MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

SCOALA POSTLICEALA SANITARASF. VASILE CEL MARE

PLOIESTI

PROIECT DE CERTIFICARE A
CALIFICARII PROFESIONALE
DOMENIUL :SANATATE SI ASISTENTA PEDAGOGICA
CALIFICARE PROFESIONALA : ASISTENT MEDICAL GENERALIST

INDRUMATOR :
AS.POPESCU ELENA
ABSOLVENT:
IAMANDACHE CORNELIA

2013

INGRIJIRI ACORDATE PACIENTELOR CU CHIST OVARIAN

CUPRINS
ARGUMENT
CAPITOLUL I- NOTIUNI DESPRE CHISTUL OVARIAN
CAPITOLUL II- PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE
INVESTIGATII SI INTERVENTIILE AUTONOME SI DELEGATE
II.1 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATII
II.2 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTIILE AUTONOME
SI DELEGATE
CAPITOLUL III- DESCRIEREA TEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE
CAPITOLUL IV- PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI CU CHIST OVARIAN
BIBLIOGRAFIE
ANEXE

ARGUMENT
Omul este o trestie, cea mai slab din natur, dar este o trestie gnditoare. Nu e
nevoie ca ntregul univers s se narmeze ca s-l striveasc. Un abur, un strop de ap
ajunge ca s-l ucid.
Blaise Pascal

Fiecare om este un mic univers. Cnd armonia universului se tulbur, omul sufer i
uneori acest echilibru rmne definitiv perturbat. Omul, n raport cu universul, este totui
att de puternic prin raiunea sa.
Pentru omul bolnav asistenta medical trebuie s fie ajutorul i suportul permanent, s-l
nconjoare i s-l ocroteasc cu toat atenia, rbdarea i dragostea de care este capabil.
Cuvintele rmn dar nu vor fi niciodat de ajuns ca prin ele s mulumesc celei ce mi-a
druit dragostea pentru oameni i puterea de a-i sprijini pe acetia.
Chisturile ovariene sunt foarte frecvente si pot fi intalnite la femeile de toate varstele.
Majoritatea femeilor vor avea un chist ovarian la un moment dat in perioada de
reproducere. Dei sunt mai puin frecvente la femeile aflate in menopauza acestea pot
reprezenta o problema de sanatate mai importanta

CAPITOLUL I- NOTIUNI DESPRE CHISTUL OVARIAN

Chistul este o tumoare benigna ovariana.

DEFINITIA CHISTULUI
Chistul de ovar este o entitate anatomo-clinica caracterizata prin tumori cu aspect clinic
predominant, unice sau multiple; uni sau bilaterale, simple sau cu vegetatie, cu continut
seros sau mucos.
Au cea mai mare proportie dintre toate tumorile abdominale depiatate prin tuseu vaginal
sau ECO.
Un chist ovarian este orice colecie de lichid situata la nivelul ovarului (organ genital
feminin situat in pelvis responsabil cu producerea de hormoni sexuali feminini si cu
reproducerea umana). Ovocitele n mod normal se formeaza n mici spaii pline cu lichid
la nivelul ovarelor numite foliculi. Orice folicul ovarian mai mare de 2 centimetri poate fi
numit chist ovarian. Ele pot varia foarte mult in dimensiune (uneori pot fi de
dimensiuni foarte mari) si n etiologie.
Cele mai multe chisturi ovariene sunt de natura benigna (necanceroase).
Particularitati:
- se deplaseaza odata cu uterul, il impinge la o parte dar nu face corp cu el;
- are forma ovoida, sferica sau rotunda.

Clasificare
Cele mai frecvente tipuri sunt:
chistul functional (sau simplu) , care este legat de ciclul menstrual si dispare de
cele mai multe ori spontan fara tratament.
chistul endometriozic ( sau endometriom ) care este determinat de endometrioza
chistul dermoid (sau teratom), care poate contine componente solide cum ar fi pr
sau dinti;
In functie de structura chistului:
1- chist mucoid
2- chist dermoid
3- chist seros
1. Chist mucoid
Reprezinta cea mai frecventa tumoare a ovarului.
Anatomo-patologic este un epitelion cu evolutie clinica de obicei benigna.
- este frecvent unilaterala; de obicei nu modifica ciclul mennstrual;
- ca volum, variaza de la marimea unei nucu pana la cea de cap de adult;
- in raport cu ligamentele largi, poate sa evolueze spre peritoneul liber sau spre grosimea
ligamentului larg.
Simptomatologie:

- daca tumoarea are o localizare strict pelviana, cu tendinta de inclavare in bazin, este
insotita de senzatia de compresiune si durere;
- se poate produce compresiune si asupra vaselor iliace, caz in care apare edemul
membrelor inferioare, tulburari cardiace, varice si tendinta spre boala tromboembolitica.
Semne obiective:
1. tumoarea ritunda este mobila, se deplaseaza cu uterul si consistenta este retinenta;
2. chisturile voluminoase, care ocupa cavitatea abdominala, determina deformarea
abdomenului, acesta capatand aspect de obuz; pe abdomen apar vergeturi si circulatie
colaterala;
3. tuseu vaginal; se poate face o separare intre uter si tumoare;
4. consistenta chistului: contine un lichid transparent, vascos, brun sau negricios,
hemoragic.
2. Chist dermoid
Particularitati:
- incidenta mai scazuta decat cel mucoid;
- se intalneste la femei tinere, intre 20-35 ani;
- este localizat frecvent spre dreapta;
- volumul variaza intre marimea unei portocale si cea a unui cap de fat;
- este de obicei o tumoare benigna, unilaterala;
- in raport cu uterul, este plasat in cavitatea acestuia
- nu modifica ciclul menstrual.
Chistul functional-ovarian:
Formatiune pseudo-tumorala, ce se formeaza prin evolutia anormala a unor foliculi sau
corpi galbeni, care sufera o transformare chistica pentru a regresa apoi spontan pe
parcursul a catorva saptamani sau luni, adesea fara complicatii.
Tipuri:
1. Chisturi foliculare;
2. Chisturi de corpi galbeni.
Semne clinice:
- tulburari menstruale si tensiune mamara.

Aspect clinic:
- chistul folicular are 5-6 cm diametru, cu pereti subtiri si aspect serocitrin;
- chistul de corpi galbeni are 3-5 cm diametru;
- lichid intrachistic rosu-brun sau ciocolatiu-brun.
Tratament obiectiv:
- medical hormonal cu efect frenator hipofizar;
- interventie chirurgicala se face doar in caz de complicatii.
Histologie:
- este o tumoare alba neteda;
- in interiorul sau gasim substanta grasa de aspect galbui, peri, dinti, cartilaje, oase,
unghii; uneori se pot gasi fragmente de embrioane;
- este un teratom adult benign, incat prin extirpare nu recidiveaza.
Simptomatologie:
- in functie de marimea ei;
- in general nu difera de cea a chistului mucoid.
3. Chistul seros:
- este o tumoare care se dezvolta in 60 % din cazuri bilateral;
- are evolutie lenta;
- dimensiunile ajung la cele ale unui cap de fat, in mod exceptional la dimensiunile unui
cap de adult;
- freecvent se dezvolta intraligamentar.
Histologie:
- are un perete subtire fibro-conjunctiv, strabatut de vase sangvine si limfatice;
- prin transparenta chistului se observa prezenta unui lichid clar seros; poate avea si o
coloratie bruna cand este amestecat cu sange.

EVALUAREA UNOR SEMNE, SIMPTOME, PROBLEME ALE PACIENTELOR CU

CHIST DE OVAR
Chisturile ovariene sunt de cele mai multe ori asimptomatice si sunt descoperite
accidental la un control ginecologic de rutina sau la o ecografie pelvina. Uneori pot exista
anumite simptome cum ar fi: dureri pelvine, discomfort abdominal, dureri in timpul
contactului sexual.
1. Semne, simptome
Tulburari ale ciclului menstrual:
- amenoreea lipsa fluxului menstrual;
- hipomenoreea scaderea cantitatii de sange;
- dismenoreea durere pelviana si lombara, in perioada menstruatiei
- mai rar poate apare menometroragie.
Amenoreea poate fi:
- primara;
- secundara: - fiziologica;
- patologica.
Amenoreea secundara de origine uterina apare in caz de chist ovarian.
Durerea, determinata de:
- marimea chistului;
- structura chistului;
- localizarea chistului.
Durerea se manifesta de obicei ca:
- jena;
- compresiune;
- tensiune in abdomenul inferior.
Este insotita de greturi si varsaturi in caz de torsiune de chist.
Manifestari urinare:
- disurie;
- poliurie.
Manifestari digestive:
- constipatie;

- edem al membrelor inferioare prin compresiunea vaselor iliace.

Manifestari vasculare:
- varice ale membrelor inferioare.
Deformarea abdomenului:
- vergeturi abdominale, cand varicea este mare
2. Probleme:
-

Alterarea confortului fizic;

Anxietate;

Posibila alterare a imaginii de sine;

Alterarea integritatii tegumentelor;

Risc de alterare a eliminarilor urinare si intestinale;

Risc de complicatie postoperator;

Risc de tulburari respiratorii.

Diagnostic nursing:
1. Alterarea confortului fizic cauzata de durere, manifestata prin vaiet, geamat;
2. Anxietate, datorita necunoasterii prognosticului, unor investigatii, interventii
chirurgicale, manifestata prin: - neliniste;
- apatie.
3. Risc de alterare a imaginii de sine, datorita operatiilor mutilante-anexectomie;
4. Risc de alterare a eliminarilor urinare, manifestata prin disurie si a eliminarilor
intestinale, manifestata prin disurie si a eliminarilor intestinale manifestat prin
constipatie.
CAUZE:
- stimularea excesiva cu hormoni hipofizocri
- inflamatii
-tulburari vasculare

EVOLUTIE, COMPLICATII, PROGNOSTIC

1. Evolutia:
- este progresiva, uneori lenta si mult timp muta clinic;
- este proprie tuturor tumorilor ovariene, regresia este apanajul doar al chisturilor
functionale.
2. Complicatii:
Sunt de regula grave si necesita rezolvare chirurgicala de urgenta:
a) Torsiunea:
- poate fi completa (de peste 3600) soldata cu sistarea circulatiei arteriale prin pediculul
tumorii;
- sau poate fi incompleta.
Tabloul clinic:
- durere vie, chiar violenta, putand sa se complice, chiar cu stare de soc;
- varsaturi, balonament, uneori oprirea tranzitului intestinal;
- lipseste contractura peretelui abdominal;
- la tuseu vaginal, tumoarea este in tensiune, dureroasa.
b) Ruptura:
- este consecinta torsiunii sau hemoragiei interchistice;
- este insotita de durere vie, tahicardie, lipotimii, greturi;
- sunt posibile stare de soc si exitusul pacientei;
- daca s-a rupt un chist seros, in zilele urmatoare lichidul se va resorbi, iar
simptomatologia se amelioreaza;
- ruperea unui chist mucos duce la constituirea peritonitei gelatinoase = forma de
peritonita cronica, ce duce uneori la ocluzia intestinala;
- ruperea unui chist dermoid, poate antrena peritonita difuza;
- la examenul local se constata disparitia tumorii;
- ecografia va pune in evidenta epansamentul peritoneal.
c) Hemoragia intrachistica:
- poate sa survina in urma tensiunii, a unui traumatism sau a punctionarii formatiunii;
- se manifesta prin durere brutala, uneori se instaleaza stare de soc;

- la examenul medical, tumoarea este in tensiune dureroasa.

d) Malignizarea tumorilor benigne ovariene este discutabila:
- se accepta ca ar putea sa se malignizeze 1-3 % din teratoamele benigne.
TRATAMENT
Tratamentul chisturilor ovariene depinde foarte mult de varsta pacientei, tipul de chist,
dimensiunile acestuia precum si de simptome. Pentru chisturile simple de dimensiuni
reduse la femeile tinere se poate adopta o atitudine de expectativa cu reevaluare
ecografica ulterioara la un anumit interval de timp ( 1 luna).
Interventia chirurgicala poate fi necesar pentru a elimina chisturi mari, chisturi
dermoide ( care se opereaza intodeauna indiferent de dimensiuni) sau pentru a ne asigura
ca nu este prezenta o forma de cancer ovarian.
Pot fi facute teste de sange alaturi de ecografie transvaginala sau abdominala pentru a
determina dac tratamentul chirurgical este necesar.
Tratamentul chirurgical se poate face:
-

laparoscopic ( minim invaziv) sau

clasic printr-o incizie longitudinala sau transversala la nivelul abdomenului

inferior.

Tratamentul laparoscopic:(tratament minim invaziv).

In tratamentul chirurgical al chistelor ovariene cu caracter benign se foloseste abordul
laparoscopic ( 3 mici incizii la nivelul abdomenului sub 1 cm) si consta in indepartarea
chistului cu prezervarea ovarului si a fertilitatii chistectomie.Dupa scoaterea chistului
acesta este trimis pentru analiza microscopica pentru a stabili natura benigna sau maligna
a acestuia si in functie de acest rezultat se stabileste daca este nevoie de o interventie
chirurgicala mai extinsa.

Avantajele laparoscopiei:
recuperare postoperatorie rapida: beneficiul major al laparoscopiei este ca
pacientul se poate externa in aceeasi zi dupa operatie si recuperarea completa se
face intr-o saptamana cand pacientul se poate intoarce la serviciu;
dureri dupa operatie mult reduse: fata de abordul clasic; pacientul se poate
mobiliza in aceeasi zi postoperator cu dureri minime;
avantajele estetice: cicatricile postoperatorii sunt mici (de ordinul milimetrilor) cu
rezultate estetice foarte bune;
Tratamentul chirurgical clasic al chisturilor ovariene:
Atunci cand se suspicioneaza existenta unui cancer ovarian si ar fi nevoie de tratament
chirurgical oncologic este indicat abordul clasic ( incizie abdominala ) care permite
extinderea interventiei chirurgiale.
Tratament medicamentos pre si post operator cu:antibiotice, antiinflamatorii, calmante
ale durerii-terapie hormonala, vitaminoterapii, chisturi functionale-tratament
medicamentos cu: antibiotice, anticonceptionale, antiinflamatorii

CAPITOLUL II- PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE

INVESTIGATII SI INTERVENTIILE AUTONOME SI DELEGATE
II.1 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA ACTE DE INVESTIGATII
Diagnosticul se pune pe baza examenului ginecologic sau ecografiei.
Ecografia da posibilitatea stabilirii mai exacte a structurii, dimensiunii si localizarii
chistului dar, cel mai important, poate face diferenta intre un chist benign si unul malign.
Ecografia pelvina este investigatia comuna pentru vizualizarea chisturilor ovariene; daca
medicul nu este convins de natura formatiunii pe care o vede va poate recomanda o
ecografie transvaginala.
Ecografia transvaginala ajuta la stabilirea diagnosticului si tipului de chist pentru ca
medicul poate observa mai bine, marimea chistului, forma si continutul. Daca exista un
chist ovarian functional, care nu produce durere se va urmari evolutia sa printr-un alt
control efectual la 6 - 8 saptamani. Intre timp ar putea disparea, asa cum se intampal cu
majoritatea chisturilor functionale.
In cazul in care exista suspiciunea unei alte afectiuni (cand nu se poate vedea bine chistul,
cand apar pe ambele ovare, la femei aflate la menopauza sau fete ca inca nu au ciclu,
cand chistul este foarte mare sau nu are continut lichid, existenta factorilor de risc pentru
cancer ovarian) sunt necesare si alte analize precum laparoscopia si dozarea CA-12.
Laproscopia permite vizualizarea ovarului cu o camera video si prelevarea de biopsii, in
functie de care se poate extirpa doar chistul sau intreg ovarul; CA - 12 este un marker al
cancerului ovarian si se face femeilor care au risc crescut pentru aceasta boala
(menopauza, cazuri de cancer in familie), insa se foloseste la diagnostic doar in asociatie
cu o metoda imagistica (ecografie, tomografie, RMN).
I. Examenul ginecologic:
1. Pregatirea ginecopatei:
a) Pregatirea psihica se va explica necesitatea, importanta si inofensivitatea tehnicii.
b) Pregatirea fizica:
- nu se vor face spalaturi vaginale cu 24 de ore inainte;
- igiena locala si generala;

- dupa caz, clisma evacuatorie, sondaj vezical;

- pacienta este indrumata sa urineze inaintea examenului;
- se dezbraca partea inferioara a corpului, se aseaza pacienta in pozitie ginecologica pe
masa de ginecologie.
2. Pregatirea instrumentarului si a materialelor;
3. Participarea asistentei la examinare:
- serveste medicul cu instrumente;
- sustine fizic si psihic pacienta.
Se va face si examenul abdomenului, de catre medic, prin:
- inspectie;
- palpare;
- percutie.
Examenul abdomenului confera informatii asupra consistentei, netezimii peretilor.
Tumorile chistice ovariene prezinta unele particularitati palpatorii:
- chisturile sunt de obicei rotunde sau ovoide, cu pereti netezi si consistenta elastica;
- de regula sunt mobile.
Se vor nota si dimensiunile formatiunii.
II. Examenele de laborator:
1. Ale sangelui;
2. Al urinei.
Examenele pot indica:
- anemii;
- dezechilibre hidroelectrolitice.
II.2 PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA INTERVENTIILE
AUTONOME SI DELEGATE
Tratamentul afectiunilor ginecologice este conservator si chirurgical:
- conservator, in afectiunile inflamatorii;
- chirurgical, in cazul tumorilor maligne si benigne.

Principii de tratament in caz de tumori chistice ovariene:

1. Asigurarea conditiilor de mediu, a confortului, a igienei personale:
- internarea pacientei intr-un salon linistit, aerisit, cu otemperatura optima;
- asigurarea lenjeriei de pat si de corp ori de cate ori este nevoie;
- asigura igiena generala si cea locala a pacientei:
- baie generala;
- toaleta regiunii vulvo-perineale cu apa si sapun;
- solutie de permanganat de potasiu.
2. Asigurarea unei alimentatii complete, usor digerabila; asigura un regim hidric, aport
crescut de fructe, zarzavaturi pentru asigurarea tranzitului intestinal.
3. Supravegherea permanenta a pacientei:
- supravegherea functiilor vitale si vegetative se monitorizeaza pulsul, tensiunea
arteriala in cazul pierderilor de sange;
- supravegherea secretiilor vaginale pe 24 h cantitate, aspect, miros;
- supravegherea diurezei se observa prezenta tulburarilor de mictiune, dupa caz
polakiuria;
- se observa comportamentul pacientei:
- daca prezinta dureri se va informa asupra localizarii, intensitatii, modului de aparitie;
- aparitia unor tulburari psihice.
4. Asistenta va recolta sange, urina si secretie vaginala pentru examenele de laborator.
5. Asistenta medicala va administra medicatia prescrisa de catre medic:
- pe cale generala;
- tratament local.
Medicatia se adreseaza:
- afectiunilor propriu-zise;
- medicatie simptomatica.
Tratament simptomatic:
- in caz de constipatie nu se administreaza purgative sau laxative pentru ca maresc
congestia pelviana; se va efectua clisma evacuatorie;

- in caz de dezechilibre hidroelectrolitice in urma pierderilor mari de sange:

- perfuzii cu solutii izotone sau hipertone;
- transfuzie de sange izogrup, izo Rh;
- tratament antiinfectios cu:
- sulfamide, antibiotice;
- vaccinoterapie.
Se respecta doza, ritmul, calea de administrare prescrisa de catre medic.
Antibioticele se pot administra si sub forma de instilatii, perfuzii, endouterine.
Tratament hormonal, hormonii:
- estrogen;
- progesteron si progestative;
- cortizon;
- gonadotropii si androgeni.
I. Tratament local:
a) Spalatura vaginala, introducerea unui curent de lichid in vagin care spala peretii
vaginului si se evacueaza pe langa canula.
1. Scop:
- terapeutic;
- dezinfectie locala in vederea unor interventii;
- reducerea inflamatiilor locale ale vaginului;
- calmarea durerilor.
2. Pregatirea pacientei:
- psihica informarea si explicarea tehnicii;
- fizica pacienta dezbraca partea inferioara a corpului, este asezata in
pozitie ginecologica; introducerea bazinetului.
3. Pregatirea materialelor si a instrumentelor, a solutiilor dezinfectante:
- cloramina 1 %;
- apa oxigenata;
- permanganol de potasiu 1/5 l apa.

4. Ingrijiri ulterioare:
- se usuca cu vata regiunea vulvara;
- se aplica un tampon steril;
- pacienta sta in repaus la pat in pozitie semisezand.
Ovulele:
Introducerea in vagin a unor ovule care pot contine diferite preparate (chimioterapice) cu
rol antiinflamator.
II. Tratament chirurgical:
- pe cale abdominala, fibrom uterin, chisturi de ovar, tumori maligne;
- pe cale joasa (vaginala, perineala), colpografie, perineografie.
Pregatirea preoperatorie incepe odata cu internarea pacientei, printr-o:
- pregatire psihica, astfel:
- se asigura un microclimat corespunzator, camera aerisita, linistita, cu o
temperatura optima;
- se discuta cu pacienta, se castiga increderea acesteia, ii vorbim despre
afectiunea sa, despre operatie si necesitatea ei, se ia legatura cu familia;
- se recomanda sa discute cu o alta pacienta care a avut aceeasi interventie
si se simte mult mai bine;
- pregatirea fizica incepe inca de la internare:
- se supravegheaza zilnic, de 2 ori/zi:
- temperatura corporala;
- tensiunea arteriala;
- pulsul, in repaus si efort;
- respiratia in repaus si efort;
- dupa caz, reechilibrarea hidroelectrolitica si corectarea anemiei
- o atentie deosebita trebuiue acordata pacientelor cu varsta inaintata, diabeticelor si
obezelor la care se inregistreaza intotdeauna tulburarile metabolice importante;
- pacientelor cardiace trebuie sa li se acorde o atentie deosebita, avand in vedere
dificultatea de adaptare la stresul operator.

Se va recolta:
- sange pentru examenele de laborator, VSH, leucograma, ionograma, TS, TC, grupa
sanguina, Rh;
- urina pentru urocultura;
- secretie vaginala pentru examen bacteriologic.
Se va aseptiza vaginul inaintea interventiei chirurgicale, prin spalaturi vaginale cu
Rivanol 1-2 %.
Asanarea leucoreei patologice badijonare, pulverizatii.
Cu 48 de ore inaintea operatiei:
- regim hidric;
- efectuarea unei clisme evacuatorii si in dimineata interventiei.
Din pregatirea preoperatorie face parte si pregatirea preanestezica, efectuata de catre
anestezist. Aceasta cuprinde:
- pregatirea psihica, informarea pacientei;
- pregatirea fizica:
- interzicerea fumatului;
- activitate fizica moderata;
- fizioterapie pulmonara, exercitii de respiratie, tapaj;
- umidificare cu aerosoli hidrici, tusea artificiala;
- se recomanda intreruperea alimentatiei numai cu 6 ore inaintea operatiei;
- igiena locala si generala;
- indepartarea protezelor, a produselor cosmetice de pe buze, unghii care
permit aprecierea cianozei;
- asigurarea unui somn odihnitor inaintea operatiei;
- corectarea tulburarilor functionale, anemiilor;
- reechilibrarea hidroelectrolitica.
- tratamentul preoperator al afectiunilor preexistente:
- diabet;
- astm bronsic;
- insuficienta cardiaca.
Premedicatia:

- se face cu 24 h inainte de operatie;

- se face cu scopul de a usura inductia si mentinerea anesteziei prin:
- sedarea bolnavei;
- scaderea iritabilitatii reflexelor vegetative;
- scaderea secretiilor salivare si a secretiei cailor respiratorii;
- se face testarea organismului la substanta de contrast.
Pregatirea preoperatorie

Pregtirea fizic i psihic a pacientului:

Asistenta medical are obligaia s-l ajute pe bolnav s-i exprime gndurile,

grijile, teama.
~

l ajut s-i insufle ncredere n echipa operatorie.

Asistenta i explic ce se va ntmpla cu el n timpul transportului i n sala de

preanestezie, cum va fi aezat pe masa de operaie, cnd va prsi patul, cnd va primi
vizite.
~

l asigur ca va fi nsoit.

Va rspunde cu amabilitate, profesionalism, siguran i promptitudine

pacientului.

Pregtirea general:

Se observ i se consemneaz aspectul general al pacientului: nlime, greutate,

vrsta aparent i real, aspectul pielii, faciesul, starea psihic;

~

Toate datele privind starea general a pacientului i evoluia bolii se noteaz

permanent n foaia de observaie i n planul de ngrijire pentru a obine un tablou clinic

exact.
~

Culegerea de date privind antecedentele pacientului:

Familiale: dac n familie au fost bolnavi cu neoplasme, diabet, HTA, cardiopatii,

tuberculoz.
~

Chirurgicale: dac a mai suferit intervenii, dac a avut evoluia bun, dac au fost

complicaii.
~

Patologice:

Se vor nota bolile care au influen asupra anesteziei i interveniei;

Dac a avut afeciuni pulmonare,

Dac este fumtor,

Dac a avut afeciuni cardiace,

Dac sufer de epilepsie.

Urmrirea i msurarea funciilor vitale i vegetative,

Examenul clinic pe aparate,

Bilan paraclinic,

Examene de laborator de rutin i examene complete: coagulograma complet

hemoleucogram complet, VSH, ionogram, , probe de disproteinemie, proteinemie,

transaminaze, examen de urin, electrocardiograma, radiografie sau radioscopie
pulmonar.

n ziua precedent:

Repaus, regim alimentar uor digerabil, consum de lichide pentru: meninerea TA,

dezintoxicarea i mrirea diurezei, diminuarea setei postoperatorii i diminuarea acidozei

postoperatorii.

n seara zilei precedente:

Pregtirea pielii se face prin baie general

Pregtirea tubului digestiv prin clism evacuatoare i alimentaie lejer: supe de

legume, buturi dulci sau alcaline.

n ziua interveniei:

Se face clism cu 4 ore naintea interveniei,

Se ndeprteaz bijuteriile,

Se ndeprteaz proteza dentar,

Se badijoneaz cu un antiseptic regiunea ras.

Se mbrac pacientul cu lenjerie curat,

Se pregtesc documentele medicale: foaia de observaie, rezultatele analizelor,

radiografiile, care vor nsoi pacientul.

Transportul:

Pacientului n sala de operaie se face nsoit de asistenta medical care are

obligaia s predea pacientul anestezistului, mpreun cu toat documentaia;

ngrijiri n sala de operaie:

Se instaleaz i se fixeaz pacientul pe masa de operaie,

Monitorizarea funciilor vitale,

Obinerea unui abord venos,

Pregtirea cmpului operator,

Badijonarea cu alcool pentru degresarea i curirea pielii,

Badijonarea cu tinctur de iod se face ncepnd cu linia de incizie, de la centru

ctre periferie i se termin cu zonele periferice.

~

Se ajut la instalarea cmpului steril protector.

Concluzii pregatire preoperatorie

1.

Pregtirea psihic:

ncepe din clipa n care bolnavul este internat n secie.

Asistenta l ajut s se familiarizeze ct mai repede cu secia, personalul, cu

bolnavii din salon, cu medicii.

i va inspira sentiment de ncredere n medic i echipa care-l va opera punndu-l

n contact cu ali bolnavi care au fost operai i sunt n convalescen.

2.

Igiena personal:

Se efectueaz toaleta pe regiuni.

3.

Alimentaia preoperatorie:

Dat funcie de anestezia administrat.

4.

Examene de laborator:

Se recolteaz probe de snge pentru:

Timp de sngerare / coagulare.

Grup sanguin, Rh.

Numrtoarea de trombocite.

Ht, Hb, hemoleucogram.

Se recolteaz urin pentru examenul sumar de urin, toate la indicaie medicului.

5.

Pregtirea preoperatorie local:

Regiunea aleas se spal, se degreseaz cu eter.

Se dezinfecteaz cu tinctur de iod.

Se aeaz cmpuri sterile.

Se efectueaz clism simpl.

ngrijirea bolnavului dup anestezie general:

Bolnavul operat sub anestezie general trebuie supravegheat de medic i asistent

cu foarte mare atenie pn la apariia reflexelor:

De deglutiie i tuse. Faringian. Cornean. Pn la revenirea complet a strii de

contien.

Nu se transport n salon naintea revenirii acestor reflexe.

Supravegherea imediat n salon:

Supravegherea funciilor vitale i a faciesului:
~

nsoit de transpiraii reci i rcirea extremitii indic intrarea bolnavului n stare

de oc.
~

Apariia cianozei, chiar redus, indic insuficien respiratorie sau circulatorie.

Supravegherea comportamentului bolnavului:

~

Se supravegheaz bolnavul deoarece operatul poate s prezinte la trezire o stare

de agitaie i de aceea trebuie supravegheat pentru c i poate smulge pansamentul sau

tubul de dren.
~

Se poate ridica din pat, poate cdea, poate fugi.

n acest caz este imobilizat i sunt indicate paturi speciale specifice serviciilor de

terapie intensiv.
Supravegherea respiraiei:
~

Se supravegheaz respiraia care trebuie s fie ritmic de amplitudine normal.

Dac apare jena respiratorie ea poate trda ncrcarea bronic cu mucoziti fiind

necesar o aspiraie faringian.

~

Cderea limbii este prevenit prin meninerea pipei faringiene Guedel, pn la

trezirea complet a bolnavului.

~

Inundarea cilor respiratorii cu vomismente se previne prin poziia bolnavului,

prin aspiraia secreiilor gastrice.

~

Monitorizarea funciilor vitale puls, tensiune arterial, temperatur.

Supravegherea pansamentului:
~

Pansamentul trebuie s rmn uscat, s nu se mbibe cu snge sau serozitate

(trebuie imediat anunat medicul).

Schimbarea poziiei bolnavului se ridic n poziia semieznd.

ngrijirea mucoasei bucale pentru a umezi buzele se folosesc tampoanele

mbibate n soluii diluate de bicarbonat de sodiu, acid boric, permanganat de K.

~

Se cur stratul existent pe limb cu tampoane umezite cu o soluie preparat

dintr-o lingur de bicarbonat de sodiu, o linguri glicerin/ pahar cu ap.

~

Dac starea bolnavului este bun se solicit s-i clteasc gura, s-i spele dinii,

se ung buzele cu vaselin.

Prevenirea escarelor:
~

Schimbarea poziiei bolnavului se face la intervale de 30 minute, 1 or.

O compresiune n acelai punct de peste 2 ore la un bolnav imobilizat provoac

apariia escarelor.
~

Se face masajul regiunilor predispuse escarelor cu alcool i se fricioneaz.

Pudrarea cu pudr de talc.

Schimbarea lenjeriei de corp i de pat s fie uscat i bine ntins.

Sub regiunea sacral, calcanee se aeaz colaci, inele de vat pudrate cu talc.

Schimbarea poziiei bolnavului nu se face dect atunci cnd afeciunile bolnavului

permit acest lucru.

Ingrijiri postoperatorie
ngrijiri imediate:

ngrijirile postoperatorii ncep imediat dup terminarea interveniei chirurgicale i

dureaz pn la vindecarea complet.

Scopul ngrijirilor pentru restabilirea funciilor organismului este asigurarea

cicatrizrii normale a plgii i prevenirea complicaiilor.

~

Se aeaz pacientul n decubit dorsal cu capul ntr-o parte.

La supravegherea faciesului, apariia palorii nsoit de transpiraii reci i rcirea

extremitilor indic stare de oc: apariia cianozei, chiar reduse, indic insuficien
respiratorie sau circulatorie se administreaz oxigen.
~

Supravegherea comportamentului deoarece poate s prezinte la trezire o stare de

agitaie, atenie ca pacienta s nu-i scoat perfuzia.

~

S nu-i ndeprteze pansamentul, iar dac va fi nevoie va fi imobilizat.

Supravegherea funciilor vitale puls, tensiune arterial, respiraie.

Supravegherea perfuziei.

Schimbarea poziiei.

ngrijirea mucoasei bucale se terge mucoasa bucal cu tampoane umezite n

soluii diluate de bicarbonat de sodiu, acid boric, glicerin (1 linguri la un pahar de

ap); se ung buzele cu vaselin, iar dac starea pacientei o permite i va face toaleta
cavitii bucale singur.
~

Evacuarea vezicii urinare dac evacuarea nu se produce se va stimula miciunea

spontan prin aplicarea n regiunea pubian a unei buiote, se va introduce un bazinet cald
sub pacient, se va lsa apa de la robinet s curg sau se va efectua sondaj vezical.
~

Asigurarea somnului prin administrarea unui hipnotic slab, seara la culcare.

ngrijiri acordate pn la instalarea pacientei n pat:

Pregtirea patului i a camerei.

Pregtirea materialului n vederea reanimrii postoperatorii.

Pregtirea materialului pentru perfuzie: Ace sterile. Seringi sterile. Garou.

Perfuzoare. Soluii perfuzabile.

Se verific sursa de oxigen, aspiratorul, sondele, tensiometrul.

Transportul pacientului operat:

Transportul pacientului operat se face cu patul rulant, cu capul ntr-o parte, se

efectueaz silenios, cu blndee, fr zdruncinturi.

~

Pacientul va fi acoperit, ferit de cureni de aer sau schimbri de temperatur,

n timpul transportului asistenta medical va urmrii aspectul feei, respiraia,

pulsul, perfuzia.

Instalarea operatului se va face ntr-o camer cu mobilier redus, care s fie curat,

bine aerisit, linitit, cu temperatura ambiant de 18-200C, prevzut cu instalaii de

oxigen montate la perete, cu prize n stare de funcionare i cu aparatur pentru aspiraia
secreiilor.

Patul va fi accesibil din toate prile i va fi prevzut cu muama i alez bine

ntins, fr pern i dac este cazul, salteaua va fi antidecubit.

Poziia pacientului n pat este variabil.

Supravegherea pacientului se bazeaz pe date clinice i pe rezultatele examenelor

complementare.
~

Se supravegheaz aspectul general al operatului.

Se urmresc parametrii fiziologici.

Se urmresc pierderile de lichide sau snge.

Se fac examene complementare:

Teste de coagulare, timp de protrombin, teste de toleran la heparin.

Hemogram, hematocrit.

Examen sumar de urin etc.

Se completeaz foaia de temperatur i foaie de terapie intensiv foi speciale de

reanimare i supraveghere.

Dup trezire i se va asigura pacientului tot confortul, toaleta zilnic, schimbarea

lenjeriei de corp.

Se va lupta mpotriva:

Durerii.

Insomniei.

Anxietii.

Distensiei abdominale.

Ridicarea din pat se va face treptat.

Complicaiilor de decubit.

Alimentaia:

Pn la reluarea alimentaiei este necesar s se administreze o raie hidric,

electrolitic i caloric suficient acoperirii necesitilor cotidiene.

~

Buturi ct mai rapid posibil, n cantitate moderat la nceput:

300 ml ceai sau ap, n prima zi administrat cu linguria,

500 ml n a doua zi,

1000 ml n a treia zi;

Perfuzii, rehidratarea venoas completnd necesarul zilnic de lichide.

Bolnavul va bea atunci cnd nu vomit.

Va mnca dup ce a avut scaun precoce sau dup emisia de gaze.

Nu va consuma fructe crude sau glucide n exces.

n ziua operaiei pacientul va bea ap cu linguria, rehidratarea fiind completat cu

perfuzii.
~

Dup 24 de ore ceai, citronad, supe de zarzavat strecurate,

A doua zi ceai, citronad ndulcit, supe de zarzavat strecurate, lapte cu ceai,

A treia zi iaurt, fidea, tiei cu lapte, piure de cartofi, biscuii,

Dup reluarea tranzitului: carne de pui, pete alb i se revine treptat la alimentaia

obinuit,
~

Alimentele trebuie s fie calde, bine preparate, prezentate estetic.

Mesele vor fi servite n cantiti mici, repartizate n 6-7 reprize i se vor alege

alimente cu valoare caloric mare.

Supravegherea funciilor vitale i vegetative:

Temperatura se msoar dimineaa i seara n prima zi se poate produce o uoar

hipertermie (febr de resorbie).

~

Pulsul i tensiunea arterial.

Diureza.

Se va stabili bilanul hidric.

ngrijiri igienice:

Toaleta pacientului.

Schimbarea lenjeriei de cte ori este nevoie.

Asigurarea urinarelor i bazinetelor la ndemna pacientului.

Mobilizarea ct mai precoce pasiv, apoi activ.

Schimbarea pansamentului.

Pansamentul este actul chirurgical prin care plaga operatorie se aseptizeaz, se

trateaz i se protejeaz pentru a-i uura cicatrizarea. Efectuarea corect a unui

pansament va respecta urmtoarele principii fundamentale:
~

Se va lucra ntr-o asepsie perfect instrumentarul i materialele folosite s fie

sterile, iar minile celui care execut i tegumentele din jurul plgii s fie dezinfectate.
~

S se asigure absorbia secreiilor.

S se aseptizeze plaga cu antiseptice corespunztoare stadiului de evoluie.

S se protejeze plaga fa de agenii termici, mecanici, dinamici ai mediului

nconjurtor.

Asigurarea repausului sau imobilizarea regiunii lezate pentru a grbi cicatrizarea.

Pansarea zonei operate se va face cu mult blndee i atenie.

Peste un strat de comprese i vat steril se va face un bandaj compresiv, folosind

o fa i leucoplast (se va conduce faa circular n jurul abdomenului).

~

Pansamentul se va face o dat pe zi sau de cte ori este nevoie.

Plaga operatorie va fi vzut de medic n fiecare zi, iar orice complicaie aparent

va fi anunat medicului.
~

Firele se scot dup circa 7 zile de la operaie i se va face n condiii de asepsie

perfect.

Prevenirea escarelor de decubit.

Exerciii respiratorii.

Alimentaia:

n prima zi ceai nendulcit.

Dup reluarea tranzitului se pot da ceaiuri ndulcite, supe de legume.

Prevenirea i combaterea complicaiilor inflamatorii:

Complicaii pulmonare ce se previn prin aspirarea secreiilor mucolitice,

gimnastic, tuse asistat, antibiotice.

~

Complicaii tromboembolice ce se previn prin mobilizare precoce

supravegheat, anticoagulante.
~

Complicaii urinare ce se previn prin evitarea sondajului vezical, medicaie de

stimulare a miciunii.
Supravegherea generala a bolnavului

Obiective

Funciile vitale - temperatur, puls, respiraie, tensiune arterial.

Comportament:

Stare psihic.

Reactivitate.

Somn.

Poziii.

Facies.

Manifestri patologice:

Manifestri tegumentare culoare, transpiraii, aspect, pliu cutanat, leziuni

tegumentare, edem, manifestri hemoragice tegumentare.

Vrsturi.

Expectoraie.

Diaree.

Constipaie.

Incontinen urinar i/sau fecal.

Hematemez.

Melen.

Epistaxis.

Comportament:
~

Stare psihic:

Stare psihic prezent, absent.

Obnubilare.

Sopor.

Stupoare.

Com.

Reactivitate:

Reactivitate psihic prezent, diminuat, absent.

Hiporeactivitate.

Hiperreactivitate.

Pareze.

Paralizii (mono, para, tetra, hemiplegii, paralizie general).

Durerea: caracter, durat, iradiere, intensitate, semne de nsoire, condiii de

apariie sau dispariie, condiii de ameliorare.

~

Somnul:

Durat.

Insomnie real sau fals.

Somnolen matinal, postprandial, vesperal.

Somn agitat comare.

Somn ntrerupt.

Poziiile bolnavului:

Poziii funcie de starea general:

P. activ indiferen.

P. pasiv necesit ajutor.

P. forat:

Impus de boal:

Opistotonus.

Pleurostotonus.

Coco de puc.

Spate de pisic.

Ortopnee.

Ghemuit n pat etc.

Exploratorie:

P. Ginecologic.

P. Genupectoral.

Poziii indiferent de starea general:

Ortostatism n picioare.

Clinostatism orizontal decubit (dorsal, ventral, lateral drept sau stng).

P. nclinate:

P. procliv - capul mai sus.

P. decliv (Trendelemburg) capul mai jos.

P. intermediare:

Semieznd.

eznd.

Faciesul bolnavului:

Aspect palid, cianotic, rou, edemaiat etc.

Culoare alb, galben pai, galben pmntiu, cianotic, cianoz perioral i paloare

periferic, cearcne, pomei ascuii etc.

~

Expresie spaim, plns, bucurie, tristee etc.

Ochi nfundai, sticloi, exoftalmie, vedere n cea, fosfene etc.

Grimas.

Paralizii, pareze.

Erupii etc.

CAPITOLUL III- DESCRIEREA TEHNICILOR IMPUSE DE AFECTIUNE

Spalatura vaginala

Definiie:

Spltura vaginal introducerea n vagin a unui curent de lichid ap sau

soluie medicamentoas care, dup ce spal pereii vaginali, se evacueaz pe lng

canul.

Scop terapeutic:

ndeprtarea coninutului vaginal (normal sau patologic).

Dezlipirea exsudatelor patologice de pe mucoas.

Dezinfecia local naintea interveniilor chirurgicale, ginecologice i obstetricale.

Reducerea proceselor inflamatorii.

Calmarea durerilor.

Material necesar

Materiale de protecie - paravane, prosoape, travers, muama.

Materiale sterile - canul, vaginal, irigator, vat.

Materiale nesterile - stativ pentru irigator, bazinet.

Medicamente - 2 l soluie medicamentoas(ap oxigenat, soluie cloramin,

permanganat de potasiu 1/20.000, oxicianur de Hg 1/4.000, sublimat 1%).

Pregtirea bolnavei

Se pregtete pacienta psihic, se anun i se explic tehnica, necesitatea efecturii

splturii.
~

Se izoleaz patul cu paravan i se protejeaz cu muama i alez.

Bolnava aezat n poziie ginecologic i se introduce bazinetul sub bazin, se

spal organele genitale cu ap i spun, se acoper regiunea vulvei cu un strat subire de

vaselin (pentru splturile calde).

Efectuarea splturii

Se spal i se dezinfecteaz minile asistentei.

Se aeaz irigatorul la 50-75 cm nlime fa de simfiza pubian.

Se verific temperatura soluiei.

Se repereaz orificiul de intrare n vagin i se deschide robinetul;

Se introduce canula odat cu curentul de lichid pn n fundul de sac posterior al

vaginului.
~

Se spal bine fundul de sac posterior i apoi se plimb canula pe toat suprafaa

vaginului.
~

Se retrage canula nainte ca irigatorul s se goleasc, se penseaz tubul i se

depune n tvia renal.

ngrijirea bolnavului dup tehnic.

Se usuc regiunea genital cu vat i prosop.

Se ndeprteaz materiale folosite.

Se ajut pacienta s se mbrace.

Se aeaz comod n pat.

Se aerisete salonul.

Se examineaz lichidul de spltur, care poate conine: flocoane de mucus,

puroi, cheaguri de snge.

~

Se trimite la laborator la solicitarea medicului.

Reorganizarea locului de munc.

Se spal instrumentarul folosit, se dezinfecteaz materialele i se pregtesc pentru

sterilizare.
~

Se ndeprteaz deeurile.

Recoltarea secretiilor vaginale

Definiie:

Secreiile vaginale sunt transsudate ale mucoasei vaginale ce conin celule

epiteliale descuamate i germeni funcie de vrst, sntate sau boal.

~

PH-ul acid are rol de aprare contra infeciilor.

Dup menopauz flora vaginal este asemntoare cu flora vulvar prin absena

germenilor din grupul lactobacilus care menin pH-ul.

Scopul recoltrilor:

Determinarea agenilor patogeni.

Stabilirea diagnosticului bacteriologic.

Stabilirea tratamentului general.

Descoperirea proceselor tumorale.

Materiale necesare:

Valv vaginal.

Specul vaginal.

Mnui de cauciuc.

Tvi renal.

Pipete Pasteur.

Eprubete.

Ans de recoltare.

Tampon pe porttampon.

Lame de sticl.

Creion dermatograf.

Pregtirea bolnavei:

Pregtirea psihic:

Se anun bolnava i se explic tehnica i necesitatea ei.

Pregtirea fizic:

Se aeaz n poziie ginecologic.

Se dezvelete regiunea.

Cu 2-3 zile naintea repaus sexual i terapeutic.

Se face toaleta genital fr substane dezinfectante.

Locul recoltrii:

Colul uterin, fundul de sac Douglas.

Orificiul glandelor Bartholin.

Meatul urinar.

Recoltare:

Se ndeprteaz labiile mari i mici.

Se fac recoltri cte 2 probe din fiecare loc, cu ansa de recoltare, cu tampon.

Se fac 2 frotiuri din fiecare produs recoltat pentru examen citologic.

Pentru examen bacteriologic se fac recoltri cu tampon steril.

Pentru examen parazitologic (Trichomonas vaginalis) recoltarea se face de pe

mnui, dup executarea tueului vaginal.

Pentru examen micologic se fac recoltri din depozitele albe, cremoase sau orice

secreie abundent.
~

Testul Papanicolau - diagnosticarea cancerului - se fac frotiuri vaginale.

La fetie recoltarea se face cu ansa, iar n caz de difterie vulvar se preleveaz trei

tampoane de la nivel vaginal, nazal, faringian.

Pregtirea produsului recoltat pentru laborator:

Produsele recoltate trebuie examinate n maxim 1-2 ore.

Se transport n maxim 1 or de la recoltare.

Se noteaz examenul cerut i diagnosticul prezumtiv.

Din produsele recoltate se fac frotiuri i nsmnri pe medii de cultur.

Pentru gonococ, nsmnarea se face imediat.

Pentru examen bacteriologic imediat din secreiile vaginale, se face un preparat

nativ ntre lam i lamel colorat gram i cu albastru de metilen. Se observ la microscop
micarea activ a protozoarului.
~

Obligatoriu se face antibiogram.

Interpretarea rezultatelor:

Prezena leucocitelor confirm procesul infecios.

Flora bogat fr leucocite poate coexista cu o mucoas vaginal normal.

Germeni frecveni:

La nivelul colului streptococ, escherichia coli, bacteroides species, clostridium.

La nivelul vaginului Trichomonas, candida albicans, neisseria gonoreae.

Testul Papanicolau:

Celule normale endocervicale, endometriale, leucocite.

Celule anormale metaplazice, discariotice, tumorale.

Clasificarea rezultatelor pe 5 clase.

Absena celulelor anormale.

Citologie anormal fr eviden de malignitate.

Citologie sugestiv neconcludent pentru malignitate.

Citologie puternic sugestiv de malignitate.

Citologie clar malign.

ngrijirea bolnavei dup recoltare:

Se face toaleta regiunii.

Observaii:

Se folosesc materiale i instrumente sterile.

n timpul recoltrii se evit atingerea vulvei sau a pereilor vaginului.

Recoltarea sangelui

Definiie:

Sngele realizeaz aportul la nivelul celular de substane energetice i plastice

(glucoz, aminoacizi, acizi grai etc.), sruri minerale, ap i oxigen. Totodat sngele
transport i produsele rezultate din metabolizarea celular uree, acid uric, amoniac,
CO2 etc.

Scopul recoltrilor:

Completeaz simptomatologia bolilor cu elemente obiective.

Confirm sau infirm diagnosticul clinic.

Reflect evoluia bolii i eficacitatea tratamentului.

Confirm vindecarea.

Semnaleaz apariia mbolnvirilor infecioase ca i a persoanelor sntoase

purttoare de germeni patogeni.

Examene din snge:

Examene hematologice:

Hemoleucogram cu formul leucocitar.

Hemoglobin (Hb).

Hematocrit (Ht).

Timp de sngerare (TS).

Timp de coagulare (TC).

Viteza de sedimentare a hematiilor (VSH).

Timp Quick (TQ sau indice de protrombin).

Grup sanguin pentru determinarea grupelor de snge.

Examene biochimice:

Glicemie.

Uree.

Fibrinogen.

Creatinin.

Acid uric.

Ionograma.

Colesterol.

Probe hepatice.

Bilirubina.

Lipemie.

Fosfataza alcalin.

Transaminaze.

Rezerv alcalin.

Examen bacteriologic:

Hemocultura pentru descoperirea bacteriilor din snge cnd se suspecteaz o

septicemie sau o bacteriemie.

~

Examen parazitologic:

Lama de malarie.

Examen serologic:

Reacia Weill-Felix tifos exantematic.

Reacia de precipitare sau floculare Citochol. Meinike.

Reacia de microfloculare (VDRL) sifilis.

Reacia Bordet-Wassermann (BW) sifilis.

Reacia de hemaglutinare.

Reacia de fixarea a complementului.

Reacia Valer-Rose poliartrit reumatoid.

Reacia Vidal febra tifoid, febra paratifoid.

ASLO diagnosticul RAA, scarlatin.

Metode de recoltare:

Puncie capilar puncia pulpei degetului, puncia lobului urechii, puncia

halucelui sau a clciului la copil.

~

Puncie venoas frecvent venele de la plica cotului (cefalic sau bazilic) sau

orice ven accesibil.

Puncie arterial (artera femural, humeral, radial, cubital, carotid).

Materiale necesare:

Pentru puncia capilar:

Ace sterile.

Tampoane de vat.

Alcool 900.

Hrtie de filtru.

Pipete Potain pentru numrarea elementelor figurate.

Lame degresate i lamele pentru frotiuri.

Tvi renal.

Mnui de protecie.

Pentru puncia venoas sau arterial:

Ace i seringi sterile.

Tampoane de vat.

Alcool.

Garou sau band Esmarch.

Pern elastic cu material de protecie.

Recipiente de recoltare.

Substane anticoagulante: heparin, citrat de sodiu 3,8%, oxalat de potasiu,

fluorur de sodiu, EDTA.

o

Tvi renal.

Mnui de protecie.

Medii de cultur pentru examene bacteriologice (bulion citrat, geloz

semilichid).

Pregtirea bolnavului:

Pregtirea psihic:

Se anun cu 24 de ore nainte.

Se explic necesitatea tehnicii.

Se instruiete pacientul privind comportamentul acestuia din timpul recoltrii.

Se solicit colaborarea.

Se urmrete nlturarea strii de tensiune legat de examinrile ce urmeaz a fi

fcute la indicaia medicului se poate administra medicaie calmant.

o

Se asigur repausul pe timpul executrii tehnicii.

Pregtirea fizic:

Se face n funcie de examenul cerut i de locul recoltrii.

Uneori se impune un regim dietetic, repaus la pat, medicaie special.

Pacientul nu trebuie s mnnce naintea recoltrilor.

Se ndeprteaz lenjeria de pe regiunea aleas pentru puncie.

Hainele nu trebuie s mpiedice circulaia de ntoarcere.

Pentru puncia venoas se aeaz pacientul n decubit dorsal, cu braul n extensie,

sprijinit pe pern elastic.

o

Pentru puncie capilar pacientul poate sta i n ezut, pe scaun, cu braul sprijinit

n extensie i supinaie.

Stabilirea locului punciei venoase:

Se alege braul pentru puncie.

Se examineaz calitatea i starea vaselor de la plica cotului.

Se stabilete locul de execuie al punciei venoase.

Recoltarea sngelui prin puncie capilar:

Asistenta se spal i se dezinfecteaz pe mini.

mbrac mnuile de protecie.

Se aseptizeaz degetul inelar cu tampon cu alcool.

Nu se freac degetul.

Se ateapt evaporarea alcoolului.

Se neap pulpa degetului perpendicular pe pliurile cutanate.

Se terge uscat (tampon uscat, hrtie de filtru) prima pictur de snge.

Se las s se formeze o nou pictur din care se recolteaz cu pipeta sau cu lama.

Se terge cu tampon cu alcool

Executarea frotiului din snge:

La extremitatea unei lame de sticl se aplic o pictur de snge de 3-4 mm

diametru.

Se aeaz o lamel cu marginile lefuite n unghi de 450 pe lam pictura de

snge se ntinde prin capilaritate.

~

Lamela se trage ctre partea liber a lamei, pstrnd aceiai nclinaie i antrennd

toat pictura fr a o fragmenta.

~

Se agit lama pentru uscare.

Se eticheteaz (sau se noteaz pe spatele lamei cu creion dermatograf).

Se trimite la laborator.

Observaii:

Un frotiu bun nu are goluri, este n strat regulat.

Frotiul se execut numai din snge proaspt.

Lama trebuie s fie perfect degresat.

Recoltarea sngelui prin puncie venoas:

Asistenta se spal i se dezinfecteaz pe mini.

mbrac mnuile de protecie.

Se aplic garoul.

Se palpeaz locul punciei.

Se dezinfecteaz cu tampon cu alcool.

Se cere bolnavului s nchid i s deschid pumnul de cteva ori i s rmn cu

el nchis.
~

Se puncioneaz vena n condiii de asepsie perfect, pe direcia axului

longitudinal, mpingnd acul 1-1,5 cm n lumenul venei.

~

Se aspir sngele n sering, eprubet, alt recipient etc.

Se desface garoul i se cere bolnavului s deschid pumnul.

Se aplic un tampon cu alcool la locul punciei i se retrage brusc acul.

Se menine tamponul 1 cca. 10 minute fr a ndoi braul.

Incidente i accidente:

Hematom.

Perforarea venei.

Ameeli.

Paloare accentuat.

Lipotimie.

Colaps.

Recoltarea sngelui pentru examene hematologice:

Se face dimineaa pe nemncate.

Hemoleucogram:

Puncie venoas 2 ml snge pe EDTA sau heparin.

Puncie capilar pulpa degetului. Aspirarea sngelui n pipete Potain.

Hematocrit 2 ml snge venos recoltat pe heparin sau EDTA.

VSH 1,6 ml snge venos pe 0,4 ml citrat de sodiu 3,8%.

Recoltarea sngelui pentru examene biochimice:

Se face dimineaa pe nemncate.

Se recolteaz prin puncie venoas, iar sngele se utilizeaz n totalitate sau numai

plasma.
~

Se recolteaz 2-5 ml snge fr anticoagulant pentru determinri de uree, acid

uric, creatinin, bilirubin, colesterol, lipide, teste de disproteinemie, electroforez,

fosfataza alcalin, transaminaze, amilaz, fosfor, calciu, sideremie (Fe seric), rezerv
alcalin, ionograma (Na, K, Ca, Cl).
~

Pentru determinarea fibrinogenului sngele se recolteaz pe citrat de sodiu.

Pentru determinarea glicemie sngele se recolteaz pe fluorur de Na sau pe

heparin.

Recoltarea sngelui pentru examene bacteriologice - HEMOCULTURA:

Recoltarea se face n condiii de asepsie perfect.

Sngele este recoltat i nsmnat n mod steril pe medii de cultur.

Se recomand recoltarea n recipiente etane prin dop de cauciuc, direct pe mediul

de cultur.
~

Pentru nsmnarea cu germeni anaerobi, eprubeta cu geloz semilichid se

nclzete la 370C n baie de ap, timp de 30 de minute.

~

n timpul nsmnrii, balonul sau eprubeta cu mediul de cultur se pstreaz

nclinat.
~

Materialele necesare recoltrii se sterilizeaz la pupinel.

Hemocultura se recolteaz la debutul bolii i naintea administrrii antibioticelor.

Hemocultura se poate completa cu coprocultura, urocultura etc.

Recoltarea sngelui pentru examene serologice:

Examenul serologic relev prezena sau absena anticorpilor n serul bolnavului.

Se folosesc pentru diagnosticarea bolilor infecioase.

Se recolteaz 5-10 ml snge prin puncie venoas.

Recoltarea se face direct n eprubet curat i uscat.

Dup coagularea sngelui, se desprinde cheagul de pe peretele eprubetei i dup

30 de minute se decanteaz serul direct ntr-o alt eprubet sau prin aspirare cu pipet
Pasteur steril.
~

Serul hemolizat are culoare roz.

Serul lactescent are culoarea alb.

Serul nehemolizat corect recoltat are culoare glbuie.

Recoltarea sngelui pentru examene parazitologice:

Pentru punerea n eviden a plasmodiilor malariei, se recolteaz snge n

PICTUR GROAS.
~

Recoltarea se face n cursul accesului febril cnd numrul paraziilor n snge este

foarte mare.
~

Pe fiecare extremitate a lamei de sticl se recolteaz 2-3 picturi de snge, ct mai

apropiate ntre ele.

~

Cu colul lamei lefuite se amestec fiecare pictur, formnd cte o pat

circular, cu diametrul de cca. 1 cm.

~

Se continu amestecarea pn se formeaz un mic cheag semnul defibrinrii

complete.
~

Se noteaz lama recoltat.

Recoltarea sngelui venos prin sistem vacutainer:

Metoda asigur confortul bolnavului, calitatea probei recoltate i securitatea

personalului medical.
~

Se folosete un tub holder la care se ataeaz acul de puncie prin nfiletare.

La tubul holder se adapteaz tuburi vaccuumtainer cu dopuri de diferite culori

convenionale:
o

Rou i portocaliu pentru recoltri biochimice.

Negru pentru VSH.

Bleu pentru determinri de coagulare, fibrinogen, TQ.

Mov pentru determinri hematologice.

Verde cu heparin pentru recoltri biochimice.

Recoltarea sngelui se face prin mpingerea tubului n holder n aa fel nct

diafragma gumat a dopului s fie strpuns.

~

Dup recoltare tubul se nclin sau se rstoarn pentru omogenizarea cu aditivul.

Se procedeaz la fel cu toate tuburile necesare recoltrii.

Ordinea de umplere a tuburilor:

Tuburi fr aditivi.

Tuburi pentru probe de coagulare.

Alte tuburi cu diveri aditivi.

Se eticheteaz tuburile i se trimit la laborator.

Determinarea glicemiei cu teste reactive:

Determinarea glicemie se poate face cu: teste reactive, bandelete reactive,

stripsuri.
~

Sunt metode enzimatice.

Citirea se face vizual prin comparaie cu o scar de culori sau electronic

Glucometru, Roflolux etc.

~

Substanele chimice imprimate i schimb culoarea n contact cu zahrul.

Pictura de snge se aeaz n centrul zonei mono sau bicolore.

Depunerea picturii se face prin atingerea uoar a captului reactiv al bandeletei.

Se evit frecarea pulpei degetului de babdelet.

Se cronometraz timpul pn la ndeprtarea sngelui n funcie de tipul testelor:

60 pentru Hemoglucotest.

30 pentru Glucostix.

ndeprtarea sngelui se face prin tergere cu tampon, absorbie cu hrtie de filtru,

jet de ap.
~

Se compar culoarea cu cea de pe panglica de control i se obine valoarea

glicemiei respective.
~

Se pot folosi i aparate cu afiaj electronic test rapid i precis. Rezultatul se

obine n 45.

ngrijirea bolnavului dup recoltare:

Se terg tegumentele. Se schimb lenjeria murdar.

Se asigur o poziie comod.

Se aplic comprese reci la locul punciei n caz de dureri, hematom, inflamaii.

Tomografia computerizata si Rezonanta magnetica:

Confera informatii:
- asupra caracterului tumorii;
- asupra arhitecturii sale.
Pregatirea ginecopatei:
a) pregatirea psihica consta in informarea pacientei si asigurarea acesteia ca tehnica este
inofensiva si ca este necesara;
b) pregatirea fizica;
c) pregatirea instrumentarului;
d) participarea asistentei medicale la examinare.
Laparoscopia
Definitie: Explorare a cavitatii peritoneale, destinsa in prealabil prin pneumoperitoneu, cu
ajutorul unu aparat numit laparoscop, introdus transparietal printr-un trocar.
Scop:
- explorator;
- biopsic.
Se realizeaza:
- prin examinare directa a organelor genitale;
- se pot preleva fragmente pentru examenul histopatologic.
Se realizeaza in sala de operatii in depline conditii de asepsie.
Pregatirea ginecopatei:
a) pregatirea psihica se explica importanta si necesitatea tehnicii;
b) pregatirea fizica:
- in ziua precedenta examenului se administreaza un regim hidric;
- se efectueaza o clisma evacuatorie cu 24 de ore inainte de examen;

- cu o jumatate de ora inainte, se poate administra o fiola de Fenobarbital si 0,5 mg

Atropina;
- se va asigura igiena corporala;
- se transporta la sala de examinare.
c) pregatirea materialelor si a instrumentelor, pregatirea aparatului Laparoscop;
d) participarea asistentei medicale - la examen participa doua asistente:
- una ajuta medicul;
- cealalta supravegheaza pacienta si va da ajutor la nevoie.

CAPITOLUL IV- PLAN DE INGRIJIRE AL PACIENTEI CU CHIST DE OVAR

Pre operator
Culegerea datelor
Date personale:
- Nume: B.N.
- Sex: Feminin
- Domiciliu: Ploiesti
- Varsta: 31 ani
- Ocupatie: croitoreasa
- Elemente fizice:
- G = 70 kg
- H = 172 cm
- P = 88 b/min
- TA = 110/60 mm Hg
- Grupa sanguina = 0I
- Rh pozitiv
ANTECEDENTE PERSONALE PATOLOGICE anexita cr. bilaterala
ANTECEDENTE HERETO-COLATERALE fara importanta
ANTECEDENTE PERSONALE FIZIOLOGICE:
- menarha la 14 ani, ciclu regulat - zile
- nasteri: 2
- avorturi: 4, la cerere
Conditii de viata:
- bune, locuieste la bloc, intr-un apartament cu 3 camere, impreuna cu sotul si cei 2 copii
- este fumatoare, consuma aproximativ 15 tigati pe zi
- consuma ocazional alcool
- bea 2-3 cafele pe zi
- studii: liceu
- in prezent este muncitoare la o societate de croitorie din Floresti

Motivele internarii:
- dureri pelviene
- abdomen marit ca volum
Data internarii: 16.I.2013
Diagnostic la internare: Chist ovar stang
Istoricul bolii:
Ginecopata afirma o buna perioada prezenta durerii interne pelviene, motiv pentru care se
prezinta la un control de specialitate. Pacienta nu a prezentat tulburari ale ciclului
menstrual.
In urma consultului de specialitate si a unei ecografii, pacienta afla de prezenta unui chist
de ovar stang si este indrumata de catre medicul ginecolog catre sectia Ginecologie III a
Spitalului de Obstetrica si Ginecologie Ploiesti. Aici este internata pentru interventii si
tratament.

Analiza si interpretarea datelor

Nr.crt.
1

Nevoia
fundamentala
A respira si a
avea o buna
circulatie

A bea si a manca

Mictiuni prezente
normal d.p.d.v.
cantitativ si
calitativ
A se misca si a
avea o buna
postura
A se imbraca si a
se dezbraca

4
5

A dormi si a se
odihni

A mentine
temperatura
corpului in limite
normale
A fi curat si a
proteja
tegumentele

A evita pericolele

Manifestari de
independenta

Manifestari de
dependenta
Tahipnee
R = 20 r/min
Tahicardie
P = 88 p/min
HTA,
TA = 110/60 mm
Hg
Usoara inapetenta
Consum redus de
lichide

Sursa de
dificultate
Durerea
Ingrijorarea

Note

Durerea
Necunoasterea
prognosticului

Pozitie inadecvata Durerea

Capacitate fizica
si psihica de
imbracare si
dezbracare si in
alegerea hainelor
Disconfort fizic si
psihic
Oboseala

Durerea
Lipsa
cunostintelor
despre boala
Ingrijorarea

Oboseala
Ingrijorarea
Abdomenul marit
ca volum

Durere
Prezenta chistului
Necunoasterea
prognosticului

T = 36,7 0C
Temperatura
corpului in limite
fiziologice
Deprinderi
igienice
Tegumente,
mucoase si fanere
integre, curate

10

A fi ocupat

Incapacitatea de
a-si asuma rolul
de mama si rolul
social

Spitalizarea

Probleme:
1. Alterarea respiratiei si circulatiei
2. Disconfort fizic si psihic
3. Anxietate
4. Deficit de cunostinte privind boala
5. Risc de alterare a nutritiei in deficit
6. Risc de complicatii
Diagnostic nursing:
1. Alterarea circulatiei si a respiratiei datorita durerii, nelinistii, manifestata prin HTA,
tahicardie, tahipnee
2. Disconfort fizic datorita durerii, maririi ca volum a abdomenului, manifestata prin
insomnie, oboseala
3. Pozitie inadecvata cauzata de marirea ca volum a abdomenului, manifestata prin
ortostatism modificat, aplecare in fata
4. Anxietate, cauzata de starea de oboseala, spitalizarea, interventia chirurgicala,
manifestata prin apatie, ingrijorare
5. Risc de alterare a nutritiei prin deficit, datorita durerii, manifestata prin inapetenta
6. Risc de complicatii datorita posibilei torsiuni a tumorii sau/si ruperii acesteia

Planificarea ingrijirilor
3 zile preoperatorii
Obiective
1. Pacienta sa prezinte circulatie

Interventii
Am asigurat un microclimat corespunzator in salon

si respiratie in limite normale

Am linistit pacienta
Am explicat pacientei toate tehnicile de ingrijire aplicate
Se masoara zilnic P, TA, R, T si se noteaza in FO
Se pune la dispozitia pacientei informatii despre boala sa si

2. Pacienta sa prezinte o stare de

despre interventia pe care o va suferi

Am sugerat pacientei sa adopte o pozitie care sa-i favorizeze

bine fizic si psihic

diminuarea durerii
Am discutat cu pacienta despre interventia chirurgicala, am
asigurat pacienta ca va avea o evolutie buna
Am sugerat acesteia sa discute cu alte paciente care au suferit
aceeasi interventie, iar acum se simt mult mai bine
Am luat legatura cu familia pacientei si am informat despre

3. Pacienta sa prezinte apetit

starea acesteia sau insasi pacienta a luat legatura cu familia sa

Se linisteste pacienta cu privire la interventia chirurgicala si se

crescut si sa se hidrateze

sugereaza sa se alimenteze si hidrateze corespunzator

corespunzator

Am indrumat pacienta sa consume mai multe ceaiuri, sucuri

4. Pacienta sa fie pregatita fizic

de fructe, lactate
Am recoltat produse pentru examenul de laborator, Hg, Ht,

pentru operatie

glicemie, uree, sange, creatinina, TS, TC, timol, sumar urina,

VSH, Rh si grupa sanguina
Am starea functionala a organismului prin P, TA, T, R
Am insotit pacienta la efectuarea examenelor de specialitate,
examen ginecologic cu valve, tuseu vaginal, ECO

Aplicarea planului
Preoperator 3 zile
Problema
Alterarea

Obiectivul
Pacienta sa prezinte

Interventii autonome
Am asigurat un salon curat,

Interventii delegate
Am administrat:

Evaluare
16. I., ora 19:00:

circulatiei si

circulatie si respiratie

aerisit, linistit

Piafen 1 f la nevoie, timp

TA = 110/60 mm Hg

respiratiei

in limite normale

Am vorbit cu pacienta, am

de 3 zile, i.m.

P = 88 b/min

linistit-o cu privire la interventia

Algocalmin 2 f/24 h i.m.

T = 36,7 0C

chirurgicala

Ora: 10:00, 18:00 timp de 2

R = 22 r/min

Am explicat pacientei fiecare

zile

17.I., ora 8:00:

tehnica de ingrijire efectuata

Extraveral 1 cp/24 h 2 zile

TA = 115/60 mm Hg

Am masurat zilnic P, TA, R, T si

P = 86 b/min

am notat in FO

R = 20 r/min

Am sugerat pacientei sa adopte o

T = 36,5 0C

pozitie care sa-i favorizeze

18.I., ora 8:00:

diminuarea durerii

TA = 115/70 mm Hg

Am administrat la indicatia

P = 100 b/min

medicului calmante ale durerii

R = 22 r/min
T = 36,5 0C
Se efectueaza examen
ginecologic cu valve

Disconfort fizic

Pacienta sa prezinte

Am sugerat pacientei sa adopte o

Indometacin 2

16.I.2013, ora 19:00:

si psihic

stare de bine fizic si

pozitie care sa-i favorizeze

supozitoare/24 h, timp de 2

Pacienta prezinta dureri,

psihic, fara dureri

diminuarea durerii

zile

este nelinistita

Am discutat cu pacienta despre

Algocalmin 2 f/24 h i.m. 2

17.I.2013, ora 3:00:

interventie, i-am sugerat sa

zile

Pacienta comunica mai

vorbeasca cu alte paciente care

Extraveral 1 cp/24 h timp de

usor cu personalul medical,

au suferit aceeasi interventie si

2 zile

este mai linistita, prezinta

acum se simt mult mai bine

dureri diminuate

Am administrat medicatia

18.I.2013:

clamanta prescrisa de catre

Pacienta s-a odihnit

medic

corespunzator
Prezinta dureri diminuate
Este linistita cu privire la
interventia chirurgicala

Pacienta sa se

Am sugerat pacientei sa citeasca

Diazepam 1 cp, seara, inainte

odihneasca

o carte sau sa bea un pahar cu

de culcare

corespunzator

lapte cald inainte de culcare

Pregatirea preoperatorie
Consta in :
I.Pregatirea fizica:
Examene de laborator.
Se recolteaza :
1 - sange pentru:
Hg= 11 g%, HT=38%, Uree sg=30mg%
Creatinina = 0,63 mg%, TS=4 min, TC=5 min
Fibrinogen= 274 mg%, Glicemie=8,8mg%, 60T=14 UI, GPT= 15 UI, VSH=12 mm/1h
Tymol= 17 UML
Grupa sanguina O I, Rh pozitiv
2 - urina pentru:
sumar de urina = albumine absente, glucoza absenta
ex. fizic : culoare- galbena deschis
frecventa- 6/24h
aspect clar
-densitate= 1015
Ph= acid
3- secretie vaginala- tricomonas=absent
fungii= absente
flora vaginala= grad IV
Examen de specialitate:
- examen ginecologic cu valve, col inchis
- tuseu vaginal- pune in evidenta prezenta tumorii
- ECO- pune in evidenta unui chistul pe ovarul stang cu =25cm
Alimentatia:
- hidrica cu 24 h inainte de operatie ce s-a intrerupt la ora 18,00, in seara precedenta
interventiei
- s-a efectuat clisma evacuatoare in seara precedenta si in dimineata interventiei

- igiena locala si generala prin baie generala,

- local s-a indepartat pilozitatea, s-a dezinfectat cu Betadina in dimineata operatiei
Pregatirea preanestezica:
- testarea la anestezie Xilina 4%
- premedicatie cu 24 h inainte de operatie- Fenobarbital 1 f, si Romergam 1 f in seara
premegatoare interventiei
- se masoara TA= 120/65 mg, P=110p/min, R= 22 r/min, T=36,50C
Pregatirea psihica.
Incepe inca de la internare:
- se asigura un microclimat adecvat, salon linistit, aerisit cu o temperatura optima
- se discuta cu pacienta despre afectiunea sa si necesitatea interventiei chirurgicale
- toate interventiile se efectueaza cu calm si blandete, se explica mai intai pacientei
tehnica efectuata
- a fost condusa la sala de operatie la ora 09,00
18.I.2013
Interventia chirurgicala
Se practica:
-anexectomie unilaterala stanga
- drenaj
- rahianestezie cu Xilina, solutie Xilinica 4%
- IOT

Plan de ingrijire post-operator- 7 zile

ziua 0ziua 7
Culegerea datelor:
- s-a practicat anexectomie unilaterala stanga si drenaj sub rahianestezie cu Xilina 4%
- s-a trezit la ora 11,00 cand a fost adusa pe sectia de Ginecologie II
Semne simptome:
- TA= 10/60 mmHg
- P=84 b/min
- R= 18 r/min
- T= 370C
- Vaiet, geamat
- Imobilitate
- Tegumente si mucoase palide
- Plaga operatorie
- Retentie urinara
- Durere in zona abdominala , cefalee

Nevoia

Manifestari de

Sursa de

Note

fundamentala
A respira si a avea o

dependenta
HTA, TA=110/60 mmHg,

dificultate
Interventie

buna circulatie

Tahicardie P=84b/min

chirurgicala

A se misca si a avea

Tegumente palide
Lipsa sensibilitatii in

Anestezie

o buna postura

membrele inferioare

Plaga operatorie

A bea si a manca

Imobilitate impusa
Deshidratare

Pierderea masei

sanguine in timpul
interventiei
chirurgicale
A elimina

Retentie urinara

Drenaj
Anestezie

Pareze intestinala post-

Interventie

A fi curat si a-si
proteja tegumentele
A comunica

operatorie

chirurgicala

Drenaj
Plaga operatorie

Interventie

Anxietate

chirurgicala
Durere

Vaiet

Necunoasterea
pronosticului

Aplicarea planului post-operator

Ziua 0 ziua 7
Problema
Alterarea respiratiei si

Obiectiv
Pacienta sa prezinte

Interventii autonome
Am monitorizat P, R,

Interventii delegate

Evaluare
Ziua 0, ora 12,00

circulatiei

valori TA, P, R in

TA, T in primele 2 h din

TA = 110/60 mm Hg

limitele normale

15min in 15 min si am

P = 84 b/min

notat in FO

R = 18 r/min

Am supravegheat

Tegumemte palide

permanent tegumentele,

ora 12,00

mucoasele pacientei

TA = 110/60 mm Hg

Am linistit pacienta, am

P = 84 b/min

incuraja-o

R = 18 r/min
Ora 14,00
TA = 115/60 mm Hg
P = 90 b/min
R = 18 r/min,T=370C
Ziua 1, ora 08,00
TA = 120/70 mm Hg
P = 80 b/min
R = 18 r/min,

T=37,30C
Tegumente normal
colorate
Ziua 2-3, ora 08,00
TA = 120/70 mm Hg
P = 78 b/min
R = 22 r/min
T = 36,8 0C
Ziua 4-5-6-7
TA = 125/70 mm Hg
P = 78 b/min
R = 17 r/min,
T=36,60C
Tegumente si mucoase
normal colorate

Planificarea ingrijirilor: 7 zile post-operator

Ziua 0 7 zile post-operator
Obiective imediate
1. Pacienta sa prezinte valori

Interventii
Am monitorizat pacienta P, TA, R, T si am notat in FO in

ale TA, P, R, T in limite

primele 2h, din 15 min in 15 min

fiziologice

Am supravegheat permanent tegumentele, mucoasele,

pansamentul

2. Pacienta sa prezinte o stare

Am vorbit cu pacienta, am linistit-o cu privire la evolutia sa

Am asigurat un microclimat corespunzator in salon aerisit,

de bine, fizic si psihic

curat, patul sa fie accesibil din toate partile, dotat cu materiale

Sa prezinte diminuarea

auxiliare, musama, aleza.

durerilor, sa se odihneasca

Am sugerat pacientei sa-si schimbe pozitia, sa adopte o pozitie

corespunzator

care sa-i favorizeze diminuarea durerilor.

Am sugerat pacientei sa citeasca o carte, sa bea un pahar cu
lapte cald inainte de culcare.
Am luat legatura cu familia pacientei si am oferit posibilitatea

3. Pacienta sa prezinte

unor vizite scurte.

In timpul varsaturilor am ajutat fizic pacienta, am incurajat-o ,

eliminari adecvate

am urmarit calitatea si cantitatea varsaturilor si am notat in FO.

Am asezat-o in decubit dorsal fara perna cu capul intr-o parte
in timpul varsaturilor.
Am urmarit aparitia primelor mictiuni, la nevoie pacienta a fost
sondata si i s-a introdus tubul de gaze, am urmarit aparitia

4. Pacienta sa se hidrateze

primului scaun.
In ziua 0 a interventiei si pe timpul varsaturilor pacientei, a fost
hidratata parenteral.
Dupa incetarea varsaturilor, am sugerat pacientei sa consume
multe lichide, iar dupa aparitia scaunului dieta a fost
imbogatita: lactate, fructe, carne etc.

Probleme:

1. Alterarea functiei respiratorii si circulatorii

2. Imobilitate impusa
3. Atingerea integritatii tegumentare
4. Alterarea eliminarilor
5. Anxietate
6. Risc de complicatii:
- glod vezical
- intarzierea tranzitului intestinal
- hemoragie, infectia plagii
- alterarea alimentatiei prin deficit
Diagnostic nursing:
1. Alterarea functiei respiratorii si circulatorii, datorita interventiei chirurgicale,
manifestata prin HTA, tahicardie, tegumente palide
2. Alterarea mobilitatii, datorita anesteziei, interventiei chirurgicale, manifestata prin
mobilitate redusa
3. Alterarea confortului fizic, datorita interventiei chirurgicale, manifestata prin durere
4. Atingerea integritatii tegumentelor, datorita interventiei chirurgicale, manifestata prin
plaga operatorie
5. Eliminari inadecvate de urina si materii fecale, datorita anesteziei preoperatorii,
manifestata prein retentie de urina si pareza intestinala postoperatorie
6. Anxietate din cauza durerii,a necunoasterii prognosticului, manifestata prin apatie,
vaiet, neliniste
7. Alterarea somnului, datorita necunoasterii prognosticului, cunostinte insuficiente
despre boala, manifestata prin insomnie.

Problema
Imobilitatea

Obiectiv
Pacienta sa se

Interventii autonome
In primele 24h pacienta a fost

impusa de

mobilizeze precoce

asezata comod la pat in

Pacienta sta in repaus la pat.Sensibilitate in

decubit dorsal fara perna, cu

membrele inferioare , a revenit la ora 13,00

capul intr-o parte in timpul

Ziua 1

varsaturilor.

Pacienta sta semi-sezand la marginea patului,

Sensibilitatea in membrele

sprijinita. Executa usoare exercitii de respiratie,

inferioare a revenit in jurul

isi misca usor gambele

orei 13,00 atunci am sugerat

Ziua 2-3

pacientei sa execute usoare

Pacienta merge sustinuta prin salon, isi asigura

Pacienta sa se

exercitii, sa-si miste degetele

Am ajutat pacienta sa se

igiena
Ziua 4-5-6-7

mobilizeze precoce

imbrace, sa mearga prin salon

Mialgin 2 f/24 h

Pacienta se deplaseaza singura, se mobilizeaza

pana la chiuveta sa se spele,

timp de 2 zile

usor

apoi pana la toaleta, pana a

Algocalmin 1 fiola

prins curaj in fortele proprii si

la nevoie

actul operator

Imobilitatea

s-a deplasat singura

Am sustinut-o si incurajat-o
permanent. Am calmant
durerea administrand
medicatia prescrisa de medic

Interventii delegate

Evaluare
Ziua 0, ora 12,00

Eliminari

Pacienta sa prezinte

Am sustinut pacienta in

Ziua 0, ora 17,00

inadecvate

eliminari adecvate

timpul varsaturilor , am

Dren = 40 ml

cantitativ si

supravegheat si notat calitatea

Pacienta prezinta glob vezical, s-a efectuat

calitativ

si cantitatea varsaturilor.

sondaj vezical, prezinta varsaturi

In ziua 0, pacienta a prezentat

Ziua 1, ora 08,00:

retentie de urina, am anuntat

Pacienta prezinta mictiuni spontane

medicul. S-a efectuat drenaj

Diureza=1200 ml/24 h

vezical. In urmatoarele zile

Dren = 30 ml

am urmarit dupa aparitia

Nu mai prezinta varsaturi

mictiunilor spontane,

Ziua 2

diureza.Am urmarit aparitia

Diureza1300 ml/24 h

primului scaun.Am urmarit si

Scaun absent

notat continutul pungilor de

S-a efectuat clisma evacuatorie . Nu mai

dren, am schimbat pungile

prezinta varsaturi
Ziua 3
S-a scos tubul de dren, mictiuni prezente
scaun spontan
Diureza=1400ml/24h
Ziua 4-5-6-7
Diureza=1500ml/24h
Tranzit intestinal pentru materii fecale si gaze

Alimentatie

Pacienta sa se

Am alimentat parenteral

Am administrat

Ziua 0, ora 11,00

inadecvata in

alimenteze

pacienta in ziua 0 si in timpul

parenteral :

Pacientei i se administreaza perfuzii cu ser

deficit

corespunzator

varsaturilor.Dupa incetarea

Ser fiziologic

fiziologic si glucoza

Sa se hidrateze

varsaturilor am explorat

1000ml: 750 ml in

Ora 13,00

corespunzator

preferintele pacientei si

cursul diminetii,

Pacienta prezinta varsaturi, este hidratata

impreuna cu aceasta am

250ml in cursul

parenteral

intocmit un regim alimentar.

zilei, timp de 2 zile;

Ziua 1

In primele zile, regim hidric

Glucoza 5%- 500ml Varsaturile s-au diminuat, pacienta prezinta

cu ceaiuri, supe strecurate.

in cursul zilei ,timp

apetit scazut.Consuma lichide, ceaiuri.

Dupa reluarea tranzitului

de 2 zile

Ziua 2-3

intestinal am adaugat mai

Pacienta nu mai prezinta varsaturi, apetit usor

intai branza de vaci, iaurt,

crescut, consuma iaurturi si lichide

lichide dulci si mai apoi carne

Ziua 4-5-6-7

de pui fiarta. Pana la externare

Pacienta prezinta apetit crescut, se hidrateaza

pacienta a beneficiat de regim

corespunzator.

variat, bogat in vitamine.Am

Mucoase umede, tegumente elastice.

sugerat pacientei sa consume

multe lichide.
Durere

Pacienta sa prezinte

Am creat un microclimat

Am administrat

Ziua 1:

o stare de bine fara

corespunzator, cu o

Algocalmin 1 f, la

Pacienta prezinta dureri intense care se

dureri

temperatura optima.Am

nevoie

diminueaza usor dupa administrarea trata-

sugerat pacientei sa adopte o

Piafen 2 f/24 h, la

mentului. Isi schimba des pozitia

pozitie care sa-i favorizeze

ora 8,00 si 19,00

Ziua 2-3:

diminuarea durerilor.Am

Indometacin

Durei diminuate , se plimba prin salon

sugerat pacientei sa

1 supozitor / 24 h

Ziua 4-5-6-7:

comprime usor cu o mana

Pacienta prezinta dureri diminuate

plaga cand se mobilizeaza sau

tuseste , stranuta pentru a
evita complicatiile sau
Anxietate

Pacienta sa fie

intensificarea durerii
Am creat un microclimat

Am administrat la

Ziua 1-2:

linistita din punct

linistit.Am linistit pacienta cu

recomandarea

Pacienta este nelinistita, comunica greu,

de vedere psihic. Sa

privire la evolutia sa, am

mdicului:

prezinta dureri, nu se poate odihni

se odihneasca

incurajat-o sa vorbrasca cu

Diazepam 1 cp/24 h Ziua 3-4:

corespunzator

alte paciente care au suferit

seara inainte de

Pacienta este mai linistita,comunica mai usor

aceiasi interventie si acum se

culcare

atat cu personalul medical, cat si cu colegele de

simt mult mai bine. Am

camera. A primit vizita familiei.

calmat durerea . Am sugerat

Ziua 5-6-7-8:

pacientei ca inainte de culcare

Pacienta este odihnita, vesela.Are o parere

sa citeasca o carte sau sa bea

pozitiva cu privire la evolutia sa.

un pahar cu lapte. Am luat

legatura cu familia si am
favorizat vizite scurte

Atingerea integritatii

Pacienta sa prezinte

Am supravegheat zilnic

Toaleta plagii si a

Ziua 1-2:

tegumentelor.

cicatrizarea plagii, fara

toaleta plagii si a

tegumentelor din jur cu

Pansament curat,

Lipsa cunostintelor

complicatii.Pacienta sa

tegumentelor din jur,

Cloramina 1 % si

evolutie buna a plagii

pansamentul.

Betadina.

Ziua 1-T = 37,3 0C

Am supravegheat si

Am administrat:

Ziua 2- T=370C

observat evolutia

Zinacef 1f la 7 zile

Ziua 3-4

despre pastrarea sanatatii beneficieze de informatii

utile.

plagii.Am masurat zilnic

Pansament curat, nu au

temperatura corporala.

intervenit complicatii

Am oferit pacientei

Ziua 5-6:

informatii despre

Plaga evolueaza bine

afectiunea sa, am oferit

spre vindecare

reviste pentru a-si

Ziua 7:

imbogatii cunostintele,

Medicul recomanda

am educat pacienta cu

scoaterea firelor si

privire la controale

externarea

EVALUAREA FINALA
PREZENTAREA PACIENTEI
Doamna BN in varsta de 31 ani din Ploiesti s-a prezentat la Sectia de Ginecologie a
Spitalului de Obstetrica si Ginecologie pentru dureri pelvine care persistau de aproximativ
30 de zile.
In urma consultului si a investigatiilor de specialitate- ECO addominal- s-a constatat
prezenta unui chist pe ovarul stang cu diametrul de 21 cm.
Pacienta a fost internata pentru tratament chirurgical.
Pregatirea preoperatorie a durat 3 zile si a constat in : pregatirea fizica alimentara
igiena, pregatirea psihica, testarea la anestezic- xilina 4%, premedicatia.
PREGATIREA PREOPERATORIE 3-4 ZILE
-am recoltat sange pentru examene hematologice si biochimice; urina pentru examen sumar
de urina; secretie vaginala pentru examen bacteriologic
-s-au efectuat examene de specialitate: ECO abdominala, tuseu vaginal, examen
ginecologic cu valve
-pregatirea fizica: alimentatie hidrica cu 24 h inainte de operatie, aceasta s-a intre
rupt la ora 18 seara premergatoare operatiei . S-a efectuat clisma evacuatoare in seara
precedenta operatiei si in dimineata operatiei. Golirea vezicii urinare in dimineata
interventiei. S-a instalat sonda urinara permanenta. In seara precedenta interventiei s-a
instituit medicatia : Romergan 1f si Fenobarbital 1f. S-a efectuat testarea la anestezic
Xilina 4%. S-a monitorizat permanent TA, P,R, T.
-pregatirea psihica- incepe inca de la internare: am asigurat un micro climat corespunzator;
se explica necesitatea interventiei chirurgicale; toate interventiile se explica cu calm si
blandete
INTERVENTIA CHIRURGICALA
Anexectomie unilaterala dreapta
PROBLEME POSTOPERATORII
-alterarea respiratiei si circulatiei
-disconfort fizic si psihic
-imobilitate impusa de actul operator
-retentie de urina
-risc de complicatii

-atingerea integritatii tegumentelor: plaga operatorie

-lipsa cunostintelor despre pastrarea sanatatii
INTERVENTII
-am instalat pacienta intr-un salon linistit, aerisit
-am monitorizat P,TA,R,T
-am urmarit aparitia mictiunilor spontane dupa efectuarea sondajului vezical
-am urmarit reluarea tranzitului intestinal pentru materii fecale si gaze
-am urmarit revenirea sensibilitatii in membrele inferioare, am mobilizat precoce pacienta
-am urmarit evolutia plagii operatorii
-am sugerat pacientei sa consume multe lichide si alimente consistente
EVOLUTIA PACIENTEI
S-a instituit Anexectomie stanga si Rahianestezie cu Xilina 4%. Interventia chirurgicala a
decurs bine, fara complicatii. Postoperator pacienta a evoluat bine, a prezentat retentie de
urina; s-a efectuat sondaj vezical evacuator dupa care pacienta a prezentat mictiuni
spontane; nu a intervenit alterarea rimului respirator si circulator.
Sensibilitatea in membrele inferioare a revenit la 2 h dupa interventia chirurgicala. Pacienta
a fost mobilizata precoce. Plaga operatorie a decurs bine fara complicatii, la externare
pacienta prezenta plaga in curs de cicatrizare.
Evolutia a decurs bine fara complicatii.
EVALUARE DUPA 7 ZILE
-functiile circulatorii si respiratorii in limite fiziologice
-tegumente si mucoase normal colorate
-pacienta a prezentat mictiuni spontane din ziua 1 postoperatorie, dupa indepartarea sondei
vezicale- ziua 7 diureza=1700ml, scaun prezent
-pacienta s-a mobilizat precoce, din ziua 1 postoperator- ziua 7 pacienta se mobilizeaza cu
usurinta
-apetit prezent , pacienta se alimenteaza corespunzator
-pacienta si-a imbogatit cunostintele despre pastrarea sanatatii
-pacienta a inteles recomandarile medicului
RECOMANDARI LA EXTERNARE
-pacienta este informata cu privire la tratamentul medicamentos prescris
-dupa terminarea tratamentului revine la control- dupa 30 zile

-am informat pacienta cu privire la regimul de viata: sa se prezinte la pansat la 2 zile; sa

evite efortul fizic; sa evite o sarcina in urmatoarele 6 luni; sa evite contactul sexual timp de
30 zile
EXTERNAREA
Starea pacientei: VINDECATA
ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN INGRIJIREA PACIENTEI
Asistenta medicala are rolul:
-De a primi bolnava pe sectii, sa o informeze, sa-i arate topografia sectiei;
-Sa asigure repaus necesar intr-un salon adecvat;
-Supravegherea si monitorizarea functiilor vitale si vegetative;
-Sa recolteze produse biologice si patologice de la pacienta si sa le trimita la laborator;
-Administreaza tratamentul prescris de medic;
-Pregateste fizic si psihic pacienta pentru interventia chirurgicala;
-Intocmeste planul de ingrijire postoperator al pacientei;
-Acorda ingrijiri postoperatorii pacientei;
-Supravegheaza permanent asistenta pe toata durata internarii;
-Face educatie pentru sanatatea pacientei;
-Explica recomandarile si contraindicatiile la exernare.

BIBLIOGRAFIE
1. P. Sarbu- Tratat de patologie chirurgicala, vol II, sub E. Proca- Ginecologie,
Editura Medicala, Bucuresti , 1993
2. N. Crisan si D. Nanu- Ginecologie , Societatea stiintifica si tehnica, Bucuresti
2000
3. Lucretia Titirca Ghid de nursing, Editura Viata medicala romaneasca,
Bucuresti, 2001

ANEXE
EDUCATIA PENTRU SANATATE
Sanatatea femeii are o importanta deosebita pentru indeplinirea rolului sau social.
Educatia pentru sanatate incepe de la varste foarte tinere si trebuie adaptata fiecarei etape
fiziologice din viata femeii. Cunostintele mamei se rasfrang in comportamentul igienic de
mai tarziu al fetitei.
In prima copilarie si la varsta prescolara, imbolnavirea este posibila prin patrunderea
germenilor direct in caile genitale, in timpul jocului, in locuri murdare, daca fetita nu este
aparata prin lenjerie curata frecvent schimbata.
Jocul, viata in aer liber, miscarile, alimentatia si somnul au importanta in dezvoltarea
generala a organismului, trebuie dirijate cu grija si supravegheate.
Aceste ingrijiri revin mamei care are datoria de a ajuta fetita sa-si formeze deprinderi si
comportamente pentru perioada urmatoare, cand aceasta va fi capabila sa respecte singura
masurile de igiena.
Perioada prepubertara este caracterizata de dezvoltarea extrem de rapida fizica si
psihica; pot aparea primele preocupari sexuale.
- alimentatia bogata in vitamine, cu toate principiile de baza:
- glucide;
- proteine;
- lipide.
- fortificarea organismului prin exercitii scuteste fetitele de imbolnaviri grave cu
repercursiuni asupra intregii vieti;
- castigarea increderii, comunicarea directa cu mama, orientate catre preocupari
intelectuale, vor scuti fetita de pervertirile sexuale, de alterarea simtului moral.
Pubertatea este o perioada critica. Sub influenta hormonilor dezvoltarea organismului este
aproape terminata, apare prima menstruatie, se dezvolta caracterele sexuale.
Pentru aceste transformari fetita trebuie pregatita din timp; va fi informata asupra
eventualei stari de disconfort care poate insoti primele cicluri si va fi ajutata sa o combata.
Va fi ajutata sa pastreze o igiena riguroasa in timpul menstruatiei, prin:
- baie zilnica;
- schimbarea tampoanelor igienice;

- evitarea oboselii, odihna, caldura locala, aspirina au un efect calmant asupra durerilor
menstruale.
Cand aceste dureri sunt mari si obliga fetita sa-si intrerupa activitatea, trebuie consultat
medicul.
Se recomanda controala de specialitate periodice, cel putin de doua ori pe an, deoarece
unele afrctiuni cum ar fi chisturile ovariene, sunt mute clinic.
Fetita trebuie informata asupra factorilor care accentueaza starea de disconfort ;
- stresul;
- oboseala;
- frigul.
Perioada de activitate genitala:
- in zcesata perioada tanara femeie poate avea una sau mai multe sarcini, viata sexuala
nefiind lipsita de riscuri, avand in vedere posibilitatea tranmiterii unor boli;
- femeia trebuie sa pastreze in continuare o igiena riguroasa, sa fie bine informata cu
privire la riscul actului sexual neprotejat, al tranmiterii bolilor pe aceasta cale si mai ales
implicatiile pe care aceste boli le au asupra sanatatii, in general si a aparatului genital, in
special.
Afectiunile inflamatorii pot fi cauza sterilitatii. Contraceptia si planificarea familiala sa fie
cunoscute de catre femei, astfel incat sa evite sarcinile nedorite sau empirice.
Femeile sa fie informate ca si in cazul in care intreruperea se face intr-o unitate
spitaliceasca sau cabinet de specialitate, de catre o persoana autorizata; interventia nu este
lipsita de riscuri, inflamatiile si sangerarile nefiind rare. Cand femeia se hotaraste sa devina
mama, trebuie sa consulte un specialist si acest lucru este foarte important cand in familie
exista probleme de ordin genetic sau alte boli cu transmitere ereditara.
Trebuie stiut faptul ca sarcina inainte de varsta de 18 ani sau dupa 35 de ani, la femei care
sufera de o boala pe care sarcina o poate agrava, cresc riscurile din punct de vedere al
sanatatii. Intervalul dintre doua sarcini trebuie cuprins intre doi si patru ani, timp necesar
ca organismul sa-si refaca forta si energia.
Perioada de menopauza, incetarea progresiva a functiilor aparatului genital. Pot interveni
tulburari vasomotorii, osteoporoza, insomnii.

Asistenta medicala poate fi un ajutor pretios pentru femeia preocupata de transformarile

care se produc in organismul ei, ca sursa de informatie, sfatuitor si sprijin emotional, in
aplicarea tratamentului de substitutie.
Consultarea medicului, controalele de specialitate atat in perioada de menopauza, dar si
inainte de aceasta, sunt necesare pentru a preveni sau depista precoce unele afectiuni ale
aparatului genital.