1872), soția Anastasia (n.1892) Trofim (n.1933), Maria (n.1935)
Lungu Ilie (n.1873), soția Eudochia (n.1875); nepoata Lungu Onisim (n.1889), soția Ecaterina (n.1901), copii:
Axenia (n.1931) Nadejda (n.1929)
Lungu Procopie (n.1914), soția Maria (n.1917) Lungu Panteleimon (n.1915), soția Maria (n.1915), copii:
Lungu Afanasie (n.1914), soția Fevronia (n.1914), copii: Mihai (n.1935), Ioana (n.1937), Valentina (n.1939)
Parascovia (n.1934), Vasile (n.1936), Ion (n.1938), Grigore Lungu Petru (n.1906), soția Olga (n.1906), mama Elena
(n.1941) (n.1862), copii: Andrei (n.1926), Stepanida (n.1931), Nina
(n.1934), Teodosia (n.1936), Ioana (n.1939)
Lungu Alexei (n.1904), soția Domnica (n.1907), copii:
Ion (n.1931), Maria (n.1939) Lungu Simion (n.1882), soția Maria (n.1882)
Lungu Ana (n.1892), copii: Eudochia (n.1921), Ion Lungu Sofia (n.1902), copii: Anastasia (n.1924), Leon
(n.1922), Simion (n.1926), Isidor (n.1927) (n.1925)
Lungu Andrei (n.1902), soția Agrepina (n.1900), copii: Ion Lungu Ștefan (n.1889), soția Irina (n.1899), copii: Dumitru
(n.1928), Nicolae (n.1930), Efim (n.1934), Ștefan (n.1938) (n.1921), Mihai (n.1929)
 Lungu Teodor (n.1886), soția Maria (n.1888), copii: Lungu Andrei Mina (n.1924), soția Stepanida (n.1929),
M ereni 276

Roman (n.1916), Parascovia (n.1921), Onisim (n.1927) copii: Mihai (n.1964)

Lungu Teodor (n.1891), soția Anastasia (n.1895), copii: Lungu Andrei Ștefan (n.1970), soția Aliona (n.1974),
Stepanida (n.1922), Nadejda (n.1928), Ion (n.1935), Elena copii: Nadejda (n.1996)
(n.1940)
Lungu Axenia Nicolai (n.1934)
Lungu Teodor (n.1909), soția Ana (n.1911), copii: Valentin
(n.1936), Alexandru (n.1937), Gheorghe (n.1940), Ioana Lungu Cozma Gheorghe (n.1949), soția Veronica (n.1949),
(n.1941), Eudochia (n.1929) copii: Serghei (n.1976), Anatolie (n.1979), Tatiana (n.1985),

Lungu Teodor I. (n.1909), soția Alexandra (n.1907), copii: Lungu Ecaterina Matvei (n.1954), copii: Rodica (n.1981)
Nicolae (n.1927), Alexandru (n.1927), Stepanida (n.1929), Lungu Efim Andrei (n.1935), soția Maria (n.1941)
Ion (n.1931), Liuba (n.1934), Ștefan (n.1938)
Lungu Efim Mihai (n.1977), soția Olga (n.1978), copii:
Lungu Toma (n.1878), soția Eudochia (n.1892), copii: Igor (n.1999), Mihai (n.2000)
Maria (n.1922)
Lungu Elena Leon (n.1950), copii: Ion (n.1981)
Lungu Toma (n.1895), soția Suzana (n.1885), copii:
Calestru (n.1923) Lungu Emilian Efim (n.1964), soția Vera (n.1967), copii:
Eugeniu (n.1992), Sandu (n.1995)
Lungu Vasile (n.1920), soția Agafia (n.1920)
Lungu Emilian Ion (n.1941), soția Fevronia (n.1949),
Lungu Vladimir (n.1907), soția Maria (n.1912), copii: copii: Valentina (n.1978)
Gheorghe (n.1935), Ion (n.1941)
Lungu Eugenia Toma (n.1941), copii: Ion (n.1975), Nina
2002 (n.1977)
Lungu Alexandra Simion (n.1950), copii: Rodica (n.1985) Lungu Gheorghe Grigore (n.1939), soția Alexandra
Lungu Alexandru Efim (n.1933), soția Eufrosenia (n.1939) (n.1943), copii: Tudor (n.1976), Andrei (n.1980)
Lungu Alexandru Gheorghe (n.1962), soția Galina Lungu Gheorghe Haralampie (n.1968), soția Taisia
(n.1965), copii: Doina (n.1989), Sandu (n.1991), Tudor (n.1969), copii: Cristina (n.1991), Dina (n.1993)
(n.1993)
Lungu Gheorghe Ion (n.1958), soția Nina (n.1955), copii:
Lungu Alexandru Tudor (n.1937), soția Feodosia (n.1941), Corneliu (n.1986)
copii: Tudor (n.1978)
Lungu Gheorghe Tudor (n.1940), soția Tamara (n.1941),
Lungu Alexei Haralampie (n.1964), soția Angela (n.1970), copii: Vera (n.1976), Ion (n.1973)
copii: Alina (n.1991), Sandu (n.1996)
Lungu Gheorghe Vasile (n.1968), soția Valentina (n.1968),
Lungu Alexei Roman (n.1951) copii: Alexandru (n.1990), Vasile (n.1992), Mihai
(n.1992), Elena (n.1999)
Lungu Ana Efim (n.1934)
Lungu Ana Filip (n.1962), copii: Mariana (n.1982), Lungu Gheorghe Vladimir (n.1935), soția Iulita (n.1936)
Eugeniu (n.1984), Sandu (n.1990), Dan (n.2000) Lungu Grigore Constantin (n.1959), soția Liuba (n.1961),
Lungu Ana Ion (n.1975), copii: Andrei (n.1995), Cristina copii: Igor (n.1984)
(n.1998) Lungu Grigore Simion (n.1940), soția Paulina (n.1944)
Lungu Ana Mina (n.1923) Lungu Haralampie Ion (n.1931), soția Anastasia (n.1938)
Lungu Anatolie Ion (n.1964), soția Larisa (n.1968), copii: Lungu Haralampie Simion (n.1920), soția Sofia (n.1923)
Oleg (n.1988), Radu (n.1993)
Lungu Igor Ilie (n.1972)
Lungu Anatolie Ion (n.1964), soția Larisa (n.1971), copii:
Ion (n.1989) Lungu Ilie Afanasie (n.1948), soția Olga (n.1950)

Lungu Anatolie Petru (n.1959), soția Svetlana (n.1977), Lungu Ilie Andrei (n.1950), soția Olga (n.1948), copii:
copii: Petru (n.1997), Galina (n.1999) Leonid (n.1980), Radu (n.1987)
Lungu Ioana Iacob (n.1929) Lungu Mihai Gheorghe (n.1960), soția Larisa (n.1962),

M ereni 277
copii: Maria (n.1984), Liudmila (n.1987)
Lungu Ion Andrei (n.1957), soția Eugenia (n.1958), copii:
Eugeniu (n.1990) Lungu Mihai Gheorghe (n.1964), soția Lidia (n.1965),
copii: Dumitru (n.1989), Gheorghe (n.1998)
Lungu Ion Afanasie (n.1938), soția Parascovia (n.1937);
nepoata Dora (n.1993) Lungu Mihai Haralampie (n.1957), soția Valentina
(n.1958), copii: Larisa (n.1981), Liudmila (n.1986)
Lungu Ion Alexei (n.1931)
Lungu Mihai Ion (n.1944), soția Alexandra (n.1946), copii:
Lungu Ion Andrei (n.1928), soția Alexandra (n.1935) Eugenia (n.1983), Andrei (n.1986)
Lungu Ion Condrat (n.1960), soția Galina (n.1964), copii: Lungu Mihai Nicolai (n.1949), soția Iulia (n.1954), copii:
Mihai (n.1983), Mariana (n.1988), Andrei (n.1994) Valeriu (n.1973)
Lungu Ion Efim (n.1958), soția Nina (n.1959), copii: Igor Lungu Mihai Pantelei (n.1934)
(n.1981), Oleg (n.1984)
Lungu Mihai Simion (n.1959), soția Galina (n.1961), copii:
Lungu Ion Gheorghe (n.1968), soția Lidia (n.1967), copii: Tatiana (n.1984), Ion (n.1987)
Ștefan (n.1991)
Lungu Mihai Ștefan (n.1977), soția Natalia (n.1979), copii:
Lungu Ion Iacob (n.1934), soția Nina (n.1936) Valeria (n.1997), Vladimir (n.1999)
Lungu Ion Leon (n.1945), soția Maria (n.1945) Lungu Mircea Andrei (n.1965), soția Vera (n.1967), copii:
Nadejda (n.1987), Mariana (n.1992), Andrei (n.1997)
Lungu Ion Nicolai (n.1951), soția Liudmila (n.1953),
copii: Irina (n.1985) Lungu Mircea Haralamp, copii: Sandu (n.1994), Tudor
(n.2002), Andreia (n.2002)
Lungu Ion Petru (n.1940)
Lungu Nadejda Tudor (n.1926)
Lungu Ion Tudor (n.1931), soția Olga (n.1935)
Lungu Natalia Vasile (n.1964), copii: Domnița (n.1990),
Lungu Ion Vasile (n.1949), soția Elena (n.1951), copii: Andrei (n.1995)
Liudmila (n.1980), Veaceslav (n.1986)
Lungu Nicolai Moisei (n.1924)
Lungu Iurie Mihai (n.1970), soția Natalia (n.1976), copii:
Mihaela (n.1995), Dumitru (n.1998) Lungu Oleg Efim (n.1968), soția Liliana (n.1971), copii:
Radu (n.1991), Sanda (n.1996)
Lungu Leonid Petru (n.1973), soția Rodica (n.1976), copii:
Lungu Oleg Mihai (n.1975), soția Ana (n.1979), copii:
Cristina (n.1996), Radu (n.1998)
Angela (n.1998), Mihaela (n.2000)
Lungu Lidia Nicolai (n.1958), copii: Serghei (n.1978),
Lungu Oleg Mihai (n.1978), copii: Daniela (n.1997),
Tatiana (n.1983)
Zinaida (n.1999)
Lungu Maria Ion (n.1942) Lungu Pantelei Onisim (n.1913)
Lungu Maria Leon (n.1929) Lungu Parascovia Petru (n.1940)
Lungu Maria Luchian (n.1937) Lungu Petru Andrei (n.1954), soția Lilia (n.1959), copii:
Lungu Maria Nicolai (n.1951) Ion (n.1978), Elena (n.1984)

Lungu Mihai Alexei (n.1972), soția Angela (n.1982) Lungu Petru Condrat (n.1950), soția Alexandra (n.1904),
copii: Iurie (n.1980)
Lungu Mihai Calistrat (n.1964), soția Liudmila (n.1966),
copii: Natalia (n.1987), Eugeniu (n.1990) Lungu Petru Gheorghe (n.1951), soția Veronica (n.1960),
copii: Andrei (n.1979), Nadejda (n.1983), Olga (n.1993)
Lungu Mihai Condrat (n.1952), soția Elena (n.1956), copii:
Olga (n.1976), Natalia (n.1980) Lungu Raisa Tudor (n.1932)
Lungu Rodica Mihai (n.1976), copii: Grigore (n.1992)
Lungu Mihai Efim (n.1949), soția Liuba (n.1949), copii:
Victor (n.1973) Lungu Serghei Ilie (n.1979)
 Lungu Serghei Condrat (n.1963), soția Emilia (n.1963), Lungu Vasile Alexandru (n.1958), soția Ala (n.1963),
M ereni 278

copii: Cornelia (n.1987), Anatolie (n.1988) copii: Ion (n.1988), Andrei (n.1990)
Lungu Serghei Grigore (n.1967), soția Tatiana (n.1972), Lungu Vasile Nicolai (n.1956), soția Ala (n.1960), copii:
copii: Olesea (n.1991), Octavian (n.1994) Diana (n.1981), Anatolie (n.1983), Alina (n.1990)
Lungu Serghei Ion (n.1967), soția Sofia (n.1968), copii: Lungu Veaceslav Constantin (n.1961), soția Maria
Mihai (n.1990), Alexandra (n.1992) (n.1962), Maria, copii: Vasile (n.1981), Serghei (n.1982),
Lungu Serghei Mihai (n.1974), soția Aliona (n.1979), Igor (n.1986)
copii: Sandu (n.1995), Mirela (n.2001) Lungu Veaceslav Ion (n.1975), soția Nina (n.1974), copii:
Lungu Simion Andrei (n.1959), soția Liuba (n.1961), Diana (n.1994), Efimia (n.1998), Valentina (n.2000)
copii: Elena (n.1983), Victor (n.1985), Natalia (n.1986), Lungu Veaceslav Ștefan (n.1964), soția Natalia (n.1969),
Petru (n.2000) copii: Serghei (n.1987), Parascovia (n.1981)
Lungu Simion Haralampie (n.1952), copii: Ana (n.1980), Lungu Veceaslav Tudor (n.1971), soția Aliona (n.1980)
Andrei (n.1983) copii: Victor (n.1998), Elena (n.2000)
Lungu Simion Haralampie (n.1962), soția Larisa (n.1965), Lungu Victor Gheorghe (n.1967), soția Nadejda (n.1967),
copii: Irina (n.1985), Victoria (n.1988), Elena (n.1991),
copii: Radu (n.1989), Valeria (n.1994)
Spiridon (n.1992)
Lungu Victor Grigore (n.1966), soția Aurelia (n.1969),
Lungu Ștefan Grigore (n.1942), soția Elena (n.1943)
copii: Vadim (n.1989), Aliona (n.1991), Grigore (n.1994)
Lungu Stepanida Andrei (n.1935)
Lungu Victor Ion (n.1971)
Lungu Teodora Simion (n.1948)
Lungu Victor Nicolai (n.1957), soția Zinaida (n.1962),
Lungu Teodosia Petru (n.1937) copii: Irina (n.1985), Tatiana (n.1988), Nicolai (n.1991)
Lungu Trofim Condrat (n.1958), soția Nina (n.1952), copii: Lungu Vitalie Mihai (n.1969)
Svetlana (n.1982), Alexandru (n.1987); nepoata Cătălina
(n.2001), nepotul Marin (n.2002) Lungu Vitalie Valentin (n.1975), soția Elena (n.1977),
copii: Ana (n.2000)
Lungu Trofim Ion (n.1930), soția Maria (n.1937)
Lungu Tudor Ion (n.1953), soția Olga (n.1955), copii: Lungu Vladimir Ion (n.1957), soția Ana (n.1960), copii:
Serghei (n.1976), Valeriu (n.1986), Violeta (n.1993) Ion (n.1986), Nadejda (n.1988), Victor (n.1991)

Lungu Tudor Matvei (n.1951), soția Lidia (n.1951), copii: Lungu Zaharia Filip (n.1942), soția Olga (n.1934)
Arcadie (n.1979), Liudmila (n.1986) 1859
Lungu Tudor Nicolai (n.1964), soția Galina (n.1966), Lupan Grigore Vasile (26 ani), soția Arefta (26 ani), copii:
copii: Cătălina (n.1987), Andrei (n.1991), Nicolai (n.1995)
Axenia (2 ani)
Lungu Tudor Simion (n.1949), soția Ana (n.1949) 1942
Lungu Tudor Vasile (n.1961), soția Maria (n.1966), copii: Lupan Grigore (n.1882); mama Elena (n.1860)
Diana (n.1989), Eudochia (n.1990), Mihaela (n.1998)
Lupan Ion (n.1913), soția Efimia (n.1916), copii: Vera
Lungu Valentin Nicolai (n.1964), soția Victoria (n.1968), (n.1919), Toma (n.1920)
copii: Dan (n.1987), Diana (n.1989)
Lupan Iustin (n.1913), soția Lidia (n.1920), copii:
Lungu Valeriu Ion (n.1966), soția Galina (n.1966), copii:
Valentina (n.1938)
Cristina (n.1989), Petru (n.1990), Elena (n.1993)
Lungu Valeriu Isidor (n.1969) Lupan Procopie (n.1908), soția Maria (n.1914), copii:
Ion (n.1934)
Lungu Valeriu Petru (n.1962), soția Nadejda (n.1964),
copii: Irina (n.1992) Lupan Simion (n.1900), soția Olga (n.1906), copii:
Eufrosenia (n.1927), Efim (n.1929), Elena (n.1927), Ioana
Lungu Vasile Afanasie (n.1936), soția Elena (n.1938)
(n.1939), Ion (n.1940)
 2002 1942

M ereni 279
Lupan Nicolai Efim (n.1961), soția Larisa (n.1966), copii: Mânzăraru Afanasie (n.1912), soția Pilagheia (n.1918),
Dumitru (n.1985) copii: Ion (n.1935), Panteleimon (n.1941)
Lupan Tudor Efim (n.1952), soția Liuba (n.1953), copii: Mânzăraru Axinte (n.1899), soția Vera (n.1907), copii:
Leonid (n.1978), Olga (n.1984), Natalia (n.1976); nepotul Timofei (n.1933)
Vlad (n.1999)
Mânzăraru Trofim (n.1867), soția Irina (n.1887)
Lupan Vasile Efim (n.1956), soția Iulia (n.1959), copii:
Rodica (n.1981), Andrei (n.1983), Anastasia (n.1991) Mânzăraru Tudor (n.1893), soția Domnica (n.1895)
Lupan Veronica Fedosei (n.1944) Mânzăreanu Dumitru (n.1879), soția Teodora (n.1892)
Lupașcu Ștefan (n.1962) 2002
Lupu Larisa Mihai (n.1970), copii: Elvira (n.1991), Victor Mânzăraru Grigore Axinte (n.1947), soția Veronica
(n.1993) (n.1950), copii: Natalia (n.1976), Olga (n.1981), Andrei
2002 (n.1986)
Macovețchi Elena Petru (n.1942), copii: Iurie (n.1970) Mânzăraru Tudor Afanasie (n.1946)
1942 Mânzăraru Viorel Grigore (n.1973), soția Irina (n.1978),
Madan Constantin (n.1896), soția Eufrosenia (n.1906), copii: Cristina (n.1997), Victor (n.2000), Serghei (n.2000)
copii: Anastasia (n.1923), Alexandra (n.1925), Tatiana 1859
(n.1927), Stepanida (n.1929), Vasile (n.1931), Teodora
(n.1933), Anastasia (n.1938), Andrei (n.1941), Ion (n.1942) Mardari Mihail Platon (58 ani), soția Ioana (49 ani), copii:
Zaharia (26 ani), Vasile (18 ani), Ion (9 ani), Sofia (18
Madan Tudor (n.1884)
ani), Maria (17 ani)
1859
Mardari Vasile Tudor (26 ani), soția Eudochia (21 ani),
Malai Zaharie Nicolae (58 ani), soția Arghira (47 ani),
copii: Toader (1 an); frați: Mihail (20 ani), Petru (17 ani)
copii: Gheorghe (15 ani), Maria (18 ani)
1942 1942

Mălai Leonid (n.1916), soția Maria (n.1924), copii: Mardari Carp (n.1888), soția Nadejda (n.1897), copii:
Valentina (n.1941) Domnica (n.1930), Maria (n.1932), Ana (n.1935), Agafia
(n.1935), Gheorghe (n.1939)
Malai Simion (n.1884), soția Maria (n.1888)
Mardari Dumitru (n.1878), soția Ioana (n.1880)
Malai Serghei (n.1916); frați Gheorghe (n.1922), Ecaterina
(n.1924) Mardari Eremia (n.1892), soția Suzana (n.1900), copii:
2002 Parascovia (n.1926), Alexandru (n.1927), Ion (n.1928),
Malai Anastasia Anton (n.1918) Alexandra (n.1930), Mihai (n.1931), Maria (n.1935),
Efimia (n.1937), Eugenia (n.1938), Luchian (n.1940)
Malai Ion Ion (n.1926)
Mardari Eudochia (n.1880)
Malai Mihai Leonid (n.1948), soția Elena (n.1948), copii:
Simion (n.1978) Mardari Fevronia (n.1914), copii: Iacob (n.1933), Teodor
(n.1940)
Malai Valin Afanasie (n.1958), soția Zinaida (n.1958),
copii: Tatiana (n.1981), Elena (n.1985) Mardari Ion Ș. (n.1907), soția Vera (n.1908), copii:
Mamot Alexandru Grigore (n.1952), soția Ana (n.1950), Valentin (n.1933), Leon (n.1936)
copii: Viorel (n.1977) Mardari Petru (n.1867), soția Maria (n.1884)
Mamot Vitalie Alexandru Mardari Petru (n.1906), soția Ana (n.1910), copii:
Manolov Petru Gheorghe (n.1957), soția Valentina Gheorghe (n.1931), Haralampie (n.1935), Parascovia
(n.1957), copii: Olga (n.1983), Elena (n.1986) (n.1938), Anton (n.1940), Olga (n.1942)
 Mardari Petru (n.1908), soția Sofia (n.1911), copii: Simion Mardari Victor Vasile (n.1961), soția Eugenia (n.1963),
M ereni 280

(n.1933), Maftei (n.1935), Maria (n.1941) copii: Mariana (n.1984)

Mardari Ștefan (n.1879), soția Efimia (n.1882), copii: Mardari Vladimir Vasile (n.1945), soția Vera (n.1946),
Gheorghe (n.1915), Ioan (n.1922) copii: Grigore (n.1974)
2002 1942
Mardari Ana Carp (n.1933) Margine Andrei (n.1911), soția Ileana (n.1911), copii:
Alexandra (n.1892), Profir (n.1925), Dumitru (n.1941)
Mardari Anastasia Marcu (n.1913)
Margine Grigore (n.1909), soția Ana (n.1915), copii:
Mardari Anatolie Maxim (n.1956), soția Maria (n.1958), Maxim (n.1936), Eufimia (n.1938), Gheorghe (n.1941)
copii: Anastasia (n.1987), Serghei (n.1988)
Margine Grigore (n.1912), soția Vera (n.1913), copii: Olga
Mardari Anatolie Vasile (n.1961) (n.1935), Fevronia (n.1937)
Mardari Efim Procopie (n.1956), soția Feodora (n.1957), Margine Ion (n.1889), soția Eudochia (n.1895), copii:
copii: Ion (n.1979), Valeriu (n.1984) Teodor (n.1919), Serghei (n.1923), Nicolae (n.1931)
Mardari Eugenia Eremei (n.1940) Margine Ion Ș. (n.1913), soția Parascovia (n.1914), copii:
Mardari Gheorghe Climenti (n.1956), soția Valentina Teodor (n.1936), Serghei (n.1941)
(n.1958), copii: Ion (n.1984) Margine Vasile (n.1921), soția Maria (n.1925)
Mardari Gheorghe Petru (n.1931) Margine Cozma (n.1885), soția Irina (n.1898), copii:
Nadejda (n.1925), Lidia (n.1927), Anastasia (n.1929), Ana
Mardari Ion Tudor (n.1953), soția Liudmila (n.1956),
(n.1933), Teodor (n.1940)
copii: Mihai (n.1978), Ion (n.1979), Olga (n.1983)
2002
Mardari Leon Ion (n.1936)
Margina Alexandra Efim (n.1950)
Mardari Leonid Vladimir (n.1970)
Margină Anatolie Tudor (n.1964), soția Natalia (n.1966),
Mardari Nadejda Mihai (n.1966), copii: Alexei (n.1988) copii: Adrian (n.1986), Elena (n.1988), Zinaida (n.1996)
Mardari Natalia Ion (n.1971), copii: Gheorghe (n.1989) Margină Olga Grigore (n.1936)
Mardari Nicolai Procopie (n.1953), soția Maria (n.1958), Margină Serghei Ion (n.1941), soția Valentina (n.1947)
copii: Serghei (n.1978), Natalia (n.1981), Ion (n.1984),
Gheorghe (n.1988) Margină Vitalie Serghei (n.1972), soția Violeta (n.1975),
copii: Dan (n.1999), Sandu (n.1999)
Mardari Nina Alexandru (n.1935), copii: Claudia (n.1960)
Margine Alexandru Matvei (n.1926), soția Varvara
Mardari Pavel Gheorghe (n.1957), soția Maria (n.1963), (n.1930)
copii: Eugenia (n.1989), Irina (n.1994)
Margine Arcadi Ion (n.1972), soția Angela (n.1976), copii:
Mardari Petru Climenti (n.1961), soția Ana (n.1963), copii: Carolina (n.1997), Elena (n.1998)
Lidia (n.1989), Irina (n.1991)
1859
Mardari Serghei Mihai (n.1931)
Marin Nichita Marin (decedat în 1854, în 1850 avea 60 ani)
Mardari Simion Ion (n.1952), soția Tamara (n.1953)
Marin Sidor Marian (decedat în 1855, în 1850 avea 46 ani)
Mardari Teodora Andrei (n.1922)
2002
Mardari Valentina Nicolai (n.1936)
Mârlean Iacob Nicolai (n.1969), soția Tatiana (n.1974),
Mardari Victor Gheorghe (n.1969), soția Aurelia (n.1972), copii: Irina (n.1993), Ștefan (n.1997)
copii: Ghenadie (n.1991), Aliona (n.1994) 1942
Mardari Victor Iacob Marticiuc Alexandru (n.1920), soția: Maria (n.1919)
Marticiuc Gheorghe (n.1920), soția Maria (n.1922), copii: Mârza Petrachi Ștefan (75 ani), soția Anița (61 ani)

M ereni 281
Teodor (n.1941)
Mârza Vasile Petrachi (40 ani), soția Maria (36 ani), copii:
Marticiuc Ion (n.1911), soția Maria (n.1911), copii: Ion (11 ani), Zinovia (9 ani), Agafia (4 ani), Elena (2 ani)
Nicolae (n.1937), Pavel (n.1941)
Mârză Zaharia Petrachi (32 ani), soția Varvara (20 ani),
Marticiuc Ion (n.1912), soția Anastasia (n.1920), copii: copii: Gheorghe (4 ani), Leon (2 ani)
Nicon (n.1940)
1942
Marticiuc Iustina (n.1900), copii: Macarie (n.1924) Mârza Gavril (n.1918), soția Ecaterina (n.1920), copii:
Marticiuc Maria (n.1890) Ana (n.1940), Natalia (n.1941)
Marticiuc Pavel (n.1886), soția Vasilița (n.1890), copii: 2002
Petru (n.1924), Stepanida (n.1926) Mazâlu Ana Gheorghe (n.1919)
2002 Marusic Constantin Gheorghe (n.1944), soția Valentina
Marteciuc Mihai Nicolai (n.1959), soția Tatiana (n.1962), (n.1944)
copii: Oxana (n.1984), Olesea (n.1988) Mârza Ion Gavril (n.1948), soția Ana (n.1949), copii:
Marteciuc Andrei Tudor (n.1975), soția Larisa (n.1975), Aurelia (n.1976), Andrei (n.1981)
copii: Cătălina (n.1996) Mateuță Veceaslav Vladimir (n.1969)
Marteciuc Grigore Ion (n.1954), soția Maria (n.1956), 2002
copii: Vitalie (n.1977), Ion (n.1978)
Mazur Ion Anton (n.1963)
Marteciuc Ion Alexandru (n.1954), soția Valentina
Mazur Maria Anton (n.1951)
(n.1957), copii: Viorica (n.1978), Alexandru (n.1982),
Serghei (n.1984) Mazur Serghei Anton (n.1974), copii: Anton (n.1997),
Alina (n.2000)
Marteciuc Luchian Petru (n.1959), soția Nadejda (n.1964),
copii: Andrei (n.1985), Cristina (n.1990) Mazur Svetlana Gavril (n.1965); fratele Victor (n.1967)
Marteciuc Nicolai Ion (n.1936), soția Elena (n.1939), 2002
copii: Ion (n.1977) Medvedev Alexandru Gheorghe (n.1975), soția Tatiana
Marteciuc Petru Gheorghe (n.1950), soția Eugenia (n.1984)
(n.1954) Medvedev Raisa Cozma (n.1942)
Marteciuc Tudor Gheorghe (n.1942), soția Olga (n.1939) Melanschi Tudor Ion (n.1944)
Marticiuc Elena Andrei (n.1945) Meleca Vasile Leonte (n.1974), soția Tatiana (n.1976),
Marticiuc Igor Nicolai (n.1972), soția Sofia (n.1972), copii: copii: Maria (n.1999)
Liviu (n.1993), Irina (n.1995) Melenciuc Alexandra Ion (n.1933)
Marticiuc Ion Petru (n.1944), soția Olga (n.1950), copii: 1942
Igor (n.1982)
Mișcoi Climon (n.1915), soția Olga (n.1915), copii: Teodor
Marticiuc Macarie Mihai (n.1923) (n.1934), Ileana (n.1937), Filip (n.1941)
Marticiuc Simion Macarie (n.1962), soția Iulia (n.1963), Mișcoi Hristina (n.1889), copii: Aculina (n.1922), Maxim
copii: Mariana (n.1985), Gheorghe (n.1998) (n.1926), Vera (n.1929)
Marticiuc Svetlana Anatolie (n.1968) 2002
Marticiuc Teodosia Simion (n.1923) Meșcoi Aculina Ion (n.1920)
1859 1859
Mârza Ion Petrachi (37 ani), soția Marfa (31 ani), copii: Micu Gheorghe Vasile (38 ani), soția Eudochia (35 ani),
Constantin (5 ani), Maria (11 ani) copii: Ion (2 ani)
 Micu Toader Vasile (decedat în 1855, în 1850 avea 21 ani), 1942
M ereni 282

copii: Ion (decedat în 1851) Moisei Ecaterina (n.1913), copii: Mihail (n.1932),
Miclea Mihail (n.1909), soția Eudochia (n.1912), copii: Eufrosenia (n.1934), Veronica (n.1937), Anica (n.1939),
Maria (n.1935) Teodora (n.1942)
2002 2002

Mihailov Tudor Vasile (n.1927) Molea Cornelia Victor (n.1975); mama Elisaveta (n.1949)

1859 Molea Victor Vasile (n.1944)

Milescu Ion Vasile (28 ani), soția Maria (27 ani), copii: 1859
Pilagheia (4 ani) Moraru Gheorghe Filimon (29 ani), soția Măriuca (28 ani),
Milescu Vasile Sava (33 ani), soția Vasilca (58 ani), copii: copii: Marina (2 ani); mama Maria (63 ani)
Constantin (26 ani) 1942
1942
Moraru Maxim (n.1884), soția Eugenia (n.1902), copii:
Milescu Gheorghe (n.1916), soția Maria (n.1916) Varvara (n.1922), Nina (n.1929), Nil (n.1931), Teodor
(n.1933), Ilie (n.1935); mama Elena (n.1860)
1859
Moraru Simion (n.1910), soția Teodora (n.1910), copii:
Mirguță Andrei Ion (55 ani), copii: Miron (decedat în Iacob (n.1936), Liuba (n.1942)
1853, în 1850 avea 4 ani), Anastasia (16 ani), Maria (9 ani)
Moraru Vasile (n.1882), soția Suzana (n.1890)
Mirguță Vasile Andrei (25 ani), soția Elena (21 ani), copii:
Nicolae (2 ani) 2002
1859 Morari Alexandru Serghei (n.1959), soția Elena (n.1959),
Miron (Ciorchină) Gheorghe Simion (53 ani), soția Ioana copii: Nadejda (n.1984), Petru (n.1987), Tatiana (n.1989)
(48 ani) Morari Andrei Tudor (n.1960), soția Angela (n.1969),
copii: Anatolie (n.1991), Ana (n.1994), Maria (n.2002)
Miron (Ciorchină) Serghei Gheorghe (30 ani), soția
Zinovia (25 ani), copii: Vasile (4 ani), Leon (3 ani), Andrei Morari Gheorghe Alexandru (n.1957), soția Tamara (n.1959),
(1 an) copii: Ion (n.1977), Lilian (n.1984), Alexei (n.1988)

Miron Dumitru Lupu (38 ani), soția Maria (34 ani), copii: Morari Serghei Constantin (n.1981), soția Maria (n.1983),
Ion (8 ani), Dumitru (6 ani), Anton (3 ani), Ana (13 ani), copii: Nicoleta (n.2000), Adrian (n.2002)
Zinovia (5 ani), Maria (1 an) Moraru Agripina Andrei (n.1957), copii: Ion (n.1988)
Miron Gheorghe Postică (29 ani), soția Tudosia (20 ani), Moraru Anatolie Iacob (n.1967), soția Eudochia (n.1970),
copii: Maria (1 an) copii: Dumitru (n.1989), Alexandru (n.1992)
Miron Lupa Grigore Moraru Boris Tudor (n.1958), soția Raisa (n.1988), copii:
Oxana (n.1989), Violeta (n.1983), Alexei (n.1992)
Miron Stavre Postică (33 ani), mama Aftenia (63 ani), soția
Ecaterina (23 ani), copii: Parascovia (1 an) Moraru Constantin Dumitru (n.1956), soția Ana (n.1956),
copii: Larisa (n.1987)
2002
Moraru Iacob Simion (n.1937), soția Elena (n.1935)
Miron Victor Serghei (n.1956), soția Olga (n.1953), copii:
Moraru Mihai Simion (n.1946), soția Olga (n.1944)
Cristina (n.1986)
Moraru Simion Tudor , soția Tatiana , copii: Maria
Mocan Alexei Grigore (n.1969), soția Iulia (n.1972), copii:
Oleg (n.1994), Liudmila (n.1996) Moraru Tudor Nichita (n.1922), soția Sofia (n.1925)

Mocanu Anastasia Ion (n.1944), copii: Alexei (n.1978) Moraru Viorel Grigore (n.1975), soția Galina

Mocanu Aurelia Gheorghe (n.1966), copii: Dorel (n.1993) Moroșan Natalia Mihai (n.1924)
Moroșanu Valeriu Ilie (n.1960)
Morozan Victoria Grigore (n.1967) Mură Gheorghe (n.1908), soția Maria (n.1912), copii:

283
Nicolae (n.1932), Nadejda (n.1935), Ștefan (n.1936), Vera
Moscovțev Igor Nicolai (n.1971), soția Galina (n.1973),
(n.1937), Ana (n.1940)
copii: Lilia (n.1993), Elena (n.1998)

M ereni
Mura Iovu (n.1893), soția Alexandra (n.1898), copii:
1859
Maria (n.1927)
Muncescu Gavril Mihail (63 ani), soția Axenia (48 ani) Mură Nicanor (n.1893), copii: Nistor (n.1918), Alexandru
Muncescu Trifan Mihail (47 ani), soția Ioana (43 ani), (n.1922)
copii: Natalia (20 ani), Maria (16 ani) Mura Nicolae (n.1869), soția Maria (n.1869), copii: Mihai
Muncescu Vasile Gavril (24 ani), soția Eudochia (23 ani) (n.1917), Simion (n.1922), Matroana (n.1924), Vasile
(n.1926), Agafia (n.1928), Maria (n.1930), Xenia (n.1932),
2002 Ion (n.1936)
Muntean Viorel Mihai (n.1979), soția Georgeta (n.1982) Mură Nistor (n.1905), soția Varvara (n.1904), copii:
Munteanu Domnica Deomid (n.1949), copii: Valeriu Anastasia (n.1931), Olga (n.1933)
(n.1972), Rodica (n.1976), Andrei (n.1978) Mura Pahomie (n.1902), soția Alexandra (n.1910), copii:
Munteanu Tamara Andrei (n.1956) Gheorghe (n.1936), Trofim (n.1939)

Munteanu Valeriu Constantin (n.1970), soția Aurelia Mură Parfenie (n.1908), soția Vera (n.1910), copii: Elena
(n.1971), copii: Valeria (n.2000) (n.1934), Vladimir (n.1939), Nadejda (n.1941); mama
Elisaveta (n.1882)
Munteanu Vasile Matvei (n.1947), soția Alexandra
(n.1947), copii: Ion (n.1985) Mură Petru (n.1909), soția Fevronia (n.1914), copii: Ilie
(n.1938), Olga (n.1939), Ioana (n.1940)
1859
Mura Teodor (n.1913), soția Ecaterina (n.1916)
Mura (Sclifos) Gheorghe Vasile (55 ani), soția Elena (47
Mură Tihon (n.1910), soția Alexandra (n.1910), copii:
ani), copii: Feodosie (16 ani), Nistor (15 ani), Petru (10
Parascovia (n.1934), Andrei (n.1938)
ani), Elisaveta (7 ani)
2002
Mura (Sclifos) Petru Filip (33 ani), soția Ecaterina (19
ani), mama Iordana (43 ani) Mura Andrei Ștefan (n.1970), soția Natalia (n.1975), copii:
Ștefan (n.1997), Mihai (n.2000)
Mura (Sclifos) Spiridon Vasile (53 ani), soția Maria
(38 ani), copii: Grigore (18 ani), Ion (15 ani), Elisaveta Mura Ecaterina Mihai (n.1919)
(13 ani), Alexandra (11 ani) Mura Efim Simion (n.1951), soția Veronica (n.1957), copii:
Mura Grigore Gheorghe (27 ani), soția Feodosia (21 ani) Tatiana (n.1980), Teodora (n.1983)

Mura Petru Iacob (31 ani), soția Pilagheia (37 ani), copii: Mura Ion Alexandru (n.1953), soția Maria (n.1958), copii:
Viorica (n.1981), Alexandru (n.1984)
Nicolae (9 ani), Stratana (4 ani)
Mura Ion Mihai (n.1948), soția Nina (n.1952)
1942
Mura Ion Nicolai (n.1937), soția Natalia (n.1942)
Mura Andrei (n.1899), soția Milania (n.1899), copii: Pavel
(n.1925), Eugenia (n.1926), Eudochia (n.1927), Elisaveta Mura Ion Pahomie (n.1944), soția Parascovia (n.1949);
(n.1928), Grigore (n.1929), Teodor (n.1938) nora Margareta (n.1973)
Mura Andrei (n.1914), soția Pilagheia (n.1914), copii: Mura Iovu Dumitru (n.1948), soția Claudia (n.1951), copii:
Simion (n.1936), Olga (n.1938), Valentina (n.1941) Iurie (n.1973), Veaceslav (n.1974)

Mura Daria (n.1882) Mura Liuba Eudochim (n.1935)

Mura Dumitru (n.1914), soția Ecaterina (n.1918) Mura Marina Mina (n.1922)

Mură Filip (n.1908), soția Ana (n.1908), copii: Gheorghe Mura Mihai Alexandru (n.1959), soția Lidia (n.1964),
copii: Valentin (n.1990), Ion (n.1992)
(n.1928), Nicolae (n.1932), Alexandru (n.1936)
 Mura Mihai Tudor (n.1957), soția Eudochia (n.1966), 2002
M ereni 284

copii: Elena (n.1985), Dumitru (n.1988), Tudora (n.1994) Nedzeliscaia Valentina Vasile (n.1959), copii: Viorel
Mura Olga Dumitru (n.1953) (n.1977), Natalia (n.1984), nepoata Cristina (n.1997)
Mura Olga Gheorghe (n.1964), copii: Eugeniu (n.1988), Nedzelischi Andrei Serghei
Alina (n.1989)
Nică Gheorghe Alexandru (n.1963), soția Lidia (n.1965)
Mura Serghei Ștefan (n.1964), soția Liudmila (n.1966),
copii: Cristina (n.1992) 1859

Mura Tamara Emilian (n.1952), copii: Veaceslav (n.1974), Negru Andrei Vasile (29 ani), soția Eufrosenia (26 ani),
Andrei (n.1978) copii: Vasile (4 ani), Gheorghe (2 ani), Ecaterina (1 an),
Inodora (1 an)
Mura Tamara Petru (n.1939)
Negru Leon Ion (decedat în 1852, în 1850 avea 45 ani),
Mura Tudor Andrei (n.1937), soția Liuba (n.1934)
copii: Ion (16 ani), Constantin (8 ani), Anastasia (12 ani)
Mura Valeriu Ion (n.1972), soția Margareta (n.1973), copii:
1942
Ion (n.1993), Valeria (n.2002)
Mura Victor Ștefan (n.1966), soția Natalia (n.1968), copii: Negru Iochim (n.1918), soția Elena (n.1918)
Adrian (n.1990), Nicolai (n.1995) Negru Iovu (n.1906), soția Vera (n.1909), copii: Valentina
Mura Vladimir Parfenie, soția Elena (n.1939) (n.1938)

1859 Negru Maria (n.1887), copii: Nichita (n.1909), Dominte

(n.1919), Vera (n.1916), Maria (n.1922)
Musteață Grigore Ifteni (66 ani), copii: Balașa (16 ani)
Negru Toma (n.1883), soția Sofia (n.1889), copii: Efim
2002
(n.1913), Marina (n.1926)
Mutruc Leonid Grigore (n.1955), soția Zinaida (n.1956),
copii: Ion (n.1982), Serghei (n.1988) Negru Vasile (n.1921), soția Eugenia (n.1921)

1942 1859

Nacu Nicolae (n.1915), soția Pilagheia (n.1922), copii: Nichita Andrei Ștefan (decedat în 1855), soția Elisaveta (33
Vasile (n.1941) ani), copii: Mihail (10 ani), Toader (5 ani), Elena (8 ani)
2002 Nichita Isai Ștefan (31 ani) (venit din satul Mășcăuți)
Nacu Maria Iachim (n.1956), copii: Serghei (n.1974),
Nichita Toader Ștefan (45 ani), soția Arghira (33 ani),
Mihai (n.1976),
copii: Ștefan (14 ani), Grigore (12 ani), Vasile (10 ani),
1859 Ecaterina (1 an)
Nagai Grigore Vasile (49 ani), soția Ioana (36 ani), copii: 1942
Feodor (11 ani), Maria (9 ani), Elisaveta (1 an)
Nichita Alexandru (n.1901), soția Vasilița (n.1905), copii:
Nani Ion Vasile (49 ani), soția Arghira (48 ani), copii: Vasile Serafim (n.1928), Nina (n.1935)
(20 ani), Toader (5 ani), Zinovia (13 ani), Ecaterina (7 ani)
Nichita Gheorghe (n.1912), soția Ioana (n.1920), copii:
Neamțu Gheorghe Iacob (63 ani), soția Elena (38 ani), copii: Teodora (n.1937), Iulia (n.1941); tata Teodor (n.1888),
Ion (9 ani), Mitrofan (3 ani), Ioana (13 ani), Elisaveta (11 ani) mama Elisaveta (n.1890)
2002 Nichita Ioana (n.1898), copii: Alexandru (n.1922), Vasile
Neamțu Iurie Pavel (n.1967), soția Galina (n.1972), copii: (n.1924), Natalia (n.1927) Teodor (n.1932)
Ion (n.1993), Irina (n.1994), Dan (n.1997)
Nichita Melente (n.1887), soția Elena (n.1897), copii:
Neamțu Tamara Zaharia (n.1942), copii: Boris (n.1973), Teodor (n.1921), Vasile (n.1924), Efim (n.1930)
Tatiana (n.1979)
Nichita Nicolae (n.1892), soția Parascovia (n.1892), co-
Neamțu Vasile Zaharia (n.1950), soția Mariana (n.1953), pii: Ion (n.1928), Petru (n.1929), Efim (n.1929), Efimia
copii: Victoria (n.1976), Natalia (n.1982) (n.1927), Olga (n.1934), Victor (n.1935)
Nichita Petru (n.1922), soția Maria (n.1920), copii: Grigore 1942

285
(n.1941)
Nicula Dumitru (n.1910), soția Vera (n.1910), copii:
2002 Parascovia (n.1930), Valentina (n.1931), Liuba (n.1934),

M ereni
Nichita Ghenadie Victor (n.1973), soția Maria (n.1972), Nina (n.1939), Teodor (n.1941)
copii: Victoria (n.1993), Elena (n.2000) Niculă Eugenia (n.1901), copii: Maria (n.1928),
Nichita Gheorghe Simion (n.1971), soția Liuba (n.1974), Petru (n.1930), Alexandru (n.1932), Ana (n.1933),
copii: Mihai (n.1994), Rodica (n.1997) Vera (n.1935), Stepanida (n.1936), Antonia (n.1938),
Gheorghe (n.1941)
Nichita Gheorghe Tudor (n.1965), soția Violanda (n.1969),
copii: Spiridon (n.1991), Nicolai (n.1992) Nicula Filimon (n.1877), soția Agafia (n.1882), copii:
Gheorghe (n.1916), Maria (n.1922), Matei (n.1920), Ioan
Nichita Grigore Petru (n.1941), soția Valentina (n.1945) (n.1922)
Nichita Ion Gheorghe (n.1945), soția Maria (n.1948), Nicula Filip (n.1905), soția Elisaveta (n.1907), copii:
copii: Rodica (n.1976), Tatiana (n.1984) Teodor (n.1936), Haritina (n.1939)
Nichita Ion Tudos (n.1962), soția Margareta (n.1963), Nicula Gheorghe (n.1914), soția Agafia (n.1913), copii:
copii: Lilia (n.1987) Sava (n.1935), Emilian (n.1939)
Nichita Mihai Carp (n.1968), soția Larisa (n.1972), copii: Nicula Ion (n.1888), soția Maria (n.1891), copii: Natalia
Valentina (n.1991), Mariana (n.1997)
(n.1920), Efim (n.1922), Ion (n.1902) (n.1904), Ștefan
Nichita Simion Serafim (n.1950), soția Maria (n.1948) (n.1926), Fevronia (n.1928)
Nichita Tudor Timofei (n.1932) Nicula Mihai (n.1878), soția Natalia (n.1888)
Nichita Valentin Tudor (n.1959), soția Ana (n.1962), copii: Nicula Moisei (n.1893), soția Ana (n.1891), copii: Efim
Mariana (n.1982), Liudmila (n.1986) (n.1930), Valentina (n.1930), Teodor (n.1932)
Nichita Victor Efim (n.1956), soția Maria (n.1956), copii: Nicula Nicolae (n.1908), soția Parascovia (n.1911), copii:
Radu (n.1979), Elena (n.1982), Irina (n.1990) Nicolae (n.1934), Ecaterina (n.1931), Eugeniu (n.1936),
Nichita Victor Nicolai (n.1937), soția Ana (n.1943) Valentin (n.1938)

Nicolaev Dumitru Dumitru (n.1966), soția Eugenia Nicula Teodor (n.1898), soția Eufrosenia (n.1904), copii: Ion
(n.1970), copii: Doinița (n.1993), Victor (n.1996) (n.1927), Constantin (n.1929), Efimia (n.1931), Alexandra
(n.1940), Gheorghe (n.1942), Domnica (n.1942)
Nicolai Elizaveta Ion (n.1937), copii: Mihai (n.1968),
Serghei (n.1970), Natalia (n.1979) Nicula Vasile (n.1908), soția Feodosia (n.1910), copii: Ion
(n.1936), Teodor (n.1937)
Nicolai Tatiana Iacob (n.1973), copii: Sandu (n.1999)
Nicula Vasile (n.1913), soția Stepanida (n.1920), copii:
1942 Ilie (n.1939), Maria (n.1941)
Nicu Nicolae (n.1901), soția Efimia (n.1907), copii: Sava 2002
(n.1928), Vera (n.1934), Teodor (n.1937), Ion (n.1941)
Nicula Alexandra Efim (n.1950)
2002
Nicula Alexandru Matei (n.1958), soția Eudochia (n.1956),
Nicu Tudor Sava (n.1950), soția Maria (n.1952), copii:
copii: Denis (n.1993)
Igor (n.1976), Ina (n.1980)
Nicula Anatolie Gheorghe (n.1967)
Nicu Valentina Simion (n.1965),
Nicu Vasile Toma (n.1944), soția Zinovia (n.1946), copii: Nicula Anatolie Mihai, soția Larisa (n.1971), copii:
Vitalie (n.1970), Ștefan (n.1980) Daniela (n.1995), Mihai (n.1999)

1859 Nicula Andrei Constantin (n.1962), soția Ioana (n.1967), co-

pii: Liudmila (n.1987), Dumitru (n.1991), Andrian (n.2002)
Nicula Ilie Vasile (53 ani), soția Marfa (50 ani), copii:
Gheorghe (22 ani), Petru (20 ani), copii adoptați Ecaterina Nicula Andrei Vasile (n.1957), soția Ana (n.1956), copii:
Vasile Baran și copilul născut nelegitim Andrei (7 ani) Olga (n.1981), Angela (n.1984), Mariana (n.1991)
 Nicula Angela Ion Nicula Vasile Gheorghe (n.1959), soția Ala (n.1959), copii:
M ereni 286

Gheorghe (n.1984), Vadim (n.1988)

Nicula Efimia Filip (n.1936)
Nicula Victor Constantin (n.1962), soția Lidia (n.1964),
Nicula Eufrosenia Alexandru (n.1925)
copii: Igor (n.1989), Serghei (n.1984)
Nicula Eufrosenia Pavel (n.1957), copii: Rodica (n.1977), Nicula Victor Gheorghe (n.1952)
Ina (n.1981), Victor (n.1995)
Nicula Victor Ion (n.1955), soția Vera (n.1960), copii:
Nicula Eugenia Vladimir (n.1932), copii: Gheorghe
Petru (n.1981), Denis (n.1985)
(n.1957)
Nicula Victor Nicolai (n.1962), soția Lilia (n.1970), copii:
Nicula Ghenadie Gheorghe (n.1979)
Sandu (n.1990), Irina (n.1992)
Nicula Ghenadie Victor (n.1979), soția Carolina (n.1982),
copii: Adriana (n.1991) Nicula Vladimir Nichita (n.1956), soția Maria (n.1962),
copii: Irina (n.1985), Tatiana (n.1986), Alexandru (n.1988)
Nicula Gheorghe Andrei (n.1939), soția Haritina (n.1944)
1859
Nicula Gheorghe Ion (n.1960), soția Valentina (n.1964),
copii: Aurelia (n.1984), Alina (n.1989), Radu (n.1991) Nircă Grigore Ștefan (decedat în 1854, în 1850 avea 70
ani), copii: Darie (39 ani), soția lui Darie – Domnica (25
Nicula Gheorghe Matei (n.1954), soția Elena (n.1958), ani), copii: Toader (4 ani), Procopie (3 ani)
copii: Serghei (n.1981), Vera (n.1993)
Nircă Simion Grigore (37 ani), soția Tatiana (23 ani)
Nicula Gheorghe Tudor (n.1942), soția Tamara (n.1948),
copii: Iurie (n.1980) 1942
Nicula Grigore Constantin (n.1971), soția Liudmila Nircă Avram (n.1883), soția Sorana (n.1889), copii:
(n.1977), copii: Ștefan (n.1995), Dan (n.1997) Grigore (n.1921), Gheorghe (n.1923), Alexandra (n.1925),
Marfa (n.1927)
Nicula Ion Gheorghe (n.1957), soția Valentina (n.1958),
copii: Ina (n.1983), Anastasia (n.1989) Nircă Chiril (n.1890), soția Elisaveta (n.1895), copii:
Nicula Ion Ion (n.1954), soția Margareta (n.1955), copii: Alexei (n.1922), Anastasia (n.1927), Cozma (n.1929),
Igor (n.1986) Valentina (n.1932), Neculai (n.1932), Ștefan (n.1935)

Nicula Mariana Dumitru (n.1979), copii: Ion (n.1997); 1859

fratele Andrei (n.1983), sora Olga (n.1984) Nistor Ion Trofim (31 ani), soția Victoria (32 ani)
Nicula Matroana Condrat (n.1946), copii: Nadejda Nistor Ion Vasile (58 ani), soția Aftenia (55 ani)
(n.1983)
Nistor Tănase Vasile (decedat în 1853, în 1850 avea 69
Nicula Mihai Dumitru (n.1948) ani), soția Domnița (68 ani), copii: Ștefan (31 ani)
Nicula Mihai Vasile (n.1961), soția Zinaida (n.1967), copii: Nistor Toader Vasile (decedat în 1856, în 1850 avea 56
Denis (n.1987), Dumitru (n.1987) ani), soția Ecaterina (31 ani), copii: Constantin (19 ani),
Nicula Sava Gheorghe (n.1935), soția Maria (n.1935) Grigore (15 ani), Ion (11 ani)

Nicula Serghei Gheorghe (n.1968), soția Elena (n.1977), Nistor Trofim Vasile (decedat în 1854, în 1850 avea 81 ani)
copii: Tudor (n.2000) 1942
Nicula Sofia Anton (n.1920) Nistor Alexei (n.1897), soția Maria (n.1900), copii: Maria
Nicula Ștefan Gheorghe (n.1955), soția Ana (n.1956), (n.1930)
copii: Eugeniu (n.1980), Gheorghe (n.1985) Nistor Isidor (n.1882), soția Ecaterina (n.1887), copii: Efim
Nicula Tudor Constantin (n.1956), soția Tatiana (n.1953), (n.1921), Anastasia (n.1929), Iacob (n.1932)
copii: Diana (n.1984) Nistor Mina (n.1904), soția Sofia (n.1912), copii: Olga
Nicula Tudor Matfei (n.1964), soția Marta (n.1970), copii: (n.1933), Vera (n.1935), Maria (n.1937), Teodor (n.1939)
Ion (n.1989), Angela Nistor Xenia (n.1892), copii: Eudochia (n.1922), Traian
Nicula Valentina Vasile (n.1934) (n.1923)
Arborele genealogic
Nicolas Nicula
 2002 Nuță Gheorghe (n.1906), soția Pilagheia (n.1913), copii:
M ereni 288

Nistor Aurelia Dumitru Simion (n.1937), Timofei (n.1939), Chiril (n.1942)

1942 Nuță Gheorghe (n.1906), soția Pilagheia (n.1912), copii: Ștefan

(n.1930), Simion (n.1932), Valentina (n.1936), Ion (n.1938)
Nistreanu Dumitru (n.1922), soția Nadejda (n.1922), copii:
Silvia (n.1942) Nuță Grigore (n.1908), soția Maria (n.1908), copii: Pavel
(n.1936), Ion (n.1938)
Nistreanu Vasile (n.1889), soția Vasilița (n.1892)
Nuță Ioan (n.1876), soția Teodosia (n.1879)
Nohailâc Filimon (n.1890), soția Domnica (n.1901), copii:
Teodor (n.1921), Valentina (n.1931), Olga (n.1934) Nuță Ion (n.1904), soția Marfa (n.1906), copii: Ștefania
(n.1925); socrul Constantin (n.1858)
Nohailâc Vasile (n.1906), soția Elena (n.1913), copii:
Pilagheia (n.1932), Tamara (n.1939), Nicolae (n.1942) Nuță Ion (n.1910), soția Agafia (n.1916), copii: Petru
(n.1937), Efim (n.1940), Gheorghe (n.1942)
2002
Nuță Ion (n.1910), soția Anastasia (n.1908), copii: Nicolae
Nogailâc Olga Ion (n.1935) (n.1923), Sofia (n.1920)
1859 Nuță Olga (n.1892), copii: Stepanida (n.1927), Alexandra
Nuță Gavril Tudor (26 ani), soția Maria (24 ani) (n.1929)

Nuță Ion Grigore (51 ani), soția Anastasia (47 ani), copii: Nuță Pavel (n.1912), soția Domnica (n.1912), copii: Olga
Elena (18 ani) (n.1935), Valentin (n.1938)

Nuță Ion Zaharia (25 ani), soția Arghira (20 ani), copii: Nuță Petru (n.1909), soția Antonina (n.1911), copii: Larisa
Petru (1 an) (n.1934), Olga (n.1938)

Nuță Lupu Constantin (32 ani), soția Elena (22 ani), copii: Nuță Roman (n.1880), soția Agafia (n.1892)
Ion (5 ani), Simion (2 ani), Ana (3 ani) Nuță Roman (n.1911), soția Iulita (n.1910), copii:
Nuța Ștefan Ion (decedat în 1854, în 1850 avea 53 ani) Valentina (n.1935), Teodor (n.1940), Lidia (n.1927)

Nuță Tudor Grigore (52 ani), soția Teodora (48 ani), copii: Nuță Simion (n.1893), soția Teodora (n.1896), copii: Teodor
Aftenie (20 ani), Ștefan (18 ani), Ion (15 ani), Grigore (11 (n.1923), Ion (n.1925), Maria (n.1927), Vera (n.1929)
ani), Elena (22 ani) Nuță Simion (n.1900), soția Matroana (n.1901), copii:
Nuță Vasile Ștefan (21 ani) Maria (n.1929), Andrei (n.1930), Valentina (n.1939)

Nuță Zinovia Ion (decedat în 1856, în 1850 avea 51 ani) , Nuța Ștefan (n.1904), soția Alexandra (n.1912), copii:
soția Ecaterina (46 ani), copii: Constantin (19 ani), Simion Sava (n.1931), Ioan (n.1933), Vladimir (n.1936), Valentina
(17 ani), Gheorghe (16 ani), Ana (15 ani), Zinovia (7 ani) (n.1938), Andrei (n.1941)

1942 Nuță Teodor (n.1908), soția Vera (n.1916), copii: Olga

(n.1935), Elena (n.1938), Afanasie (n.1940)
Nuță Cozma (n.1914), soția Elisaveta (n.1917), copii:
Tamara (n.1939), Ana (n.1941) Nuță Toma (n.1890), soția Eufrosenia (n.1903), copii:
Maria (n.1926), Mihail (n.1927), Ion (n.1934), Vera
Nuță Afanasie (n.1916), soția Vasilița (n.1923) (n.1936)
Nuță Andrei (n.1900), soția Parascovia (n.1899), copii: Nuță Trofim (n.1872), soția Ana (n.1878), copii: Elena
Teodor (n.1922) (n.1925)
Nuță Andrei (n.1919), soția Teodora (n.1921), copii: Ion Nuță Trofim (n.1889), copii: Vera (n.1922)
(n.1941), Grigore (n.1942)
Nuță Trofim (n.1900), soția Eudochia (n.1901), copii:
Nuță Dumitru (n.1915), soția Vera (n.1918), copii: Efimia (n.1923), Elena (n.1926), Eudochia (n.1928),
Gheorghe (n.1937), Valentina (n.1939), Ion (n.1942) Maria (n.1930)
Nuță Gheorghe (n.1885), copii: Iochim (n.1919), Tatiana Nuță Tudosia (n.1892), soția Parascovia (n.1891), copii:
(n.1922), Efim (n.1924), Ion (n.1929), Mihail (n.1933) Olga (n.1928), Ecaterina (n.1930)
Nuță Vasile (n.1897) Nuță Ionică Simion (n.1920)

M ereni 289
Nuță Vasile (n.1918), soția Milania (n.1919) Nuță Leonid Mihai (n.1966), soția Larisa (n.1968), copii:
Tatiana (n.1988), Veronica (n.1989)
Nuță Vladimir (n.1912), soția Domnica (n.1913), copii: Petru
(n.1935), Ion (n.1937), Matroana (n.1939), Mihail (n.1941) Nuță Maria Ion (n.1957)
Nuță Zinovia (n.1883) Nuță Maria Simion (n.1940)
2002
Nuță Mihai Andrei (n.1959), soția Tatiana (n.1960), copii:
Nuță Ana Isidor (n.1944) Ana (n.1985), Victor (n.1986)
Nuță Anatolie Nicolai (n.1974), soția Angela (n.1970), Nuță Mihai Ion , soția Valentina , copii: Serghei (n.1989),
copii: Serghei (n.1992), Gheorghe (n.2001) Adrian (n.1990), Igor (n.1995)
Nuță Andrei Grigore (n.1948), soția Maria (n.1949) Nuță Mihai Petru (n.1958), soția Olimpia (n.1957), copii:
Nuță Andrei Ion (n.1956), soția Maria (n.1956), copii: Ion Drăgălina (n.1983), Ion (n.1986), Mihaela (n.1993)
(n.1981), Serghei (n.1983), Natalia Nuță Mihai Ștefan (n.1968), soția Elena (n.1968)
Nuță Andrei Ștefan (n.1941) Nuță Mircea Sava (n.1968), soția Elena (n.1970), copii:
Nuță Claudia Cozma (n.1958), copii: Ghenadie (n.1978) Ilie (n.1994), Sava (n.2000)

Nuță Efim Andrei (n.1944) Nuță Nadejda Tudor (n.1956), copii: Ion (n.1978), Vitalie
(n.1977), Tatiana (n.1981)
Nuța Efim Gheorghe (n.1924), copii: Lidia (n.1965)
Nuță Nicolai Ion (n.1951), soția Eugenia (n.1956), copii:
Nuță Efim Mihai (n.1955), soția Larisa (n.1960), copii: Nadejda (n.1984), Veronica (n.1985)
Ruslan (n.1980), Liudmila (n.1985)
Nuță Nicolai Trofim (n.1952), soția Lilia (n.1956)
Nuță Ghenadie Vladimir (n.1974)
Nuță Olga Constantin (n.1943)
Nuță Gheorghe Grigore (n.1968), soția Aurelia (n.1977),
copii: Mihaela (n.2001) Nuță Olga Pavel (n.1956), copii: Serghei (n.1984)
Nuță Gheorghe Ion (n.1943), soția Tamara (n.1948), copii: Nuță Olga Vasile (n.1939)
Natalia (n.1976) Nuță Olga Zaharia (n.1936), copii: Liudmila (n.1973)
Nuță Gheorghe Ion (n.1944), soția Maria (n.1949), copii: Nuță Parascovia Filip (n.1947)
Alexei (n.1973), Eugeniu (n.1981), nepotul Alexandru
(n.2001) Nuță Petru Ion (n.1937), soția Nadejda (n.1937)
Nuță Gheorghe Ion (n.1955), soția Galina (n.1960), copii: Nuță Petru Ion (n.1954), soția Valentina (n.1957), copii:
Ghenadie (n.1983), Mihai (n.1989), Doina (n.1993) Veaceslav (n.1979), Aliona (n.1983), Angela (n.1985)
Nuță Gheorghe Petru (n.1966), soția Tamara (n.1969), Nuță Sava Ștefan (n.1932), soția Maria (n.1937)
copii: Nadejda (n.1989), Violeta (n.1995)
Nuță Simion Gheorghe (n.1932), soția Tamara (n.1941)
Nuță Gheorghe Tudor (n.1956), soția Zinaida (n.1962),
Nuță Ștefan Ion (n.1963), soția Valentina (n.1970), copii:
copii: Elena (n.1985)
Tatiana (n.1991), Ion (n.1993)
Nuță Grigore Afanasie (n.1942), soția Vera (n.1946), copii:
Nuță Teodora Ion (n.1921)
Tatiana (n.1976)
Nuță Tudor Grigore (n.1950), soția Eufrosenia (n.1948),
Nuță Ion Andrei (n.1940), soția Ana (n.1944)
copii: Tatiana (n.1980)
Nuță Ion Mihai (n.1958), soția Valentina (n.1959), copii:
Nuță Tudor Ion (n.1937)
Liudmila (n.1982), Adrian (n.1987)
Nuță Tudor Mihai (n.1953), soția Alexandra (n.1957)
Nuță Ion Roman (n.1907)
Nuță Tudor Roman (n.1940), soția Elena (n.1943), copii:
Nuță Ion Simion (n.1969), soția Tatiana (n.1975), copii:
Victor (n.1973)
Andrei (n.1998)
 Nuță Valeriu Gheorghe (n.1969), soția Elena (n.1969), Oglindă Pavel Gheorghe (33 ani), soția Elisaveta (20 ani)
M ereni 290

copii: Vitalie (n.1990), Doina (n.1991) Oglindă Zamfir Alistar (34 ani), soția Pilagheia (27 ani),
Nuță Valeriu Nicolai (n.1980), soția Natalia (n.1982), copii: Alexandru (9 ani)
copii: Alexandru (n.2002) Oglindă Zamfir Gheorghe (36 ani), soția Ana (20 ani)
Nuță Valeriu Simion (n.1961), soția Galina (n.1965), copii: 1942
Victoria (n.1983), Andrei (n.1986)
Oglindă Alexei (n.1900), soția Alexandra (n.1900), copii:
Nuță Vasile Trofim (n.1958), soția Galina (n.1962), copii: Teodor (n.1922), Efimia (n.1927)
Elena (n.1984), Tatiana (n.1989)
Oglindă Onofrei L. (n.1914), soția Maria (n.1918), copii:
Nuță Vera Toma (n.1936) Ana (n.1936), Valentin (n.1940), Ștefan (n.1941), Vasilița
Nuță Victor Afanasie (n.1957), soția Natalia (n.1966), (n.1942), mama Elena (n.1896)
copii: Cristina (n.1986), Tatiana (n.1988), Victor (n.1992) Oglindă Alexandru (n.1900), soția Vera (n.1898), copii:
Mihail (n.1922), Maria (n.1924), Toma (n.1929), Trofim
Nuță Victor Andrei (n.1976), soția Mariana (n.1979), copii:
(n.1933); mama Zinovia (n.1862)
Tudora (n.1989)
Oglindă Andrei (n.1898), soția Eudochia (n.1904), copii:
Nuță Victor Constantin (n.1966)
Suzana (n.1923), Maria (n.1925), Vera (n.1927), Ion
Nuță Victor Ion (n.1963), soția Galina (n.1970), copii: (n.1930), Elena (n.1932), Petru (n.1934), Olga (n.1936),
Andrei (n.1988), Trofim (n.1995), Alexandru (n.1998) Serghei (n.1938)
Nuță Victor Ion (n.1971) Oglindă Efrim (n.1910), soția Vasilița (n.1914), copii:
Stepanida (n.1938), Teodor (n.1942), Olga (n.1939)
Nuță Victor Ion (n.1974), soția Tatiana (n.1978), copii:
Mădălina (n.1999) Oglindă Elena (n.1885), copii: Vasile (n.1923), Efimia
(n.1925), Pilagheia (n.1927), Teodosie (n.1930)
Nuță Victor Mihai (n.1960), soția Galina (n.1963), copii:
Serghei (n.1985), Lilia (n.1988), Victoria (n.1993) Oglindă Emilian (n.1906), soția Natalia (n.1912), copii:
Olga (n.1936), Eugenia (n.1940)
Nuță Victor Sava
Oglindă Emilian (n.1906), soția Natalia (n.1912), copii:
Nuța Victor Simion (n.1957), soția Uliana (n.1954), copii: Olga (n.1936), Eugenia (n.1941)
Pavel (n.1979), Eugeniu (n.1982), Tatiana (n.1988)
Oglindă Gheorghe (n.1896), soția Hristina (n.1892), co-
Nuță Victor Tudor (n.1958), soția Ana (n.1960), copii: pii: Afanasie (n.1922), Alexandra (n.1927), Ion (n.1930),
Valeriu (n.1983), Nicolai (n.1986) Mihail (n.1932), Vasile (n.1914), Luca (n.1922)
Nuță Vladimir Ștefan (n.1936), soția Maria (n.1938) Oglindă Gheorghe P. (n.1913), soția Chilina (n.1920),
Nuța-Cerbadji Svetlana Vladimir (n.1964), copii: Vladimir copii: Olga (n.1941)
(n.1990), Nicolai (n.1993) Oglindă Grigore (n.1889), soția Eufrosenia (n.1901), copii:
2002 Valentina (n.1928), Simion (n.1930), Ion (n.1936); mama
Maria (n.1850)
Oancea Vladislav Mihai (n.1972)
Oglindă Ion (n.1912), soția Vera (n.1913), copii: Pilagheia
Ochișor Svetlana Anatolie (n.1983); tatăl Ochișor Anatolie (n.1934), Valentina (n.1941)
Atanasie (n.1949)
Oglindă Maria (n.1890), copii: Ion (n.1923), Stepanida
1859 (n.1925)
Oglindă Constantin Alistar (decedat în 1851, în 1850 Oglindă Parfenii (n.1885), soția Axenia (n.1891), co-
avea 30 ani) pii: Teodor (n.1922), Petru (n.1923), Ion (n.1926), Ana
(n.1928), Gavril (n.1930)
Oglindă Gheorghe Ilie (73 ani), soția Ioana (53 ani), copii:
Elisaveta (25 ani) Oglindă Ștefan (n.1920), soția Daria (n.1924)
Oglindă Ion Alistar (36 ani), soția Elena (30 ani), copii: Oglindă Teodor (n.1917), soția Eudochia (n.1921), copii:
Vasile (10 ani), Manoil (8 ani), Eugenia (4 ani), Maria (2 ani) Valentin (n.1941)
 Surse: ANRM, F. 134, i.2,
d. 60, f. 217 v.; ibidem,
F.  211, i.3, d. 877, f. 73
v.; ibidem, d. 876, f. 179
v.-180 v.; ibidem, d. 878,
f. 29 v.; ibidem, d. 879, f.
Arborele genealogic 45 v.-85 v.; ibidem, F. 211,
Valeriu I. Oglindă i.11, d. 48, f. 35 v.
 2002 Oglindă Serghei Ion (n.1967), soția Natalia (n.1969), copii:
M ereni 292

Oglindă Alexei Tudor (n.1946), soția Tamara (n.1952), Cristina (n.1991), Lilia (n.1992)
copii: Vitalie (n.1976) Oglindă Serghei Onofrei (n.1941)
Oglindă Ana Petru (n.1921) Oglindă Ștefan Filip (n.1941)
Oglindă Anatolie Gheorghe (n.1955), soția Elena (n.1960), Oglindă Ștefan Ion (n.1920), soția Daria (n.1924)
copii: Serghei (n.1978), Dumitru (n.1982), Valentin
Oglindă Ștefan Mihai (n.1948), soția Vera (n.1951), copii:
(n.1984), Angela (n.1991)
Elena (n.1980)
Oglindă Anatolie Ion (n.1958), soția Aurelia (n.1964),
Oglindă Uliana Tudor (n.1954)
copii: Tatiana (n.1984)
Oglindă Valentin Efim, soția Valentina, copii: Anatolie
Oglindă Anatolie Mihai (n.1971)
Oglindă Valentin Filip (n.1940), soția Aurelia (n.1943)
Oglindă Anatolie Stelian (n.1964), soția Lidia (n.1966),
copii: Ion (n.1988), Ana (n.1989), Maria Oglindă Valeriu Ion (n.1965), soția Larisa (n.1966), copii:
Oglindă Andrei Tudor (n.1957); sora Svetlana (n.1964) Denis (n.1989)

Oglindă Arcadie Tudor (n.1968), soția Mariana (n.1973), Oglindă Valeriu Tudor (n.1958), soția Zinaida (n.1956),
copii: Doina (n.1993) copii: Natalia (n.1986), Ion (n.1991)

Oglindă Emil Tudor (n.1950) Oglindă Valeriu Tudor (n.1964), soția Svetlana (n.1968),
copii: Carolina (n.1989), Valeria (n.1994)
Oglindă Gheorghe Vasile (n.1953), soția Eugenia (n.1953),
copii: Natalia (n.1981), Mariana (n.1983) Oglindă Victor Petru (n.1959), soția Ana (n.1959), copii:
Vadim (n.1984), Cristina (n.1992)
Oglindă Ina Gheorghe (n.1977), copii: Igor (n.1999)
Oglindă Vitalie Ion (n.1972), soția Natalia (n.1977), copii:
Oglindă Ion Gheorghe (n.1930), soția Parascovia (n.1936) Doina (n.1987)
Oglindă Ion Grigore (n.1923), soția Maria (n.1927) 2002
Oglindă Ion Grigore (n.1935), soția Ioana (n.1943) Olăriță Igor Petru (n.1974), soția Ana (n.1975), copii:
Daniela (n.1999)
Oglindă Ion Parfeni (n.1926), soția Vera (n.1934)
Oglindă Ion Petru (n.1946), soția Liuba (n.1950), copii: Olaru Iurie Petru (n.1967), soția Aliona (n.1978), copii:
Leonid (n.1979) Petru (n.2000)
1859
Oglindă Ion Ștefan (n.1959), soția Galina (n.1962), copii:
Eugeniu (n.1983), Alexandru (n.1986), Cristina (n.1989) Oloi Ion Ștefan (33 ani)
1942
Oglindă Lidia Tudor (n.1956), copii: Victor (n.1975),
Elena (n.1978) Olteanu Emilian (n.1900), soția Elena (n.1912), copii:
Panteleimon (n.1930), Mihail (n.1934), Valentina (n.1941)
Oglindă Margareta Filip (n.1942)
2002
Oglindă Margareta Grigore (n.1942)
Onișcenco Efimia Andrei (n.1950)
Oglindă Maria Grigore (n.1958); nora Diana (n.1979)
Osipov Ananii Avtenii (n.1959), soția Liudmila (n.1965),
Oglindă Maria Mihai (n.1937)
copii: Victoria (n.1989)
Oglindă Maria Tudor (n.1960)
Osipov Ion Stanislav (n.1958), soția Valentina (n.1951),
Oglindă Mihai Gheorghe (n.1932), soția Parascovia copii: Andrei (n.1978), Gheorghe (n.1981)
(n.1935)
Osipov Maria Cornei (n.1932)
Oglindă Mihai Leon (n.1920)
Osipov Stanislav Cornei (n.1934), soția Nina (n.1938)
Oglindă Parascovia Afanasie (n.1935) Ostapenco Vladimir Vasile (n.1962), soția Efimia (n.1955),
Oglindă Petru Parfentie (n.1923), soția Stepanida (n.1928) copii: Natalia (n.1984), Serghei (n.1987), Ion (n.1992)
 2002 Panfile Teodor (n.1881), soția Marica (n.1887), copii:

293
Pădureț Vera Gheorghe (n.1964), copii: Dumitru (n.1984), Teodora (n.1924), Zenovia (n.1926), Alexandru (n.1928),
Liuba (n.1986), Vasile (n.1990), Ștefan (n.1992) Domnica (n.1932)

M ereni
1859 Panfile Teodor (n.1910), soția Alexandra (n.1915)
Paladi Ion Vasile (47 ani), soția Ioana (37 ani), copii: Panfile Vasile (n.1914), soția Maria (n.1918), copii: Teodor
Matvei (12 ani), Maria (6 ani) (n.1940)
2002 Panfile Vladimir (n.1916), soția Eufrosenia (n.1915), copii:
Maria (n.1942)
Palanciuc Victor Mihai (n.1968), soția Viorica (n.1973),
copii: Victor (n.1996) 2002
1942 Panfile Vladimir Tudor (n.1957), soția Paulina (n.1956),
Pană Simion (n.1894), soția Teodosia (n.1904), copii: copii: Natalia (n.1979), Serghei (n.1981), Ion (n.1983)
Zaharia (n.1926), Ana (n.1927) Panfile Afanasie Ștefan (n.1958), soția Svetlana (n.1963),
1859 copii: Oxana (n.1985), Veaceslav (n.1988)

Panfil (Antoci) Gheorghe Nicolae (41 ani), soția Elisaveta Panfile Constantin Dumitru (n.1932), soția Olga (n.1927)
(37 ani), copii: Gheorghe (10 ani), Nicolae (2 ani), Zamfira Panfile Dumitru Constantin (n.1959)
(6 ani), Elena (14 ani)
Panfile Ioana Petru (n.1952), copii: Natalia (n.1976), Iurie
Panfil Gheorghe Nicolae (decedat în 1850 la 42 ani), copii: (n.1984)
Vasile (18 ani), Andrei (9 ani), Maria (15 ani)
Panfile Ion Vasile (n.1955), copii: Olesea (n.1983), nepoata
Panfil Nicolae Anton (decedat în 1854, în 1850 avea Elena (n.1999), ginerele Gușan Tudor Iachim (n.1980)
75 ani), copii: Ion (30 ani), soția lui Ion Axenia (35 ani),
copii: Alexandru (4 ani), Elisaveta (6 ani), Ana (1 an) Panfile Maria Visarion (n.1948), copii: Ion (n.1974)

Panfil Simion Gheorghe (43 ani), soția Ioana (34 ani), Panfile Olga Vladimir (n.1946)
copii: Pavel (11 ani), Constantin (5 ani), Ioana (12 ani) Panfile Tudor Vasile (n.1941)
1942 Panfile Valentin Gheorghe
Panfile Mihail (n.1904), soția Alexandra (n.1909), copii: Panfile Victor Victor Ion (n.1964), soția Lilia (n.1966),
Ioan (n.1930) copii: Victoria (n.1987), Dumitru (n.1992)
Panfile Dumitru (n.1905), soția Maria (n.1904), copii: Panfilie Ion Ștefan (n.1954), soția Valentina (n.1957),
Axenia (n.1926), Constantin (n.1932), Nadejda (n.1934), copii: Eugeniu (n.1976), Larisa (n.1984)
Olga (n.1941)
1859
Panfile Ignat (n.1912), soția Ioana (n.1921), copii: Ion
Pântea Gheorghe Axente (77 ani), copii: Manole (33 ani),
(n.1942)
nepoți: Paramon (4 ani), Pilagheia (4 ani)
Panfile Ion (n.1873)
1942
Panfile Ion (n.1887)
Pântea Mina (n.1885), soția Tatiana (n.1891), copii: Ion
Panfile Ion (n.1920), soția Iulita (n.1923), copii: Maria (n.1931), Alexandra (n.1934)
(n.1942)
2002
Panfile Pavel (n.1881), soția Irina (n.1885)
Pântea Dumitru Tudor (n.1975), copii: Mihaela (n.2001),
Panfile Ștefan (n.1900), soția Olga (n.1906), copii: Liuba Corina (n.1999)
(n.1928), Iulia (n.1938)
Pântea Panteleimon Tudor (n.1940)
Panfile Ștefan (n.1918), soția Ana (n.1919), copii:
Pântea Tudor Serghei (n.1934), soția Valentina (n.1946)
Parascovia (n.1940)
 Panuța Andrei Gheorghe (n.1955), soția Tamara (n.1949), 2002
M ereni 294

ginerele Lungu Arcadie Tudor (n.1977), copii: Natalia

Perju Alexandru Alexei (n.1948), soția Vera (n.1949), co-
(n.1979), nepotul Octavian (n.2000)
pii: Ghenadie (n.1975), Valentin (n.1979), Elena (n.1982),
Pânzaru Artemon Vasile (n.1971), soția Galina (n.1973), Anatolie (n.1985)
copii: Daniela (n.1994), Cătălina (n.1993)
Perju Mihai Alexandru (n.1976), soția Galina (n.1977),
Pârgari Ana Iacob (n.1997) copii: Patricia (n.2000)
1859 1859
Pârlog Vasile Iosip (38 ani), soția Elena (33 ani), copii: Peșterev Constantin Toader (28 ani), soția Chilia (40 ani)
Pantilie (Ion) (13 ani), Nicolae (5 ani), Calestru (3 ani),
Petcu Mihălachi Simion (50 ani), soția Doamna (40 ani),
Maria (18 ani), Ioana (14 ani), Arghira (9 ani)
copii: Isai (19 ani), Ion (14 ani), Grigore (9 ani)
1859
2002
Pascal Grigore Ștefan (61 ani), soția Lucheria (38 ani),
Petrușca Serghei Ion (n.1967), soția Viorica (n.1970),
copii: Ștefan (19 ani), Gheorghe (7 ani), Casian (4 ani),
copii: Igor (n.1989), Ion (n.1993)
Tudosia (17 ani), Chilia (15 ani)
Pascal Petru Afanasie (31 ani), soția Elena (21 ani) Pisarenco Ion Ulian (n.1945), soția Teodora (n.1949),
copii: Ecaterina (n.1981)
2002
Pisarenco Serghei Ion (n.1968), soția Zinaida (n.1974),
Pascari Valeriu Mihai (n.1957) copii: Nadejda (n.1992), Eugeniu (n.1995)
1942 Pisarenco Vitalie Ion (n.1972)
Patraș Ana, copii: Maria (n.1927), Ștefan (n.1932) Piscop Vladimir Gheorghe (n.1954)
2002 Plăcintă Gheorghe Filip (n.1947), soția Vera (n.1949),
Patraș Maria Dumitru (n.1927) copii: Filip (n.1977)
Pătrășanu Dumitru Mircea (n.1969), soția Natalia (n.1972), 1859
copii: Laurențiu (n.1996) Plămădeală Enachi Pavel (41 ani), soția Axenia (36
Păvălachi Gheorghe Ion (n.1957), soția Veronica (n.1962), ani), copii: Vasile (4 ani), Dumitru (2 ani), Pavel (1 an),
copii: Igor (n.1980), Nicolai (n.1982), Nadejda (n.1987) Anastasia (13 ani), Ecaterina (10 ani), Elisaveta (6 ani),
Sofia (5 ani)
Pavlencu Rodica Isidor (n.1978), copii: Serghei (n.2000)
Plămădeală Gheorghe Pavel (33 ani), soția Pilagheia (28
1859
ani), copii: Ion (6 ani), Fevronia (4 ani), Maria (1 an)
Pavlov Ion Andrei (decedat în 1857, în 1850 avea 50 ani),
Plămădeală Ion Grigore (39 ani), soția Ecaterina (38 ani),
soția Anisia (39 ani), copii: Grigore (16 ani), Elena (12 ani)
copii: Andrei (18 ani), Mihălachi (9 ani), Grigore (6 ani),
2002 Elisaveta (1 an)
Pavlov Ion Dimentie (n.1942), soția Anastasia (n.1951), Plămădeală Pavel Grigore (decedat în 1852, în 1850 avea
copii: Irina (n.1990) 80 ani), soția Ana (58 ani), copii: Parfenie (27 ani), soția lui
Ana (20 ani), copii: Ștefan (5 ani), Grigore (1 an), Varvara
Perciulac Iurie Alexei (n.1959)
(4 ani), Alexandra (3 ani)
1859
Plămădeală Toma Ion (decedat în 1856, în 1850 avea 48
Perju Anastasie Vasile (45 ani), soția Ecaterina (41 ani), ani), soția Maranda (53 ani), copii: Gheorghe (22 ani),
copii: Ion (18 ani), Petru (10 ani), Grigore (7 ani), Ilarion Elena (13 ani)
(4 ani), Matvei (1 an), Ioana (12 ani), Arghira (12 ani)
Plămădeală Vasile Pavel (38 ani), soția Sofia (33 ani),
Perju Nicolae Anastasie (22 ani), soția Zinovia (21 ani), copii: Enachi (2 ani), Elisaveta (14 ani), Maria (12 ani),
copii: Maria (1 an) Parascovia (6 ani)
 1942 Plămădeală Serghei Ion (n.1969), soția Veronica (n.1971),

295
copii: Nicolai (n.1991), Virgiliu (n.1998)
Plămădeală Maria (n.1889)
Plămădeală Ștefan Grigore (n.1950), soția Nina (n.1955),
Plămădeală Anastasia (n.1882)

M ereni
copii: Valentin (n.1982)
Plămădeală Grăchina (n.1915), copii: Liuba (n.1940)
Plămădeală Tudor Alexandru (n.1963)
Plămădeală Ion (n.1887), copii: Alexandra (n.1927)
Plămădeală Tudor Constantin (n.1941)
Plămădeală Ion (n.1903), soția Eugenia (n.1902), co-
Plămădeală Valeriu Alexandru (n.1968), soția Larisa, copii:
pii: Anastasia (n.1923), Gore (n.1925), Efim (n.1927),
Andrei (n.1990), Ștefan (n.1994)
Alexandra (n.1936)
Plămădeală Valeriu Grigore (n.1967), soția Natalia
Plămădeală Ion (n.1907), soția Vasilița (n.1911), copii:
(n.1978), copii: Ștefan (n.2002)
Alexandru (n.1933), Vasile (n.1940), Teodor (n.1926)
Plămădeală Vasile Ion (n.1940), soția Elena (n.1948),
Plămădeală Ionică (n.1906), soția Claudia (n.1912), copii:
copii: Ion (n.1987)
Gheorghe (n.1929), Elena (n.1942)
1859
Plămădeală Mihai (n.1912), soția Elena (n.1915), copii:
Platon Ion Paraschiv (28 ani)
Olga (n.1934), Maria (n.1939)
Platon Ion Vasile (decedat în 1854, în 1850 avea 53), soția
Plămădeală Onică (n.1913), soția Anastasia (n.1913),
Eufrosenia (48 ani), copii: Vârlan (21 ani), Petru (17 ani)
copii: Alexandru (n.1935)
Platon Nicolae Ion (30 ani), soția Pilagheia (29 ani), copii:
Plămădeală Simion (n.1880), soția Parascovia (n.1887)
Nastasia (5 ani)
Plămădeală Ștefan (n.1918), soția Maria (n.1919), copii:
Platon Vasile Paraschiv (36 ani), soția Ana (32 ani)
Gheorghe (n.1939)
1942
Plămădeală Timofei (n.1874), soția Maria (n.1879), copii:
Eugenia (n.1910), Petru (n.1912), Elena (n.1917), Chiril Platon Afanasie (n.1893), soția Ioana (n.1890), copii: Ilie
(n.1920) (n.1928); mama Agafia (n.1848)
2002
Platon Andronic (n.1889), soția Anastasia (n.1896), copii:
Plămădeală Alexandra Ion (n.1936) Mihail (n.1919), Alexandru (n.1929), Andrei (n.1933)
Plămădeală Alexandru Ion (n.1933), soția Ana (n.193?) Platon Constantin (n.1912), soția Pilagheia (n.1914), co-
pii: Domnica (n.1932), Efim (n.1934), Trofim (n.1936),
Plămădeală Anatolie Tudor (n.1973), soția Larisa (n.1978),
Elena (n.1941)
copii: Alexandru (n.1996), Mihai (n.1998), Dumitrița
(n.2000) Platon Filip (n.1914), copii: Olga (n.1941)
Plămădeală Eduard Gheorghe (n.1970), soția Veronica Platon Ion (n.1914), soția Nadejda (n.1916), copii: Ion
(n.1969), copii: Oxana (n.1994), Anastasia (n.1998) (n.1934), Ana (n.1940)
Plămădeală Gheorghe Grigore (n.1957), soția Valentina Platon Matei (n.1894), soția Eugenia (n.1901), copii:
(n.1962), copii: Andrei (n.1981), Lilia (n.1983), Irina Andrei (n.1919), Emilian (n.1932), Procopie (n.1942)
(n.1988), Ion (n.1994)
Platon Pilagheia (n.1900), copii: Ion (n.1921), Olga
Plămădeală Gheorghe Ștefan (n.1939), soția Emilia (n.1923), Vasile (n.1925), Eufimie (n.1927), Ana (n.1930)
(n.1938)
Platon Trofim (n.1899), soția Teodora (n.1905), copii:
Plămădeală Grigore Ion (n.1924), soția Efimia (n.1930) Maria (n.1925), Alexandra (n.1927), Lidia (n.1929),
Leon (n.1930), Ecaterina (n.1932), Ana (n.1934), Simion
Plămădeală Grigore Tudor (n.1923)
(n.1936), Afanasie (n.1938), Veronica (n.1939), Mihail
Plămădeală Ion Mihai (n.1942), soția Valentina (n.1944) (n.1941)
Plămădeală Mihai Alexandru (n.1954), soția Eugenia 2002
(n.1953) Platon Afanasie Tudor (n.1937), soția Vera (n.1939)
 Platon Ana Procopie (n.1929) Platon Vera Nistor (n.1934)
M ereni 296

Platon Andrei Alexandru (n.1975), soția Raisa (n.1974), Platon Vasile Gheorghe (n.1977), soția Natalia (n.1980),
copii: Cătălina (n.1998) copii: Sandu (n.1997), Andrei (n.1998)
Platon Efim Mihai (n.1952), soția Olga (n.1959), copii: Platon Victor Alexandru (n.1958), soția Ana (n.1963),
Andrei (n.1978) copii: Serghei (n.1983), Rodica (n.1988)
Platon Elena Mihai (n.1921), Platon Victor Sofronie (n.1954), soția Elena (n.1953),
Platon Eudochia Vasile (n.1927) copii: Radu (n.1982)
Platon Ghenadie Afanasie (n.1977), soția Natalia (n.1980), Platon Vitalie Afanasie (n.1971)
copii: Sandu (n.1997), Andrei (n.1998)
1859
Platon Grigore Sofronie (n.1940), soția Vera (n.1943)
Pleșca Carp Gavril (decedat în 1853, în 1850 avea 70 ani)
Platon Ilie Afanasie (n.1928), soția Raisa (n.1928)
2002
Platon Ion Afanasie (n.1911),
Pleșca Olga Dumitru (n.1949), copii: Igor (n.1976); nora
Platon Ion Sofroni (n.1959), soția Valentina (n.1965), copii: Eugenia (n.1981); nepotul Dumitru (n.2000)
Veaceslav (n.1982), Svetlana (n.1984), Victoria (n.1992)
1859
Platon Ion Vladimir (n.1933), soția Tatiana (n.1938)
Poghircă Anastasie Ion (46 ani), soția Anastasia (43 ani),
Platon Iurie Afanasie (n.1966), soția Alexandra (n.1965), copii: Ion (21 ani)
copii: Veronica (n.1991), Alexandru (n.1994)
1942
Platon Leonid Afanasie (n.1962), soția Olga (n.1966),
copii: Radu (n.1988), Rodica (n.1992) Poghircă Pavel (n.1917), soția Elisaveta (n.1922), copii:
Petru (n.1941)
Platon Leonid Ion (n.1959), soția Valentina (n.1963), copii:
Ion (n.1987), Andrei (n.1993) 2002
Platon Maria Alexandru (n.1922) Pogreban Boris Nicolai (n.1961), soția Valentina (n.1961),
Platon Maria Mihai (n.1957) copii: Daria (n.1995), Margareta (n.2001)

Platon Marin Sofronie (n.1948), soția Olga (n.1950), copii: Pogreban Elena Procopie (n.1955), copii: Cristina
Minodora (n.1983) (n.1986), Diana (n.1995)
Platon Nina Grigore (n.1923) Pogreban Gavril Dănilă (n.1929), soția Alexandra (n.1929)
Platon Olga Simion (n.1946), copii: Angela (n.1978), Mihai Pogreban Mihai Gavril (n.1953), soția Tamara (n.1958),
copii: Natalia (n.1983), Eugeniu (n.1985)
Platon Serghei Alexandru (n.1973), soția Liudmila
(n.1978), copii: Alina (n.1987), Daniela (n.1999) Pogreban Tudor Gavril (n.1958), fiica Irina (n.1980);
Platon Serghei Mihai (n.1960), soția Marina (n.1963), ginerele Iordăchescu Andrei Gheorghe (n.1977); nepotul
copii: Vera (n.1984), Serghei (n.1995) Adrian (n.2001)

Platon Serghei Sofronie (n.1950), soția Elena (n.1956), Poia Ghenadie Dumitru (n.1966), soția Angela (n.1967),
copii: Aliona (n.1976), Alexandru (n.1983) copii: Arteiom (n.1992), Anatolie (n.1995)
Platon Teodosia Anton (n.1933) 1942
Platon Trofim Ion (n.1942), soția Teodora (n.1948), copii: Poiată Alexandru (n.1884), soția Vera (n.1892), copii:
Igor (n.1983) Vasile (n.1926), Elisaveta (n.1927), Maria (n.1929),
Teodora (n.1935), Victor (n.1938)
Platon Tudor Sofronie (n.1952), soția Claudia (n.1955),
copii: Eugeniu (n.1979), Minodora (n.1982) Poiată Iacob (n.1895), soția Eugenia (n.1903), copii:
Platon Valentin Mihai (n.1955), soția Elena (n.1958), copii: Ion (n.1927), Liuba (n.1930), Ștefan (n.1933), Teodor
Alexandru (n.1985), Anastasia (n.1988) (n.1935), Victor (n.1939), Andrei (n.1941)
Poiată Pavel (n.1920), soția Efimia (n.1918), copii: Vera 1942

M ereni 297
(n.1941) Popovschi Mihai (n.1895), soția Ana (n.1901), copii:
Poiată Petru (n.1887), soția Elena (n.1892), copii: Eugeniu (n.1933), Boris (n.1935), Ecaterina (n.1936),
Ion (n.1918), Simion (n.1924), Pavel (n.1929), Victor Alexandru (n.1938); soacra Ecaterina (n.1869)
(n.1932), Pintilie (n.1926) 1859
Poiată Timofei (n.1916), soția Hristtina (n.1916), copii: Portas Constantin Vasile (decedat în 1856, în 1850 avea 43
Teodor (n.1936), Vera (n.1939), Alexandra (n.1942) ani), copii: Toader (18 ani), Ion (9 ani), Alexandru (5 ani)
2002 Portas Hariton Vasile (47 ani), soția Zamfira (31 ani), copii:
Poiată Ion Timofei (n.1950), soția Ana (n.1951), copii: Ion (2 ani), Grigore (1 an), Zoița (9 ani)
Adriana (n.1980) 1942
Poiată Nicolai Pavel (n.1958); frați: Gheorghe (n.1958), Portase Andrei (n.1903), soția Maria (n.1906), copii: Marfa
Mircea (n.1967) (n.1927), Eufrosenia (n.1933), Natalia (n.1935), Gheorghe
Poiată Pavel Petru (n.1929), soția Parascovia (n.1935) (n.1937), Ion (n.1940)

Poiată Valeriu Simion (n.1967), soția Angela (n.1971), Portase Ion (n.1908), soția Elena (n.1917), copii: Vasile
copii: Efim (n.1991), Cristina (n.1992) (n.1937), Valentina (n.1942)

Poiată Vera Timofei (n.1938) Portase Nicolae (n.1913), soția Eudochia (n.1913), copii:
Panteleimon (n.1932), Petru (n.1938), Elena (n.1940)
Poiată Victor Petru (n.1932), soția Maria (n.1931)
Portase Teodosia (n.1882), nepoata Olga (n.1924)
Polișa Natalia Ștefan (n.1950), copii: Ana (n.1982)
Portase Timofei (n.1921), soția Ana (n.1921), copii:
1942 Nicolae (n.1940)
Popa Teodor (n.1910), soția Sofia (n.1910) Portase Vasile (n.1886), soția Olga (n.1914), copii:
Alexandru (n.1922), Mihail (n.1928), Raisa (n.1930),
2002
Victor (n.1941)
Popa Eugenia Vasile (n.1942)
Portase Gheorghe (n.1921), soția Alexandra (n.1923)
Popa Iulia Nichita (n.1955)
Portase Iacob (n.1874), soția Maria (n.1882), copii:
Popa Natalia Ion (n.1952), copii: Natalia (n.1992) Alexandra (n.1929)
Popa Parascovia Afanasie (n.1948), copii: Andrei (n.1977) 2002
Popa Trofim Nicolai (n.1952), soția Liudmila (n.1950), Portas Anatolie Alexandru (n.1975), soția Aliona (n.1979),
copii: Nadejda (n.1992); mama Nadejda (n.1925) copii: Alexandru (n.1995), Alina (n.2001)
Popa Vasile Nicolai (n.1966), soția Teodora (n.1969), Portas Anatolie Gheorghe (n.1961), soția Lilia (n.1966),
copii: Nicolai (n.1990), Mariana (n.1994) copii: Serghei (n.1986), Mariana (n.1988), Ștefan (n.1995)
Popan Andrei Ion (n.1956), soția Valentina (n.1960), copii: Portas Eugenia Roman (n.1935)
Mariana (n.1982), Gheorghe (n.1989) Portas Gheorghe Andrei (n.1937), soția Teodosia (n.1940),
Popan Dumitru Serghei (n.1984); mama Maria (n.1961) copii: Vera (n.1974)

Popov Ala Ștefan (n.1959), copii: Oleg (n.1981) Portas Larisa Marcu (n.1962)

2002 Portas Leonid Gheorghe (n.1965), soția Larisa (n.1970),

copii: Liia (n.1991), Adriana (n.1993)
Popovici Elena Afanasie (n.1956), fiica Cerlat Ala Serghei
(n.1980), ginerele Cerlat Pavel Panteleimon (n.1976), Portas Marcu Andrei (n.1927)
nepoata Doina (n.2000), nepotul Dorin (n.2002) Portas Maria Ion (n.1949), copii: Natalia (n.1979)
Popovici Ion Ștefan (n.1943), soția Ana (n.1944) Portas Matroana Nicolai (n.1924), nepoata Ana (n.1988)
 Portas Mihai Gheorghe (n.1961) Postică Petru (n.1886), soția Maria (n.1890), copii: Iacob
M ereni 298

(n.1920), Simion (n.1923), Efimia (n.1925), Ion (n.1928)

Portas Mihai Marcu (n.1960), soția Iulia (n.1960), copii:
Eduard (n.1987), Olga (n.1989) Postică Profir (n.1916), soția Vera (n.1917), copii:
Portas Petru Nichita (n.1935), soția Valentina (n.1940), Parascovia (n.1936), Hristina (n.1940)
copii: Andrei (n.1977) Postică Sava (n.1889), soția Ioana (n.1894), copii: Isidor
Portas Valentin Ion (n.1964), soția Raisa (n.1967), copii: (n.1921), Grigore (n.1924), Mihail (n.1928), Gheorghe
Ion (n.1989) (n.1931)

Portas Valeriu Petru (n.1961), soția Galina (n.1965), copii: Postică Ștefan (n.1916), soția Parascovia (n.1918), copii:
Aliona (n.1984), Diana (n.1986), Irina (n.1993) Sofia (n.1935), Nicolae (n.1939)

Portas Vasile Ion (n.1960), soția Paulina (n.1963), copii: Postică Teodor (n.1914), soția Lidia (n.1913), copii:
Andrei (n.1985), Ion (n.1989) Valentina (n.1939), Emilian (n.1941); tata Pavel (n.1880)

Portas Vera Dumitru (n.1963), copii: Aliona (n.1985) Postică Teodosie (n.1898), soția Elena (n.1900), co-
pii: Axenia (n.1925), Teodosia (n.1928), Ion (n.1932),
Portas Vladimir Victor (n.1959), soția Ana (n.1958), copii: Gheorghe (n.1934), Zaharia (n.1936)
Vladimir (n.1986), Igor (n.1989)
2002
1859
Postică Afanasie Profir (n.1952), soția Maria (n.1956)
Postică Dumitru Andrei (53 ani), soția Zamfira (43 ani)
Postică Ana Ion (n.1940)
Postică Iacob Andrei (73 ani), soția Anastasia (58 ani)
Postică Andrei Iacob (n.1946), soția Veronica (n.1946),
Postică Ion Andrei (58 ani)
copii: Mariana (n.1978)
Postică Ion Iacob (38 ani), soția Zamfira (35 ani), copii:
Postică Andrei Profir (n.1946), soția Ana (n.1949), copii:
Gheorghe (10 ani), Calistrat (8 ani), Aftenia (12 ani)
Natalia (n.1978)
Postică Sidor Tudor (53 ani), soția Maria (38 ani), copii:
Feodor (17 ani), Grigore (12 ani), Alexandru (3 ani), Pavel Postică Andrei Simion (n.1959), soția Valentina (n.1962),
(1 an), Elisaveta (15 ani), Zamfira (9 ani) copii: Tatiana (n.1983), Ana (n.1989)

1942 Postică Emilian Tudor (n.1941), soția Stepanida (n.1948)

Postică Alexei (n.1912), soția Eudochia (n.1912), copii: Postică Gheorghe Alexei (n.1952), soția Vera (n.1951),
Olga (n.1931), Ion (n.1937), Eugeniu (n.1940) copii: Viorica (n.1977)

Postică Axenia (n.1900), copii: Mihail (n.1923), Pilagheia Postică Gheorghe Andrei (n.1946), soția Domnica
(n.1926), Afanasie (n.1929) (n.1949), copii: Serghei (n.1978)

Postică Gheorghe (n.1911), soția Natalia (n.1912), copii: Postică Gheorghe Sava (n.1931), soția Veronica (n.1937)
Alexandra (n.1933), Nadejda (n.1935), Nicolae (n.1937), Postică Gheorghe Ștefan (n.1955)
Valentina (n.1941)
Postică Gheorghe Zaharia (n.1963), soția Valentina
Postică Grigore (n.1914), soția Liuba (n.1917), copii: (n.1966), copii: Alexandru (n.1988), Ștefan (n.1990)
Hartimon (n.1938)
Postică Grigore Zaharia (n.1971), soția Viorica (n.1980),
Postică Lupu (n.1899), soția Ana (n.1902) copii: Zaharia-Cătălin (n.2001)
Postică Manoil (n.1868), soția Irina (n.1880) Postică Ion Andrei (n.1961), soția Valentina (n.1962),
Postică Mihai (n.1877), soția Elena (n.1887) copii: Igor (n.1983), Ana (n.1988)
Postică Parfenie (n.1877), soția Zinovia (n.1884), copii: Postică Ion Grigore (n.1955), soția Margareta (n.1956),
Andrei (n.1922), Vasile (n.1926) copii: Serghei (n.1979)
Postică Pavel (n.1915), soția Elena (n.1921), copii: Natalia Postică Ion Profir (n.1955), soția Vera (n.1960), copii:
(n.1941) Serghei (n.1982), Eugenia (n.1984)
 Postică Leonid Gheorghe (n.1961), soția Olga (n.1961), Postică Victor Pavel, soția Valentina (n.1969), copii: Olga
300

copii: Igor (n.1984), Lilia (n.1988) (n.1992), Alina (n.1995)

Postică Leonid Ion (n.1979), copii: Daniela (n.1998) Postică Zaharia Teodosie (n.1935), soția Vera (n.1938),
M ereni

copii: Natalia (n.1975)

Postică Liuba Serafim (n.1946)
2002
Postică Maria Vladimir (n.1941),
Postolache Nina Vasile
Postică Maria Mihai (n.1927)
Postolache Victor Vasile (n.1960), soția Eugenia (n.1962),
Postică Maria Timofei (n.1927)
copii: Olesea (n.1984), Vadim (n.1986)
Postică Maria Vladimir (n.1941)
Postolachi Gheorghe Vasile (n.1965), soția Ecaterina
Postică Mariana Andrei (n.1973), copii: Cristina (n.1999) (n.1968), copii: Vladimir (n.1991), Elena (n.1993), Vasile
Postică Mihai Ion (n.1967), soția Alexandra (n.1967), (n.1995)
copii: Alexandru (n.1989), Ștefan (n.1992) Prepeliță Maria Constantin (n.1952), fiul Viorel (n.1975);
Postică Minodora Ion (n.1942) nora Liudmila (n.1981), nepotul Andrei (n.2002)

Postică Nadejda Ion (n.1935) Prisăcari Iurie Ion (n.1970), soția Liudmila (n.1971), copii:
Vadim (n.1990), Igor (n.1992), Vasile (n.1994), Nadejda
Postică Nicolai Alexei (n.1943), soția Elena (n.1952), (n.2000)
copii: Victor (n.1974), Olga (n.1977), Ion (n.1986) 1942
Postică Parascovia Andrei (n.1922) Proca Ioan (n.1881), soția Ecaterina (n.1891), copii:
Postică Pavel Sava (n.1915), soția Elena (n.1921) Gheorghe (n.1920), Alexandra (n.1922), Vasile (n.1932)

Postica Petru Nicanor (n.1969), soția Lidia (n.1969), copii: 2002

Ion (n.1989), Adriana (n.1990), Oxana (n.1996), Dumitru Proca Anatolie Emilian (n.1970), soția Maria (n.1976),
(n.1998) copii: Andriana (n.1996), Anatolie (n.1997)
Postică Sava Isidor (n.1962) Proca Grigore Gheorghe (n.1952), soția Paulina (n.1953),
Postică Serghei Simion (n.1967), soția Eugenia (n.1969), copii: Ghenadie (n.1975), Victor (n.1976), Elena (n.1981)
copii: Alexandru (n.1991), Victoria (n.1995) Proca Nadejda Grigore (n.1984)
Postică Teodosia Tudor (n.1933) Proca Serghei Petru (n.1975), soția Oxana (n.1982)
Postică Tudor Ion (n.1962), soția Zinaida (n.1964), copii: Proca Ștefan Gheorghe (n.1950), soția Efimia (n.1954),
Veronica (n.1987), Andrei (n.1988) copii: Liudmila (n.1973), Serghei (n.1975)
Postică Iuliana Petru (n.1926) Proca Tudor Gheorghe (n.1962), soția Valentina (n.1967),
Postică Valeriu Artimon (n.1960), soția Olga (n.1959), copii: Ion (n.1987), Natalia (n.1990), Dorin (n.1993)
copii: Marcel (n.1984), Dumitru (n.1986) Proca Valentina Vasile (n.1948), copii: Iurie (n.1975)
Postică Vasile Andrei (n.1963), soția Augustina (n.1955), Proca Veaceslav Vasile (n.1972)
copii: Elena (n.1986), Andrei (n.1988)
1859
Postică Veaceslav Andrei (n.1970), soția Tatiana (n.1974),
copii: Doinița (n.1993), Andrei (n.1997), Mihaela (n.1998) Prodan Agachie Pavel (47 ani), soția Parascovia (43 ani),
copii: Andrei (20 ani), Alexandra (15 ani)
Postică Veaceslav Andrei (n.1973), soția Ana (n.1974),
Prodan Andrei Pavel (40 ani), soția Maria (35 ani), copii:
copii: Daniela (n.1995)
Alexandra (15 ani), Ana (6 ani), Elisaveta (4 ani), Ioana
Postică Victor Gheorghe (n.1961), soția Ana (n.1964), (2 ani)
copii: Ilie (n.1983), Gheorghe (n.1989) 1942
Postică Victor Grigore (n.1959), soția Liuba (n.1961), Prodan Andrei (n.1908), soția Sofia (n.1913), copii: Ion
copii: Petru (n.1984), Aliona (n.1988) (n.1934), Nicolae (n.1938), Ștefan (n.1942)
Prodan Climente G. (n.1886), soția Natalia (n.1887), copii: Prodan Ion Nicolai (n.1953), soția Claudia (n.1959), copii:

301
Ion (n.1922), Zaharia (n.1923), Teodosie (n.1924), Efimia Natalia (n.1985), leonid (n.1993)
(n.1928), Mihai (n.1932)
Prodan Ion Zaharia (n.1924), soția Valentina (n.1928)

M ereni
Prodan Maxim (n.1892), soția Chilina (n.1892), copii:
Prodan Lidia Petru (n.1952), copii: Alexandra (n.1980),
Ioan (n.1919), Daria (n.1919), Ioan (n.1926), Elisaveta
nepoata Daniela (n.1997), Gabriela (n.2002)
(n.1929), Gheorghe (n.1932)
Prodan Liuba Isidor (n.1958), copii: (n.1979), Serghei
Prodan Mihail (n.1922); surori: Alexandra (n.1921), Elena
(n.1980), Andrei (n.1987)
(n.1927)
Prodan Liudmila Ilie (n.1962), copii: Renata (n.1992),
Prodan Ștefan (n.1907), soția Liuba (n.1914), copii:
Gabriil (n.1997)
Nicolae (n.1935), Eugenia (n.1937), Corneliu (n.1939)
Prodan Maxim Ion (n.1949)
2002
Prodan Mihai Ion (n.1948), soția Ana (n.1950), copii: Olga
Prodan Adrian Victor
(n.1975), Tudor (n.1980), Elena (n.1982)
Prodan Alexandru Ion (n.1954), soția Liuba (n.1956),
Prodan Mihai Nicolai (n.1934)
copii: Oxana (n.1982), Liudmila (n.1985), Ruslan (n.1985)
Prodan Mihai Pavel (n.1970), soția Natalia (n.1976), copii:
Prodan Andrei Grigore (n.1972), soția Marcela (n.1977),
Mihaela (n.1998), Sandu (n.2001)
copii: Andrei (n.1997), Irina (n.2002)
Prodan Nicolai Zaharia (n.1921), soția Anastasia (n.1927)
Prodan Andrei Ilie (n.1970)
Prodan Pavel Zaharia (n.1935), soția Olga (n.1931)
Prodan Andrei Ion (n.1935), mama Natalia (n.1925)
Prodan Serghei Mihai (n.1973)
Prodan Andrei Ion (n.1955), soția Ana (n.1961), copii:
Victor (n.1988) Prodan Tudor Nicolai (n.1969)
Prodan Andrei Maxim, soția Angela (n.1975) Prodan Victor Nicolai (n.1962), soția Galina (n.1971),
copii: Andrian (n.1990), Ina (n.1992)
Prodan Aurelia Iosif (n.1969), copii: Ion (n.1988), Cristina
(n.1994) Prodan Vladimir Mihai (n.1963)
Prodan Constantin Tudor (n.1962), soția Liudmila Prova Igor Vasile (n.1971)
(n.1965), copii: Diana (n.1987), Aliona (n.1995) Puiu Vasile Ion (n.1958), soția Tamara (n.1957), copii:
Prodan Eufrosenia Ion (n.1927) Andrei (n.1977), Natalia (n.1979), Igor (n.1984), Svetlana
(n.1984); nepoate: Oxana (n.2000), Ecaterina (n.2002)
Prodan Ghenadie Iosif (n.1972), soția Aliona (n.1977),
copii: Alexandru (n.1997), Sanda (n.1998) 1942
Prodan Grigore Ion (n.1948), soția Alexandra (n.1953), Purgan Ilie (n.1918), soția Efimia (n.1919), copii: Ion (n.1941)
copii: Ion (n.1976), Serghei (n.1979) 2002
Prodan Grigore Nicolai (n.1960), soția Ana (n.1959), Râbac Efimia Timofei (n.1950), mama Irina (n.1927)
copii: Tatiana (n.1984), Ion (n.1988), Vasile (n.1988), Râbac Maria Timofei (n.1956)
Irina (n.1993)
Râbac Nicolai Iacob
Prodan Grigore Pavel (n.1966)
1859
Prodan Ilie Ion (n.1982)
Racu Andrei Chirică (decedat în 1852, în 1850 avea 64 ani)
Prodan Ilie Zaharia (n.1938), soția Lidia (n.1941), copii:
Valentina (n.1975), Maria (n.1978), Serghei (n.1982) Racu Constantin Andrei (decedat în 1858, în 1850 avea 19
ani), soția Doamna (25 ani), copii: Ion (5 ani), Sofia (1 an)
Prodan Iosif Petru (n.1950), copii: Veaceslav (n.1974),
Natalia (n.1979) Racu Ion Andrei (38 ani), soția Ecaterina (30 ani)

Prodan Ion Clementi (n.1920), soția Alexandra (n.1926) Racu Luca Dumitru (36 ani), copii: Feodosia (11 ani),
Anastasia (9 ani)
 Racu Lupu Dumitru (64 ani), soția Maria (43 ani), copii: Racu Gheorghe Zaharia (n.1960), soția Alexandra
302

Dumitru (1 an), Zinovia (26 ani), Balașa (24 ani), Ana (4 ani) (n.1960), copii: Maria (n.1983), Maxim (n.1985)
Racu Pintilie Tudosie (50 ani), soția Zamfira (43 ani), Racu Ion Emilian (n.1957), soția Nina (n.1962), copii:
M ereni

copii: Ion (7 ani), Vasile (4 ani), Nicolae (2 ani), Elena Serghei (n.1982), Liudmila (n.1988)
(18 ani), Feocla (15 ani)
Racu Ion Filip (n.1932), soția Teodora (n.1940)
1942
Racu Ion Filip (n.1933), soția Axenia (n.1931)
Racu Casian (n.1909), soția Eufrosenia (n.1909), copii:
Teodor (n.1940) Racu Ion Ilie (n.1958), soția Tamara (n.1962), copii:
Veaceslav (n.1981), Anatolie (n.1986), Oxana (n.1993),
Racu Filip (n.1911), soția Ana (n.1912), copii: Stepanida Vera (n.1996), Efim (n.1999)
(n.1931), Ion (n.1934), Alexandru (n.1936), Vladimir
(n.1939), Parascovia (n.1942) Racu Ion Timofei (n.1955), soția Liudmila (n.1955), copii:
Valentina (n.1985)
Racu Gheorghe (n.1907), soția Maria (n.1908), copii:
Vladimir (n.1930), Ecaterina (n.1940), tata Zaharia (n.1890) Racu Ion Tudor (n.1974), soția Aliona (n.1975), copii:
Mihaela (n.1995)
Racu Ion (n.1893), soția Teodosia (n.1898)
Racu Iovu Pavel (n.1951), soția Teodora (n.1957), copii:
Racu Ion (n.1913), soția Axenia (n.1917), copii: Nicolae
Gheorghe (n.1986)
(n.1939)
Racu Iurie Ilie (n.1964), soția Iulia, copii: Rita (n.1988),
Racu Isidor (n.1918), soția Parascovia (n.1923), copii:
Ilie (n.1998)
Olga (n.1941)
Racu Maria Petru (n.1951)
Racu Pătrache (n.1880), soția Maria (n.1892), copii:
Domnica (n.1924), Andrei (n.1929), Ștefan (n.1932), Racu Maxim Emilian
Vasile (n.1935), Nicolae (n.1937)
Racu Mihai Vasile (n.1962), soția Maria (n.1962), copii:
Racu Pavel G. (n.1902), soția Vasilița (n.1914), copii: Cristina (n.1985), Ana (n.1994)
Teodor (n.1932), Natalia (n.1936), Valentina (n.1941)
Racu Nicolae Ion (n.1952), soția Elena (n.1958)
Racu Petru N. (n.1889), soția Varvara (n.1893), copii:
Teodosie (n.1924), Maria (n.1926), Manoil (n.1929), Ilie Racu Nicolai Ion (n.1939), soția Ioana (n.1942), copii:
(n.1931), Gheorghe (n.1937) Nadejda (n.1978)

Racu Roman (n.1904), soția Alexandra (n.1903), copii: Racu Polixenia Simion (n.1930)
Zaharia (n.1929), Vera (n.1930), Alexei (n.1933), Ion Racu Serghei Chiril (n.1967), soția Marina (n.1968)
(n.1935), Valentina (n.1938); soacra Anisia (n.1876)
Racu Serghei Vladimir (n.1976), soția Mariana (n.1978),
Racu Spiridon (n.1919), soția Feodora (n.1922), copii: copii: Cristian (n.1999), Cristina (n.2001)
Olga (n.1941)
Racu Ștefan Emilian (n.1950), soția Maria (n.1955), copii:
Racu Teodor (n.1913), soția Maria (n.1914), copii: Vera Alexandru (n.1978)
(n.1932), Feodor (n.1934), Olga (n.1937)
Racu Teodora Pavel (n.1946), copii: Igor (n.1981)
Racu Timofei (n.1911), soția Anastasia (n.1919), copii:
Chiril (n.1933), Maria (n.1935), Efim (n.1939) Racu Teodora Petru (n.1921)
2002 Racu Tudor Ion (n.1946)
Racu Alexandra Vasile (n.1948) Racu Tudor Zaharia (n.1959), soția Lidia (n.1959), copii:
Racu Boris Vladimir (n.1956), soția Olga (n.1960), copii: Dionis (n.1982), Constantin (n.1987), Natalia (n.1995),
Andrei (n.1984) Alexandra (n.1997)

Racu Elisaveta Tudor (n.1923) Racu Valentin Chiril (n.1960), soția Valentina (n.1955),
copii: Aliona (n.1982), Andrei (n.1985)
Racu Galina Ion (n.1958), copii: Oxana (n.1980), Tudor
(n.1982) Racu Vasilița Carp (n.1913)
Racu Vera Alexandru (n.1919) 1942

303
Racu Vera Vladimir (n.1959) Reveneală Ion (n.1903), soția Pilagheia (n.1904), copii:
Constantin (n.1930), Trofim (n.1936), Teodora (n.1940),
Racu Victor Ion (n.1960), soția Ana (n.1961), copii: Olesea

M ereni
Teodor (n.1942); mama Maria (n.1876)
(n.1982), Irina (n.1989)
2002
Racu Vladimir Zaharia (n.1953), soția Xenia (n.1955),
copii: Ion (n.1981), Mihai (n.1988) Reveneală Galina Serghei (n.1946)
1942 Reveneală Gheorghe Constantin (n.1956), soția Liudmila
(n.1959), copii: Serghei (n.1980), Diana (n.1986), Nicolai
Răducanu Nichita (n.1914), soția Agafia (n.1921), copii:
(n.1990)
Ștefan (n.1942), Valentina (n.1938)
Reveneală Melania Andrei (n.1931)
2002
Reveneală Oleg Tudor (n.1971), copii: Tudor (n.1990),
Răducanu Maria Nichita (n.1959)
Victor (n.1994)
Răducanu Mihai Nichita (n.1951), soția Tamara (n.1948),
Reveneală Serghei Trofim (n.1964)
copii: Natalia (n.1974), Angela (n.1976)
Reveneală Trofim Ion (n.1936), soția Maria (n.1938)
1942
Rezeanțev Olga Nicolai (n.1946), copii: Natalia (n.1976)
Răileanu Ion (n.1893), soția Maria (n.1896), copii: Nicolae
(n.1916), Ion (n.1912) Robu Alexandra Zaharia (n.1949), copii: Igor (n.1986)
Răileanu Pavel (n.1912), soția Varvara (n.1912), copii: Robu Pavel Ilie (n.1956), soția Tatiana (n.1957), copii:
Ștefan (n.1938), Teodor (n.1939), Vasile (n.1941) Mariana (n.1979), Serghei (n.1981); nepoata Valeria
(n.1998)
Răileanu Visarion (n.1905), soția Olga (n.1908), copii:
Vera (n.1926), Trofim (n.1927), Ștefan (n.1931), Nicolae Robu Spiridon Vasile (n.1953), soția Valentina (n.1956),
(n.1932), Andrei (n.1933), Nadejda (n.1933), Ilie (n.1940) copii: Radu (n.1980)
2002 Roghinscaia Zinovia Mina (n.1953)
Raileanu Elena Nicolai (n.1938) Roghinschi Serghei Andrei (n.1975), soția Svetlana
(n.1980), copii: Daniela (n.1997), Ion (n.1998)
Râmbu Andrei Gheorghe (n.1948), soția Parascovia
(n.1948) 1942
Rață Serghei Ion (n.1978), soția Rodica (n.1979), copii: Roman Alexandru (n.1892), soția Ioana (n.1905), copii:
Valeria (n.1999) Teodor (n.1921), Efim (n.1923), Alexandra (n.1929),
Natalia (n.1937), Constantin (n.1938), Vasile (n.1939),
Răzmeriță Anatolie Ion (n.1972), soția Veronica (n.1973),
Eudochia (n.1940); mama Parascovia (n.1870)
copii: Ștefan (n.1995), Ion (n.1998)
Roman Mihail (n.1902), soția Marina (n.1903), copii:
Răzmeriță Ion Simion (n.1946), soția Paulina (n.1946),
Ion (n.1928), Efim (n.1930), Maria (n.1932), Gheorghe
copii: Andrei (n.1977)
(n.1933), Ilie (n.1937), Chiril (n.1940)
Reaboi Olga Nestor (n.1933), sora Sofia (n.1935)
Roman Panaghica (n.1887), copii: Alexandra (n.1915),
1942 Matroana (n.1912), Teodor (n.1940)
Rejep Nicolae (n.1871), soția Ana (n.1886), copii: Eugeniu 2002
(n.1908), Spiru (n.1912), Larisa (n.1911), Maria (n.1918),
Roman Boris Ilie (n.1970)
Petru (n.1915), Elena (n.1922), Mihai (n.1925)
Roman Gheorghe Mihai (n.1933), soția Valentina (n.1937)
1942
Roman Ilie Ion (n.1937)
Retca Mihail (n.1914), soția Tamara (n.1917), copii:
Nicolae (n.1941) Roman Mihai Gheorghe
 Roman Mihai Ion (n.1930), soția Ecaterina (n.1928) Roșca Constantin Gheorghe (n.1937), soția Elena (n.1941)
304

Roman Olga Andrei (n.1938) Roșca Ion Mihai (n.1959), soția Lidia (n.1965), copii: Lilia
(n.1983), Olga (n.1991), Camelia (n.2000)
Roman Paulin Gheorghe (n.1958), soția Lidia (n.1957),
M ereni

copii: Natalia (n.1981), Elena (n.1984) Roșca Isidor Gheorghe (n.1941), soția Vera (n.1946), copii:
Natalia (n.1980)
Roman Petru Efim (n.1953), soția Ana (n.1957), copii:
Vitalie (n.1978), Elena (n.1982) Roșca Victor Constantin (n.1971)
Roman Petru Ion (n.1949), soția Teodora (n.1953), copii: Roșca Vladimir Isidor (n.1974)
Oxana (n.1988), Ana (n.1989), Rodica (n.1992)
1859
Roman Ștefan Efim (n.1962), soția Galina (n.1966), copii:
Rotaru (Grițco) Andrei Maxim (36 ani), soția Aftenia
Denis (n.1986), Valentina (n.1990)
(34 ani), copii: Ion (decedat în 1856), Vasile (2 ani)
Roman Tudor Efim (n.1960), soția Lidia (n.1962), copii:
Nadejda (n.1985), Tatiana (n.1986) Rotaru Pavel Maxim (46 ani), soția Maria (36 ani), copii:
Gheorghe (19 ani), Ioana (15 ani), Feodosia (4 ani)
Roman Vasile Alexandru (n.1940)
1942
Roman Vera Vasile (n.1924)
Rotaru Chiril (n.1905), soția Efimia (n.1916), copii:
Romanciuc Andrei Vasile (n.1952), soția Maria (n.1950), Parascovia (n.1932), Eufrosenia (n.1937), Alexandra
copii: Tatiana (n.1980), nepoata Vera (n.1998) (n.1941)
Romanciuc Dumitru Dionis (n.1964), soția Tamara Rotaru Costache (n.1902), soția Ioana (n.1902), copii:
(n.1963), copii: Ion (n.1992) Nina (n.1931), Timofei (n.1937)
1942 Rotaru Dumitru (n.1918), soția Domnica (n.1922)
Romanenco Efim (n.1898), soția Ana (n.1903), copii: Rotaru Haralampie (n.1904), soția Maria (n.1906), copii:
Maria (n.1929), Olga (n.1931), Nina (n.1936) Mihail (n.1941)
Romanenco Iulita (n.1889) Rotaru Vladimir (n.1893), soția Matroana (n.1893), copii:
2002­­­­­­­­­­­­ Gheorghe (n.1919), Milania (n.1924), Teodor (n.1927),
Alexandra (n.1929)
Romanenco Ioana Trofim (n.1934)
2002
1859
Rotari Larisa Petru (n.1950)
Roșca Afanasie Grigore (59 ani), soția Balașa (49 ani),
copii: Constantin (22 ani), Grigore (19 ani), Ion (16 ani), Rotari Leon Deonis (n.1933), soția Teodora (n.1935)
Gheorghe (12 ani) Rotari Mihai Leon (n.1960), soția Ana (n.1963), copii:
Roșca Iosip Grigore (45 ani), soția Arghira (38 ani), Nadejda (n.1982), Andrei (n.1984)
copii: Gheorghe (16 ani), Feodor (13 ani), Vasile (6 ani), Rotari Nina Gheorghe (n.1924)
Luchița (1 an)
Rotari Vladimir Vasile (n.1950), soția Paulina (n.1952),
1942 copii: Nadejda (n.1982), Mariana (n.1984), Lilia (n.1990)
Roșca Fevronia (n.1915) Rotaru Antonina Gheorghe (n.1954), copii: Angela
Roșca Gheorghe (n.1902), soția Liuba (n.1910), co- (n.1975), nepotul Denis (n.2002)
pii: Olga (n.1931), Vasile (n.1933), Teodor (n.1935), Rotaru Ion Efim (n.1974), soția Rodica (n.1976), copii:
Constantin (n.1937), Isidor (n.1941) Ana (n.1997)
2002
Rotaru Ion Gheorghe (n.1937), soția Elena (n.1941)
Roșca Aurel Constantin (n.1967), soția Aurelia (n.1970),
Rotaru Victor Ion (n.1964)
copii: Andrei (n.1990), Gabriela (n.1996)
 2002 Sălcuțanu Gheorghe (n.1895), soția Ana (n.1906), copii:

305
Petru (n.1923)
Rusu Anatolie Ion (n.1951), soția Elena (n.1956), copii:
Ala (n.1977), Irina (n.1983) Sălcuțanu Iochim (n.1914), soția Ana (n.1922)

M ereni
Rusu Liuba Eremei (n.1955), copii: Oxana (n.1981) Sălcuțanu Ion (n.1880), soția Ana (n.1886), copii:
Gheorghe (n.1918), Toader (n.1925)
Rusu Mihai Gheorghe (n.1957), soția Liuba (n.1963), co-
pii: Natalia (n.1983), Liudmila (n.1984), Maria (n.1986), Sălcuțanu Ion (n.1911), soția Haritina (n.1911), copii:
Ion (n.1988), Valeriu (n.1990) Milea (n.1941)

Rusu Tatiana Boris (n.1981), copii: Daniela (n.2000), Sălcuțanu Matroana (n.1885), copii: Sofia (n.1933)
Dan (n.2001) Sălcuțanu Zinovia (n.1913), copii: Liuba (n.1935), Olga
Rusu Vadim Alexei (n.1967) (n.1937)
2002
Rusu Vera Gavril (n.1967), copii: Elena (n.1988), Maria
Sălcuțan Alexandru Tudor (n.1958), soția Emilia (n.1962),
(n.1989), Alexandra (n.1995)
copii: Valeriu (n.1981), Olesea (n.1982), Tudor (n.1984),
2002 Anastasia (n.1996)
Sadovnic Anatolie Grigore (n.1974), soția Viorica Sălcuțan Anatolie Petru (n.1966), soția Natalia (n.1976),
(n.1974), copii: Iurie (n.1999) copii: Anișoara (n.1993), Gheorghe (n.1995)
Sadovnic Uliana Gheorghe (n.1952), copii: Olga (n.1993) Sălcuțan Andrei Tudor (n.1950), soția Maria (n.1944),
fiica Lidia (n.1981), ginerele Sandu Igor Pavel (n.1976)
1859 nepotul Mihai (n.1999)
Șalaru Grigore Feodor (decedat în 1853, în 1850 avea Sălcuțan Ion Tudor (n.1948), soția Valentina (n.1950)
43 ani)
Sălcuțan Iurie Alexei (n.1960), soția Natalia (n.1966),
Șalaru Ostafie Grigore (18 ani), sora Ioana (17 ani) copii: Mihai (n.1985), Ecaterina (n.1990)
1942 Sălcuțan Luca Vasile (n.1928)
Șelaru Pilagheia (n.1895), copii: Gheorghe (n.1922), Salcuțan Marcel Alexei (n.1967), soția Zinaida (n.1971),
Xenia (n.1926), Alexandra (n.1928), Nicolae (n.1930), copii: Alexei (n.1990), Tamara (n.1991)
Ion (n.1936), Vasile
Salcuțan Maria Andrei (n.1945)
2002
Sălcuțan Maria Constantin (n.1923)
Șalaru Tudor Vasile (n.1948), soția Elena (n.1950), copii:
Lilia (n.1975), Aliona (n.1980) Sălcuțan Maria Ion (n.1954)
1859 Sălcuțan Mihai Leon (n.1954), soția Valentina (n.1961),
copii: Ion (n.1978), Gheorghe (n.1987), Leonid (n.1983)
Sălcuțan Luchian Ion (43 ani), soția Arghira (38 ani), copii:
Alexandru (9 ani), Ion (1 an), Ana (5 ani) Salcuțan Natalia Nicolai (n.1960), copii: Andrei (n.1982)

Sălcuțanu Grigore Ion (38 ani), soția Ecaterina (17 ani), Salcuțan Nicolai Ion (n.1928), soția Xenia (n.1928)
copii: Sevastian (8 ani), Fevronia (5 ani) Salcuțan Nina Zaharia (n.1928)
Sălcuțanu Ion Vasile (46 ani), soția Maria (39 ani), copii: Sălcuțan Oleg Efim (n.1976), soția Ina (n.1979), copii:
Antonia (5 ani) Sandu (n.1999)
Samoilă Andrei Ilie (decedat în 1856), copii: Gheorghe Sălcuțan Olga Toma (n.1928)
(35 ani), nora Ioana (31 ani), nepoți: Ion (13 ani), Elena Sălcuțan Simion Onisim (n.1957), soția Maria (n.1960),
(11 ani), Elisaveta (7 ani) copii: Tatiana (n.1980), Valentin (n.1983)
1942 Sălcuțan Teodora Ion (n.1947)
Sălcuțanu Eugenia (n.1889), copii: Teodosia (n.1919), Sălcuțan Tudor Dumitru (n.1956), soția Natalia (n.1963),
Pilagheia (n.1922), Gheorghe (n.1926), Leon (n.1928), copii: Tatiana (n.1983), Diana (n.1986), Viorica (n.1987)
Luca (n.1929)
 Salcuțan Tudor Ion (n.1923), copii: Nina (n.1962) 1859
306

Sălcuțan Tudor Ion (n.1963), soția Valentina (n.1966), Sărătean Ion Ilie (33 ani), soția Maria (31 ani), copii:
copii: Liudmila (n.1982), Lidia (n.1988), Lilian (n.1993) Marcu (12 ani), Ilie (9 ani)
M ereni

Sălcuțan Vasile Ion (n.1950), soția Liuba (n.1950), copii: Sărătean Vasile Ilie (37 ani), soția Ana (33 ani), copii:
Mila (n.1983) Nicolae (5 ani), Maria (19 ani), Zinovia (1 an)

Sălcuțan Vasile Tudor (n.1955), soția Parascovia (n.1957), Sărăteanu Gheorghe Constantin (35 ani), soția Ecaterina
copii: Radu (n.1977), Eugeniu (n.1980) (34 ani), copii: Axente Vasile Braga (17 ani)
Sărăteanu Gheorghe Ilie (43 ani), soția Maria (33 ani),
Salcuțan Victor Petru (n.1964), copii: Sanda (n.1998)
copii: Petru (12 ani), Ion (9 ani), Vârlan (3 ani), Elena (14
Sălcuțanu Ștefan Dumitru (n.1954), copii: Natalia ani), Marina (1 an)
(n.1979), Rodica (n.1983)
1942
1942 Sărăteanu Iosif (n.1917), soția Serafima (n.1917), copii:
Samoilă Efim (n.1915), soția Vera (n.1918) Panteleimon (n.1935), Valentina (n.1937), Petru (n.1940)
Samoilă Ion (n.1919), soția Cristina (n.1923) 2002

Samoilă Isai (n.1887), soția Maria (n.1888), copii: Teodor Sărătean Andrei Victor (n.1975), soția Liudmila (n.1976),
(n.1924), Eudochia (n.1922) copii: Andreia (n.2000)

2002 Sărătean Veronica Vasile (n.1950), copii: Serghei (n.1984)

Sărăteanu Isidor Ion (n.1938), soția Alexandra (n.1941),
Samoilă Alexei David (n.1975), soția Svetlana (n.1977),
copii: Serghei (n.1975), Andrei (n.1977)
copii: Daniel (n.1998)
Sărățeanu Iurie Isidor (n.1963), soția Minodora (n.1965),
Samoilă Boris Tudor (n.1962), soția Uliana (n.1966), copii:
copii: Tatiana (n.1986), Olesea (n.1988), Radu (n.1991)
Viorel (n.1991), Dorel (n.1992)
Sărăteanu Eufrosenia Nicolai (n.1934)
Samoilă David Ion (n.1948), soția Olga (n.1948)
1859
Samoilă Ecaterina Ion (n.1952)
Sârbu Gavril Luchian (35 ani), soția Parascovia (28 ani),
Samoilă Ghenadie David (n.1971), soția Lilia (n.1975), copii: Miron (3 ani), Trifan (1 an), Zinovia (9 ani), Maria
copii: Ecaterina (n.1994), Olga (n.1998) (7 ani)
Samoilă Iacob Tudor (n.1960), soția Svetlana (n.1960), Sârbu Ilarion Luca (33 ani), soția Teodora (21 ani), copii:
copii: Renat (n.1991), Nicoleta (n.1995) Ion (4 ani)
Samoilă Nina Ignat (n.1930), copii: Veronica (n.1969) Sârbu Leonte Luchian (38 ani), soția Elisaveta (36 ani),
copii: Iacob (12 ani), Ștefan (9 ani)
Samoilă Petru Ion (n.1958), soția Olga (n.1959), copii:
Victoria (n.1981), Ion (n.1986) 1942
Samoilă Serghei Alexandru (n.1974), soția Liudmila Sârbu Alexei (n.1912), soția Maria (n.1911), copii: Petru
(n.1977), copii: Alina (n.1999), Alexandru (n.2001) (n.1938), Teodor (n.1940)

Samoilă Valeriu Andrei (n.1961), soția Maria (n.1961), Sârbu Ion (n.1895), copii: Agafia (n.1926), Maria (n.1928),
copii: Liudmila (n.1983), Dumitru (n.1986) Alexandru (n.1931), Elisaveta (n.1936), Ileana (n.1939)

Samson Alexandru Efim (n.1958), soția Lidia (n.1961) Sârbu Isidor (n.1882), soția Maria (n.1890), copii: Teodora
(n.1922), Daria (n.1926), Anastasia (n.1928), Parascovia
Sandu Ion Pintilie (n.1952), soția Iulia (n.1960), copii: (n.1932)
Serghei (n.1983)
Sârbu Petru (n.1895), soția Elisaveta (n.1895), copii:
Sandu Tudor Profir (n.1935), soția Elena (n.1942) Teodor (n.1928), Neculai (n.1932), Elena (n.1921),
Gheorghe (n.1942)
Sârbu Ștefan (n.1903), soția Ana (n.1907), copii: Vasile Șatohin Elena Petru (n.1953), copii: Gheorghe (n.1974),

307
(n.1928), Axena (n.1933), Ilie (n.1935), Liuba (n.1938), Marina (n.1984)
Ion (n.1941)
Șatohin Ion Andrei (n.1937)

M ereni
2002
Șatohin Leonid Ion (n.1964), soția Nina (n.1970), copii:
Sârbu Anatolie Ion (n.1969), soția Angela (n.1974), copii: Serghei (n.1987), Andrei (n.1986), Ion (n.199?)
Ana (n.1993), Ion (n.1994)
Șatohin Maria Onofrei (n.1925)
Sârbu Ion Nicolai (n.1966), soția Viorica (n.1972), copii:
Sauleac Lidia Iosif (n.1937)
Olesea (n.1991), Natalia (n.1992)
Sauleac Serghei Mihai (n.1968), soția Silvia (n.1969),
Sârbu Ion Ștefan (n.1941), soția Antonina (n.1946)
copii: Natalia (n.1992), Mihai (n.1994)
Sârbu Lidia Mihai (n.1957), copii: Ion (n.1980), nora
1859
Aliona (n.1980); nepoți: Denis (n.2001), Augustin (n.2002)
Sava Ilie Pintilie (33 ani), soția Parascovia (27 ani), copii:
Sârbu Marcel Petru (n.1970)
Elena (6 ani)
Sârbu Maria Efim (n.1929)
Sava Ion Pintilie (decedat în 1857, în 1850 avea 20 ani)
Sârbu Mihai Vasile (n.1957)
1942
Sârbu Nadejda Ion (n.1926)
Sava Victor (n.1914), soția Teodosia (n.1920), copii:
Sârbu Natalia Grigore (n.1933) Maria (n.1942)
Sârbu Nicolai Petru (n.1930), soția Stepanida (n.1935) Sava Eufrosenia (n.1915), copii: Valentina (n.1936),
Artimon (n.1938), Tamara (n.1940)
Sârbu Nona Gheorghe (n.1964), copii: Natalia (n.1991)
Sava Haralampie (n.1916), soția Anastasia (n.1919), copii:
Sârbu Olga Mihai (n.1948)
Elena (n.1937), Simion (n.1938), Gheorghe (n.1940)
Sârbu Petru Alexei (n.1939), soția Eudochia (n.1942)
Sava Iulita (n.1892), copii: Trofim (n.1918), Ion (n.1922),
Sârbu Ruslan Alexandru (n.1974), soția Elena (n.1978), Simion (n.1924)
copii: Adelina (n.1996)
Sava Maria (n.1902), copii: Ion (1922), Daria (1925),
Sârbu Vasile Mihai (n.1951), soția Maria (n.1958), copii: Nicolae (n.1927), Alexandra (n.1929), Victor (n.1931)
Eugeniu (n.1980), Mihai (n.1988), Vasile (n.1990)
Sava Mihail (n.1908), soția Maria (n.1910)
1859
Sava Pavel (n.1886), soția Parascovia (n.1889), copii:
Sarev Gavril Ion (38 ani), soția Smaranda (34 ani), co- Vasile (n.1921), Maria (n.1925), Nadejda (n.1927), Lidia
pii: Grigore (4 ani), Elena (12 ani), Zinovia (10 ani), (n.1937)
Eufrosenia (9 ani)
Sava Petru (n.1905), soția Maria (n.1908), copii:
Sarev Grigore Ion (34 ani), soția Maria (25 ani), copii: Eufrosenia (n.1928), Vasile (n.1931), Efim (n.1935), Sofia
Savastin (1 an) (n.1938)
Sarev Manole Ion (38 ani), soția Elisaveta (29 ani), copii: Sava Ștefan (n.1913), soția Maria (n.1921)
Gheorghe (4 ani), Tanasia (12 ani), Teodosia (11 ani)
Sava Trofim (n.1880), soția Eugenia (n.1881)
1942
Sava Vasile (n.1884), soția Varvara (n.1884), copii: Ilie
Șatohin Andrei (n.1912), soția Parascovia (n.1912), copii: (n.1926), Ana (n.1925)
Ion (n.1937), Stepanida (n.1939), Eufrosenia (n.1941) 2002
2002 Sava Anatolie Ion (n.1969), soția Aurelia (n.1969), fratele
Șatohin Anton Dumitru (n.1961) Serghei (n.1972), copii: Gabriel (n.2002)
Sava Arcadie Vasile (n.1963), soția Nadejda (n.1970), Scobioală Grigore Enachi (29 ani), soția Ecaterina (27 ani)

309
copii: Eugenia (n.1991), Maria (n.1993)
Scobioală Ion Enachi (34 ani), soția Eufrosenia (34 ani),
Sava Artimon Tudor (n.1938), soția Tamara (n.1938) copii: Grigore (7 ani), Ana (9 ani)

M ereni
Sava Efim Petru (n.1933), soția Parascovia (n.1948) Scobioală Ion Toader (33 ani), soția Ecaterina (30 ani),
copii: Ana (13 ani), Elena (7 ani)
Sava Grigore Ștefan (n.1955), soția Uliana (n.1960), copii:
Liudmila (n.1980), Mihai (n.1985) Scobioală Toader Dănilă (decedat în 1855, în 1850 avea 60 ani)
Sava Iacob Ion (n.1970), soția Galina (n.1979), copii: Ion Scobioală Tudor Enachi (27 ani), soția Alexandra (18 ani)
(n.1997), Dumitrița (n.1999)
Scobioală Vasile Andrei (53 ani), soția Maria (31 ani),
Sava Isidor Petru (n.1945), soția Vera (n.1949), copii: copii: Constantin (24 ani), Gheorghe (21 ani), Ion (19
Nadejda (n.1976), Andrei (n.1978) ani), Grigore (15 ani)
Sava Mihai Efim (n.1960), soția Steluța (n.1972), copii: Scobioală Vasile Enachi (40 ani), soția Maria (30 ani),
Tudor (n.2000) copii: Constantin (11 ani), Ecaterina (9 ani), Maria (4
ani), Fevronia (1 an)
Sava Petru Simion (n.1950), soția Iulea (n.1952), copii:
Ion (n.1980) 1942
Sava Serghei Vasile (n.1968), soția Veronica (n.1975), Scobioală Elisaveta (n.1917), copii: Teodor (n.1938), Ana
copii: Ana (n.1995), Irina (n.1999) (n.1940)
Sava Taisia Simion (n.1931) Scobioală Ion (n.1882), soția Natalia (n.1886), copii:
Fima (n.1922)
Sava Victor Artimon (n.1960), soția Svetlana (n.1963),
copii: Iulian (n.1985) Scobioală Aftenie (n.1890), soția Tudosia (n.1892), copii:
Alexandra (n.1938)
Sava Victor Vasile (n.1959), soția Natalia (n.1962), copii:
Andrei (n.1982), Olga (n.1989) Scobioală Alexandru (n.1896), soția Eudochia (n.1894), copii:
Maria (n.1921), Ion (n.1923), Ion (n.1926), Visarion (n.1929)
Sava Vitalie Nicolai (n.1962)
Scobioală Andrei (n.1898), soția Neonila (n.1900), copii:
Șcegeov Eugeniu Eugeniu (n.1978), soția Svetlana Teodor (n.1922), Ecaterina (n.1927), Maria (n.1932),
(n.1975) Stepanida (n.1934), Emilian (n.1939), Ion (n.1941)
1942
Scobioală Gheorghe (n.1892), soția Xenia (n.1898), copii:
Schidu Alexandru (n.1907), soția Sofia (n.1916) Teodora (n.1925), Vera (n.1934), Agafia (n.1940)
1859 Scobioală Grigore (n.1913), soția Agafia (n.1914), copii:
Sclifos Ștefan Stahie (58 ani), copii: Ilie (12 ani), Iftodie Olga (n.1935)
(6 ani), Aftenia (20 ani) Scobioală Ion (n.1911), soția Haritina (n.1911), copii: Vera
1859 (n.1934), Andrei (n.1936), Constantin (n.1939), Ana (n.1941)
Scobioală Constantin Enachi (36 ani), soția Agafia (31 Scobioală Iosob (n.1900), soția Alexandra (n.1906)
ani), copii: Gheorghe (6 ani), Ecaterina (10 ani) Scobioală Iovu (n.1896), soția Marfa (n.1896), copii:
Scobioală Emanuil Andrei (39 ani), soția Anastasia (38 Ștefan (n.1919), Alexandru (n.1921), Alexei (n.1924),
ani), copii: Gheorghe (15 ani), Ion (decedat în 1856, în Alexandra (n.1926), Zaharia (n.1929), Eufrosenia
1850 avea 1 an), Zinovia (20 ani), Elisaveta (11 ani), (n.1931), Elena (n.1936)
Irina (2 ani) Scobioală Mihai (n.1862), soția Agafia (n.1870)
Scobioală Feodor Andrei (43 ani), soția Alexandra (33 ani), Scobioală Mihail (n.1905), soția Natalia (n.1911), copii:
copii: Gheorghe (17 ani), Vasile (9 ani), Zamfira (15 ani), Vladimir (n.1934), Xenia (n.1938)
Maria (11 ani), Ana (5 ani), Teodora (1 an)
Scobioală Natalia (n.1894), copii: Irina (n.1920)
Scobioală Feodosie Enachi (32 ani), soția Lucheria (25
ani), copii: Grigore (1 an) Scobioală Nicanor (n.1874), copii: Ioan (n.1923)
 Scobioală Nicolae (n.1886), soția Lucheria (n.1902), copii: Scobioală Constantin Ion (n.1939), soția Olga (n.1941)
310

Eugenia (n.1927), Alexandra (n.1929), Ștefan (n.1932), Scobioală Constantin Petru (n.1943), soția Elena (n.1942)
Eufrosenia (n.1939)
Scobioală Efimia Ion (n.1925)
M ereni

Scobioală Petru (n.1912), soția Vera (n.1913), copii: Olga

(n.1934), Vasile (n.1936), Ion (n.1941); mama Maria Scobioală Eudochia Ion (n.1932)
(n.1886) Scobioală Eufrosinia Iovu (n.1931)
Scobioală Petru N. (n.1903), soția Maria (n.1909), co- Scobioală Gheorghe Vasile (n.1962), soția Larisa (n.1965),
pii: Ion (n.1932), Gheorghe (n.1939), Vasile (n.1938), copii: Eugeniu (n.1984), Ana (n.1986)
Parascovia (n.1940)
Scobioală Ion Constantin (n.1971), soția Rodica (n.1975), co-
Scobioală Teodor (n.1920), soția Maria (n.1921) pii: Maria (n.1999), Constantin (n.2002), Valentina (n.1994)
Scobioală Teodor (n.1921), soția Ana (n.1922), copii: Scobioală Ion Grigore (n.1946), soția Alexandra (n.1952),
Ștefan (n.1941) copii: Grigore (n.1977), Vitalie (n.1982), Igor (n.1985)
Scobioală Teodora (n.1915) Scobioală Ion Procopie (n.1955), soția Nadejda (n.1958),
copii: Radu (n.1980), Iurie (n.1982)
Scobioală Teodosia (n.1890), soția Irina (n.1898), copii:
Ilie (n.1925), Vasile (n.1932) Scobioală Ion Ștefan (n.1958)

Scobioală Toader (n.1890), soția Varvara (n.1892), copii: Scobioală Ion Vasile (n.1967), soția Olga (n.1971), copii:
Nicolae (n.1917), Procopie (n.1922), Zinovia (n.1926), Alina (n.1989), Lilian (n.1993)
Andrei (n.1930) Scobioală Iurie Ion (n.1964), soția Viorica (n.1968), copii:
Scobioală Toma (n.1890), soția Daria (n.1899), copii: Arcadie (n.1988), Sandu (n.1994)
Macarie (n.1921), Iulita (n.1922), Trofim (n.1926), Ana Scobioală Leonid Ion (n.1980), soția Mariana (n.1980),
(n.1929), Mihai (n.1932) copii: Eduard (n.2002)
Scobioală Vasile (n.1882), soția Olimpiada (n.1887), copii: Scobioală Leonid Procopie (n.1966), soția Svetlana
Afanasie (n.1923), Maria (n.1927) (n.1967), copii: Ruslan (n.1998), Ion (n.1993)
Scobioală Vasile (n.1912), soția Iulita (n.1916), copii: Scobioală Liuba Ion (n.1946)
Maria (n.1939), Zinovia (n.1941); tata Mihai (n.1870), Scobioală Liudmila Mihai (n.1986)
mama (n.1880)
Scobioală Mihai Afanasie (n.1957), soția Ana (n.1961),
2002 copii: Eugeniu (n.1984), Cristina (n.1987), Ion (n.1992)
Scobioală Gheorghe Ștefan (n.1960), soția Vera (n.1961), Scobioală Mihai Petru (n.1949), soția Olga (n.1948), copii:
copii: Natalia (n.1982), Andrei (n.1984) Ion (n.1987), Victoria (n.1990)
Scobioală Afanasie Vasile (n.1923), soția Olga (n.1927) Scobioală Mihai Petru (n.1951), soția Raisa (n.1953), co-
Scobioală Alexandra Iovu (n.1925) pii: Vitalie (n.1975), Andrei (n.1981), Alexandru (n.1984)
Scobioală Mihai Procopie (n.1960), soția Minodora
Scobioală Alexandra Timofei (n.1942)
(n.1965), copii: Natalia (n.1984), Tatiana (n.1986),
Scobioală Anatolie Mihai (n.1974), soția Tatiana (n.1978), Elena (n.1996)
copii: Maria (n.1998)
Scobioală Mihai Toma (n.1933)
Scobioală Anatolie Vasile (n.1965) Scobioală Mihai Vasile (n.1967), soția Maria (n.1971),
Scobioală Andrei Constantin (n.1968), soția Natalia copii: Nicu (n.1990), Victor (n.1995), Victoria (n.1997)
(n.1970), copii: Constantin (n.1993), Oleg (n.1997) Scobioală Petru Constantin (n.1974), soția Lilia (n.1980),
Scobioală Andrei Ion (n.1918), soția Ana (n.1921) copii: Mihaela (n.2000)
Scobioală Andrei Macarie (n.1961), copii: Natalia Scobioală Procopie Tudor (n.1922), soția Ana (n.1930)
(n.1995), Cătălin (n.1996) Scobioală Ruslan Mihai (n.1973), soția Irina (n.1973),
Scobioală Andrei Tudor (n.1929) copii: Cristina (n.1992), Dan (n.1999)
Scobioală Serghei Mihai (n.1975), copii: Nicoleta (n.1999) Soltan Anatolie Luchian (n.1959), soția Alexandra

311
(n.1960), copii: Natalia (n.1981), Ion (n.1984)
Scobioală Serghei Visarion (n.1952), soția Elena (n.1961),
copii: Ion (n.1988), Maia (n.1989) Soltan Andrei Ion (n.1955), soția Maria (n.1958), copii:

M ereni
Scobioală Sofia Petru Ghenadie (n.1980), Ion (n.1986), Dora (n.1994)

Scobioală Uliana Andrei (n.1955), copii: Viorica (n.1976), Soltan Dumitru Iacob (n.1960), soția Vera (n.1962), copii:
Serghei (n.1982), Natalia (n. 1985) Diana (n.1984), Arcadie (n.1986)

Scobioală Valeriu Macari (n.1965), soția Elena (n.1968), Soltan Ion Luchian (n.1948), soția Teodora (n.1953), copii:
copii: Tatiana (n.1991) Leonid (n.1973), Larisa (n.1983)

Scobioală Vasile Afanasie (n.1962), soția Liudmila (n.1970), Soltan Mihai Iacob (n.1946), soția Alexandra (n.1947),
copii: Alina (n.1991), Lilian (n.1993), Andrian (n.1993) copii: Nadejda (n.1977), Eugeniu (n.1982)

Scobioală Vasile Petru (n.1938), soția Ioana (n.1948) Soltan Profira Andrei (n.1950), copii: Oxana (n.1986)

Scobioală Vasile Tudosie (n.1932), soția Elisaveta (n.1936) Soltan Serghei Mihai (n.1973), soția Ala (n.1976), copii:
Sanda (n.1999)
Scobioală Vasile Vladimir (n.1939), soția Aculina (n.1939)
Soltan Valentin Iacob (n.1964), soția Galina (n.1965),
Scobioală Vera Gheorghe (n.1928) copii: Tatiana (n.1988), Natalia (n.1989)
Scobioală Victor Andrei (n.1962)
Soltan Victor Luchian (n.1959), soția Eugenia (n.1960),
Scobioală Victor Macar (n.1964) copii: Andrei (n.1985), Tatiana (n.1988), Ion (n.1997)
Șendrea Nadejda Vladimir (n.1982) 1859
Senic Elena Mihai (n.1949), copii: Ruslan (n.1973) Spătaru Afanasie Andrei (46 ani), soția Maria (28 ani),
Seretean Angela Ion (n.1972) copii: Ion (9 ani)

Sălcuțan Victor Nicolai (n.1954), soția Valentina (n.1949), Speian Andrei Ion (28 ani), soția Casandra (23 ani)
copii: Viorica (n.1981), Svetlana (n.1983), Elena (n.1987), Speian Ion Pavel (decedat în 1855, în 1850 avea 55 ani),
nepotul Ștefan (n.2002) soția Ecaterina (56 ani), copii: Grigore (21 ani), Luca
1942 (17 ani), Gheorghe (15 ani), Ioana (12 ani)

Siloci Mihail (n.1897), soția Ioana (n.1898), copii: 1942

Alexandru (n.1926) Speianu Chiril (n.1914), soția Ana (n.1917), copii: Teodor
2002 (n.1938)

Șiman Maria Anton (n.1938), copii: Victor (n.1968) Speianu Iacob (n.1862), soția Anastasia (n.1865), copii:
Teodor (n.1920)
Smocinschi Sava Afanasie (n.1956), soția Liuba (n.1962),
copii: Diana (n.1984), Denis (n.1988), Dumitru (n.1996) Speianu Ștefan (n.1905), soția Vera (n.1911), copii:
Visarion (n.1933), Anatolie (n.1940)
Socolov Victor Efim (n.1953)
Speianu Teodor (n.1902), soția Axenia (n.1911), copii:
Șoilescu Tudor Chiril (n.1925)
Olga (n.1926), Ion (n.1931), Elena (n.1934), Mihai (n.1939)
1942 2002
Soltan Ecaterina (n.1882), copii: Olga (n.1916), Iacob Speianu Anatolie Ștefan (n.1940), soția Teodora (n.1941)
(n.1918), Luca (n.1920), Anastasia (n.1922)
Speianu Chiril Iacob (n.1914)
Soltan Vasile (n.1912), soția Maria (n.1916), copii: Ion
Speianu Ion Tudor (n.1959), soția Tatiana (n.1959), copii:
(n.1937), Petru (n.1939)
Natalia (n.1982), Andrei (n.1988)
2002
Speianu Mihai Ștefan (n.1948), copii: Ștefan (n.1979),
Soltan Vasile Ion (n.1937) Oxana (n.1980)
 Speianu Paulin Chiril (n.1960), soția Zinovia (n.1967), Știrbu Maria Pavel (n.1930)
312

copii: Victor (n.1989), Iacob (n.1992)

Stoian Nicolai Petru (n.1951)
Speianu Serghei Anatolie (n.1962), soția Maria (n.1967),
Stolearenco Gheorghe Ion (n.1936), soția Maia (n.1938)
M ereni

copii: Alexandru (n.1989)

1859
Speianu Tudor Chiril (n.1938)
Speianu Valentin Chiril (n.1956) Straistă (Burlac) Gheorghe Zaharia (31 ani), soția Maria (30
ani), copii: Constantin (13 ani), Ion (7 ani), Timofei (3 ani)
Speianu Victor Tudor (n.1953), soția Ana (n.1958), copii:
Tatiana (n.1982) Straistă Alexandru Iacob (40 ani), soția Axenia (36 ani),
1859 copii: Grigore (6 ani), Elisaveta (10 ani), Maria (9 ani)

Sprânceană Timofei Nicolae (53 ani), soția Feodosia (48 Straistă Constantin Simion (15 ani), frați: Ion (9 ani),
ani), copii: Ion (17 ani), Elena (15 ani), Tatiana (5 ani) Zinovia (14 ani), Anastasia (12 ani)

1942 Straistă Constantin Zaharia (29 ani), soția Ioana (25 ani),
copii: Grigore (2 ani), Ana (1 an)
Sprânceană Iovu (n.1904), mama Suzana (n.1872), nepoții
Eudochia (n.1927), Ana (n.1930) Straistă Ion Ion (58 ani), soția Casandra (47 ani), copii:
Grigore (19 ani), Constantin (13 ani), Elena (17 ani),
2002 Doamna (15 ani)
Staci Vasile Simion (n.1955), soția Eugenia (n.1953) Straistă Ion Pintilie (13 ani), mama Agafia (28 ani)
1859
Straistă Ion Zaharia (36 ani), soția Zinovia (34 ani), copii:
Stângă Grigore Vlas (24 ani), mama Maria (45 ani) Anton (12 ani), Grigore (2 ani), Ecaterina (16 ani), Soltana
2002 (13 ani), Agafia (9 ani), Elisaveta (7 ani), Maria (4 ani)

Stânga Veronica Gavril (n.1971), copii: Cristina (n.1989), Straistă Simion Niță (73 ani), soția Smaranda (62 ani),
Irina (n.1992) fratele lui Simion Enachi (decedat în 1854, în 1850 avea
1942 87 ani)

Stasiev Stepanida (n.1914), copii: Olga (n.1936), Nadejda Straistă Ștefan Zaharia (25 ani), soția Rarița (20 ani)
(n.1938) Straistă Zaharia Andronachi (decedat în 1857, în 1850
1859 avea 75 ani)
Știrbu Constantin Gheorghe (34 ani), soția Elena (22 ani), 1942
copii: Ion (1 an)
Straistă Anton (n.1888), soția Ioana (n.1890), copii:
Știrbu Iacob Pavel (50 ani) Alexandra (n.1922), Teodor (n.1926), Alexei (n.1929)
1942 Straistă Avram (n.1893), copii: Parascovia (n.1894),
Știrbu Andrei (n.1882), soția Agafia (n.1902), copii: Tudosia (n.1930)
Elisaveta (n.1930), Varvara (n.1932), Olga (n.1939) Straistă Ecaterina (n.1910), copii: Liuba (n.1934), Manoil
Știrbu Cozma (n.1880), soția Maria (n.1886) (n.1935)
Știrbu Gheorghe (n.1896) Straistă Eudochia (n.1892), copii: Maria (n.1922)
Știrbu Pavel (n.1893), soția Anisia (n.1900), copii: Straistă Eudochia G. (n.1882), copii: Vera (n.1922)
Ștefan (n.1923), Ion (n.1925), Gheorghe (n.1927), Maria
Straistă Grigore (n.1916), soția Anghelina (n.1912)
(n.1935), Carp (n.1936)
Straistă Ion (n.1889), soția Parascovia (n.1892), copii:
2002
Maria (n.1925), Pavel (n.1927), Vasile (n.1929), Ioana
Știrbu Agrepina Haralampie (n.1925) (n.1934)
Știrbu Eugenia Arsene (n.1943) Straistă Ion (n.1902), soția Tudosia (n.1905), copii: Teodor
(n.1928), Natalia (n.1937), Vasile (n.1942)
Știrbu Maria Leon (n.1937)
Straistă Marcu (n.1875), soția Cristina (n.1886), copii: Straistă Ion Grigore (n.1952), soția Maria (n.1953), copii:

313
Stepanida (n.1926), Nicolae (n.1929), Vladimir (n.1930), Tatiana (n.1977), Serghei (n.1976), Victoria (n.1987)
Ioan (n.1938), Vasile (n.1939)
Straistă Ion Mihai (n.1959), soția Valentina (n.1962), copii:

M ereni
Straistă Maria (n.1912), copii: Mihail (n.1934) Mihai (n.1983), Andrei (n.1984)
Straistă Mihail (n.1915), soția Agafia (n.1918) Straistă Ion Simion (n.1938), soția Zinaida (n.1943)
Straistă Petru (n.1892), soția Parascovia (n.1894), copii: Straistă Leonid Eugeniu (n.1982)
Olga (n.1922), Tatiana (n.1923), Alexandra (n.1928)
Straistă Mihai Vasile (n.1940), soția Elena (n.1942)
Straistă Simion (n.1901), soția Ana (n.1906), copii: Maria
Straistă Nadejda Tudor (n.1959)
(n.1928), Constantin (n.1930), Nadejda (n.1934), Ion
(n.1942), Olga (n.1939) Straistă Serghei Gheorghe (n.1956), soția Silvia (n.1956),
copii: Alexandru (n.1978), Eugeniu (n.1985)
Straistă Simion (n.1910), soția: Ulita (n.1888), copii:
Varvara (n.1923), Natalia (n.1940), Parascovia (n.1931), Straistă Serghei Gheorghe (n.1957)
Grigore (n.1938), Ivdenia (n.1936) Straistă Serghei Mihai (n.1967)
Straistă Vasile (n.1900), soția Eufrosenia (n.1902), copii: Straistă Serghei Mihai (n.1971), soția Liudmila (n.1976),
Luca (n.1923), Anastasia (n.1927), Ion (n.1929), Teodor copii: Ștefan (n.1994), Cristina (n.1998)
(n.1932), Andrei (n.1934), Olga (n.1936), Vera (n.1937),
Mihail (n.1939) Straistă Valeriu Ion (n.1959), soția Valentina (n.1962),
2002 copii: Adrian (n.1984), Viorel (n.1989)
Straistă Abghelina Ion (n.1916) Straistă Valeriu Ion (n.1969), soția Natalia (n.1977), copii:
Irina (n.1995)
Straista Alexandra Dumitru (n.1959)
Straistă Valeriu Nicandru (n.1955), soția Nadejda (n.1954),
Straistă Alexandra Grigore (n.1950) copii: Elena (n.1978), Aurelia (n.1979); nepoatele Mihaela
Straistă Alexandru Petru (n.1927), soția Efimia (n.1922) (n.1995), Doina (n.1999), Maria (n.1999)
Straistă Ana Ion (n.1936), nepotul Eugeniu (n.1979) Straistă Victor Mihai (n.1956), soția Vera (n.1958), copii:
Tatiana (n.1982), Mihai (n.1984)
Straistă Anatolie Luchian (n.1948), soția Natalia (n.1955),
copii: Ana (n.1983) Straistă Victor Mihai (n.1961), soția Natalia (n.1963),
copii: Eugeniu (n.1985), Alexandru (n.1987), Anișoara
Straistă Andrei Alexandru (n.1960), soția Vera (n.1961),
(n.1995)
copii: Ion (n.1987), Victor (n.1992)
Straistă Victor Tudor (n.1961), soția Olga (n.1962), copii:
Straistă Boris Grigore (n.1972), soția Svetlana (n.1974),
Maria (n.1993)
copii: Doina (n.1995), Luminița (n.2002)
1859
Straistă Dumitru Ion (n.1964), soția Nadejda (n.1969),
copii: Alexandru (n.1990), Cristian (n.1993) Strâmbu Melente Ion (decedat în 1850, în 1850 avea 60 ani)
Straistă Eugeniu Luchian (n.1957), soția Nina (n.1961), 1942
copii: Liliana (n.1981) Stratu Gavril (n.1900), soția Olga (n.1910), copii: Alexandra
Straistă Eugeniu Mihai (n.1973), soția Anelea (n.1975), (n.1928), Nadejda (n.1931); mama Ecaterina (n.1882)
copii: Sanda (n.1998) Stratu Ion (n.1908), soția Ana (n.1909), copii: Olga
Straistă Gheorghe Ion (n.1963), soția Elena (n.1964), (n.1934), Ion (n.1936), Ștefan (n.1938), Maria (n.1940)
copii: Denis (n.1986) Stratu Ion S. (n.1903), soția Varvara (n.1903), copii: Petru
Straistă Gheorghe Mihai (n.1967), soția Natalia (n.1973), (n.1924), Valentina (n.1927), Vladimir (n.1932), Fevronia
copii: Alexandra (n.1992), Andrei (n.2000) (n.1935), Nistor (n.1941)

Straistă Grigore Vasile (n.1944), soția Fevronia (n.1951), Stratu Leon (n.1906), soția Irina (n.1918), copii: Maria
copii: Mariana (n.1980) (n.1937)
 Stratu Mihai (n.1902), soția Iadviga (n.1908), copii: 2002
314

Valentin (n.1928), Alexandru (n.1928); mama Dionisia

Suruceanu Claudia Andrei (n.1961), copii: Ruslan
(n.1870)
(n.1980), Liudmila (n.1982), Eugeniu (n.1991)
M ereni

Stratu Roman (n.1913), soția Alexandra (n.1914), copii:

Suruceanu Ion Zaharia (n.1955), soția Maria (n.1955),
Eugenia (n.1935), Pavel (n.1940)
copii: Ion (n.1987), Maria (n.1978)
Stratu Simion (n.1914), soția Pilagheia (n.1915), copii:
Suruceanu Vasile Zaharia (n.1933), soția Olga (n.1940
Gheorghe (n.1940)
Stratu Teodosie (n.1904), soția Varvara (n.1903), copii: Șveț Ana Cozma (n.1954), copii: Diana (n.1985), Ruslan
Maria (n.1925), Elisaveta (n.1928), Nicolae (n.1933) (n.1974), nora Lidia (n.1979)

Stratu Vasile (n.1887), soția Maria (n.1890), copii: Șveț Ion Vasile (n.1962), soția Alexandra (n.1965), copii:
Panteleimon (n.1923), Maria (n.1925), Anastasia (n.1927), Natalia (n.1985), Ion (n.1993), Mihai (n.1993)
Zinovia (n.1932) Șveț Iurie Petru (n.1962), soția Vera (n.1952)
Stratu Vladimir (n.1911), soția Eugenia (n.1914), copii: Svișci Nicolai Tudor (n.1959), soția Larisa (n.1962), copii:
Emilian (n.1938), Teodor (n.1940) Constantin (n.1981), Olga (n.1984)
2002 1859
Stratu Constantin Leon (n.1935) Tăbăcar Feodor Ion (61 ani), soția Zinovia (33 ani), co-
Stratu Emilian Vladimir (n.1939), soția Agafia (n.1942) pii: Gheorghe (15 ani), Constantin (12 ani), Ion (7 ani),
Alexandru (7 ani)
Stratu Eugenia Tudor (n.1924)
Stratu Ion Gheorghe (n.1949), soția Eufrosenia (n.1956), Tăbăcari Andrei Ion (65 ani), soția Maria (55 ani)
copii: Andrei (n.1977), Gheorghe (n.1982), Olga (n.1986) Tăbăcari Ion Andrei (25 ani), soția Alexandra (18 ani)
Stratu Mihai Pavel (n.1967) 2002
Stratu Olga Andrei (n.1948) Tăbăcaru Liudmila Petru (n.1976)
Stratu Panteleimon Cristofor (n.1932), soția Elena (n.1931) 1859
Stratu Simion Hristofor (n.1924), soția Alexandra (n.192?) Tacotă Dumitru Terente (73 ani)
Stratu Ștefan Iovu (n.1937), soția Ecaterina (n.1939)
Tacotă Spiridon Terente (69 ani), soția Pilagheia (53 ani)
Stratu Vasile Ștefan (n.1967), soția Veronica (n.1975),
Tacotă Vasile Dumitru (33 ani), soția Maria (26 ani), copii:
copii: Grigore (n.1995), Irina (n.1997)
Ion (7 ani), Alexei (3 ani), Ana (4 ani)
Stratu Victor Panteleimon (n.1958), soția Liuba (n.1964),
Tacotă Vasile Spiridon (27 ani), soția Maria (21 ani), copii:
copii: Elena (n.1984), Victoria (n.1990)
Ecaterina (1 an)
Stratu Victor Simion (n.1951), soția Valentina (n.1951),
2002
copii: Serghei (n.1974), Andrei (n.1978)
Tâdânean Natalia Alexei (n.1931)
1942
1942
Surchicean Leon (n.1886), soția Daria (n.1889), copii:
Vasile (n.1930) Talmazan Gheorghe (n.1903), soția Ana (n.1903), copii:
Maria (n.1924), Simion (n.1923), Alexandra (n.1930);
Suruceanu Arion (n.1872), soția Maria (n.1886) mama Maria (n.1870)
Suruceanu Teodor (n.1911), soția Alexandra (n.1912), 2002
copii: Andronic (n.1930)
Talmazan Ion Simion (n.1950), copii: Rodica (n.1982)
Suruceanu Toma (n.1917), soția Ana (n.1920), copii:
Talmazan Ștefan Demian (n.1952), soția Teodora (n.1953),
Tudora (n.1941)
copii: Ina (n.1977), Igor (n.1981), Doina (n.1985)
Talpă Ion Ion (n.1966), soția Ana (n.1964), copii: Maxim 2002

315
(n.1990), Mariana (n.1992)
Terente Lidia Ion (n.1950)
Tanasev Olga Sevastian (n.1939) Terente Mihai Efim (n.1952), soția Nina (n.1958), copii:

M ereni
Tanasiuc Artur Oleg (n.1974), soția Tatiana (n.1979), copii: Victoria (n.1980), Irina (n.1980), Vera (n.1983)
Maxim (n.1999), Dorian (n.2002) Terente Nadejda Spiridon (n.1930)
1859 Terente Nicolai Ion (n.1959), soția Lidia (n.1962), copii:
Țâncu Constantin Lazăr (36 ani), soția Varvara (34 ani), Andrei (n.1983), Alina (n.1988), Denis (n.1990)
copii: Vasile (7 ani), Maria (11 ani) Terente Petru Ion (n.1962), soția Galina (n.1966), copii:
Țâncu Filip Lazăr (41 ani), soția Zamfira (35 ani) Ghenadie (n.1987), Valentina (n.1997)
2002 Terente Serghei Ion (n.1971), soția Tatiana (n.1974), copii:
Dumitrița (n.1994), Marcu (n.2000)
Țăranu Vadim Boris (n.1970), soția Lidia (n.1968), copii:
Lidia (n.1992), Alexandra (n.2002) Terenti Efim Ion (n.1966), soția Valentina (n.1967), copii:
Diana (n.1991), Teodora (n.1998)
Țăranu Valentin Ion (n.1940), soția Georgeta (n.1938)
Terenti Simion Ion (n.1963), soția Tamara (n.1965), copii:
Țăranu Veceaslav Valentin (n.1966) Cristina (n.1987), Alina (n.1991)
1859 Terentii Gheorghe Ion (n.1956)
Țerca Ion Nicolae (38 ani) Ternovețchi Andrei Tudor (n.1937), soția Lidia (n.1945)
Țerche Eroftei Andrei (60 ani), soția Ioana (55 ani) 1859
Țerche Nicolae Andrei (decedat în 1858, în 1850 avea Țigan Constantin Pahomie (52 ani), soția Stepanida (50
55 ani), soția Elena (58 ani) ani), copii: Gheorghe (18 ani), Elena (16 ani)
2002 Țigan Gheorghe Ion (30 ani), mama Ioana (62 ani), frați:
Țărnă Victor Gavril (n.1972), soția Nadejda (n.1978), copii: Elena (25 ani), Eufrosenia (19 ani)
Valentina (n.1999) Țigan Grigore Constantin (31 ani), soția Elena (26 ani)
Tatarciuc Vladimir Simion (n.1956), soția Eufrosenia Țigan Grigore Grigore (62 ani), soția Maria (53 ani)
(n.1956), copii: Aliona (n.1981), Nadejda (n.1983), Ion
(n.1993) Țigan Ion Constantin (26 ani), soția Ana (18 ani)

Tcacenco Vladimir Andrei (n.1937), soția Tamara (n.1939) Țigan Ion Grigore (28 ani), soția Margareta (23 ani), copii:
1859 Demente (1 an)

Terinte Dumitru Vasile (33 ani), soția Elena (29 ani), Țigan Larie Pahomie (decedat în 1854, în 1850 avea 41
copii: Zaharia (5 ani), Soltana (9 ani), Pilagheia (3 ani), ani), soția Axenia (47 ani), copii: Dumitru (24 ani), Zaharia
Parascovia (1 an) (18 ani), Ion (9 ani)

1942 Țigan Lupu Vasile (28 ani), soția Agafia (18 ani), copii:
Ana (1 an)
Terinte Calestru (n.1893), soția Eudochia (n.1890), copii:
Ion (n.1921), Vasile (n.1927), Ștefan (n.1929), Efimia Țigan Vasile Grigore (24 ani), soția Alexandra (22 ani)
(n.1931) Țigan Vasile Pahomie (53 ani), soția Elena (49 ani), copii:
Terinte Marcu (n.1880), soția Teodora (n.1895), copii: Ion (18 ani), Zinovia (19 ani)
Efim (n.1924), Marfa (n.1929), Ion (n.1930) Țigan Zaharia Pahomie (51 ani), soția Maria (47 ani),
copii: Ioana (20 ani)
Terinte Teodor (n.1896), soția Anastasia (n.1898), copii:
Pilagheia (n.1920), Ion (n.1922), Constantin (n.1926), 1942
Nicolae (n.1937)
Țiganu Nicolae (n.1902), soția Anastasia (n.1897), copii:
Terinte Tudosia (n.1902), copii: Chilina (n.1924) Alexandra (n.1931), Varvara (n.1934)
 Țiganu Agafia (n.1890), copii: Ion (n.1922), Stepanida Țiganu Teodor (n.1902), soția Eudochia (n.1905), copii:
316

(n.1924), Anastasia (n.1926), Maria (n.1930), Axenia Natalia (n.1917), Toma (n.1929), Fevronia (n.1931), Maria
(n.1934) (n.1934), Ana (n.1936), Ion (n.1937), Agafia (n.1942)
M ereni

Țiganu Andrei (n.1902), soția Agafia (n.1907), copii: Țiganu Teodor G. (n.1902), soția Elena (n.1900)
Timofei (n.1929), Milania (n.1931), Valentina (n.1934),
Nadejda (n.1937), Simion (n.1939) Țiganu Timofei (n.1902), soția Parascovia (n.1901), copii:
Pavel (n.1928), Valentina (n.1931), Maria (n.1933), Ion
Țiganu Andrei (n.1914), soția Maria (n.1915), copii: Ioan (n.1940)
(n.1938), Filip (n.1940)
Țiganu Trofim (n.1870), soția Pilagheia (n.1874)
Țiganu Anton (n.1892), soția Eudochia (n.1896), copii:
Ioana (n.1929), Vera (n.1934) Țiganu Vasile (n.1908), soția Anastasia (n.1907), copii:
Țiganu Chiril (n.1910), soția Tatiana (n.1914), copii: Ion (n.1930), Iulita (n.1932), Elisaveta (n.1938), Varvara
Teodor (n.1931), Andrei (n.1934) (n.1936), Ioana (n.1941)

Țiganu Efim (n.1892), soția Ecaterina (n.1894), copii: Țiganu Vasile (n.1908), soția Anastasia (n.1907), copii:
Nicolae (n.1927), Alexandra (n.1929), Valentina (n.1934); Ion (n.1930), Iulita (n.1932), Elisaveta (n.1936), Varvara
mama Zinovia (n.1860) (n.1938), Ioana (n.1941)

Țiganu Emilian (n.1894), soția Ana (n.1897), copii: Olga 2002

(n.1930) Țiganu Afanasie Efim (n.1948), soția Vera (n.1949), copii:
Țiganu Eudochia (n.1902) Diana (n.1979)
Țiganu Ion (n.1896), soția Iulita (n.1898), copii: Țiganu Alexandra Ion (n.1937)
Eufrosenia (n.1925), Ștefan (n.1927), Gheorghe (n.1929), Țiganu Alexandra Lazăr (n.1929)
Simion (n.1930), Alexandra (n.1936), Stepanida (n.1941)
Țiganu Anatolie Gheorghe (n.1970), soția Natalia
Țiganu Ion (n.1900), soția Eudochia (n.1901), copii: Ion
(n.1977), copii: Eugeniu (n.1996)
(n.1927), Timofei (n.1930), Nadejda (n.1934), Gheorghe
(n.1940) Țiganu Andrei Tudor (n.1954), soția Maria (n.1958), copii:
Minodora (n.1977), Radu (n.1981), Serghei (n.1986)
Țiganu Ion T. (n.1904), soția Eufrosenia (n.1908), copii:
Macarie (n.1932), Petru (n.1934), Serghei (n.1941) Țiganu Artimon Chiril (n.1960), soția Maria (n.1964),
copii: Tatiana (n.1985)
Țiganu Maria (n.1900)
Țiganu Dumitru Ion (n.1949), soția Zinaida (n.1949),
Țiganu Mihail (n.1897), soția Maria (n.1902), copii:
copii: Iurie (n.1974), Tatiana (n.1978), Andrei (n.1984)
Alexandra (n.1924), Dumitru (n.1926)
Țiganu Moisei (n.1867) Țiganu Dumitru Ion (n.1973), copii: Daniela (n.2002)

Țiganu Pavel (n.1914), soția Domnica (n.1914), copii: Țiganu Dumitru Pavel (n.1953), soția Natalia (n.1956),
Maria (n.1935), Alexandru (n.1941) copii: Ghenadie (n.1980), Ion (n.1985), Tudor (n.1998)

Țiganu Petru (n.1904), soția Elena (n.1912), copii: Teodor Țiganu Elisaveta Ion (n.1936)
(n.1934), Ana (n.1931) Țiganu Filip Andrei (n.1940), soția Vera (n.1942)
Țiganu Simion (n.1882) Țiganu Ghenadie Dumitru (n.1980), soția ? (n.1982), copii:
Țiganu Simion (n.1882), soția Elena (n.1886), copii: Alexandru (n.2002)
Pilagheia (n.1934), Alexandru (n.1933) Țiganu Ghenadie Gheorghe (n.1973), soția Larisa
Țiganu Spiridon (n.1898), soția Maria (n.1908), copii: (n.1978), copii: Denis (n.1999)
Teodora (n.1928), Ion (n.1926), Petru (n.1938), Olga Țiganu Ghenadie Macar (n.1979)
(n.1941)
Țiganu Ghenadie Petru (n.1978), soția Tatiana (n.1983),
Țiganu Ștefan (n.1917), soția Alexandra (n.1919), mama copii: Marin (n.2000)
Sofia (n.1880)
Țiganu Gheorghe Chiril (n.1958), soția Lidia (n.1963), Țiganu Petru Ion (n.1934), soția Iulita (n.1940)

317
copii: Natalia (n.1983), Igor (n.1992), Anișoara (n.1993)
Țiganu Petru Ion (n.1950), soția Maria (n.1954), copii:
Țiganu Gheorghe Ion (n.1941), soția Olga (n.1946) Rodica (n.1975), Serghei (n.1980)

M ereni
Țiganu Gheorghe Ion (n.1948), soția Lucia (n.1947), copii: Țiganu Pilagheia Tudor (n.1926)
Liudmila (n.1974), Natalia (n.1978)
Țiganu Serghei Filip (n.1974), soția Nadejda (n.1977)
Țiganu Gheorghe Ion (n.1964), soția Viorica (n.1965),
Țiganu Teodora Luchian (n.1926)
copii: Olga (n.1988), Irina (n.1991)
Țiganu Trofim Efim (n.1956), soția Iulia (n.1958), copii:
Țiganu Grigore Dumitru (n.1949), soția Maria (n.1958),
copii: Teodora (n.1989), Angela (n.1983) Oleg (n.1982), Tatiana (n.1984), Ana (n.1989)

Țiganu Ion Chiril (n.1946), soția Lidia (n.1950) Țiganu Valentina Vasile (n.1934)

Țiganu Ion Timofei (n.1941), soția Ana (n.1940) Țiganu Vasile Ion (n.1952), soția Maria (n.1955), copii:
Vitalie (n.1977)
Țiganu Ion Timofei (n.1951), soția Xenia (n.1951), copii:
Diana (n.1984) Țiganu Veronica Gheorghe (n.1944)

Țiganu Ion Tudor (n.1956), soția Parascovia (n.1958), Țiganu Victor Chiril (n.1955), soția Maria (n.1958)
copii: Leonid (n.1980), Natalia (n.1983) Țiganu Victor Filip (n.1967), soția Liudmila (n.1971),
Țiganu Ion Vasile (n.1928) copii: Alexandru (n.1993), Dumitru (n.1995)

Țiganu Iurie Ion (n.1970), soția Viorica (n.1970), copii: Țiganu Vitalie Afanasie (n.1972), soția Diana, copii:
Doina (n.1992), Aliona (n.1995) Cristian (n.1996)
1859
Țiganu Iurie Petru (n.1963), soția Aurelia (n.1967), copii:
Lilia (n.1986), Ana (n.1995), Cristina (n.1989) Țiganciuc Grigore Chiril (34 ani)

Țiganu Macar Ion (n.1936) Ținghia Iancu Lazăr (56 ani)

Țiganu Macar Pavel (n.1950), soția Olga (n.1953), copii: 2002

Andrei (n.1981) Timuș Valeriu Marcu (n.1961), soția Nina (n.1965), copii:
Țiganu Maria Tudor (n.1934) Radu (n.1986), Oxana (n.1988)
Țiganu Mihai Ion (n.1955), soția Vera (n.1959), copii: Țiplea Nadejda Simion (n.1962), copii: Alin (n.1994)
Andrei (n.1981), Ion (n.1983), Serghei (n.1984), Lina Todorov Valentin Gheorghe (n.1924)
(n.1990)
Tofilat Gheorghe Vasile (n.1951), soția Ana (n.1949),
Țiganu Mihai Ion (n.1963), soția Minodora (n.1966), copii: copii: Andrei (n.1979)
Denis (n.1987), Doinița (n.1990) 1859
Țiganu Mihai Petru (n.1962), soția Valentina (n.1966), Toma Afanasie Agachi (39 ani), soția Maria (37 ani), copii:
copii: Diana (n.1985), Igor (n.1989), Ion (n.1994) Gheorghe (18 ani), Zamfir (15 ani), Onisim (13 ani)
Țiganu Nadejda Efim (n.1919) Toma Ion Agachie (61 ani), soția Ana (38 ani)
Țiganu Nicolai Andrei (n.1968), soția Mariana (n.1976), Toma Lupu Agachi (46 ani), soția Aftenia (30 ani), copii:
copii: Sandu (n.1990), Nicoleta (n.1997) Ion (18 ani), Dumitru (7 ani), Eugenia (5 ani)
Țiganu Nicolai Tudor (n.1958), soția Valentina (n.1959), Toma Vasile Agachie (50 ani), soția Alexandra (40 ani),
copii: Ruslan (n.1980), Liudmila (n.1981) copii: Gheorghe (19 ani), Ion (16 ani), Grigore (12 ani),
Țiganu Olga Nichita (n.1935) Anton (7 ani), Constantin (4 ani)

Țiganu Spiridon (n.1939), soția Vera (n.1943) Toma Vasile Zaharia (61 ani)

Țiganu Petru Efim (n.1946), soția Olga (n.1947), copii: Ion Toma Zamfir Ion (31 ani), soția Maria (25 ani), copii:
(n.1982), Andrei (n.1976); nora Natalia (n.1981) Alexandru (7 ani), Ion (4 ani), Anton (2 ani)
 1942 Toma Mihail (n.1901), soția Anastasia (n.1901), copii:
318

Alexandru (n.1926), Maria (n.1928), Ștefan (n.1930), Ion

Toma Afanasie (n.1884), soția Maria (n.1896), copii:
(n.1932), Dumitru (n.1939)
Dumitru (n.1919), Parascovia (n.1923), Ioana (n.1926),
M ereni

Ion (n.1928) Toma Simion (n.1895), soția Elisaveta (n.1898), copii:

Maxim (n.1923), Maftei (n.1929), Alexandru (n.1932),
Toma Afanasie (n.1888), soția Maria (n.1893), copii:
Gheorghe (n.1935)
Nicolae (n.1929), Ion (n.1932), Olga (n.1933), Natalia
(n.1935), Tamara (n.1940) Toma Ștefan (n.1893), soția Anastasia (n.1902), copii:
Mihail (n.1922), Teodor (n.1925), Nicolae (n.1928), Petru
Toma Afanasie Ion (n.1909), soția Vera (n.1910) (n.1935), Alexandra (n.1940)
Toma Andrei (n.1907), soția Vera (n.1913), copii: Neculai Toma Tudosie (n.1890), soția Ana (n.1896), copii: Petru
(n.1932), Teodora (n.1934), Ion (n.1941) (n.1926)
Toma Anton (n.1922), soția Maria (n.1923), copii: Iacob Toma Vasile (n.1885), soția: Anastasia (n.1890), copii:
(n.1941) Nicolae (n.1925), Gheorghe (n.1931)
Toma Carp (n.1889), soția Alexandra (n.1895), copii: Efim Toma Vasile (n.1869), soția Ecaterina (n.1870), copii:
(n.1919), Ion (n.1921), Maria (n.1923), Tatiana (n.1928), Olga (n.1914)
Gheorghe (n.1930), Teodor (n.1934)
Toma Vasile O. (n.1894), soția Alexandra (n.1902), co-
Toma Casian (n.1904), soția Eudochia (n.1908), copii: Ion pii: Petru (n.1922), Iulita (n.1926), Gore (n.1932), Elena
(n.1935), Elena (n.1941) (n.1936)
Toma Efim (n.1888), soția Pilagheia (n.1889), copii: 2002
Teodor (n.1926), Ana (n.1930) Toma Afanasie Ion (n.1956), soția Eufrosenia (n.1957),
Toma Filip (n.1910), soția Hristina (n.1910), copii: Maria copii: Andrei (n.1978), Igor (n.1981), Valentin (n.1986),
(n.1930), Liuba (n.1934), Eugenia (n.1936) Olga (n.1996)
Toma Anatolie Ion (n.1963), soția Svetlana (n.1970),copii:
Toma Gheorghe (n.1904), soția Parascovia (n.1904), copii:
Ștefan (n.1989), Corina (n.1998)
Petru (n.1933), Alexandra (n.1937)
Toma Andrei Gheorghe (n.1954), soția Nadejda (n.1957),
Toma Gheorghe (n.1905), soția Cristina (n.1906), copii:
copii: Ruslan (n.1981), Ion (n.1983), Mariana (n.1994)
Ion (n.1934), Elena (n.1942)
Toma Andrei Mihai (n.1942), soția Tamara (n.1947), copii:
Toma Ion (n.1908), soția Domnica (n.1914), copii:
Mihai (n.1980)
Constantin (n.1935)
Toma Andrei Petru (n.1962), soția Victoria (n.1968), copii:
Toma Ion (n.1908), soția Agafia (n.1918), copii: Nicolae Adrian (n.1988), Vlada (n.1995)
(n.1938), Elena (n.1939)
Toma Arcadie Andrei (n.1963), soția Lilia (n.1969), copii:
Toma Ion (n.1912), soția Agrăpina (n.1914), copii: Maria Daniela (n.1991)
(n.1937)
Toma Boris Nicolai (n.1982), soția Tatiana (n.1976), copii:
Toma Ion (n.1919), soția Maria (n.1922), copii: Efimia Daniela (n.1997), Mirela (n.2001)
(n.1942)
Toma Domnica Mihai (n.1914)
Toma Iovu (n.1920), soția Agafia (n.1923) Toma Dumitru Sava, soția Natalia, copii: Radion
Toma Macar (n.1900), soția Olga (n.1907), copii: Maria Toma Eufrosenia Anton (n. 1907)
(n.1931)
Toma Ghenadie Ion (n.1977)
Toma Matei (n.1910), soția Maria (n.1909), copii:
Toma Gheorghe Ion (n.1951), soția Liuba (n.1956), copii:
Constantin (n.1934), Gheorghe (n.1942)
Rodica (n.1976), Ruslan (n.1979), Liudmila (n.1982)
Toma Matroana (n.1922), copii: Ion (n.1933), Tamara Toma Gheorghe Iovu (n.1961), soția Eugenia (n.1961),
(n.1940) copii: Natalia (n.1987), Dorin (n.1995)
Toma Ion Afanasie (n.1941), soția Ana (n.1941) Toma Valeriu Grigore (n.1957), soția Liuba (n.1958),

319
copii: Denis (n.1982), Irina (n.1987), Ana-Maria (n.1990)
Toma Ion Casian (n.1936), soția Maria (n.1938)
Toma Vasile Ion (n.1962), soția Tatiana (n.1958), copii:
Toma Ion Gheorghe (n.1933), soția Eudochia (n.1935)

M ereni
Dumitru (n.1989), Igor (n.1992)
Toma Ion Mihai (n.1937), soția Claudia (n.1945), copii:
Toma Vera Efim (n.1935)
Igor (n.1984),
Toma Victor Ion (n.1960), soția Zinaida (n.1962), copii:
Toma Ion Petru (n.1946), soția Veronica (n.1960), copii:
Serghei (n.1985), Mihai (n.1987)
Andrei (n.1974)
Toma Victor Nicolai (n.1964)
Toma Ion Tudor (n.1954), soția Tamara (n.1957)
Toma Victor Stelian (n.1957), soția Teodora (n.1962), co-
Toma Isidor Ion (n.1945), soția Vera (n.1952) pii: Ștefan (n.1983), Valentina (n.1984), Vladimir (n.1993)
Toma Liudmila Ion (n.1962), copii: Ghenadie (n.1983), Toma Victor Tudos (n.1951), soția Lilia (n.1954), copii:
Svetlana (n.1988), Ștefan (n.1998) Aliona (n.1979), Veaceslav (n.1982)
Toma Mihai Petru (n.1959), soția Galina (n.1965), copii: Toma Zinaida Petru (n.1961), copii: Vadim (n.1987),
Ion (n.1983), Svetlana (n.1985) Nelea (n.2000)
Toma Mihai Ștefan (n.1922), soția Alexandra (n.1928) 2002
Toma Natalia Ion (n.1973) Tomașevscaia Marina (n.1923)
Toma Nicolai Ion (n.1937), soția Vera (n.1942) Torgan Simion Ion (n.1949), copii: Eugeniu (n.1982)
Toma Nina Ion (n.1953), copii: Vitalie (n.1975), Olga Trombițchi Ion Simion (n.1954), soția Vera (n.1959), copii:
(n.1980), Galina (n.1982) Olga (n.1988), Cristina (n.1999)

Toma Parascovia Eremei (n.1923) Trombițchi Viorica Ion (n.1974), copii: Alexandru (n.1991)

Toma Parascovia Simion (n.1948), copii: Pavel (n.1977) Tudor Demente (n.1918)

Toma Parascovia Sofroni (n.1953), copii: Ion (n.1975), Tuni Gheorghe Ion (n.1941), soția Elisaveta (n.1949),
Viorel (n.1977), Vasile (n.1982), Pavel (n.1980) copii: Corneliu (n.1987)

Toma Petru Ștefan (n.1935), soția Maria (n.1936) 1859

Toma Serghei Dănilă (n.1933) Țurcan Ion Trofim (30 ani), soția Maria (24 ani)
Țurcan Nicolae Toader (27 ani), soția Alexandra (22 ani),
Toma Serghei Gheorghe (n.1966), soția Lilia (n.1970),
copii: Elena (3 ani), Ecaterina (1 an)
copii: Marcel (n.1990), Marta (n.1989)
Toma Serghei Grigore (n.1967), soția Liliana (n.1966) Țurcan Toader Andrei (61 ani), soția Ana (53 ani)

Toma Simion Petru (n.1969), soția Tatiana (n.1972), copii: 1942

Andrei (n.1994), Vitalie (n.2000) Țurcanu Timofei (n.1912), soția Ana (n.1919), copii: Vera
Toma Tamara Afanasie (n.1940) (n.1941)
Țurcanu Alexandru (n.1904), soția Eudochia (n.1903),
Toma Tamara Vasile (n.1938)
copii: Alexandra (n.1926)
Toma Trofim Dumitru (n.1950)
Țurcanu Andrei (n.18??), soția Sofia (n.1888), copii:
Toma Tudor Ion (n.1957), soția Valentina (n.1961), copii: Natalia (n.1933), Tudosia (n.1934)
Alexandru (n.1982), Olga (n.1985), Irina (n.1991)
Țurcanu Chiril (n.1896), soția Chilina (n.1898), copii:
Toma Valentin Ștefan (n.1970), soția Zinaida (n.1970), Alexandra (n.1923), Teodor (n.1924)
copii: Cristina (n.1992), Cristian (n.1995)
Țurcanu Conache (n.1887), soția Maria (n.1890), copii:
Toma Valentina Petru (n.1958) Procopie (n.1917), Gheorghe (n.1924), Minache (n.1930),
Toma Valentina Roman (n.1935) Tudosica (n.1922)
 Țurcanu Conon (n.1890), soția Maria (n.1886), copii: Ion Țurcanu Filip Ion (n.1961)
320

(n.1918), Elisaveta (n.1924)

Țurcanu Filip Timofei (n.1956), soția Alexandra (n.1959),
Țurcanu Iacob (n.1893), soția Maria (n.1898), copii: copii: Eugeniu (n.1982), Natalia (n.1986)
M ereni

Gheorghe (n.1926), Nicolae (n.1928), Nadejda (n.1930),

Țurcanu Grigore Pavel (n.1956), soția Elena (n.1958),
Constantin (n.1933)
copii: Maria (n.1978), Veaceslav (n.1980)
Țurcanu Ioana (n.1891), copii: Teodor (n.1923), Timofei
Țurcanu Hristina Grigore (n.1923)
(n.1928), Elisaveta (n.1931), Pavel (n.1936), Natalia
(n.1936) Țurcanu Ion Eugeniu (n.1971), soția Angela (n.1970),
copii: Ecaterina (n.1991), Nina (n.1995)
Țurcanu Ion (n.1902), soția Hristina (n.1905), copii: Iacob
(n.1926), Maria (n.1928), Zinovia (n.1934) Țurcanu Ion Nicolai (n.1952), soția Maria (n.1955), copii:
Igor (n.1983)
Țurcanu Maria (n.1894)
Țurcanu Ion Ștefan (n.1929), soția Tamara (n.1933)
Țurcanu Pavel (n.1895), soția Eugenia (n.1892), copii:
Nicolae (n.1919), Maria (n.1926), Ion (n.1928), Alexandra Țurcanu Ion Ștefan (n.1953), soția Maria (n.1954), copii:
(n.1930) Natalia (n.1979)
Țurcanu Pavel (n.1896), soția Natalia (n.1897), copii: Țurcanu Ion Tudor (n.1962), soția Liudmila (n.1966),
Eudochia (n.1923), Serghei (n.1925), Alexandra (n.1928), copii: Andrei (n.1986), Ilinca (n.1996)
Nicolae (n.1930)
Țurcanu Maria Luchian (n.1955), copii: Cristina (n.1990)
Țurcanu Pavel Calestru (n.1893), soția Natalia (n.1907),
Țurcanu Mihai Ion (n.1967), soția Minodora (n.1967),
copii: Eudochia (n.1922), Serghei (n.1923), Alexandru
copii: Alexandru (n.1986), Ion (n.1990)
(n.1928), Nicolae (n.1930)
Țurcanu Mihai Nicolai (n.1953), soția Elena (n.1957), co-
Țurcanu Ștefan (n.1898), soția Efimia (n.1900), copii:
pii: Tatiana (n.1979), Natalia (n.1981), Liudmila (n.1984),
Maria (n.1923), Vladimir (n.1922), Ecaterina (n.1926),
Nadejda (n.1983), Viorica (n.1986)
Ion (n.1928), Ana (n.1931), Olga (n.1938)
Țurcanu Mihai Ștefan (n.1952)
Țurcanu Suzana (n.1870)
Țurcanu Nicolai Mina (n.1953)
Țurcanu Teodor (n.1892), soția Ecaterina (n.1894), copii:
Ștefan (n.1927), Ana (n.1928), Eufrosenia (n.1936) Țurcanu Nicolai Ștefan (n.1944), soția Nina (n.1950)
Țurcanu Trofim (n.1909), soția Vera (n.1912), copii: Țurcanu Nina Zaharia (n.1949)
Eugenia (n.1934), Olga (n.1938), Ștefan (n.1941) Țurcanu Olga Filip (n.1928)
2002
Țurcanu Olga Ion (n.1938)
Țurcanu Anatolie Iachim (n.1953), soția Liudmila
Țurcanu Parascovia Gheorghe (n.1930)
(n.1954), copii: Alexandru (n.1973)
Țurcanu Pavel Nicolai (n.1955), soția Maria (n.1962),
Țurcanu Anatolie Serghei (n.1962) , soția Liudmila
copii: Ana (n.1981), Valentin (n.1985)
(n.1964), copii: Serghei (n.1985), Grigore (n.1986), Oxana
(n.1993) Țurcanu Ștefan Tudor (n.1927), soția Nadejda (n.1927)
Țurcanu Anatolie Tudor (n.1961), soția Galina (n.1964) Țurcanu Teodosia Efim (n.1952), copii: Nadejda (n.1984)
Țurcanu Andrei Nicolai (n.1969), soția Mariana (n.1977), Țurcanu Tudor Gheorghe (n.1953), soția Zinaida (n.1955),
copii: Dorin (n.1996), Dorina (n.1997), Dumitru (n.2000) copii: Marcel (n.1980), Rodica (n.1982)
Țurcanu Constantin Nicolai (n.1963), soția Ecaterina Țurcanu Tudor Ion (n.1956), soția Alexandra (n.1960),
(n.1959), copii: Natalia (n.1985), Serghei (n.1987) copii: Ion (n.1988)
Țurcanu Efim Nicolai (n.1952), soția Teodora (n.1953), Țurcanu Tudor Nicolai (n.1954), soția Alexandra (n.1956),
copii: Ion (n.1983) copii: Vitalia (n.1978), Andrei (n.1984), Nicolai (n.1992)
Țurcanu Efim Tudor (n.1942), soția Maria (n.1947), copii: Țurcanu Tudor Serghei (n.1957), soția Ana (n.1961), copii:
Anatolie (n.1976) Diana (n.1984), Tatiana (n.1987)
Țurcanu Valeriu Anatolie (n.1969), soția Liudmila 2002

321
(n.1971), copii: Tatiana (n.1993), Irina (n.1994)
Ursu Anatolie Gheorghe (n.1966), soția Angela (n.1969),
Țurcanu Varvara Petru (n.1948), copii: Tudor (n.1972), copii: Eugeniu (n.1989), Alexandru (n.1993)

M ereni
Natalia (n.1978)
Ursu Angela Mircea (n.1972)
Țurcanu Vasile Nicolai (n.1968), soția Larisa (n.1970),
copii: Dumitru (n.1992), Sandu (n.1994), Nicolai (n.1998) Ursu Gheorghe Simion (n.1956), soția Alexandra (n.1956),
copii: Serghei (n.1989); fratele Ursu Mihail Simion
Țurcanu Victor Ion (n.1961) (n.1958)
Țurcanu Vitalie Anatolie (n.1972) Ursu Maria Pintilie (n.1938)
2002 Ursu Mihai Simion (n.1975)
Tureac Boris Vasile (n.1958), soția Larisa (n.1961), copii: Ursu Mircea Serafim (n.1959), soția Raisa (n.1963), copii:
Eugeniu (n.1985), Galina (n.1987) Olga (n.1983), Natalia (n.1984), Gheorghe (n.1994)
Turețchi Petru Gheorghe (n.1962) Ursu Serafim Gheorghe (n.1931)
1859 Ursu Simion Gheorghe (n.1983)
Țușcă Manole Ion (47 ani), soția Solomia (38 ani) Ursu Valeriu Serafim (n.1967), soția Larisa (n.1970), copii:
Țușcă Nicolae Ion (decedat în 1855, în 1850 avea 35 ani), Mihai (n.1990), Irina (n.1993)
copii: Gheorghe (19 ani); soția lui Gheorghe – Anica (16 Ursu Victor Simion (n.1955), soția Ana (n.1956), copii:
ani); frații lui Nicolae: Nistor (15 ani), Maria (17 ani), Aliona (n.1984)
Parascovia (13 ani), Ana (7 ani)
Ursu Vitalie Ștefan (n.1969)
Țușcă Straton Ion (30 ani), soția Maria (20 ani), copii:
Andrei (2 ani) 1859
1942 Văcaru (Țâncu) Grigore Lazăr (41 ani), soția Elena (36
ani), copii: Grigore (decedat în 1852, în 1850 avea 8 ani)
Țușcă Petru (n.1896), soția Ioana (n.1898), copii: Tamara
(n.1939); mama Maria (n.1882) Văcaru (Țâncu) Vasile Lazăr (48 ani), soția Vasilca (43
ani), copii: Petru (16 ani), Maria (10 ani), Ana (5 ani)
2002
2002
Țușca Ecaterina Anton (n.1928)
Udovicencu Ion Mitrofan (n.1913) Vâlcu Axenia Mihai (n.1941), copii: Mihai (n.1984), Ion
(n.1986)
1859
1859
Ungurean Vasile Simion (decedat în 1856, în 1850 avea
52 ani) Vântu Iordachi Zlotea (33 ani), soția Elena (29 ani), copii:
Constantin (decedat în 1854), Zinovia (7 ani)
2002
1942
Uracova Zinaida Petru
Varticeanu Ion (n.1891), copii: Liuba (n.1927), Elena
Ursachi Zinovia Gheorghe (n.1952) (n.1929), Claudia (n.1933)
1942
2002
Ursu Gheorghe (n.1899), soția Elisaveta (n.1907), copii:
Vascan Eufrosenia Alexandru (n.1948)
Serafim (n.1931), Serafima (n.1932), Nicolae (n.1935),
Vasile (n.1939), Maria (n.1942) 1942
Ursu Ion (n.1882), soția Maria (n.1875), copii: Vasile Vasiliță Arsenie (n.1892), soția Parascovia (n.1896), copii:
(n.1914) Ion (n.1924), Sava (n.1926)
 Vasiliță Chiril (n.1890), copii: Ion (n.1925), Ilie (n.1929), Vasiliță Vadim Vasile (n.1970)
322

Olga (n.1935)
Vasilița Valeriu Mihai (n.1962), soția Elena (n.1963), copii:
Vasiliță Filip (n.1882), soția Varvara (n.1880), copii: Mihai (n.1985), Rodica (n.1988), Diana (n.1992)
M ereni

Dumitru (n.1921) Vasilița Vasile Ion (n.1947), soția Liuba (n.1950)

Vasiliță Gheorghe (n.1905), soția Ioana (n.1919), copii: Vasilița Vasile Ion (n.1950), soția Feodosia (n.1949),
Petru (n.1931), Vera (n.1935), Teodor (n.1941)
Vasiliță Victor Ion (n.1963), soția Eugenia (n.1966), copii:
Vasiliță Ioan (n.1902), soția Maria (n.1905), copii: Ilinca (n.1989)
Eudochia (n.1930), Nadejda (n.1934), Maria (n.1938),
Pavel (n.1941) Vasiliță Victor Ion (n.1970), soția Lilia (n.1975), copii:
Maria (n.1994), Constantin (n.1998)
Vasiliță Ion (n.1908), soția Anastasia (n.1912), copii:
Efim (n.1932), Domnica (n.1935), Elena (n.1937), Mihai 1942
(n.1941) Vicol Ion (n.1887), soția Mărina (n.1880), copii: Teodor
Vasiliță Lazăr (n.1896), soția Milania (n.1905), copii: (n.1912), Filimon (n.1917), Hristinca (n.1922), Elisaveta
Maria (n.1925), Pilagheia (n.1927), Alexandra (n.1929), (n.1923)
Nicolae (n.1936), Gheorghe (n.1939), Constantin (n.1940), 1859
Gheorghe (n.1933), Eufrosinia (n.1942) Vidrașcu Constantin Toader (22 ani), sora Anastasia (18 ani)
Vasiliță Simion (n.1905), soția Ana (n.1921), copii: Vidrașcu Trofim (46 ani)
Eugenia (n.1931), Eudochia (n.1933), Gheorghe (n.1941);
Vieru Ștefan Tănase (decedat în 1854, în 1850 avea 57 ani),
mama Varvara (n.1871)
soția Anastasia (58 ani), copii: Andrei (18 ani), Vasile (14 ani)
Vasiliță Teodor (n.1894), soția Zinovia (n.1896), copii: Ion
1942
(n.1922), Stepanida (n.1927), Leon (n.1936)
Vieru Ioana (n.1882), copii: Elena (n.1917), Domnica
2002
(n.1919), Maria (n.1921), Lazur (n.1923)
Vasiliță Afanasie Ion (n.1952), soția Veronica (n.1957), Vieru Iulita (n.1878), copii: Filip (n.1914)
copii: Ghenadie (n.1977), Eugeniu (n.1988)
Vieru Sofia (n.1889), copii: Vasile (n.1930)
Vasilița Andrei Ion (n.1949), soția Natalia (n.1951), copii:
Aliona (n.1979) Vieru Teodor (n.1912), soția Varvara (n.1912), copii: Maria
(n.1938), Mihai (n.1942)
Vasiliță Efim Ion (n.1934), soția Anastasia (n.1936)
2002
Vasiliță Filip Simion (n.1952), soția Antonina (n.1956),
copii: Tatiana (n.1982) Vieru Grigore Tudor (n.1956), soția Tamara (n.1955),
copii: Valentin (n.1982), Veaceslav (n.1983), Dumitru
Vasiliță Mihai Andrei (n.1954), soția Ana (n.1959) (n.1987)
Vasiliță Mihai Efim (n.1959) Vieru Ion Tudor (n.1948), soția Maria (n.1950), copii:
Vasiliță Mihai Ion (n.1958), soția Larisa (n.1967), copii: Svetlana (n.1976), Valeriu (n.1978); nepoata Nicoleta
Andrei (n.1984), Irina (n.1990) (n.1996)

Vasiliță Nadejda Ion (n.1934), copii: Valeriu (n.1967) Vieru Mihai Tudor (n.1941), soția Vera (n.1942)

Vasiliță Petru Ion (n.1938), soția Olga (n.1938) 1859

Vițălar Pavel Pavel (43 ani), soția Maria (30 ani)
Vasiliță Sava Arsene (n.1926), soția Alexandra (n.1928)
Vițălaru Anton Pavel (50 ani), soția Maria (33 ani), co-
Vasiliță Serghei Sava (n.1964), soția Taisia (n.1968), copii:
pii: Miron (21 ani), Afanasie (11 ani), Feodora (16 ani),
Felicia (n.1986), Lilia (n.1988), Valeria (n.1998)
Ana (9 ani)
Vasilița Svetlana Serghei (n.1963), copii: Andrei (n.1984),
Vițălaru Ion Pavel (48 ani)
Mariana (n.1989)
 2002 Vlas Grigore Procopie (n.1947), soția Lidia (n.1951)

323
Vișnevscaia Alexandra Ion (n.1931) Vlas Ion Nichita (n.1966)
Vlad Ion Mihai (n.1964), soția Antonina (n.1964), copii: Vlas Ion Serghei (n.1957), soția Natalia (n.1959), copii:

M ereni
Serghei (n.1985), Mariana (n.1986), Ion (n.1992) Dorin (n.1981), Irina (n.1985)
Vlad Maria Zaharia (n.1963), copii: Ion (n.1984), Ina Vlas Ion Tudor (n.1937), soția Valentina (n.1941)
(n.1981)
Vlas Leonid Gheorghe (n.1970), soția Rodica (n.1972),
Vlad Mihai Ion (n.1932) copii: Daniel (n.1995), Georgian (n.2002)
Vlad Vasile Ion (n.1962) Vlas Mihai Gheorghe (n.1958), soția Larisa (n.1965),
Voinescu Igor Petru (n.1969), soția Larisa (n.1965), copii: copii: Olga (n.1984), Dora (n.1986)
Daniela (n.1983), Cornelia (n.1994), Gabriela (n.2000)
Vlas Parascovia Simion (n.1927)
Voinescu Petru Vasile (n.1944), copii: Rodica, nepoții
Vlas Serghei Ion (n.1962), soția Olga (n.1964), copii:
Andrei (n.1997) și Olga (n.2001)
Tudor (n.1987), Igor (n.1991)
Voinescu Rodica Petru (n.1975)
Vlas Serghei Ion (n.1971), soția Galina (n.1977), copii:
1859 Crina (n.1996), Inesa (n.1999)
Volna Gheorghe Ion (49 ani) Vlas Tudor Ion (n.1953), soția Lidia (n.1958)
Volna Gheorghe Luca (33 ani), soția Ecaterina (34 ani),
Vlas Varvara Ion (n.1923)
copii: Elisaveta (5 ani)
Vlas Vasile Procopie (n.1963)
Volna Luca Afanasie (63 ani), copii: Vasile (31 ani), soția
lui Vasile Doamna (23 ani) Vlas Victor Nichita (n.1957)
2002 Vlas Vladimir Procopie (n.1953), soția Elena (n.1962),
Vornicescu Olga Alexandru (n.1981), copii: Victor copii: Serghei (n.1984), Igor (n.1988), Lidia (n.1994)
(n.2001) 1859
1942 Vrabie Ion Astahie (61 ani)
Vlase Anica (n.1890), copii: Petru (n.1912), Parascovia 2002
(n.1920), Procopie (n.1923), Alexandra (n.1926), Nichita
(n.1928), Chilina (n.1930) Vragaliov Liuba Mihai (n.1967), copii: Maxim (n.1987),
Olesea (n.1987)
Vlase Efim (n.1909), soția Maria (n.1914), copii: Varvara
(n.1936), Alexandra (n.1938); mama Natalia (n.1882) 1859
Vlase Ion (n.1919), soția Eudochia (n.1920), copii: Olga Zaharia Grigore Agachi (53 ani), soția Maria (51 ani),
(n.1942) copii: Alexandru (27 ani), Vasile (21 ani)
Vlase Pavel (n.1893), soția Teodosia (n.1895), copii: Ioan 1942
(n.1928), Nadejda (n.1933)
Zaharia Simion (n.1908), soția Maria (n.1912), copii:
Vlase Tecla (n.1896), copii: Serghei (n.1923), Parascovia Vasile (n.1930), Olga (n.1935), Nina (n.1931)
(n.1931), Maria (n.1933), Zenovia (n.1936)
2002
Vlase Teodor (n.1908), soția Ana (n.1902), copii: Gheorghe
(n.1932), Ion (n.1933), Olga (n.1938), Zinovia (n.1939) Zaharia Tudor Simion (n.1956), soția Larisa (n.1957),
copii: Ion (n.1981)
2002
2002
Vlas Alexandra Gheorghe (n.1968)
Vlas Ana Sevastian (n.1910) Zatic Iurie Nicolai (n.1966), soția Liudmila (n.1972), copii:
Corina (n.1996), Cristina (n.1994)
Vlas Claudia Filip (n.1934)
Zatic Maria Simion (n.1948), copii: Natalia (n.1978)
Vlas Dumitru Ion (n.1946)
 Zatin Mihai Nicolai (n.1969), soția Natalia (n.1973), copii: Zlotea Efim Constantin (n.1938), soția Feodosia (n.1929),
324

Ina (n.1991), Daniela (n.1995) copii: Svetlana (n.1975); nepoata Alina (n.1994)
1859 Zlotea Gheorghe Tudor (n.1935), soția Valentina (n.1944)
M ereni

Zlotea (Marin) Constantin Gheorghe (41 ani), soția Irina Zlotea Igor Gheorghe (n.1962), soția Tatiana (n.1960),
(36 ani), copii: Ion (1 an), Maria (7 ani), Fevronia (3 ani), copii: Inga (n.1983), Igor (n.1986)
Alexandra (3 ani)
Zlotea Mihai Simion (n.1944)
Zlotea Constantin Ion (24 ani), soția Ioana (22 ani), copii:
Gavril (3 ani), Grigore (1 an) Zlotea Nicolai Gheorghe (n.1970)

Zlotea Constantin Iosip (36 ani), soția Maria (20 ani), Zlotea Nina Ion (n.1954), copii: Alexandru (n.1982)
copii: Maria (9 ani), Ana (1 an) Zlotea Panteleimon Vicol (n.1914), soția Maria (n.1926)
Zlotea Constantin Ștefan (26 ani), soția Arghira (27 ani) Zlotea Valeriu Simion (n.1964), soția Valentina (n.1967),
Zlotea Ion Gheorghe (50 ani), soția Irina (43 ani), copii: copii: Ina (n.1987), Andrei (n.1991), Lidia (n.1993)
Gheorghe (21 ani) Zlotea Viorel Dumitru (n.1976), soția Maria (n.1979),
Zlotea Ion Gheorghe (58 ani), soția Maria (48 ani), copii: copii: Inesa (n.1998)
Zaharia (18 ani), Varvara (15 ani) Zmeu Paulina Tudor (n.1949), copii: Veaceslav (n.1973),
Zlotea Vasile Ștefan (15 ani); frați: Timofei (11 ani), Elena Vitalie (n.1977)
(13 ani) Zolotin Liudmila Serghei (n.1967)
Zlotea Zaharia Gheorghe (47 ani), soția Maria (40 ani), 1942
copii: Costachi (7 ani), Ioana (13 ani), Fevronia (1 an)
Zuzin Petru (n.1894), soția Anastasia (n.1897), copii:
Zlotea Zamfir Gheorghe (39 ani), soția Axenia (30 ani), Tatiana (n.1927), Mihail (n.1928), Stepanida (n.1934)
copii: Constantin (11 ani), Ion (7 ani), Trofim (3 ani),
Agafia (5 ani), Maria (3 ani)
1942
Zlotea Anton (n.1917), soția Natalia (n.1920)
Zlotea Constantin (n.1910), soția Sofia (n.1916), copii:
Efim (n.1938), Axenia (n.1940)
Zlotea Feodosie (n.1882), soția Irina (n.1884)
Zlotea Grigore (n.1911), soția Teodora (n.1919), mama
Pilagheia (n.1890)
Zlotea Iacob (n.1899), soția Maria (n.1897), copii: Ion
(n.1926), Simion (n.1924), Victor (n.1922), Trofim
(n.1932), Dumitru (n.1940)
Zlotea Panteleimon (n.1916), soția Cristina (n.1912), copii:
Maria (n.1942); mama Zinovia (n.1889)
Zlotea Teodor (n.1898), soția Teodora (n.1900), copii: Ion
(n.1926), Ștefan (n.1929), Haralampie (n.1933), Gheorghe
(n.1934)
2002
Zlotea Anatolie Pintilie (n.1962), soția Elena (n.1963),
copii: Alexandru (n.1985), Liudmila (n.1987)
Zlotea Ecaterina Ion (n.1944)
 Rezumat

Monografia de față reprezintă o primă încercare Preistoria satului este mult mai veche, fiind
de a elabora istoria satului Mereni. În acest sens documentată prin așezări și necropole din perioada
demersul colectivului de autori s-a axat pe punerea în eneoliticului, epoca bronzului, perioada antică și evul
valoare informației vii, culese de la martori oculari, mediu timpuriu.
participanți nemijlociți la evenimentele, pentru Satul posedă multiple spații desemnate cu
perioada contemporană și pe punerea în circulație a diverse toponime istorice.
materialelor de ordin arhivistic-documentar pentru Populația satului Mereni este compusă din
alte perioade. diverse neamuri, printre care se remarcă neamurile
Satul răzeșesc Mereni, situat la circa 30 km istorice: Anton, Barbăroșie, Baciu, Begliță, Buga,
sud-est de orașul Chișinău, este una dintre așezările Bujac, Caraman, Cazacu, Chirița, Ciobanu,
tipice pentru spațiul românesc de la răsărit de Prut. Ciorchină, Cerăscu, Crețu, Gavriliță, Grosu, Gurschi,
Comunitățile de acest tip au jucat un rol important în Ermurache, Iordăchescu, Lungu, Malai, Margină,
configurarea matricei economice și spirituale a vechii Mardari, Mura, Nicula, Nuța, Oglindă, Platon,
Moldove voievodale; au determinat evoluția și au Postică, Sava, Speianu, Straistă, Toma, Zlotea, ș.a.
conturat fizionomia actuală a Republicii Moldova, În perioada interbelică în satul Mereni s-a
cel de-al doilea stat românesc apărut pe harta politică format un sistem economic evoluat cu gospodării
a lumii după destrămarea Uniunii Sovietice, din care țărănești puternice, care însă au avut mult de suferit
– ca urmare a rapturilor teritoriale repetate din 1812, de pe urma regimului totalitar sovietic. În anii 1940,
1940 și 1944 – odinioară a făcut parte. 1945-1948 au fost deportați în Siberia circa 300 de
Axat pe tradiții seculare de conviețuire în bună locuitori, cei mai buni gospodari. În anii 1946-1947
pace și prosperare, știind să pună gospodărește în merenenii au suferit de foametea organizată de
valoare patrimoniul cultural-spiritual moștenit de la sovietici și au pierdut într-un timp relativ scurt sute
înaintași, satul Mereni însumează astăzi un număr de de oameni, maturi și copii.
circa șapte mii de locuitori și are un potențial industrial- Satul Mereni dispune de un potențial intelectual
economic dezvoltat, dispune de cadre calificate apte să puternic: profesori, medici, artiști, specialiști în
facă față celor mai înalte exigențe ale contemporaneității zootehnie, tehnicieni, oameni de afaceri. Localitatea
în diversele sfere de activitate umană. dispune de o biserică creștină ortodoxă construită la
Istoria scrisă a satului Mereni începe din anul începutul secolului XIX; are un liceu teoretic și o
1475, când domnitorul Țării Moldovei Ștefan cel școală primară exemplară cu corp de cadre didactice
Mare și Sfânt a oferit sătenilor o diplomă prin bine instruite, devotate cauzei, oameni cu suflet
care stipula drepturile localnicilor asupra moșiei mare, care se dedică în continuu muncii pedagogice.
strămoșești. Se consideră, că denumirea satului Școala din Mereni pregătește specialiști de valoare,
Mereni provine de la un prim întemeietor – bătrânul ce se manifestă nu numai pe plan local sau național,
Marea (Mearea), înrudit prin fiică, la începutul dar și internațional.
secolului al XV-lea, cu domnitorul Țării Moldovei
Alexandru cel Bun.
Veșnicia s-a născut la sat
(Lucian Blaga)
 Drumul spre sat
 Vedere către biserică și școală
La poalele dealului Mereni
M ereni 331
M ereni 332
Liceul teoretic din Mereni
 335
M e reni

Banca din Mereni

Policlinica satului
Tumul de pământ din dealul Movilei
M ereni 336
 Drumul central lângă moară
Copii din Mereni la o întâlnire cu Spiridon Vangheli și Valeriu Oglindă
Școala primară
Cântecul primăverii
Fântână din sat
Prestolul bisericii vechi a satului
M ereni 339
340
M ereni

Case tradiționale din Mereni

Merenii la început de primăvară
M ereni 344
 345
M ereni
Extras dintr-un registru mitrical din satul Mereni, 1873

,
Activul bisericesc din anii 90
346
M ereni

Biserica – locul spiritual al neamului răzeșesc din Mereni

M ereni 347
M ereni 348
 349
M ereni

Biserica satului Mereni

Corul bisericesc în anii 30 a sec. XX
Preotul bisericii, anul 2004
 Pietre funerare din
cimitirul satului Mereni
M ereni 351
352
M ereni

Grupul de creație.
De la stânga spre dreapta: Anatolii Caraman, Ion Postică, Gheorghe Postică, Vasilii Bujac, Valeriu Oglindă, Veaceslav Stavilă,
Emilian Baciu, Alexandru Ermurache, Alexandru Macovei

Secvență de lucru:
Eugen Sava, Gheorghe Postică și Valeriu Oglindă
... Așa am voit a-i cinsti pe toți cei care, cu gândul, cu slova, cu fapta lor,
au zidit de-a lungul veacurilor această Țară, jertfind tot ceea ce au avut
mai bun în numele a ceea ce se numește dragoste de Neam.

Emil Chendea
(„Meșterul Manole”, Editura Albatros, 1976)
 Summary

The given monograph represents a first attempt The prehistory of the village is tough older,
to investigate the history of the village Mereni. In this being documented through settlements and necropolis
context, the inquiry of the collective of the authors from the period of Eneolithic, Bronze Age, ancient
was focused on the emphasis of the live information, period and early Medieval Ages.
collected from the direct witnesses, immediate The village possesses multiple spaces delimited
participants to the events, for the contemporary with diverse historical names.
period and on the introduction into circulation of The population of the village Mereni is
the archival-documentary materials regarding other composed of diverse families, among which are
periods. remarked the historical families of Anton, Barbăroșie,
The freeholder’s village Mereni, located at circa Baciu, Begliță, Buga, Bujac, Caraman, Cazacu,
30 km South-East from the city of Chișinău, is one of Chirița, Ciobanu, Ciorchină, Cerăscu, Crețu,
the typical settlements for the Romanian space to the Gavriliță, Grosu, Gurschi, Ermurache, Iordăchescu,
east of Prut river. The similar communities played an Lungu, Malai, Margină, Mardari, Mura, Nicula, Nuța,
important role in the configuration of the economic Oglindă, Platon, Postică, Sava, Speianu, Straistă,
and spiritual matrix of the old voyevodal Moldova; Toma, Zlotea, etc.
they determined the evolution and outlined the actual In the interwar period in the village Mereni was
physiognomy of the Republic of Moldova, the second formed a developed economical system of strong
Romanian state that appeared on the political map peasantry households, which after had a lot to suffer
after the break of the Soviet Union, of which – as a as a result of the soviet totalitarian regime. In the
result of the repeated territorial raptures from 1812, years 1940, 1945-1948 were deported in Siberia circa
1940 and 1944 – it was part of once. 300 workers, the best hospodars. In the years 1946-
Focused on century old traditions of living 1947 the inhabitants of Mereni suffered of starvation
together in good peace and prosperity, knowing to organized by the soviets and lost in a relatively short
put to good use the cultural-spiritual legacy inherited period o time hundreds of people, adults and children.
from the predecessors, the village Mereni sums up The village Mereni holds a great intellectual
today a number of circa seven thousand inhabitants potential: teachers, doctors, artists, specialists in
and has a developed industrial-economic potential, it zoo technology, technicians, and businessmen. The
disposes of well-trained personnel capable to respond locality has a Christian orthodox church build at the
to the highest exigencies of modern world in different beginning of the 19th century; has a theoretic lyceum
spheres of human activity. and a primary school with a well-trained teaching
The written history of the village Mereni begins stuff, devoted to their cause, hearted people, that
in the year 1475, when the reign of the Country of dedicate themselves continuously to the pedagogical
Moldova Stephen the Great and Saint had offered work. The school from Mereni prepares valuable
a diploma in which were mentioned the rights of specialists, that manifest themselves nor only locally
the locals over the ancestors’ estate. It is considered or nationally, but also internationally.
that the name of the village Mereni comes from a
first founder – the old man Marea (Mearea), kindred
through his daughter, at the beginning of the 15th
century, with the reign of the Country of Moldova
Alexander the Kind.
 Cuprins

Cuvânt înainte............................................................................................6
Prefață........................................................................................................7
Introducere.................................................................................................8
Așezări străvechi........................................................................................9
Toponimia................................................................................................15
Cele mai vechi mențiuni documentare.....................................................19
Populația și asistența medicală.................................................................23
Moșia satului: aspecte economice............................................................33
Administrația............................................................................................73
Învățământul și cultura.............................................................................91
Biserica și cimitirul................................................................................113
Etnografia...............................................................................................127
Folclorul.................................................................................................145
În anii ultimului război mondial............................................................161
Foametea................................................................................................171
Deportările.............................................................................................179
Personalități marcante............................................................................203
„Pohod na Mereni”................................................................................219
Satul în viziunea copiilor ......................................................................223
Anexă genealogică.................................................................................229
Rezumat.................................................................................................326
Satul în imagini......................................................................................327
Summary................................................................................................354
ACVILA GRUP
Str. Calea Ieșilor, 17, or. Chișinău,
Republica Moldova, MD-2012
tel.: (0037322) 58-03-54;
fax: (0037322) 22-47-97
e-mail: [email protected]
www.acvila.md

Sancos ArtGallery
Bd. Ìîsñîva, 16, or. Chișinău,
Republica Moldova, MD-2068
tel.: (0037322) 49-74-10;
fax: (0037322) 32-15-00
e-mail: [email protected]
www.sancos.md

Editura Atelier
Str. Al. Mateevici 50, or. Chișinău,
Republica Moldova
tel.: 244650; fax: 245024
e-mail: [email protected]

Imprimat la Combinatul Poligrafic

Str. Petru Movilă, 35; or. Chișinău,
Republica Moldova, MD-2004
Comanda Nr. 42162