MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

SCOALA POSTLICEALA SANITARA DR. POMPEI SAMARIAN CALARASI

SPECIALITATEA - ASISTENTI MEDICALI GENERALISTI











LUCRARE DE DIPLOMA


INGRIJIREA PACIENTEI CU FIBROM UTERIN















COORDONATOR: ABSOLVENT:
AS.MED.PR. CIUTACU CATERINA MITUS ADA-ALEXANDRA







- AUGUST 2014 -



CUPRINS




MOTTO
MOTIVAIA LUCRRII

PARTEA GENERALA

CAPITOLUL I
NOTIUNI DE ANATOMIE SI FIZIOLOGIE A APARATULUI GENITAL
FEMININ
CAPITOLUL II
NOTIUNI FUNDAMENTALE DESPRE FIBROMUL UTERIN
II.1 DEFINITIE
II.2 ETIOLOGIE
II.3 SIMPTOMATOLOGIE
II.4 INVESTIGATII CLINICE SI PARACLINICE
II.5 DIAGNOSTIC
II.6 COMPLICATII
II.7 TRATAMENT

PARTEA SPECIALA

CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTELOR
CU FIBROM UTERIN

CAPITOLUL IV
PREZENTARE PLANURI DE INGRIJIRE
CONCLUZII
STATISTICA
BIBLIOGRAFIE











MOTTO
Educi un barbat, educi un barbat. Educi o femeie, educi o ntreaga generaie.


MOTIVAIA LUCRRII






Uterul este unul din organele ce difereniaz o femeie de un barbat.
Acesta e motivul pentru care eu am ales sa fac aceasta lucrare. El reprezint
unul din organele feminitii atat prin faptul ca aici actioneaza o serie de
hormoni, cat si prin faptul ca acesta are un rol sacru: acela de a proteja ftul
de mediul inconjurator timp de 9 luni.
Lucrarea de fa se ocupa cu studiul uneia dintre cele mai ntlnite afeciuni
genitale feminine: fibromul uterin, tumora benign cu inciden crescut care
afecteaz o categorie larg de femei.
Am ales s aprofundez acest subiect cu scopul de a-mi nsui cunotine noi
despre afeciunile aparatului genital feminin, despre fibromul uterin n
principal, ct i pentru aprofundarea cunotinlor dobndite anterior.














CAPITOLUL I.
ANATOMIA SI FIZIOLOGIA APARATULUI GENITAL FEMININ




Aparatul genital feminin este alcatuit din organe genitale interne si
organe genitale externe. Organele genitale interne, reprezentate de vagin,
uter, trompa uterina si ovar, sunt asezate in micul bazin, iar cele externe,
reprezentate de vulva, sunt situate la exterior.


ORGANELE GENITALE EXTERNE

Vulva- este situata la capatul extern al vaginului, in afara himenului. Este
delimita:
lateral-de labile mari;
inferior-de comisura posterioara
superior-de muntele lui Venus.

Labiile mari- reprezinta doua cute largi de grasime acoperite de
tegument continand folicului pilosi, glande sebacee si sudoripare. Ele se
undesc superior la nivelul muntelui lui Venus, iar inferior la nivelul
comisurii posterioare. Intern situate fata de labiile mari se mai gasesc doua
cute alcatuite din tesut conjuctiv si tegumente- labiile mici.Acestea nu
prezinta depuneri de grasime si nu contin foliculi
pilosi. Spatiul delimiat anterior de clitoris, lateral de cele doua labii mici si
posterior de furseta, este cunoscut sub numele de vestibule.
La nivelul vestibului se deschide uretra, vaginul si canalele
excretoare ale glandelor lui Bartholin .
Clitorisul, se gaseste pe linia mediana anterior meatului uretral.


Himenul- reprezinta o membrana circulara situata in interiorul labiilor mici
dar separata de ele si care delimiteaza intrarea in vagin. Ea reprezinta o
bariera elastica care inchide partial vaginul,fiind partial perforate pentru a
permite scurgerea sangelui menstrual. El reprezinta din punct de vedere
anatomic un tesut fibros vascular acoperit pe ambele parti cu un epiteliu.



Perineul- planseul perinal reprezinta o formatiune musculo- aponevrotica
romboidala care este delimitata de reperele osoase ale celor doua tuberzitati
ischiatice, varful coccisului si marginea inferioara a simfizei pubiene.
Principalul centru tendinos al acestei perdele musculo-aponevrotice este
constituit de catre insertiile de pe coccis. Perdeaua musculara este strabatuta
de catre uretra, vagin si rect. Nodul tendinos al perineului este situat intre
orificiul anal si comisura posterioara vulvara.


ORGANELE GENITALE INTERNE


Vaginul- este reprezentat de o foramatiune tubulara fibro-musculara care se
intinde de la vestibula cervix. Se prezinta ca o cavitate virtuala de jos in sus
si antero-posterior. Peretele anterior si cel posterior sunt in contact, peretii
laterali ramanand rigizi si asa in fel in cat vaginul se insera pe colul uterin
delimitand portiunea intravaginala a colului. Acesta insertie va determina
constituirea fundului de sac al lui Douglas si fundurile de sac laterale se
gaseste incrucisarea uterului cu artera uterine. Vaginul este extensibil. Cand
apare canal de nastere acesta are un diametru de 10 cm, captuseste canalul
osos si protejeaza fatul. Vaginul este format numai din doua tunici.
Seroasa lipeste. Cu exceptia fundului de sac posterior, fiind inlocuita de un
tesut conjuctiv. Tunica musculara este constituita in doua strature de
musculatura neteda: extern cu fibre longitudinale
si intern cu fibre circulare.

Vascularizatia arteriala este data de artera vaginala. Sangele venos este
colectat de plexul utero-vaginal.

Uterul- este un organ nepereche, situat median, intre vazica urinara si rect.
Este un organ intern cu functie de procreere, gazduind oul dupa a 5-a si a 6-a
zi de la fecundatie. Are o lungime de 7.5 cm si o latime de 5 cm la nivelul
fundului. Grosimea peretilor sai este 1-2 cm. Cavitatea uterina se gaseste in
legatura cu peritoneul prin lumentul tubar si mediul extern prin intermediul
vaginului. Este dintr-un corp de forma triunghiulara si un col si fusiform
care se unesc la nivelul istmului.

Corpul uterin- este acoperit in intregime de peritoneul visceral, are o fata
anterioara si una posterioara (fundul uterului) si 2 coarne la nivelul carora

se insera trompele. Corpul uterin poseda pereti musculari (mimometru)
grosi de 2 cm, si o cavitate de forma triunghiulara, acoperita de o mucoasa
numita endometru. Mimometru este alcatuit din 3 straturi: extern- cu fibre
longitudinale; mijlociu-cu fibre intretaiate; intern-cu fibre circulare.
Colul uterin- este partea inferioara a uterului, vizibila prin vagin. In raport
cu insertia vaginului, colul are 2 portiuni: portiunea supravaginala si
intravaginala, de forma conica si de lungime de 2,5 cm, colul poseda un
cana1: canalul cervical, si doua orificii: extern si intern.In afara sarcinii,
colul are forma priforma. Orificiul extern al canalului cervical, la femeile
care au nascut este punctiform.

Trompele uterine (salpingele)- reprezinta o pereche de canale
peristaltice musculomembroase de 10-12 cm lungime, unul la
dreapta si unul la stanga, care pleaca de la coarnele uterului si
merg trasversal spre ovare prin partea superioara a ligamentelor
largi. lmpreuna cu ovarele respective constituie anexele uterului.
Trompele sunt acoperite de peritoneu.










Functiile trompei:
-functia de transport -se realizeaza prin mai multi factori: contractile
musculaturii tubare, curentul seros intratubar miscarile active ale cililor care
permit captarea ovulului, ascensiunea spermatozoizilor si transportul oului
spre uter.


-functia de fertilizare-se realizeaza gratie lichidului tubar, care permite
supravietiurea si capacitatea spermatozoizilor.


-functi de nutritie-a oului, lichidul tubar constituie o sursa importanta de
hranire a oului.


Ovarul- este organ pereche care are rol de glanda cu secretie mixta: intema
si extema, Cele doua ovare sunt asezate in micul bazin, in fosele ovariene
situate de-o parte si de alta a uterului si rectului sub originea vaselor iliace
exteme si interne.



Configuratia externa a ovarului


Ovarul are forma de ovoid turtit cu diametrul mare de 3-5 cm. Culoarea
ovarului este rosie-cenusie. Pana la pubertate, suprafata lui este neteda,
pentru ca in perioada de fertilitate aceasta sa prezinte mici reliefuri date de
prezenta unor veziculi mari pline cu lichid numita foliculi. Ovarul prezinta
doua fete, doua margini si doua extremitati. Fata mediala vine in raport cu
tropa uterina, iar cea laterala, cu peretele lateral al micului bazin de care este
legata prin ligamentul suspensor al ovarului. Extremitatea laterala sau tubara
vine in raport cu trompa uterina, iar extremitatea mediala este legata de uter
prin ligamentul uteroovarian.








Structura ovarului variaza o data cu varsta.
In structura ovarului matur se disting doua tipuri fundamentale de tesuturi:
epiteliul si stroma conjuctiva. Epiteliul ovarian, numit si germinativ,
inveleste ovarul aproape in intregime, cu exceptia liniei de insertie a
mezoovarului care este acoperita de pritoneu. Din epiteliul ovarian iau
nastere foliculii ovarieni, din care se formeaza corpii galbeni care, la randul
lor se transforma in cicatrice numita corpi albicans. Elementele strucurale
care alcatuiesc ovarul sunt asezate in doua zone bine distincte, una medulare
si alta corticala. Zona medulara este formata exclusiv din tesut conjuctiv
alcatuit din numeroase fibre colagene, printre care se gasesc si fibre
musculare netede, vase sanguine. Numeroase fibre nervoase vasomotorii si
sensitive libere, precum si celule nervoase vegetative .
Masculine (spermatozoidul). In absenta fecundarii, ovulul
moare dupa 48-72 ore.


Functii ovariene:
Ovarul are o dubla functie:
exocrina-rezultand ovocitul
endocrina- elaborarea hormonilor sexuali femini.














Ovarul are functia de a forma si elibera in fiecare luna un ovul-
ovogeneza-si de a secreta hormonii care favorizeaza fecundarea
ovulului si pregatesc organismul feminine pentru starea de
graviditate.

Ovogeneza consta dintr-o serie de transformari pe care le sufera
celula germinativa primordiala pana la stadiul de ovul matur. Celula
germinativa are un numar complet (diploid) de cromozomi. Ea se
divide, formand ovogonii, iar prin diviziunea mitotica a acestora prin
care are loc ruperea foliculului matur cu eliberarea ovulului care este
captat de catre trompa. In momentul ovulatiei se produce prima
diviziune meiotica din care rezulta o celula mare, evocitul de ordin 2
si primul globul polar. Ovocitul 2 este expuluzat, prin ruperea
foliculului, in trompa uterin unde are loc a doua diviziune mitotica,
rezultand preovulul care nu se mai divide si devine ovulul fecundabil.
Cu numarul de cromozomi redus la jumatate si al doilea globul
polar, ovulul ajunge prin trompele uterine in uter, daca nu a fost
fecundat. Este eliminat cu secretiile uterine. Epiteliul folicular care a
ramas in urma ovulatiei incepe sa prolifereze si formeaza corpul
galben, care secreta progesteron si estrogeni. Daca ovulul nu este
fecundat, corpul galben, incepe sa degenereze si se cicatrizeaza. Daca
ovulul a fost fecundat, corpul galben persista, are o activitate
endocrina intensa in primul trimestru de sarcina.
Activitatea endocrina a ovarului consta in producerea hormonilor
estrogeni si progesteron . Estrogenii sunt sintetizati de celule foliculare
in timpul maturarii foliculului, de celulele corpului galben, in timpul
sarcinii, de catre placenta iar in cantitati mici de catre
coriticosuprarenale. Estrogenii actioneaza in primul rand asupra
organelor genitale feminine stimuland proliferarea mucoasei si a
musculaturii uterine, dezvoltarea galdelor mamare si a caracterelor
secundare feminine. Progesteronul este secretat de catre celule
corpului galben de corticosuprarenale si in timpul sarcinii de placenta.
Actiunile sale constau in modificarea secretorie a mucoasei uterine.
Secretia hormonala ovariana este controlata de catre hormonii
gonadotropi hipofizari. FSH controleaza maturatia foliculara si
respectieve secretia de estrogeni ovarieni iar LH provoaca ovulatia si
controleaza activitatea corpului galben, secretia de progesterone.


Secretia hormonilor gonadotropi hipofizari- FHS si LH- este
controlata de hipotalamus prin intermediul unor neurosecretii care
ajung la hipofiza anterioara pe calea sistemului port-hipofizar.







CAPITOLUL II
NOIUNI FUNDAMENTALE DESPRE FIBROMUL
UTERIN


Definiie
Fibromul uterin este o tumora benign format din esut muscular neted
de tip miometrial i din esut conjunctiv.
este cea mai comun tumor benign uman i cea mai frecvent;
se dezvolt din musculatura neted a peretelui uterin ( miom ), dar
prezint i component conjunctiv, de unde i denumirea de fibrom; a
fost semnalat din cele mai vechi timpuri ca i pietre ale uterului.
Etimologie
Fibro (greac) = fibr + orna (greac)=umfltur

Generaliti
Sinonime: leiomiom, leiomiofibrom, fibroizi
Istoric: fibromul uterin a fost semnalat din cele mai vechi timpuri ca
pietre ale uterului. Hipocrate descrie cazul unei femei de 60 de ani,
care dup ce a prezentat dureri abdominale a eliminat prin vagin o
piatr(fibromcalcifiat). Inciden: se apreciaz c 20% dintre femeile
de peste 35 de ani au fibrom uterin cunoscut.




Numrul fibroamelor este variabil, uneori se ntlnete un singur nodul
fibromatos n uter, dar pot fi i mai muli nodule fibromatoi
(polifibromatoz)
Vrsta: n mod obinuit fibromul uterin apare la o vrst tnr, dar de
obicei nu produce simptome, pn la 30-45 de ani. Dup menopauz
fibroamele prezente involueaz, iar altele nu mai cresc.
Antecedentele patologice i bolile associate fibromului: asocierea
fibromului cu tulburri cardiac, HTA este interpretat difeit Pentru unii
autori, asocierea este o simpl coinciden, din cauza rspndirii mare a
bolilor cardiace i fibromului la aceeai vrst. Ali autori atribuie
fibromului uterin un rol n apariia bolilor cardio-vasculare. De
asemenea se discut existena triadei: fibrom uterin - HTA - obezitate,
ca un sindrom bine individualizat Creterea n greutate este considerat
un factor de risc pentru dezvoltarea fibromului uterin.

Etiopatogenia
Majoritatea opiniilor indic originea tumorii n elementele musculare
ale uterului, prerea difer ns dac tumora se dezvolt n fibrele
muscular proprii miometrului sau din musculature pereilor musculari.
Originea celulelor generatoare ale tumorii:
Studiile histologice: au admis c fibromul uterin ia natere din celulele
muscular netede tinere ns incomplete difereniate, dar fcnd parte
din elementele normale ale muchiului uterin.
Originea vascular a fibromului uterin este susinut iniial de Klebs,
care consider reeaua vascular drept surs de dezvoltare a tumorii.
Astfel, n sprijinul teoriei vasculare a fibromului uterin vine descrierea
unor tipuri particulare de leiomiom, n care aspectul histopatologic
arat o dispunere ordonat a nucleelor sub efectul dezvoltrii i


creterii celulelor tumorale n jurul vaselor.

Etiologia fibromului uterin
Exist mai multe teorii:
Teoria hormonal: apariia fibromului datorit tulburrilor hormonale;
Nitherspoon emite teoria hiperfoliculinemiei, stabilind o legtur de
cauzalitate ntre formarea chistelor ovariene cu secreie crescut de
estrogen i hiperplazia de endometru cu care se asociaz frecvent
fibromul uterin.
Fibromul uterin se dezvolta cu precdere n perioada de activitate
ovarian, crete n timpul sarcinii, dup tratamente cu Clomifen,
contraceptive i regreseaz dup menopauz.
Teoria genetic: existena unei gene care prin diverse mutaii ar duce la
constituirea formaiunii tumorale.
Teoria muscular: apariia fibromului ca o roliferare a esutului
muscular i conjunctiv vascular
Teoria resturilor embrionare: se consider fibromul ca fiind consecina
unor resturi embrionare localizate perivascular, care se multiplic
formnd aglomerri concentric de fibre musculare netede la periferia
crora prolifereaz esutul conjunctiv.
Teoria neurofibromatozei: explic apariia fibromului utrin n cadrul
unui proces de neurofibiomatoz generalizat. Fibromul uterin se
dezvolt de obicei ntre 30-45 de ani fiind foarte rar ntlnit nainte de
25 de ani. Nu apare niciodat naite de pubertate sau dup menopauz.
n timpul sarcinii fibromul crete n dimensiuni din cauza modificrilor
hormonale.

Morfopatologia
Tipuri de localizri
Fibromul uterin se prezint ca o formaiune tumoral unic sau cel mai
adesea multipl, de dimensiuni variabile se distinge de esuturile din jur
i modific forma uterului. Localizarea fibromului uterin este variat n
raport cu diferite segmente ale uterului sau ale muchiului uterin:
Localizarea corporal - cea mai frecvent, sediul tumorii putnd fi
fundic, peretele anterior sau posterior uterin. Situaia tumorii localizat
pe peretele posterior antreneaz o retroversie uterin fix foarte
dureroas.
Localizarea cervical - este mai rar, coexistnd cu fibromioamele
corpului. Sediul poate fi supra vaginal, se situeaz anterior sub
peritoneu comprimnd vezica i uretra, alteori posterior sau lateral ntre
foiele ligamentului larg realiznd fibroame uterine intraligamentare.
Sediul intravaginal intereseaz mai ales buza anterioar a colului.
Localizarea subperitoneal (fibromioamele subseroase) pot fi sesile
modificnd mai mult sau mai puin conturul uterului, sau pediculate,


cnd pot torsion sau chiar mpe.
Localizarea n plin miometru - intramural sau interstiiale, cnd sunt de
dimensiuni mici nu modific conturul uterului, dar cnd cresc n volum
produc o mrire a uterului ce devine neregulat, nodular.
Fibromul uterin submucos - se dezvolt sub endometru, dei este mai
puin frecvent are o mare importan clinic prin sngerrile pe care le
dertermin. Prin dispoziia submucoas deformeaz mai mult sau mai
puin cavitatea uterin, iar uneori dezvolt un pedicul, devenind liber
de cavitatea uterin, n aceast form sub efectul contraciilor uterine
tinde s se elimine prin col realiznd: fibromul submucos uterin
pediculafin stare nscnd.

Numrul i dimensiunile
Nodulii fibromatoi au numr i dimensiuni variabile: cei mici pot fi
microscopic sau de 1-2 mm; cei mari pot atinge dimensiuni variabile -
gigantic care pot ajunge pn la mrimea unui uter gravid la termen i
greutatea lor poate fi de 5-10 kg sau mai mult Tumorile colului sunt
solitare, n schimb la nivelul corpului sau multiplii nodului tumorali.

Consistena fibromului
Consistena nodulilor este ferm, culoarea este alb-cenuie sau rozat
dup gradul de vascularizare i prezint diverse modificri n caz de
necrobioz sau alte degenerescene. Cnd nodului este proaspt
secionat se pot vedea benzile muscular ce se intersecteaz sau sunt sub
forma
unor vrtejuri. La femeile n vrst se gsesc fibromioame calcificate a
cror duritate este ca si a osului.

Transformri structurale ale fibromului uterin
Fibromul poate fi sediul unor transformri degenerative benign ce
survin ca urmare a unor modificri circulatorii sau dup tratamentul cu
doze crescute de progestative.
Degenerescenta calcar: fibroamele devin dense, durere, de culoare
alb- sidefie. n zonele cu necrobioz se depune calciu i nodulii devin
devin duri i grei ca nite pietre; se ntlnete numai dup menopauz
la intervaluri relativ mari
Degenerescenta osoas: mecanismul de producere nu este bine
cunoscut.
Degenerescenta edematoas: produs prin blocarea circulaiei venoase
de ntoarcere, este mai frecvent in sarcin i luzie. Fibromul crete
brusc n volum, este mai moale, dar nu este dureros. Pe seciune are
zone gelatinoase, galben-verzui sau mixomaloase.
Necroza aseptic: este o complicaie produs prin ocluzia arterial a
tumorii. Clinic se manifest prin alterarea strii generale, febr, apetit


diminuat, greuri, balonare abdominal. Tumoarea crete n volum,
devine mai moale i sensibil , iar pe seciune este de culoare roie
nchis, viinie.
Necroza septic: se ntlnete cel mai frecvent n localizri submucoase
pediculate. La examenul vaginal, nodului este de culoare brun-verzuie-
negricioas cu zone facelate i cu miros fetid. Este prezent alterarea
strii generale a bolnavei, dar de intensitate variabil.
Transformarea maligna - cu inciden controversat, se manifest clinic
prin creterea i nmuierea tumorii i apariia unor metroragii sugestive
mai ales n postmenopauz.
Degenerarea gras - este rar i apare sub dou aspect: ca sechel sau
concomitant cu stadiile avansate ale distrofiei hialine, cnd vacuolele
de grsime apar n celule sau alteori se prezint ca un esut adipos cu
celule rezultate din metoplazia celulelor muscular.
Regresiunea fibromului uterin - este mai accentuat dup natere, n
timpul alptrii i dup instalarea menopauzei.

Simptomatologie
Fibromul uterin se manifest foarte variat, n funcie de numrul,
mrimea i localizarea tumorilor.

Fibromul asimptomatic: Evideniat de cele mai multe ori cu ocazia
unui examen ginecologic de rutin sau descoperit n timpul explorrii
chirurgicale a pelvisului.

Hemoragiile uterine: Sngerrile uterine reprezint simptomul cel mai
frecvent ntlnit la femeile cu fibrom uterin. Sngerrile uterine se
prezint foarte variat clinic. Explicaia lor este dat de vascularizaia
crescut a uterului, mrimea cavitii uterine i de o deficien n
contracia muscular pentru a asigura hemostaza. n ordinea frecvenei
se ntlnesc:

Menoragia: hemoragia menstrual - reprezint cea mai obinuit i
caracteristic form de
sngerare la femeile cu fibromiom. Menoragiile nu se instaleaz
niciodat brusc, menstruaiile devin progresiv mai abundente, frecvent
cu cheaguri, dureaz mai mult de o sptmn, sfrind cu o serozitate
rozacee.

Menometroragiile: sunt sngerri care continu o menstruaie
abundent pn la menstruaia
urmtoare. Se ntlnesc cu o frecven de aproximativ 22% din cazuri.

Metroragiile: Sunt mai rare, ntlnindu-se n 13% din cazuri; ele


survin ntre menstruaii,
discontinuu, fiind revelatoare mai ales pentru un miom submucos sau
un polip fbros.

Hidroreea: n perioada menopauzei se ntlnesc hemoragii continue cu
exacerbri. Leucoreea se ntlnete sub form hidroreic. Hidroreea
const ntr-o pierderede lichid clar, apos, albicios, al crei cantitate
poate ajunge pn la 1 litru/ 24h. Pioreea - sau pierderi purulente - pot
releva cteodat un polip fbros pe cale de necrozare. Leucoreea banal
nu este un semn de fibrom.

Leucoreea:
abundent premenstrual, este un simptom comun; n fibromul uterin
secreia cervical este filant, translucid sau murdar cnd se nsoete
cu endocervicit i/sau endometrit
n obstruciile canalului cervical pot fi prezente descrcri intermitente
de coninut seropurulent, sangvinolent de tip vomic uterin.

Fibroamele dureroase: Apariia durerilor avertizeaz c exist ceva
mai mult dect un fibromiom banal. Durerea rezult din degenerrile ce
urmeaz tulburrilor circulatorii, infecioase, torsiunii unei tumori
pediculate, prin compresiune la nivelul pelvisului sau printr-o leziune
asociat.
Durerile au caractere diferite :
dureri cu caracter colicativ, spasmodic - reflect contraciile uterine ce
tind s exclud din cavitatea uterin un nodul submucos sau un polip
fibromatos; uneori durerea ia aspectul dismenoreei particulare, atunci
cnd fibromiomul constituie un obstacol n evacuarea sngelui
menstrual; femeia acuz o jen pelvian sau veritabile dureri lombo-
abdominale, nsoite de o sngerare redus, urmat apoi de cheaguri,
care sfresc criza dureroas;
dureri intense cu caracter lanciant - nsoite de semne de iritaie
peritoneal, vrsturi, subocluzie - survin n cazul fibroamelor
intracapsulare;
dureri cu caracter de crampe sfietoare - iar cnd se adaug febr,
frisoane, leucocitoz, se constituie semnul supuraiei i abcedrii unui
nodul fibromiomatos.
Creterea rapid a unui fibrom uterin se nsoete de o stare de tensiune
hipogastric. Inclavarea unui fibrom uterin n micul bazin se exprim
prin dureri caracteristice cu iradieri n membrele inferioare, prin
compresiunea realizat de tumor pe rdcinile sciaticului.


Perceperea masei tumorale n hipogastru sau abdomen de ctre


bolnav este posibil atunci cnd tumoarea a depit micul bazin.

Tulburri funcionale ale organelor de vecintate n funcie de
mrimea i localizarea lui, un fibrom uterin poate avea rsunet asupra
organelor vecine, genernd o serie de simptome de mprumut.
Manifestrile clinice sunt date de compresiunea tumorii pe cile
urinare, rect, vase.
Tulburri vezicale:
apar tulburri micionale;
polakiuria( miciuni mai frecvente) cu caracter diurn;
retenia de urin : se ntlnete mai rar, se manifest mai ales
premenstrual, rareori ia aspect de retenie acut.
Compresiunea colorectal : n general sunt puine - tensiune,
constipaie, ocluzie mecanic.
Compresiunea venoas :poate fi sursa unui edem al membrelor
inferioare. Asocierea unei
infecii latente n micul bazin i a unei hipercoagulabiliti creeaz
condiiile apariiei flebitelor spontane.
Compresiunea ureterului n fibromul intraligamentar poate produce:
hidroureter,hidronefroz.







INVESTIGATII CLINICE SI PARACLINICE


Investigaii clinice si de laborator
Investigaii clinice: semne secundare, obezitate, teren varicos, anemie.
Investigaii de laborator:
Hb (hemoglobina), Ht (hematocrit),leucocite, trombocite, timp de
coagulare ( TQ, TH, TS), VSH, grupa sanguin, Rh.
Examene biochimice ale sngelui: uree sanguin, glicemie, tymol,
proteinemie.
Examen de urin: urocultur, test de sarcin.
Examen cardiologie: EKG, msurarea TA, puls.



Investigatii paraclinice :
Simptomele indirecte paraclinice decurg din investigatiile


instrumentale sau de laborator si anume:
Histerometria- determina marimea cavitatii uterine .
Histerosalpingografia - ofera imaini caracteristice:
cavitatea marita, globuloasa sau semiluna, imagini lacunare de
diferite marimi si tipuri, in cazul fibroamelor interstitiale; iar in
cazul mioamelor subseroase cavitatea uterina poate fi normala.
Informatii pretioase ofera aceasta metoda si privitor la stara
trimpelor: obstructii, stenoze, hidrosalpinx
Histerografia- este indicata in special, in diagnosticul fibroamelor
submucoase si al polipilor endocavitari;
Ecografia- ecografia transvaginala sau transabdominala pune in
evidenta prezenta fibromului, precum si localizarea acestuia, fiind
deosebit de utila in cazul bolnavelor obese si in cazul asocierii
sarcmn;
Urografia- poate evidential deviatia uterului, ccompresiunea
acestuia ( mai ales in cazullocalizarii intraligamentare) si eventuate
anomalii lirinare;
Histeroscopia- identifica fibroamelor submucoase;
Chiuretajul instrumental- se fac cu triplu scop:
Explorator, biopsic si terapeutic. Nu este intodeauna usor de facut la
nupilare si la femeile mai in varsta. Se constata cavitatea neregulata,
cum numeroase praguri si se exclude adenocarcinomul endometrial;
se extripa uneori polipul care intretine hemoragia si in toate cazurile
cu metroragii are effect hrmostatic .
Laparoscopia- stabileste localizarea exacta a fibromului si uneori
diferen tiaza fibroamelor pediculate degenerate edmatos de
formatiunile anexiale;

Radiografia abdominala simpla-poate evidential
prezenta calificarilor la nivelul fibroamelor si
pelvigrafia cu pneumoperitoneu poate fi uneori utila;
Colposcopia si examenul citologic Babes-Papanicolau-consta in
analiza unei probe de celule(frotiu) recoltate de pe deasupra colului
uterin(cervix) si se foloseste pentru a detecta celulele cervicale
anormale sau neobisnuite(celule atipice) sau pentru a descoperi unele
semen de infectie in aceasta zona.
In cazul unui test standard, medicul recolteaza cateva celule din
mucoasa colului uterin cu ajutorul unei spatule sau a unei
periute, apoi celulele sunt depuse pe o lama de sticla si sunt
examinate la microscop.Importanta cea mai mare a testului
Babes-Papanicolau ramane faptul ca poate detecta schimbarile
aparute in zona colului uterin, existenta semnelor de
modificare a celulelor ,datorate infectiei cu Human Papiloma


Virus(HPV), modificari ce pot, in anumite situatii, sa insemne
riscul de aparitie a unui cancer de col uterin.
Insa examinarea nu se reduce la detectarea de celule atipice, testul
Babes -Papanicolau putand pune in evidenta si leziunile inflamatorii
nespecifice declansate de orice tip de vaginite, putand pune in
evidenta unele aspecte semnifiactive pentru cateva dintre infectiile
vaginale obisnuite, precum candidoza sau trichomoniaza. Exista si o
alta modalitate de a face testul Babes-Papanicolau: celulele sunt
recoltate cu o periuta speciala care apoi se introduce intr-un flacon cu
un mediu special de cultura, se inchide ermetic si se trimite Ia
laborator. Aceasta medota are mai multe avantaje fata de un test
standard: laboratorul dispune de mult mai multe celule pentru citire,
pe care le poate filtra, ca sa indeparteze resturile de
mucus,sange,etc.,rezultatul putand fi mult mai usor de interpretat. De
asemenea, o parte din proba se poate pastra pentru alte teste specifice
ce pot indentifica infectii chlamydia si gonoroe, in cazul in care testul
Babes-Papanicolau a sugerat prezenta unei stari infectioase Ia nivelul
vaginului.Acest test se numeste frotiu monostrat.






Diagnosticul fibromului uterin
Diagnosticul pozitiv : se bazeaz pe datele concrete clinice i
paraclinice i pe cele ale examenului ginecologic.

Diagnosticul diferenial
De cele mai multe ori fibromul uterin se recunoate uor prin examen
clinic, dar procesul de diagnosticare trebuie s aib n vedere i alte
stri fiziologice i patologice ce determin marirea uterului: sarcina, n
care oprirea menstruaiei i nu sngerarea este semnul cel mai
important, iar examenul vaginal ne arat caracterele speciale ale
uterului gravid (moale, globulos, contracii); reaciile biologice de
sarcin elimin aceast posibilitate; sarcina extrauterin sau
hematocelul; cancerul de col uterin - apare n jurul menopauzei sau
dup ea, sngerarea este fr legtur cu menstruaia neregulat;
inflamaiile i tumorile anexiale; chist vegetant; chist dermoid; tumori
chistice de ovar - solid fibrom de ovar; uterul fibromatos - este deosebit
de fibromul uterin, se ntlnete la femeile multipare (n apropierea
menopauzei), manifestndu-se cu menstruaii neregulate, nsoite de
balonri i dureri abdominale; la examenul clinic uterul este mrit,
forma neregulat, dur, cavitatea uterin este mai mare, dar regulat;


adenomioza - determin o mrire neregulat, nedepind o sarcin de
12 sptmni i apare la femeile tinere; uterul malformat;
pelviperitonita static.


Evoluia si prognosticul fibromului uterin
Fibroamele au evoluie lent, fiind mult vreme suportate, ntre 40 i
50 de ani este momentul critic, cnd tulburrile hemoragice sunt mai
accentuate, de aceea operaiile sunt mai frecvente n aceast perioad a
vieii.
Fibromul nceteaz s mai creasc dup menopauz, deoarece sufer un
proces minim de involuie datorit transformrii esutului miomatos n
esut fibros.
Prognosticul este bun, deoarece este o tumor benign, care se poate
opera i care involueaz involuntar la menopauz. Cnd intervin
complicaii n evoluia tumorii, prognosticul este mai rezervat. Cnd se
asociaz calcinomuri de col uterin sau cnd intervenia chirurgical se
efectueaz la femeie, manifestat pe un

teren mai puin favorabil, prognosticul poate fi grav, mai ales dac
exist i un risc operator crescut.

Complicaiile fibromului uterin
Complicaiile fibromului uterin se mpart n patru categorii:

Complicaii locale
Infecioase : apar n fibromul submucos, iar apariia unei infecii se
traduce prin semnele ei caracteristice : febra, durerea, alterarea atrii
generale; fibromul infectat, rar ntlnit, se mrete n volum i devine
mai moale;complicaiile anexiale: pot fi acute sau cronice; endometrita
(inflamaia endometrului) este nsoit de mrirea cavitii uterine i
deformare, se manifest cu leucocitoz i uoar hipertermie i se
exteriorizeaz sub form de leucoree; necrobioza septic sau gangrena
unui polip produs de col se manifest cu dureri pelvine de tip exploziv,
nsoite de pierderi rocate; polipul devine friabil i sngereaz la
atingere; hemoragiile : apar foarte des n fibromul submucos;
hemoragia este un simptom i poate deveni i o complicaie prin
repetare, mult mai des dect prin abunden; uneori pot fi foarte
abundente, necesitnd o intervenie chrurgical de urgen; complicaii
mecanice : hemoragii intraperitoneale, torsiunea acut sau lent a unui
fibrom, ocluzie intestinal, compresiunea pe organele din jur
(compresiuni vezicale sau rectale); complicaii vasculare : edemul
(procesul nu este reversibil i tratamentul este chirurgical);
degenerescenele fibromului uterin pot fi benigne (degenerare chistic,


degenerare ficoza coloidal i calcaroas) sau maligne ( degenerarea
malign sarcomatoas, foarte rar i foarte grav); degenerrile
maligne pot fi atunci cnd fibroamele cresc rapid i se nsoesc de
metroragii.

Complicaii generale
Aparatul respirator : apar semne de suferin prin reducerea capacitii
sale, datorit tumorilor voluminoase care ridic diafragmul;
aparatul circulator : apar dureri pericardice, palpitaii, dispnee
paroxistic, tahicardie, HTA, edem, flebite ale venelor membrelor
inferioare sau a micului bazin; aparatul urinar : disurie, polakiurie,
retenie urinar, hidronefroz, fenomene datorate compresiunii prin
dezvoltarea tumorii; obezitatea : este frecvent i este un factor
defavorabil cnd este vorba de un act chirurgical;
tulburri ale croazei sanguine ( a posibilitilor organice de a-i regla
hemoragia) explic n parte pericolul trombogenozei fibroamelor.

Complicaii obstetricale
Sterilitate, la asocierea cu sarcina pot aprea : compresiune asupra
plexului solar, vezicii urinare, rectului ( manifestate prin tenesme
vezicale, pelvialgii, polakiurie, disurie, tenesme rectale, dureri lombo-
sciatice) i chiar, n cazul fibroamelor mari, avorturi, nateri premature,
inserii joase ale placentei


Complicaii postoperatorii
Flebotromboze : sunt complicaii majore, manifestate adesea prin
embolie pulmonar; ocluzii postoperatorii; peritonite; complicaii
urinare, specifice histerectomiei totale, cnd este vorba de o fistul
uretro- vaginal sau fistul vezico- vaginal.


COLABORAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE
MEDICALE DE INVESTIGATIE.



-Examenul ginecologic al femei adulte
Examenul ginecologic se efectueaza pe masa ginecologica,
dupa golirea vezicii urinare.
Materiale necesare:
- Valve sau speculum vaginal;
- Pensa port-tampon;
- Tampoane sterile;


- Manusi sterile.
Se vor efectua examene complementare inaintea toaletei vaginale:
- Testul Lugol
- Examenul secretiei vaginale;
- Examenul citologic Babes-Papanicolau.

Examenul general uramareste:
- dezvoltarea somatica: talia, greutatea si morfotipul;
- prezenta si dezvoltarea caracterelor sexuale secundare:
pilozitatea, stratul adipos.
- Examenul clinic al aparatelor si sistemelor pentru
depistarea afectiunilor generale.


Examenul clinic al abdomenului
- Inspectia- urmareste aspectul tegumentelor ( coloratie; vergeturi,
care in sarcina sunt violacee; hiperpigmentarea liniei albe; cicatrici)
; modificarea aspectului general al abdomenului ( volum crescut,
strat adipos subtire sau perete abdominal flasc)
Palparea- pune in evidenta :prezenta tumorilor (dimensiune,
forma, consistent, sensibilitate)

Examenul ginecologic propriu-zis consta in :
- Inspectia regiunii vulare si a perineului care permite evidentierea
unor anomalii congenitale ( hipoplazia vulvara, hipertrofia,
clitorisului, sudura labilo mediene malformatii prin intersexualitate
) ; dezvoltarea pilozitatii, clitorisului, labilor mari si mici etc.
Aspectul mucoasei labilor mici si a vestibului vulvar ( hiperemiata,
edematoasa, ulcerand, exfolita); existenta unor dermatoze (
piodermita, penfigus)
Examenul cu valve sau speculum- precede obligatoriu tactul
vaginal si a peretilor vaginului; se pot prevela probe ale
continutului vaginului si a glerei cerviacel.
- Tuseul vaginal- se practica obligatoriu combinat cu palparea
abdomenului. Se vor examina succesiv colul uterin, corpul uterin
anexele si fundurile de sac vaginale. Palparea ne confera in plus
date asupra supletei peretilor vaginale, tonicitatii perineului.


TOALETA INTIMA


Scop igienic: mentinera unei stari de confort fizic, deoarece partile
intime ale corpului sunt expuse infectiilor, ulcerelor de presiune,
mirosurilor neplacute.




Pregatiri:
a. materiale:
- paravan, doua bazinete, tampoane sterile, pensa
portampon, cana cu apa calda, sapun, prosop, manusi, musama, aleza.
b. pacienta:
-se informeaza, se asigura intimitatea;
-se pregateste patul su musama, pacienta fiind in pozitie ginecologica;
- se serveste cu bazinet pentru golirea vezicii urinare;
- ramane in pozitie ginecologica cu al doilea basinet curat;
Tehnica:
- se imbraca manusa de cauciuc, apoi cea de baie;
- se spala regiunea dinspre simfiza pubiana spre anus;
- se scoate bazinetul
- se usuca regiunea genitala anala, pliurile;
- se pudreaza cu talc pliurile;
se indeparteaza materiale, se aranjeaza patul;
- pacienta este asezata comod.


De evitat:
- contaminarea regiunii genitale cu microorganisme din regiunea
anala, prin miscari de spalare dinspre anus spre simfiza pubiana.








TRATAMENT


Tratamentul fibromului uterin
Tratamentul profilactic:
Se recomand combaterea factorilor ce pot determina dereglri
hormonale metabolice. Un scop important este ntreinerea unui
echilibru hormonal, cu evitarea ncrcturilor hormonale i combaterea
sindromului de congestie pelvin n perioada de activitate genital a
femeii, msurile profilactice se realizeaz treptat.

Profilaxia fibromului uterin const n:
La pubertate se supravegheaz ntreaga dezvoltare a funciei
genitale a femeii; combaterea cauzelor de congestie pelvin i a


disfunciilor neuroendocrine; atenie n utilizarea tratamentelor cu
estrogeni i a contraceptivelor; stimularea natalitii la vrst
tnr; depistarea tumorilor n fazele incipiente latente, prevenirea
dezvoltrii i a complicaiilor prin medicaie decongestiv i igien
riguroas; evitarea interveniilor chirurgicale timpurii i repetate pe
sfera genital; prevenirea recidivelor dup operaii, cauzele
favorizante care sunt congestia pelvin i ncrcturile hormonale,
vor fi combtute; pentru o bun profilaxie este necesar consultul
periodic i dispensarizarea cazurilor cu risc de mbolnvire ( femei
care au fcut tratamente hormonale, intervenii chirurgicale
genitale, sterilitatea primar, pubertatea patologic); supravegherea
tumorilor depistate i tratate.

Tratamentul curativ
Tratament farmacodinamic cu decongestionante; ca msur de urgen
se aplic tratament medicamentos pentru oprirea imediat a
hemoragiilor sau pentru prevenirea repetrii lor; tratamentul fibromului
uterin este chirurgical.



Tratamentul medicamentos este indicat numai n cazul tumorilor
mici, fr semne clinice, deosebite, necomplicate , n preajma
menopauzei, cnd exist posibilitatea supravegherii bolnavei i
contraindicaii de ordin general sau local pentru actul chirurgical.
Scopul terapeuticii medicale este combaterea hemoragiei; se
administreaz ocitocice : Ergomet sau Methergin - n injecii i.m., o
fiol la 12 ore. Cnd exist hemoragii mari, se pot administra i i.v.
fiolele de Ergomet se pot administra i per os, o fiol la 6 ore.
Oxistinul are efect rapid i de scurt durat - se poate administra i.v.
diluat n 20ml glucoz, dar se poate administra i i.m.
Medicamente cu efect asupra coagulrii : Vit. K1 ( 3 fiole/zi, dup
mese), Adrenostazin, Etamsilat, Fitomenadion, Vit. C (5 tb. de
200mg/zi sau 2tb. de 500mg/zi), Prednison ( 30 mg/zi).
Tratamentul cu progestative de sintez : este un tratament de mare
importan, trebuie nlturat cu progestativ asociat estrogenitiv, datorit
riscului puseului. Se folosesc : 10 mg de progestativ n zilele 20, 23 i
26 ale ciclului menstrual, pe cale oral sau parenteral. Poate fi asociat
cu androgeni, un singur progestativ doar. La ntreruperea tratamentului
exist pericolul de noi i abundente hemoragii. Tratamentul este de
lung durat i necesit controlul permanent al uterului.





Chiuretajul uterin este un procedeu sigur de oprire a hemoragiei i
are scop explorator i biopsie. Sunt foarte limitate indicaiile : cnd
bolnava refuz operaia, cnd starea general a bolnavei nu permite
intervenia chirurgical i ca terapie adjuvant de hemostaz temporar
pentru refacerea bolnavei i pregtirea preoperatorie.

Tratamentul chirurgical are indicaia atunci cnd bolnava prezint un
fibrom cu dimensiuni mai mari ca ale unei sarcini de 3 luni,
determinnd o sngerare persistent la tratamentul medicamentos, cu
dureri secundare. Tratamentul chirurgical se impune n cazul:
fibromului mrit de volum; miomul este posterior i antreneaz
tulburri de compresie; fibromul lateral cu riscul de compresiune pe
uretre; polipi intracavitari cu risc de infecie; miomul compresiv sau
dureros; cnd apare o cretere brusc a unui fibrom care era mic; cnd
hemoragia persist peste 3 luni; cnd apar tulburri asociate secundare;
nainte de menopauz, pentru a vindeca o sterilitate, a favoriza
graviditatea i a trata avorturile repetate; contextul psihologic i social.
Tratamentul chirurgical este cel mai eficient prin extirparea fibromului.
Se efectueaz prin : miomectomie, miometrectomie i histerectomie.
Operaiile acestea se fac pe cale vaginal sau abdominal. Calea de
abordare se face n funcie de volumul i topografia fibromului. Mai
nou, se recurge la tehnici operatorii conservatoare - miomectomia,
miometrectomia, care s pstreze intacte sau s restaureze toate
funciile aparatului genital: gestativ, hormonal i menstrual.
Miomectomia urmrete pstrarea integritii funciilor genitale i
statica organelor pelvisului, extirparea tumorilor sau a tumorilor
fibromatoase cu pstrarea uterului i anexelor sale. Avantaje : respect
endometrul, care este organ de recepie hormonal prin care se asigur
funcionarea normal a ovarelor; pstreaz funcia menstrual i de
gestaie. Este indicat n tratamentul chirurgical al fibromului uterin la
femeile tinere. Este contraindicat n cazurile de preexisten a
fibromului cu cancerul genital, n afeciuni acute i subacute pelvi-
genitale, n stri precanceroase ale colului, la femei peste 45 de ani i n
cazul afeciunilor cardiace grave.
Miometrectomia are ca scop principal conservarea ct mai mare a
cavitii uterine. Se extirp nodulii tumorali i se face rezecia unei
poriuni largi de miometru cu deschiderea obligatorie a cavitii
uterine. Este indicat n polifibromatoza uterin.
Histerectomia const n ndeprtarea uterului odat cu tumora
fibromatoas. Avantajele sunt: prevenirea apariiei cancerului genital,
pierderea de snge este mic i complicaiile sunt rare.

Indicaiile sunt la femei peste 45 de ani, la femei tinere cnd nu doresc
sarcin i nici s-i pstreze menstruaia i n contraindicaiile


interveniei conservatoare. Histerectomia se mparte n subtotal ( se
pstreaz colul i se efectueaz la femeile tinere) i total ( se suprim
uterul n totalitate i se evit persistena unui pelvis dureros i riscul
degenerrii maligne).
Tehnicile operatorii conservatoare prezint ca avantaje : evitarea
tulburrilor castrrii, atenuarea acestor tulburri la femei n pre- sau
postmenopauz i conservarea integritii fiziologice a femeii.
Contraindicaiile acestor tehnici i limitele conservrii ovarelo sunt :
ovarele polichistice la femeile tinere, nu se las pe loc un ovar dup 45
de ani, se evit concentrarea ovarelor fr trompe, asocierea unui
cancer genital care presupune lrgirea histerectomiei cu anexectomie.













Impactul psihologic al histerectomiei
Pierderea uterului i dispariia menstruaiei reprezint pentru unele
femei pierderea vitalitii i a ncrederii de sine.
Depresia e cel mai frecvent simptom psihiatric. Posibilitatea de a
aprea probleme psihologice postoperatorii se coreleaz cu o serie


de factori n care se include indicaia pentru histerectomie, starea
de discomfort a femeii preoperator, generat de prezena fibromului
uterin, acomodarea i comfortul marit dup operaie, ca i dorina
de a avea copii.
Tulburrile sexuale pot surveni dup histerectomie n funcie de
efectuarea unei histrerectomii totale sau subtotale.
S-au fcut cteva observaii cum ar fi: libidoul nu a fost influenat
de tipul de interveie, el diminundu-se la pacientele de peste 45ani
i la cele ovarectomizate; orgasmul este redus la grupul cu
histerectomie total i a rmas neinfluenat la cele cu histerectomie
subtotal.


CAPITOLUL III
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA
PACIENTELOR CU FIBROM UTERIN

Ingrijirile preoperatorii. Rolul asistentei medicale

Se face n colaborare cu medicul anestezist-reanimator, medicul
specialist iar la nevoie cu sprijinul medicului cardiolog i internist.
Pregtirea pentru intevenie depinde pe de o parte de condiintevenie
depinde pe de o parte de condiiile generale ale femeii (vrst, stare
fizic) iar pe de alt parte de natura interveniei proiectate. Pentru ca
pregtirile pentru operaie s fie complete sunt necesare urmtoarele
evaluri:
Evaluarea psihologic - are o mare importan pentru c pe lng
anxietatea dat de intervenia chirurgical n sine, se adaug teama c
fibromul uterin este o tumor malign. Ideea histerectomiei poate avea
un impact psihic nefavorabil declannd complexe de inferioritate faa
de familie i de societate. Este indispensabil o conversaie asupra
operaiei, a scopurilor ei, a implicaiilor asupra dinamicii vieii sexuale
care nu se va schimba dup intervenie, iar c suprimarea menstruaiei
nu nseamn defeminizare.
In luarea unei decizii terapeutice conteaz opiunea femeii pentru a
avea copii, evideniind rezultatele interveniei conservatoare.
Evaluarea biologic - se face prin anamnez, examen clinic i examen
de laborator, adaptate la fiecare caz. Se va stabili terenul pe care
urmeaz sa se intervin, ntrezrind eventualele dificulti de anestezie
operatorii sau postoperatorii. Astfel, vrsta naintat, obezitatea , HTA,
antecedentele flebitice, isuficiena respiratorie, necesit informaii
suplimentare n cadrul examenelor de laborator funcionale.
Aprecierea momentului operator - ine seama de terenul bolnavei,
perioada ciclului menstrual. O intervenie conservatoare se face dup


menstruaie n schimb pentru histerectomie nu conteaz perioada
ciclului menstrual. Asocierea unei posibile endometrioze recomand
operaia la mijlocul ciclului cnd leziunile sunt minime sau la nceputul
ciclului cnd este necesar confirmarea diagnosticului.
Pregtirea propriu-zis se realizeaz de ctre asistent la indicaia
direct a medicului.
In seara precedent operaiei se va administra un barbituric
(Fenobarbital) ce va asigura un somn odihnitor; pregtirea tubului
digestiv se va face cu alimente fr reziduu, cu o sptmn naintea
operaiei, cu un laxativ uor cu doua zile preoperator, iar n seara
dinaintea operaiei o clism evacuatoare;
pregtirea tegumentelor se va face cu o sear nainte prin radearea
prului pubian, degresarea tegumentelor cu alcool, iar la pacientele
pregtite pentru histerectomie total se face o spltur vaginal cu o
soluie antiseptic i se introduce n vagin o me steril nainte de
operaie; nu se recomanda o spitalizare prelungit preoperator.


Ingrijirile postoperatorii. Rolul asistentei medicale
Asistenta medical are un rol important n ngrijirea postoperatorie, ea
efectund att ngrijiri autonome, ct i delegate la indicaia medicului.
Alturi de asistent particip o ntreag echip.
Perioada postoperatorie este intervalul dintre sfritul operaiei i
vindecarea complet a bolnavei. n timpul operaiei, asistenta
pregtete salonul i patul pentru primirea bolnavei, ntr-un salon cu
paturi puine, ct mai izolat de zgomote; temperatura camerei s nu
depeasc 20-22
e
C, lumina s fie ct mai redus; patul s fie cu
lenjerie curat, prevzut cu muama i alez i accesibil din trei pri.
Transportul bolnavei de la sala de operaii se face cu cruciorul.
Asistenta medical pregtete la patul bolnavei sursa de oxigen, seringi
i ace sterile de unic folosin, garou, alcool, tvi renal, sonde
vezicale, plosc urinar, medicamente ( cardiotonice, analeptice,
calmante) necesare n urgen.
n perioada postnarcotic, pn la revenirea total, bolnava se va
supraveghea foarte atent, pn la apariia reflexelor de deglutiie, tuse.
Bolnava este transportat din sala de operaie cu o perfuzie fixat de
asistenta anestezist. Asistenta de salon va verifica poziia acului i
ritmul perfuziei, supraveghind-o cu atenie. Dup sosirea bolnavei n
salon, asistenta va monitoriza permanent : TA, pulsul, respiraia i
faciesul pacientei, va nota n F.O. calitatea lor i va raporta medicului
orice schimbare survenit. Monitorizarea funciilor vitale se va face
pn la revenirea complet a contienei, deoarece pot aprea
complicaii ca : tulburri respiratorii, circulatorii, asfixie.
Poziia pacientei n pat va fi n decubit dorsal, fr pern, cu capul ntr-


o parte, pentru a se evita necarea cu vrsturi i a greurilor. De
asemenea, asistenta va administra medicaia prescris postoperator i,
de cte ori este necesar, medicaie calmant prescris de medic.
Asistenta medical va supraveghea bolnava, pe zile, pn la externare.
Imediat postoperator, asistenta va urmri : aspectul general (facies,
tegumente), temperatura, semnele vitale (respiraie, puls, TA), reluarea
tranzitului intestinal, diureza, aspectul pansamentelor pe plag,
combaterea durerilor, rehidratarea i reechilibrarea hidroelectrolitic,
alimentaia.
n prima zi postoperator se urmrete pulsul, TA, debitul prin tubul de
dren, plaga i se raporteaz medicului orice modificare n starea
pacientei. Ca tratament, dac este necesar, se administreaz cardio-
tonice, transfuzii de snge izo-grup, izo-Rh, sruri clorate i glucozate.
Se continu oxigenoterapia cu intermiten i se combate durerea
administrnd analgezice. Alimentarea se face prin regim hidric cu ceai
amar n cantiti moderate i ffacionate, dac s-a reluat tranzitul
intestinal.
n a doua zi, asistenta hidrateaz pacienta per os i va ncepe
mobilizarea ei, pentru a produce o stimulare a circulaiei de ntoarcere
la nivelul membrelor inferioare. Se vor face micri pasive la nceput i
apoi active ale membrelor inferioare.
n a treia zi alimentaia se mbogete treptat, trecndu-se la sup
strecurat, dup primul scaun se introduce pine prjit, brnz de vaci,
iaurt. Daca mai este nevoie, se vor combate durerile. Se scoate tubul de
dren, dac nu este productiv.
n a patra zi, daca tranzitul intestinal s-a reluat spontan, la indicaia
medicului, se administreaz o fiol de Miostin, urmat la 30 minute de
clism evacuatorie. Se completeaz alimentaia cu came slab i
piureuri de zarzavat. Se urmrete plaga operatorie i se face
mobilizarea mai intens, se permite deplasarea prin salon.
n a cincea zi, asistenta ajut pacienta s se plimbe dar s nu oboseasc,
va ajuta medicul s scoat o parte din fire.
n a asea zi se trece la o alimentaie complet, variat, vitaminizant.
In a aptea zi asistenta va ajuta medicul la scoaterea restului firelor.
Externarea dup operaie se face dup scoaterea firelor, dac nu
intervin complicaii.

Supravegherea bolnavelor cu fibrom uterin
Are n vedere cazurile asimptomatice, inute sub observaie i tratarea
complicaiilor, sechelelor postchirurgicale.

Dispensarizarea femeilor cu fibrom uterin asimptomatic :
necesit supravegherea continu a evoluiei lor, pentru aprecierea
ritmului de cretere a fibromului;


sunt necesare examene efectuate la 3 luni n primul an, apoi la 6 luni i
la un an n cazurile staionare;
evitarea strii de congestie pelvian prin prescrierea unor msuri de
igien;
evitarea exerciiilor violente i a situaiilor de erotism sexual;
respectarea repausului n perioadele menstruale.
Dispensarizarea necesit o bun cooperare din partea femeilor i de
aceea este nevoie de o pregtire psihologic i educaional
corespunztoare. n aceast pregtire trebuie insistat pe caracterul
benign al tumorii, care are o evoluie lent cu risc neglijabil de
cancerizare i pentru care menopauza reprezint o form natural a
vindecrii.


Supravegherea cazurilor tratate hormonal:
iniierea tratamentului se face dup un prealabil bilan lipidic i
glucidic, clinic i general;
supravegherea tratamentului se face prin controale repetate la 3 luni,
cnd se evalueaz eficiena tratamentului, greutatea bolnavei, TA,
glicemia;
tratamentul se ntrerupe cnd persist sau se accentueaz durerile,
tumora crete i se ramolete;
dup ntreruperea tratamentului, tumora revine la dimensiunile iniiale
n cteva luni.


Recuperarea bolnavei tratate chirurgical:
recuperarea primar - vizeaz refacerea strii generale, corectarea
anemiei i a unor incidente survenite n procesul de vindecare, precum
i o reintegrare familial i socio-profesional;
recuperarea secundar - n sindromul dureros pelvin, tratamentul
durerilor pelviene este ndelungat, impune supraveghere medical, este
costisitor i nu ntotdeauna cu eficien deplin.

















METODE I MIJLOACE DE LUCRU

In ngrijirea pacientelor, asistenta medical are sarcina s le
supravegheze pentru a culege toate datele privind starea general i evoluia
bolii acestora, comunicnd medicului toate observaiile.
Pentru ntocmirea planului de ngrijire, am folosit ca surs de informare
pacientele, echipa de ngrijire, familiile i foile de observaie ale pacientelor.
Metode de lucru : comunicarea prin conversaii, pentru culegerea
datelor necesare cunoaterii problemelor pacientelor, a strii lor generale, a
posibilitilor i imposibilitilor satisfacerii nevoilor lor personale. M-am
folosit de anamnez, de examenul fizic i de datele de laborator, precum i de
diagnosticul medical.
Dup ce am avut toate datele necesare, le-am analizat i am reuit s
stabilesc problemele de sntate ale pacientelor, att sub aspect fizic, ct i
psihic. Aceasta mi-a permis elaborarea unui plan de ngrijire care a ajutat
pacientele s se adapteze schimbrilor ce au intervenit n starea lor.
Mijloace de lucru : am recoltat probele biologice ale pacientelor pentru
analizele de laborator, am nsoit pacientele la examinrile paraclinice i le-
am administrat medicaia indicat de medic. In paralel, le-am pregtit psihic
pentru operaie i le-am susinut din punct de vedere moral pe tot parcursul
internrii.
Toate aceste metode i mijloace de lucru se reflect n capitolul
urmtor, n care am prezentat studiul celor 3 cazuri.













,





CAPITOLUL IV
PREZENTARE PLANURI DE INGRIJIRE



CAZUL I
CULEGEREA DATELOR:
Pacienta, N.M., 42 de ani, greutate 60 kg, inaltime 1,65m, nationalitate
romana, casatorita, are 4 copii, casnica.
MOTIVELE INTERNARII:
Metroragie,menoragie, tegumente palide, anemie secundara,
polakiurie,edeme ale membrelor inferioare.
ISTORICUL BOLII:
Pacienta prezinta pierderi de sange pe cale vaginala de circa 3 luni.
INFORMATII MEDICALE:
Pacienta nu prezinta alergie la medicamente, alimente. Nu a urmat nici
un fel de tratament la domiciliu.
EXAMENE DE SPECIALITATE:
Ecografia arata: uter de talie marita, exmen genital: abdomen suplu la
palpare, tact vaginal: col lung, inchis, examenul cu valve: col de
multipara prin care pierde sange cantitate moderata.
DIAGNOSTIC DE INTERNARE:
Uter fibromatos. Metroragii. Anemie secundara.


1.NEVOIA DE A ELIMINA

PROBLEME PACIENTEI:
- alterarea eliminarilor
CAUZA:
- eliminari inadecvate
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
- menoragie, metroragie,polakiurie
OBIECTIVE:
- diminuarea sangerarilor
INTERVENTII AUTONOME:
- monitorizarea functiilor vitale, notarea in foaia de observatie, evaluez
pierderile de sange, pregatesc materiale pentru recoltarea analizelor de
sange(HLG, grup sanguin, RH, Timpi de coagulare), asigur tampoane.
INTERVENTII DELEGATE:
- montarea branulei (abord venos), recoltarea analizelor de sange,
adimistrarea tratamentului prescris de medic.




EVALUARE:
-hemoragii abundente.


2. NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

PROBLEMA PACIENTEI:
-risc de complicatii
CAUZA:
-eliminari inadecvate
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
-Anemie, oboseala fizica si psihica, bradicardie
OBIECTIVE:
-prevenirea si combaterea complicatiilor
INTERVENTII AUTONOME:
-pregatirea pacientei fizic si psihic pentru chiuretaj biopsic si
interventie chirurgicala, pregatirea materialelor pentru spalatura
vaginala in dimineata interventiei chirurgicale(cu solutie antiseptica) si
sondajul vezical, pregatirea materialelor pentru testarea la antibiotic.
INTERVENTII DELEGATE:
-efectuarea spalaturii vaginale, testarea la antibiotic, adimistrarea de
antibiotice.
EVALUARE:
-stare generala alterata.


3. NEVIOA DE A AVEA O BUNA CIRCULATIE

PROBLEMA PACIENTEI:
-alterarea circulatiei
CAUZA:
-circulatie inadecvata
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
-edeme ale mambrelor inferioare, bradicardie
OBIECTIVE:
-pacienta sa prezinte functii vitale in limite normale
INTERVENTII AUTONOME:
-monitorizarea functiilor vitale si notarea in foaia de observatie,
supravegherea faciesului pacientei, asigurarea repausului la pat
INTERVENTII DELEGATE:
-continuarea tratamentului si a hidratarii.





EVALUARE:
-functii vitale modificate, valori scazute.


4.NEVOIA DE A-SI PASTRA TEGUMENTELE SI MUCOASELE
INTEGRE

PROBLEMA PACIENTEI:
-alterarea mucoasei si a tegumentelor
CAUZA:
-sangerari abundente, polakiurie
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
-mucoase si tegumente umede si iritate
OBIECTIVE:
-pacienta sa prezinte tegumente si mucoase integre
INTERVENTII AUTONOME:
-asigurarea conditiilor pentru efectuarea toaletei, asigurarea de tampoane
sterile pentru absorbtia secretiilor, pregatirea materialelor pentru
spalatura vaginala
INTERVENTII DELEGATE:
-efectuarea spalaturii vaginale
EVALUARE:
-dupa efectuarea toaletei, tegumentele sunt curate, uscate.


5. NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA

PROBLEMA PACIENTEI:
-alterarea mersului si a posturii
CAUZA:
-durere colicativa
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
-pozitie antalgica
OBIECTIVE:
-combaterea durerilor
INTERVENTII AUTONOME:
-asigurarea repausului la pat, ajutam pacienta sa saseasca o pozitie care ii
diminueaza durerea
INTERVENTII DELEGATE:
-continuarea tratamentului, administrarea de antialgice
EVALUARE:
-dureri persistente, se diminueaza dupa administrarea de antialgice.




6.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI


PROBLEMA PACIENTEI:
-alterarea somnului si a odihnei
CAUZA:
-durere, polakiurie, metroragii
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
-neliniste, agitatie, disconfort
OBIECTIVE:
-pacienta sa prezinte somn adecvat calitativ si cantitativ
INTERVENTII AUTONOME:
-linistirea pacientei, asiguram liniste in salon, asiguram lenjerie de pat si
corp curate, aerisim salonul
INTERVENTII DELEGATE:
-administram sedative usoare, continuarea tratamentului
EVALUARE:
-somn intrerupt, perturbat




CAZUL II
CULEGEREA DE DATE:
Pacienta G.E., 49 ani, greutate 65g, inaltime 1,60m, nationalitate romana,
casatorita, 3 copii, somera.
MOTIVELE INTERNARII:
Boala debuteaza insidios in urma cu aproximativ 3 ani, cu tulburari de
flux menstrual si durere in hipogastru care radiaza in regiunea ano-
rectala. Prezinta menoragii si metroragii. Nu face tratament ambulatoriu.
Episodul acut debuteaza in urma cu aproximativ 2 ore cu pierderi
importante de sange pe cale vaginala, motiv pentru care se interneaza
pentru tratament corespunzator.
EXAMENE DE SPECIALITATE:
La examenul cu valve se constata un col curat, inchis, sangerarea redusa,
la tuseul vaginal, se palpeaza un col dur, inchis, uter transformat intr-o
tumora cu numerosi noduli fibromatosi diseminati. Operatia efectuata:
miomectomie.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE:
Polofibromatoza uterina voluminoasa sangeranda.







1.NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

PROBLEMA PACIENTEI:
-alterarea circulatie si a respiratiei
CAUZA:
-circulatie si respiratie inadecvata
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
-tegumente reci, palide, tahicardie
OBIECTIVE:
-pacienta sa nu mai piarda sange datorita plagii operatorii si sa prezinte
circulatie si respiratie in limite normale
INTERVENTII AUTONOME:
-se masoara functiile vitale si se noteaza in foaia de observatie,se verifica
tampoanele vaginale, se pregatesc materiale pentru recoltarea analizelor
de sange, se observa faciesul, tegumentele pacientei.
INTERVENTII DELEGATE:
-se recolteaza analize de sange si se administreaza tratamentul prescris de
medic.
EVALUARE:
-stare generala alterata.


2.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

PROBLEMA PACIENTEI
-risc de complicatii
CAUZA:
-durere, plaga operatorie
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
-durere la nivelul plagii, teama
OBIECTIVE:
-ameliorarea durerilor, combaterea complicatiilor
INTERVENTII AUTONOME:
-pregatirea materialelor pentru efectuarea tratamentului, monitorizarea
functiilor vitale
INTERVENTII DELEGATE:
-administrarea tratamentului prescris de medic(antialgice)
EVALUARE:
-dupa administrarea tratamentului durerile au scazut in intensitate






3.NEVOIA DE A PASTRA TEMPERATURA CORPULUI IN LIMITE
NORMALE

PROBLEMA PACIENTEI:
-subfebrilitate 37,8C
CAUZA:
-durere, neliniste, agitatie
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
-piele rosie si fierbinte, transpiratii
OBIECTIVE:
-pacienta sa mentina temperatura corpului in limite normale
INTERVENTII AUTONOME:
-aerisim salonul, asiguram lenjerie de corp lejera, pregatim materiale
pentru efectuarea tratamentului
INTERVENTII DELEGATE:
-administram antitermice si antibiotice prescrise de medic
EVALUARE:
-dupa efectuarea tratamentului constatam scaderea febrei



4.NEVOIA DE A ELIMINA

PROBLEMA PACIENTEI:
-alterarea eliminarilor
CAUZA:
-durere, plaga operatorie, teama
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
-durere in a se mobiliza pentru satisfacerea nevoii dependente
OBIECTIVE:
-pacienta sa aiba o stare de bine, sa fie echilibrata psihic si sa-si satisfaca
nevoia fundamentala
INTERVENTII AUTONOME:
-servim pacienta la pat cu bazinet, ajutam pacienta sa isi satisfaca nevoia,se
respecta intimitatea pacientei, urmarim diureza si frecventa mictiunilor
INTERVENTII DELEGATE:
-administram tratamentul prescris de medic
EVALUARE:
-pacienta nu mai prezinta stare de disconfort, diureza 1500ml/24h







5.NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA

PROBLEMA PACIENTEI:
-alterarea miscarii si a posturii
CAUZA:
-plaga operatorie
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
-limitarea miscarii
OBIECTIVE:
-mobilizarea pacientei pentru a prevenii complicatiile
INTERVENTII AUTONOME:
-ajutam pacienta sa se poata misca si o incurajam sa se intoarca singura de
pe o parte pe alta
INTERVENTII DELEGATE:
-administram tratamentul prescris de medic
EVALUARE:
-la sfarsitul zilei pacienta se poate intoarce de pe o parte pe alta.


6.NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

PROBLEMA PACIENTEI:
-alterarea nutritiei si hidratarii
CAUZA:
-interventia chirurgicala
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
-buze uscate, gura uscata
OBIECTIVE:
-pacienta sa fie echilibrata hidroelectrolitic si nutritional
INTERVENTII AUTONOME:
-pregatim materiale pentru montarea perfuziei, administram cate 1-2 linguri
de apa sau ceai
INTERVENTII DELEGATE:
-montam perfuzii cu glucoza10%, ser fiziologic, etamsilat, fitomenadion
EVALUARE:
-dupa 2 ore pacienta este echilibrata hidroelectrolitic


7.NEVOIA DE A DORMI SI A SE ODIHNI

PROBLEMA PACIENTEI:
-alterarea somnului
CAUZA:
-durere la nivelul plagii


MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
-somn agitat, intrerupt
OBIECTIVE:
-pacienta sa prezinte un somn calitativ si cantitativ
INTERVENTII AUTONOME:
-asiguram liniste in salon, aerisim salonul, linistim pacienta
INTERVENTII DELEGATE:
-administram sedative usoare
EVALUARE:
-la trezire pacienta se simte odihnita.



CAZUL III
CULEGEREA DE DATE:
Pacienta C.V., 47 de ani, greutate 67 kg, 1,65m, nationalitate romana, are
un copil, activitate profesionala muncitoare la CATEX S.A.
MOTIVELE INTERNARII:
Menoragie si metroragie, dureri abdominale, disurie, motiv pentru care se
prezinta la camera de garda si este internata la sectia ginecologie.
ISTORICUL BOLII:
Boala debuteaza aproape brusc in urma cu cateva zile cu tulburari de flux
menstrual.
EXAMENE DE SPECIALITATE:
La examenul cu valve col uterin curat, inchis, sangerare moderata, tuseul
vaginal: col dur, inchis, uter polifibromatos, mobilitate redusa, marit de
volum.
Operatia efectuata: histerectomie istmica cu anexectomie bilaterala.
DIAGNOSTIC LA INTERNARE:
Polifibromatoza cu generescenta chistica.


1.NEVOIA DE A EVITA PERICOLELE

PROBLEMA PACIENTEI:
-risc de complicatii
CAUZA:
-plaga operatorie
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
-facies palid, durere la nivelul plagilor operatorii, teama
OBIECTIVE:
-prevenirea si combaterea complicatiilor, ameliorarea durerilor
INTERVENTII AUTONOME:
-monitorizarea functiilor vitale si notarea in foaia de observatie,


pregatirea materialelor pentru administrarea tratamentului
INTERVENTII DELEGATE:
-administrarea de analgezice la indicatia medicului
EVALUARE:
-dupa administrarea analgezicului durerile au mai scazut in intensitate

2.NEVOIA DE A RESPIRA SI A AVEA O BUNA CIRCULATIE

PROBLEMA PACIENTEI:
-alterarea respiratiei si a circulatiei
CAUZA:
-respiratie si circulatie inadecvata
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
-tegumente reci, palide, tahicardie
OBECTIVE:
-pacienta sa prezinte respiratie si circulatie in limite normale
INTERVENTII AUTONOME:
-masurarea functiilor vitale si notarea in foaia de observatie, pregatirea
materialelor pentru recoltarea analizelor de sange, se observa faciesul si
tegumentele.
INTERVENTII DELEGATE:
-recoltarea analizelor de sange, efectuarea tratamentului prescris de
medic
EVALUARE:
-stare generala alterata

3.NEVOIA DE A SE MISCA SI A AVEA O BUNA POSTURA

PROBLEMA PACIENTEI:
-alterarea mersului si a miscarii
CAUZA:
-plaga operatorie
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
- scaderea amplitudinii miscarilor
OBIECTIVE:
-mobilizarea precoce a pacientei pentru prevenirea escarelor si
complicatiilor pulmonare vasculare
INTERVENTII AUTONOME:
-asistenta va mentine pacienta in decubit dorsal in primele ore dupa
interventie, apoi semisezand, incurajeaza pacienta sa faca miscari ale
mainilor si picioarelor.
INTERVENTII DELEGATE:
-continuarea tratamentului



EVALUARE:
-pacienta coopereaza cu echipa medicala

4. NEVOIA DE A-SI PASTRA TEGUMENTELE SI MUCOASELE
INTEGRE

PROBLEMA PACIENTEI:
-alterarea tegumentelor si a mucoaselor
CAUZA:
-plaga operatorie
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
-transpiratie, pansament patat de secretii din plaga, tampon vaginal
imbibat cu sange
OBIECTIVE:
-pacienta sa prezinte tegumente si mucoase integre
INTERVENTII AUTONOME:
-verificarea lenjeriei de pat si corp, spalarea corpului pe regiuni,
ingrijirea plagii operatorii si schimbarea pansamentului, schimbarea
tamponului vaginal la nevoie
INTERVENTII DELEGATE:
-continuarea tratamentului
EVALUARE:
-ameliorarea disconfortului, tegumente si mucoase integre

5.NEVOIA DE A BEA SI A MANCA

PROBLEMA PACIENTEI:
-alterarea nutritiei si hidratarii
CAUZA:
-interventie chirurgicala
MANIFESTARI DE DEPENDENTA:
-buze si gura uscate
OBIECTIVE:
-pacienta sa fie echilibrata hidroelectrolitic si nutritional
INTERVENTII AUTONOME:
-pacienta este hidratata pe cale bucala cu 1-2 linguri de apa daca nu
prezinta varsaturi, se pregatesc materiale pentru hidratarea parenterala
INTERVENTII DELEGATE:
-pacienta este hidratata parenteral cu solutii perfuzabile(glucoza 10%, ser
fiziologic 9%)
EVALUARE:
-dupa cateva ore pacienta prezinta o stare generala ameliorata.




ANEXA
SPALATURA VAGINALA


Definitie:
Prin spalatura vaginale se intelege introducerea unui curent de lichid (
apa sau solutie medicamentoasa), in vagin, care dupa ce spala peretii
vaginali, se evacueaza pe langa canula.
Scop terapeutic:
- indepartarea continutului vaginal, dezlipirea exudatelor
patologice de pe mucoasa;
- dezinfectia locala inaintea interventiilor chiruricale;
- calmarea durerilor;
- reducerea proceselor inflamatoare.


Pregatiri:
a. materiale:
- de protectie: paravan, prosoape, traversa, musama.
- Sterile: canula vaginale, irrigator, vata;
- Nesterile : stativ pentru irrigator, bazinet
- Medicamente: 2litri solutie medicamentoasa ( apa oxigenata,
solutie coloramina, permangat de potasiu,
oxicianura de mercur, solutie sublimate 1%).
b. pacienta :
- se anunta si se explica necesitatea efecturarii examenului;
- se izoleaza patul cu paravan si se protejeaza cu musama si aleza.
- Se aseaza pacienta in pozitie ginecologica;
- Se introduce bazinetul sub bazinul pacientei;
- Se spala organele genitale su apa si sapun;
- Se acopera regiunea vulvei cu un strat subtire de vaselina.
Executie :
- incepe cu spalarea si dezinfectarea mainilor;
- se adapteaza canula la tubul irigatorului, se elimina aerul;
- se aseaza irigatorul la 50-75 cm inaltime fata de simfiza
pubiana;
- se verifica temperatura solutiei;
- se repereaza orificiul de intrare in vagin si se introduce canula
odata cu curentul de lichid pana in fundul de sac posterior al
vaginului;
- se retrage canula inainte ca irigatorul sa se goleasca;
- se usuca regiunea genitala cu vata si prosoape;
- se indeparteaza materialele folosite;


- se ajuta sa se imbrace;
- se aseaza comod in pat;
- se aeriseste salonul;




CONCLUZII



In urma elaborrii lucrrii de fa, reiese c fibromul uterin este
o boal ce pune probleme majore organismului uman, de aceea, n
activitatea noastr, noi, asistentele medicale, trebuie s dm dovad de
o conduit corect n ngrijirea i educaia bolnavelor.
Astfel, responsabilitile eseniale ale asistentei medicale sunt de a
promova pstrarea sntii i nlturarea suferinei.
Respectul de via, de demnitatea uman i fa de drepturile omului,
fac parte din ngrijirea medical, iar aceasta nu trebuie s fie influenat
de considerente privind naionalitatea, religia, culoarea, vrsta, sexul,
opiniile politice sau statutul social.
Asistenta medical acord ngrijiri pentru sntatea individului,
familiei i colectivitii, coordonndu-i activitatea mpreun cu alte
persoane ce muncesc n alte discipline din domeniul sntii.
Asistenta medical are rolul de a observa modificrile survenite
pacientului, modificri care trebuie raportate medicului, notarea zilnic
n foaia de observaie a parametrilor fiziologici, recoltarea de produse
biologice i patologice, aplicarea msurilor de tratament igieno -
dietetic.
Asistentei medicale i revine datoria de a asigura condiii favorabile,
aerisirea zilnic a salonului, schimbarea lenjeriei de pat i de corp, de
cte ori este necesar, ntocmirea unui plan de ngrijire, administrarea
tratamentului indicat de medic.
In studierea cazurilor despre fibromul uterin, m-am folosit de noiunile
teoretice de specialitate, a planurilor de nursing.