Tanatologie medico-legala

Moartea
Moartea reprezinta o ncetare ireversibila a functiilor vitale respiratie si circulatie - cu ncetarea consecutiva a metabolismului.
Etape:
1. Agoniaeste etapa de trecere de la viata la moartea clinica.
. Durata agoniei este variabil n funcie de cauza de
deces, de la cteva ore/zile (lung) pn la minute
(scurt), uneori poate lipsi (zdrobirea capului, unele
mori subite). Pielea muribundului devine palid,
temperatura corpului scade, apar transpirai reci. Se
pierde contactul cu realitatea imediat. Activitatea
cardiac i respiratorie se perturb. Dispar simurile:
primul dispare vzul i ultimul auzul.

Moartea clinica
Moartea clinic se caracterizeaz prin
dispariia funciilor respiratorii i cardiace cu
pstrarea activitii biologice a esuturilor. n
aceast etap nc mai exist posibilitatea
reanimrii tuturor funciilor vitale. Durata
acestei etape este de aproximativ 5 minute.
Moartea biologic este o etap n care
manevrele de resuscitare nu mai sunt
eficiente deoarece se caracterizeaz prin
ncetarea proceselor metabolice la nivelul
celulelor.

Semnele mortii
Semnele negative de via:
Imobilitate absolut;
Absena pulsului;
Absena micrilor respiratorii;
esuturile sunt palide;
Lipsa rspunsului la stimuli dureroi,
termici i olfactivi;
Absena reflexelor

Semnele mortii
Semne ale morii reale:
1.Rcirea cadavrului.
Oprirea metabolismului i circulaiei n organism
determin scderea temperaturii acestuia pn la nivelul
temperaturii mediului nconjurtor.
Viteza de rcire a cadavrului depinde de mai muli factori:
temperatura, umiditatea i micarea maselor aeriene;
calitatea i grosimea mbrcminii;
greutatea corporal;
cauza de deces.

Rcirea cadavrului
Daca a avut febra,racirea e mai lenta
cadavrul unei persoane corpolente se rcete
mai lent, dect al unui copil;
poriunile corpului neacoperite cu mbrcminte
se rcesc cu vitez mai mare dect poriunile
acoperite
temperatura rectal a cadavrului aflat la
temperatura camerei (16-18oC) scade cu cte 1
grad pe or n primele ase ore; n etapa
urmtoare viteza de rcire crete pn la 2
grade C/or

Semnele mortii
Deshidratarea cadavrului cuprinde acele
zone care n timpul vieii au fost umezite
sau unde pielea este subire: mucoasa
buzelor, sclerele, scrotul, labiile mici,
precum i zonele unde pielea este lipsit
de stratul sau superior: excoriaii
(inclusiv cele produse dup moarte),
marginile plgilor, anul de spnzurare
sau strangulare

Deshidratarea
Cu ct mai crescut este temperatura, mai
sczut umiditatea mediului ambiant, mai
sumar mbrcmintea i mai intens
micarea maselor aeriene, cu att mai mare
este viteza i mai clare semnele deshidratrii
cadaverice.
Viteza deshidratrii mai depinde i de cauza de
deces. Pielea atrofiat a persoanelor cu vrsta
naintat sau pielea fin a copiilor se
deshidrateaz mai repede dect pielea unui
adult sntos.

Lividitatile
Lividitile cadaverice (pete cadaverice) sunt consecina
opririi circulaiei sanguine cu migrarea sngelui datorit
forelor de gravitaie prin vase n prile declive
necomprimate ale corpului.
Etape:
1.Hipostaza (2-14 ore).
n aceasta faza apar pete la nceput mici, care se extind
treptat, cu tendinta la confluare. Se localizeaza pe partile
declive si necomprimate ale cadavrului (fata dorsala la
cadavrul aflat n decubit dorsal). n faza de hipostaza
lividitatile dispar la digitopresiune dar se reformeaza rapid
dupa ncetarea acesteia. Daca modificam pozitia cadavrului,
dispar din zonele initiale si reapar n noile zone declive.

Lividitatile

Lividitatile
2. Faza de difuziune (14-24 ore)
n aceasta faza lividitatile sunt extinse,
confluente si apar si pe partile laterale ale
cadavrului. La digitopresiune palesc dar
nu dispar n totalitate. Daca modificam
pozitia cadavrului, nu dispar din zonele
initiale dar se formeaza si n noile zone
declive. Aceste caracteristici sunt
consecinta extravazarii partiale a plasmei
ncarcata cu pigment hemoglobinic.

Lividitatile
3. Faza de imbibitie (dupa 20-24 ore )
n aceasta faza hemoliza este completa
si se produce difuziunea hemoglobinei
n tesuturi. Lividitatile sunt intense si
extinse pe suprafete mari. Nu se
modifica la digito-presiune. Daca
modificam pozitia cadavrului ramn n
zonele initiale si nu se formeaza n noile
zone declive (devin fixe).

Lividitatile
lividitati de culoare rosie aprinsa apar
n intoxicatiile cu CO, acid cianhidric
si cianuri si n mortile prin hipotermie
(refrigeratie);
lividitati cafenii apar n intoxicatii cu
substante methemoglobinizante;
lividitati intens cianotice apar n
decese prin asfixie;

Lividitatile - Importanta
reprezinta cel mai precoce si mai sigur
semn de moarte reala;
ofera indicii importante asupra timpului
scurs de la instalarea decesului;
furnizeaza date referitoare la pozitia
cadavrului n momentul mortii si a
eventualelor schimbari de pozitie a
cadavrului;
pot furniza date referitoare la cauza mortii.

Rigiditatea
Rigiditatea cadaverica se caracterizeaza
prin contractura si cresterea consistentei
masei musculare, consecutive unor procese
biochimice complexe(descompunerea ATP
urmata de cresterea vascozitatii miozinei).
Apare initial la muschii masticatori, apoi se
extinde n sens cranio-caudal,interesnd
progresiv musculatura gtului, membrelor
superioare, trunchiului si membrelor
inferioare (legea Nysten).

Rgiditatea

Rigiditatea
3 faze evolutive:
1. Faza de instalare
Etapa de instalare dureaza circa 24 ore. n aceasta faza daca se nvinge
fortat, rigiditatea se instaleaza din nou.
2. Faza de stare sau de generalizare (dupa 24 ore post mortem)
n aceasta faza rigiditatea se generalizeaza , se nvinge foarte greu prin
manopere de fortare, dar odata nvinsa nu se mai reface.
3. Faza de rezolutie (dupa 3648 ore de la deces).
n aceasta etapa rigiditatea dispare progresiv n acelasi sens n care s-a
instalat (cranio-caudal). Coincide cu debutul putrefactiei.

Rigiditatea
rigiditate rapida, intensa, de durata mai
mare, se ntlneste n boli convulsivante
(de exemplu tetanos) sau n intoxicatii cu
substante convulsivante (stricnina,
paration);
rigiditate tardiva, de intensitate redusa si
cu durata mai scurta apare la casectici,
n decese prin septicemii sau prin
intoxicatii cu fosfor si ciuperci otravitoare

Autoliza
Autoliza este o modificare
cadaverica distructiva precoce
produsa prin actiunea enzimelor
proprii, n special a hidrolazelor
lizozomale. Aceasta modificare
precede putrefactia.

Modificari cadaverice
tardive

Modificari distructive:
- putrefactia;
- distrugerea cadavrului de catre animale.
Modificari conservative naturale:
- mumificarea; temp cresc, umid redusa, vent buna
- adipoceara(saponificarea); - ape neaerate, sol argilos
- lignificarea soluri acide, turbarii teg brune, tabacite;
- nghetarea (congelarea naturala).
Modificari distructive:
- putrefactia;
- distrugerea cadavrului de catre animale.

Putrefactia
Putrefactia este o modificare
cadaverica distructiva, care
determina descompunerea
substantelor organice n substante
anorganice. Acest procescontinua
autoliza si se realizeaza sub actiunea
florei microbiene. Semnele de
exteriorizare a putrefactiei devin
vizibile la 48-72 ore post mortem.

Putrefactia
Pata verde de putrefactie apare n mod obisnuit la
48-72 ore dupa deces. initial se formeaza n fosa iliaca
dreapta (regiunea topografica unde intestinul estecel
mai apropiat de peretele abdominal) apoi si n fosa iliaca
stnga, ulterior extinzndu-se pe ntreg abdomenul si la
baza toracelui.
Daca exista o plaga suprainfectata sau o colectie
purulenta (abces, flegmon,piotorax, etc.) pata verde de
putrefactie se localizeaza la nceput n jurul plagiisau n
dreptul focarului purulent.
n septicemii putrefactia are evolutie rapida,
determinnd o coloratie verde a pielii, muschilor si
organelor interne (cadavre verzi)

Putrefactia
Pe tegumente, n special pe nivelul
membrelor, pot sa apara niste dungi
cafenii-violacee, pe traiectul venelor
superficiale, realiznd asa numita
"circulatie postuma". Aceasta
modificare se produce prin difuziunea
sngelui hemolizat si putrefiat prin
peretii vaselor impregnnd tesuturile
adiacente retelei venoase superficiale.

Putrefactia
se produce tumefierea cadavrului, fata devine de
nerecunoscut (putnd ridica probleme n stabilirea
identitatii cadavrului) abdomenul se destinde;
apare emfizem subcutanat si visceral; pe tegumente
apar flictene care contin un lichid spumos, tulbure ;
sngele devine spumos.
Prin presiunea exercitata de gaze asupra organelor
interne pot aparea expulzia de materii fecale si urina,
eliminarea continutului gastric prin gura si nas,
eliminarea prin caile respiratorii superioare a unei spume
rosietice;
la femeile decedate n stare de graviditate se poate
produce expulzia fatului din uter ("nasteri n sicriu").