Combined analysis methods such as optical microscopy (OM), cathodoluminescence (CL) microscopy, X... more Combined analysis methods such as optical microscopy (OM), cathodoluminescence (CL) microscopy, X-ray diffraction (XRD), and scanning electron microscopy–energy dispersive X-ray spectrometry (SEM–EDX) have made it possible to obtain the first physico-chemical data of Dacian potsherds, exhumed at the archeological site of Ocnita-Buridava, Romania; the samples were provided by the “Aurelian Sacerdoteanu” County Museum Vâlcea, dating from the 2nd century BC to the 1st century AD. The mineralogical and petrographic analyses revealed two types of ceramic pastes, taking into account the granulometry of the inclusions and highlighting the choice of the potter for fabricating the ceramic either by wheel or by hand. All samples showed an abundance in quartz, mica (muscovite and biotite), and feldspars. These observations were confirmed by cathodoluminescence imagery, revealing heterogeneous pastes with varied granulometric distributions. The XRD patterns indicated the presence of the mineral phases, indicating a firing temperature below 900 ◦C. The wheel-made ceramics have a fine, compact matrix with very fine inclusions (<40 μm). On the other hand, the hand-made ceramics present a coarse matrix, with inclusions whose granulometry reaches approximately 2 mm. The difference between these two types of ceramics is also confirmed by the mineralogical and chemical analysis. The wheel-made potsherds are more abundant in MgO, Al2O3, and CaO contents.
WARRIORS AND THEIR WEAPONS IN BRONZE AND IRON AGES. Proceedings of the 21st International Colloquium of Funerary Archaeology, 2023
The analysis of the metal and ceramic inventory of the graves but also of the funerary practices ... more The analysis of the metal and ceramic inventory of the graves but also of the funerary practices of the Basarabi communities allows us the observation of a military elite with a special social position. The standardization of the contents of the warrior graves suggests a fairly well-defined meaning for these types of pieces, most likely prestige items, as they are not found in all graves (there are graves that have only ceramic vessels as funerary inventory). At the top of the military elite in the Early Iron Age (Hallstatt C period) there could be warriors using the chariot, armed with spears (they are the most numerous weapons deposited in graves) and swords with a "T" shape-hilt. This image can be reconstructed gathering and analyzing all these items found in the Basarabi type necropolises from southwest Romania but also observing the spatial distribution of the barrows. Also, some weapons deposited in the graves of the Basarabi necropolises, from Desa for example, appear fragmented or ritually bent, this being an indication of the importance of these items or of the warrior buried with them. Later, in the second Iron Age (Latène period), such practices are very widespread for the graves of the chieftains, both in Romania and in a much wider area.
Reprezentări ale unor mijloace de transport pe apă în pictura murală a unor lăcașuri de cult din ... more Reprezentări ale unor mijloace de transport pe apă în pictura murală a unor lăcașuri de cult din nord-vestul Munteniei și nordul Olteniei (mijlocul secolului XIV-începutul secolului XVIII) //
Contributions to the End of the Bronze Age in Northeastern Oltenia. The settlement from Zătreni, ... more Contributions to the End of the Bronze Age in Northeastern Oltenia. The settlement from Zătreni, La Peșceana point. The present article presents the archaeological research carried out by the specialists of the Aurelian Sacerdoțeanu History Museum of Vâlcea County in collaboration with those within SC Gauss SRL / SC Banat Archaeosave SRL in La Peșceana point, research occasioned by the BRUA international project. Five complexes belonging to the Verbicioara culture and the Govora-Fundeni group were researched on this occasion.
In the present study, the authors present the latest discoveries of metal objects in northeastern... more In the present study, the authors present the latest discoveries of metal objects in northeastern Oltenia, pieces chronologically dating to the Bronze Age. The three pieces belong typologically to flat axes or socketed-ax type chisels, with evolution throughout the Bronze Age. Recently discovered pieces bring important information about the metallurgy of the Bronze Age, as well as confirming the existence of commercial routes during the aforementioned period.
Digging in the past of Old Europe. Studies in Honor of Cristian Schuster at his 60th Anniversary, 2019
In this paper the authors present the cultural evolution in the hilly and mountainous area of Olt... more In this paper the authors present the cultural evolution in the hilly and mountainous area of Oltenia starting with the Eneolithic (the Sălcuța culture), followed by the Final Eneolithic. To the latter period, represented by the Scheibenhenkel horizon, were assigned seasonal occupations (in caves), long-term settlements (Sălcuța-Piscul Cornișorului, Bistrețu etc.) and certain graves within the necropolis at Ostrovul Corbului. This period was regarded as climatically unstable. The period of transition to the Bronze Age is represented in our area of study by finds of the Cernavodă III and Coțofeni type. We observe during this period the penetration of eastern communities (during the period of the Coțofeni culture) but also the assimilation of some influences coming from the south or west. Towards the end of the period we notice a certain instability which leads to the appearance of fortification systems at Castrele Traiane and Plenița. The building of fortification defence systems at the mentioned sites was associated to the penetration in the area of steppe-originating communities (Yamnaya), and not to those of the Glina culture (Bronze Age). Evolution-wise, the funerary monuments in the area subjected to our study and assigned to the Yamnaya culture can be divided into three stages.
BIBLIOTHECA BRVKENTHAL LXXIII In honorem Prof.univ.dr. Sabin Adrian Luca: Istorie şi destin, 2019
In this article, the authors present from a chronological point of view the settlements of the ar... more In this article, the authors present from a chronological point of view the settlements of the archaeological site from Copăcelu-Valea Răii. Known in the literature until the beginning of the XXIth century as an important site belonging to the early Neolithic, it took advantage of the displacement in the area of the Ocnele Mari of the flood victims, as well as the legislation in force to protect the patrimony of new archaeological research. Thus, the systematic researches in the period 2002-2003 and the preventive ones from 2004 to the present, led to the discovery of artifacts belonging to different periods and civilizations, such as: eneolithic (Boian culture, Sălcuţa, the horizons of the stylished handles), the transition period towards the Bronze Age (Coţofeni culture), Bronze Age (cultures Glina and Verbicioara, Gornea-Orleşti and Govora-Fundeni groups) and Early Iron Age (Vârtop group). Based on the research of the past 20 years, the information on the evolution of the communities in the Copăcelu area has been enriched, establishing that the Neolithic, Eneolithic and Early Bronze ones preferred the terraced terrain with a wide opening to the Olt river, Middle Bronze, Late and Hallstatt retreat on Copacelu-Ocnele Mari aisle.
A distinct cultural aspect of the early stage of the First Iron Age in
sub-Carpathian Oltenia - t... more A distinct cultural aspect of the early stage of the First Iron Age in sub-Carpathian Oltenia - the Râureni group. Ceramic vessel data. The Râureni group raises many problems of interpretation because, on the one hand, the archaeological excavation documentation has been lost, the number of ceramic vessels in the museum in Râmnicu Vâlcea does not correspond to the number of about 100 graves mentioned by the author of the excavation and the ceramics of this group has too few elements similar to the findings of Vartop, Hinova or Susani. However, there are sufficient elements of the funerary rite and the ceramics typology to accept the chronological assignment of this necropolis in Ha A period, also in the horizon of the grooved pottery but with very different variations from the Vartop, Hinova or Susani groups. The particular character of this group can also be attributed to its location in the saline sources from Ocnele Mari, such areas being recognized as areas of cultural interference due to salt trade in prehistory.
In [O viata dedicata arheologiei si patrimoniului. In honorem Done Serbanescu, 2017]
In the cont... more In [O viata dedicata arheologiei si patrimoniului. In honorem Done Serbanescu, 2017] In the context of a growing interest in the phenomenon of burials in settlements in the Early Iron Age, we want to bring into question three possible cases near the city of Râmnicu Vâlcea. Unfortunately, the unclear context and insufficient information for two of them invites us to a cautious approach. However, it is possible to speak of a funerary practice of the kind analyzed by Sorin-Cristian Ailincăi in the Early Iron Age settlements in the Gáva, Babadag or Saharna cultures area
Combined analysis methods such as optical microscopy (OM), cathodoluminescence (CL) microscopy, X... more Combined analysis methods such as optical microscopy (OM), cathodoluminescence (CL) microscopy, X-ray diffraction (XRD), and scanning electron microscopy–energy dispersive X-ray spectrometry (SEM–EDX) have made it possible to obtain the first physico-chemical data of Dacian potsherds, exhumed at the archeological site of Ocnita-Buridava, Romania; the samples were provided by the “Aurelian Sacerdoteanu” County Museum Vâlcea, dating from the 2nd century BC to the 1st century AD. The mineralogical and petrographic analyses revealed two types of ceramic pastes, taking into account the granulometry of the inclusions and highlighting the choice of the potter for fabricating the ceramic either by wheel or by hand. All samples showed an abundance in quartz, mica (muscovite and biotite), and feldspars. These observations were confirmed by cathodoluminescence imagery, revealing heterogeneous pastes with varied granulometric distributions. The XRD patterns indicated the presence of the mineral phases, indicating a firing temperature below 900 ◦C. The wheel-made ceramics have a fine, compact matrix with very fine inclusions (<40 μm). On the other hand, the hand-made ceramics present a coarse matrix, with inclusions whose granulometry reaches approximately 2 mm. The difference between these two types of ceramics is also confirmed by the mineralogical and chemical analysis. The wheel-made potsherds are more abundant in MgO, Al2O3, and CaO contents.
WARRIORS AND THEIR WEAPONS IN BRONZE AND IRON AGES. Proceedings of the 21st International Colloquium of Funerary Archaeology, 2023
The analysis of the metal and ceramic inventory of the graves but also of the funerary practices ... more The analysis of the metal and ceramic inventory of the graves but also of the funerary practices of the Basarabi communities allows us the observation of a military elite with a special social position. The standardization of the contents of the warrior graves suggests a fairly well-defined meaning for these types of pieces, most likely prestige items, as they are not found in all graves (there are graves that have only ceramic vessels as funerary inventory). At the top of the military elite in the Early Iron Age (Hallstatt C period) there could be warriors using the chariot, armed with spears (they are the most numerous weapons deposited in graves) and swords with a "T" shape-hilt. This image can be reconstructed gathering and analyzing all these items found in the Basarabi type necropolises from southwest Romania but also observing the spatial distribution of the barrows. Also, some weapons deposited in the graves of the Basarabi necropolises, from Desa for example, appear fragmented or ritually bent, this being an indication of the importance of these items or of the warrior buried with them. Later, in the second Iron Age (Latène period), such practices are very widespread for the graves of the chieftains, both in Romania and in a much wider area.
Reprezentări ale unor mijloace de transport pe apă în pictura murală a unor lăcașuri de cult din ... more Reprezentări ale unor mijloace de transport pe apă în pictura murală a unor lăcașuri de cult din nord-vestul Munteniei și nordul Olteniei (mijlocul secolului XIV-începutul secolului XVIII) //
Contributions to the End of the Bronze Age in Northeastern Oltenia. The settlement from Zătreni, ... more Contributions to the End of the Bronze Age in Northeastern Oltenia. The settlement from Zătreni, La Peșceana point. The present article presents the archaeological research carried out by the specialists of the Aurelian Sacerdoțeanu History Museum of Vâlcea County in collaboration with those within SC Gauss SRL / SC Banat Archaeosave SRL in La Peșceana point, research occasioned by the BRUA international project. Five complexes belonging to the Verbicioara culture and the Govora-Fundeni group were researched on this occasion.
In the present study, the authors present the latest discoveries of metal objects in northeastern... more In the present study, the authors present the latest discoveries of metal objects in northeastern Oltenia, pieces chronologically dating to the Bronze Age. The three pieces belong typologically to flat axes or socketed-ax type chisels, with evolution throughout the Bronze Age. Recently discovered pieces bring important information about the metallurgy of the Bronze Age, as well as confirming the existence of commercial routes during the aforementioned period.
Digging in the past of Old Europe. Studies in Honor of Cristian Schuster at his 60th Anniversary, 2019
In this paper the authors present the cultural evolution in the hilly and mountainous area of Olt... more In this paper the authors present the cultural evolution in the hilly and mountainous area of Oltenia starting with the Eneolithic (the Sălcuța culture), followed by the Final Eneolithic. To the latter period, represented by the Scheibenhenkel horizon, were assigned seasonal occupations (in caves), long-term settlements (Sălcuța-Piscul Cornișorului, Bistrețu etc.) and certain graves within the necropolis at Ostrovul Corbului. This period was regarded as climatically unstable. The period of transition to the Bronze Age is represented in our area of study by finds of the Cernavodă III and Coțofeni type. We observe during this period the penetration of eastern communities (during the period of the Coțofeni culture) but also the assimilation of some influences coming from the south or west. Towards the end of the period we notice a certain instability which leads to the appearance of fortification systems at Castrele Traiane and Plenița. The building of fortification defence systems at the mentioned sites was associated to the penetration in the area of steppe-originating communities (Yamnaya), and not to those of the Glina culture (Bronze Age). Evolution-wise, the funerary monuments in the area subjected to our study and assigned to the Yamnaya culture can be divided into three stages.
BIBLIOTHECA BRVKENTHAL LXXIII In honorem Prof.univ.dr. Sabin Adrian Luca: Istorie şi destin, 2019
In this article, the authors present from a chronological point of view the settlements of the ar... more In this article, the authors present from a chronological point of view the settlements of the archaeological site from Copăcelu-Valea Răii. Known in the literature until the beginning of the XXIth century as an important site belonging to the early Neolithic, it took advantage of the displacement in the area of the Ocnele Mari of the flood victims, as well as the legislation in force to protect the patrimony of new archaeological research. Thus, the systematic researches in the period 2002-2003 and the preventive ones from 2004 to the present, led to the discovery of artifacts belonging to different periods and civilizations, such as: eneolithic (Boian culture, Sălcuţa, the horizons of the stylished handles), the transition period towards the Bronze Age (Coţofeni culture), Bronze Age (cultures Glina and Verbicioara, Gornea-Orleşti and Govora-Fundeni groups) and Early Iron Age (Vârtop group). Based on the research of the past 20 years, the information on the evolution of the communities in the Copăcelu area has been enriched, establishing that the Neolithic, Eneolithic and Early Bronze ones preferred the terraced terrain with a wide opening to the Olt river, Middle Bronze, Late and Hallstatt retreat on Copacelu-Ocnele Mari aisle.
A distinct cultural aspect of the early stage of the First Iron Age in
sub-Carpathian Oltenia - t... more A distinct cultural aspect of the early stage of the First Iron Age in sub-Carpathian Oltenia - the Râureni group. Ceramic vessel data. The Râureni group raises many problems of interpretation because, on the one hand, the archaeological excavation documentation has been lost, the number of ceramic vessels in the museum in Râmnicu Vâlcea does not correspond to the number of about 100 graves mentioned by the author of the excavation and the ceramics of this group has too few elements similar to the findings of Vartop, Hinova or Susani. However, there are sufficient elements of the funerary rite and the ceramics typology to accept the chronological assignment of this necropolis in Ha A period, also in the horizon of the grooved pottery but with very different variations from the Vartop, Hinova or Susani groups. The particular character of this group can also be attributed to its location in the saline sources from Ocnele Mari, such areas being recognized as areas of cultural interference due to salt trade in prehistory.
In [O viata dedicata arheologiei si patrimoniului. In honorem Done Serbanescu, 2017]
In the cont... more In [O viata dedicata arheologiei si patrimoniului. In honorem Done Serbanescu, 2017] In the context of a growing interest in the phenomenon of burials in settlements in the Early Iron Age, we want to bring into question three possible cases near the city of Râmnicu Vâlcea. Unfortunately, the unclear context and insufficient information for two of them invites us to a cautious approach. However, it is possible to speak of a funerary practice of the kind analyzed by Sorin-Cristian Ailincăi in the Early Iron Age settlements in the Gáva, Babadag or Saharna cultures area
Ișalnița și că acesta din urmă nu ajunge până în Ha A, iar grupul Vârtop evoluează în Ha A1-A2, d... more Ișalnița și că acesta din urmă nu ajunge până în Ha A, iar grupul Vârtop evoluează în Ha A1-A2, deci ultimele două sunt succesive. În privința evoluției cultural-arheologice din Oltenia istorică, autorul evidențiază două regiuni cu trăsături distincte : A) câmpia de-a lungul Dunării, unde sunt documentate atât necropole plane (Balta Verde, Hinova, Cârna-Ostrovogania, Baley), care au trăsături comune cu manifestările funerare ale sfârșitului epocii bronzului, cât și movilele de la Vârtop, care ar putea reprezenta elementul de noutate, dacă sunt într-adevăr morminte, și B) bazinul Rm. Vâlcea, cu orizontul de înmormântări Râureni I, plus seria de vestigii din Argeșul și Gorjul subcarpatic. Capitolele VI-VIII constiuie substanța volumului și locul unde d-l Carol Terteci aduce importante contribuții, atunci când analizează perioadele timpurie și mijlocie ale primei epoci a fierului. Informațiile despre siturile fortificate de la începutul epocii fierului sunt foarte puține, iar din cadrul fenomenului Basarabi n-a fost cercetată sistematic nici o așezare în zona aceasta! Autorul face o succintă, dar corectă, prezentare privitoare la criteriile de definire, originea, aria de răspândire, caracteristicile esențiale și cronologia grupurilor culturale Vârtop, Hinova, Râureni, Insula Banului și Gornea-Kalakača, dovedind o bună cunoaștere a acestei perioade. Sunt analizate caracteristicile de bază ale habitatului și vestigiilor funerare. Bine documentat și analizat este segmentul dedicat vaselor ceramice, acestea fiind prezentate în caracteristicile lor esențiale, inclusiv cu noi materiale descoperite de autor ori identificate în depozitele muzeelor. De asemenea, autorul dă dovadă de o bună cunoaștere a vestigiilor Basarabi, ale caracteristicilor esențiale ale acestui fenomen cultural-arheologic. Catalogul descoperirilor, ce include 116 localități și circa 180 de puncte cu descoperiri arheologice, este întocmit în ordine alfabetică, indiferent de epocă, loc ori culturi arheologice, actualizat la noile denumiri ale localităților și unităților administrative; el cuprinde datele esențiale ale siturilor și bibliografia aferentă, inclusiv datele din RAN și LMI, rezultând un instrument util de informare pentru cercetările viitoare. Contribuțiile personale ale domnului Carol Terteci sunt pe mai multe paliere: a) punerea în circuit științific a unor materiale inedite, așa cum sunt cele din necropola de la Râureni, ale grupului Vârtop din Subcarpații Vâlcei și ale fenomenului Basarabi din zona Bistreț; b) identificarea unor practici noi de îngropare în așezări ale grupului Vârtop în zona subcarpatică a Olteniei; c) revizuirea cronologiei grupului Bistreț-Ișalnița, pe baza descoperirilor și a datărilor 14C de la Baley; d) accentuarea caracteristicilor unor tipuri de vestigii și materiale Basarabi; e) actualizarea informațiilor privitoare la repertoriul descoperirilor arheologice. Cele 126 de planșe și 2 hărți, de bună calitate, documentează, pertinent, tematica abordată, constituindu-se într-o bază solidă pentru fundamentarea analizelor şi concluziilor autorului, oferindu-ne o imagine veridică privitoare la răspândirea vestigiilor. Textul este cursiv, iar observațiile, analizele și concluziile sunt coerente, argumentate și enunțate cu prudență. Indubitabil, volumul este un bun câștig în domeniul arheologiei și va constitui un punct de plecare pentru cercetările viitoare în domeniul studierii etapelor timpurie și mijlocie ale primei epoci a fierului între Carpații Meridionali, Olt și Dunăre. Valeriu Sîrbu | 8 necropolei de la Râureni. O cercetare completă a temei propuse nu s-a realizat complet și rămâne de văzut când acest lucru va fi posibil prin deschiderea de noi șantiere. Iar, ceea ce mi-am propus prin alegerea acestei teme, și anume o lucrare de sinteză, vine la aproape un deceniu de la apariția precedentei și era necesară actualizarea cu informații noi. De aici se desprind o serie de obiective secundare ce vizează problemele perioadei de trecere de la epoca bronzului la prima epocă a fierului, nefiind nici în prezent păreri unanime privind aportul culturilor epocii bronzului târziu la geneza grupurilor hallstattiene timpurii; valorificarea necropolei Râureni I; mai buna cunoaștere a culturii Basarabi în zona mai sus-menționată. Ca metodologie am folosit mai ales metodele tipologică și comparativă cu scopul de observa și evidenția anumite particularități ale culturii materiale sau ale spațiului funerar. Am procedat, apoi, la analiza critică a opiniilor exprimate până acum urmând ca în capitolul final să concentrez toate problemele tratate, dar și pe cele nou apărute în acest demers. De exemplu, sunt probleme privind sfârșitul epocii bronzului și începutul epocii fierului între Carpații Meridionali, Olt și Dunăre, fiind de mare importanță înțelegerea rolului avut de ultimele manifestări ale culturilor epocii bronzului din Oltenia și Banat la geneza grupurilor hallstattiene timpurii. Se poate vorbi de o contribuție a grupului Govora, a fazelor finale ale culturii Žuto Brdo-Gârla Mare, și mai ales a grupului Bistreț-Ișalnița la această geneză. Se pune accentul pe stratigrafia principalelor stațiuni cercetate, mai ales cea de la Ghidici (cu toate lipsurile ei), pe analiza tipurilor ceramice și a elementelor de decor, pe încadrarea cronologică dată de piesele din metal dar, din fericire, și pe recentele analize C14 din necropola de la Baley [ALEXANDROV ET AL. 2016]. Noile materiale introduse în circuitul științific prin această lucrare provin din necropola de la Râureni. Alte materiale inedite aparțin grupului Vârtop și au fost găsite în zona subcarpatică a Olteniei. De asemenea, materiale inedite dar aparținând fenomenului cultural Basarabi mi-au fost cedate prin amabilitatea profesorului N. Boroffka și au fost descoperite în timpul săpăturilor din zona lacului Bistreț de către colectivul condus de regretatul Ion Motzoi-Chicideanu. Din cercetările personale, chiar dacă valorificate parțial anterior de către subsemnatul prin publicare, se remarcă identificarea unei practici funerare noi în cadrul grupului Vârtop, alta decât cele cunoscute până acum, și anume înmormântările în așezări. Nu se mai poate afirma că incinerația este singurul rit funerar. În zona subcarpatică a Olteniei nu avem niciun mormânt Vârtop de incinerație ci doar morminte de înhumație chiar dacă puține la număr. Ținând cont de contextul "nesacru", nefunerar, în care apar (în așezări), ele mai pot fi considerate și o practică funerară specială (înmormântări în așezări) de genul celor analizate de cercetătorul S. C. Ailincăi în arealul culturilor Gáva, Babadag sau Saharna [AILINCĂI 2015]. De aceea, discuțiile legate de prezența exclusivă a înhumației în zona subcarpatică din arealul grupului Vârtop trebuie abordate cu prudență. Noi ipoteze aduc și prin discutarea cronologiei grupului Bistreț-Ișalnița, ce au la bază recentele datări radiocarbon din necropola de la Baley și discuțiile cu cercetătorul S. Alexandrov. În acest moment, sunt de părere că nu se mai poate susține categoric evoluția sa până în jur de 1100 î.Chr. și nu mai poate fi considerat singurul grup pe baza căruia se formează grupurile hallsttatiene timpurii sau că evoluția culturilor de la sfârșitul epocii bronzului s-ar întrerupe odată cu apariția acestui grup. Un alt aspect este analizarea ritului și ritualui funerar și din perspectivă socioantropologică, fără a mă limita doar la descrierea arheologică a necropolelor și mormintelor. De aceea, se acordă atenție legăturii dintre structura spațiului funerar și cea socială și sunt discutate și practicile funerare și cultice speciale ce ar putea dovedi existența unor elite sociale și militare în cadrul fenomenului cultural Basarabi. | 10 Condiții geografice și elemente de paleomediu Zona cuprinsă între Carpații Meridionali, Olt și Dunăre întrunește toate condițiile naturale necesare dezvoltării comunităților umane încă din Paleoliticul Superior. Odată cu încheierea procesului evoluției formelor de relief, indiferent de schimbările climatice din preistorie, acest areal geografic a oferit permanent condiții foarte bune de locuire pentru comunitățile umane care s-au dezvoltat aici. Dacă pentru comunitățile din neo-eneolitic, relativ sedentare, au contat mai mult resursele naturale care să le faciliteze practicarea agriculturii și o locuire mai îndelungată, începând cu epoca metalelor devin destul de importante resursele subsolului. Zăcămintele de cupru din Transilvania, necesare în metalurgia bronzului, au determinat atât apariția unor așezări fortificate de tip centru de putere cât și mobilitatea meșterilor metalurgi spre Oltenia, prin trecători. Sarea de la Ocnele Mari, extrem de valoroasă pentru aceste comunități ce puneau accentul pe păstorit, a fost căutată și din zone mai îndepărtate, pe aceleași rute. De aceea, constatăm o mare mobilitate a comunităților umane de la sfârșitul epocii bronzului și din prima epocă a fierului, mobilitate ce s-a realizat atât prin urcarea și coborârea treptelor de relief ce carcterizează zona studiată, cât și prin urmărirea marelui culoar de la periferia zonei respective, și anume Dunărea. Ostroavele și grindurile acestui fluviu au oferit condiții propice de locuire, iar porțiunea de fluviu care pătrunde în zona de câmpie facilita practicarea păstoritului. Cadrul geografic actual nu ar trebui să fie, probabil, foarte diferit față de cel din perioada cercetată; totuși, am încercat să pun accentul pe schimbările geomorfologice ce au afectat relieful în perioada Holocenului, cu implicații asupra traseului cursului Dunării și afluenților săi, pe schimbările climatice și variațiile de temperatură care influențează atât economia practicată de aceste comunități cât și habitatul lor, precum și pe puținele date polinice și arheobotanice ce pot completa mai bine acest tablou al primei epoci a fierului la sud de Carpații Meridionali și la Dunăre. Din păcate, pentru zona vizată, ultimele tipuri de date aproape lipsesc dar am...
Uploads
Papers by Carol Terteci
wheel-made ceramics have a fine, compact matrix with very fine inclusions (<40 μm). On the other hand, the hand-made ceramics present a coarse matrix, with inclusions whose granulometry reaches approximately 2 mm. The difference between these two types of ceramics is also confirmed by the
mineralogical and chemical analysis. The wheel-made potsherds are more abundant in MgO, Al2O3, and CaO contents.
Also, some weapons deposited in the graves of the Basarabi necropolises, from Desa for example, appear fragmented or ritually bent, this being an indication of the importance of these items or of the warrior buried with them. Later, in the second Iron Age (Latène period), such practices are very widespread for the graves of the chieftains, both in Romania and in a much wider area.
sub-Carpathian Oltenia - the Râureni group. Ceramic vessel data. The Râureni group raises many problems of interpretation because, on the one hand, the archaeological excavation documentation has been lost, the number of ceramic vessels in the museum in Râmnicu Vâlcea does not correspond to the number of about 100 graves mentioned by the author of the excavation and the ceramics of this group has too few elements similar to the findings of Vartop, Hinova or Susani.
However, there are sufficient elements of the funerary rite and the ceramics typology to accept the chronological assignment of this necropolis in Ha A period, also in the horizon of the grooved pottery but with very different variations from the Vartop, Hinova or Susani groups. The particular character of this group can also be attributed to its location in the saline sources from Ocnele Mari, such areas being
recognized as areas of cultural interference due to salt trade in prehistory.
In the context of a growing interest in the phenomenon of burials
in settlements in the Early Iron Age, we want to bring into question three possible cases near the city of Râmnicu Vâlcea. Unfortunately, the unclear context and insufficient information for two of them invites us to a cautious approach.
However, it is possible to speak of a funerary practice of the kind analyzed by Sorin-Cristian Ailincăi in the Early Iron Age settlements in the Gáva, Babadag or Saharna cultures area
wheel-made ceramics have a fine, compact matrix with very fine inclusions (<40 μm). On the other hand, the hand-made ceramics present a coarse matrix, with inclusions whose granulometry reaches approximately 2 mm. The difference between these two types of ceramics is also confirmed by the
mineralogical and chemical analysis. The wheel-made potsherds are more abundant in MgO, Al2O3, and CaO contents.
Also, some weapons deposited in the graves of the Basarabi necropolises, from Desa for example, appear fragmented or ritually bent, this being an indication of the importance of these items or of the warrior buried with them. Later, in the second Iron Age (Latène period), such practices are very widespread for the graves of the chieftains, both in Romania and in a much wider area.
sub-Carpathian Oltenia - the Râureni group. Ceramic vessel data. The Râureni group raises many problems of interpretation because, on the one hand, the archaeological excavation documentation has been lost, the number of ceramic vessels in the museum in Râmnicu Vâlcea does not correspond to the number of about 100 graves mentioned by the author of the excavation and the ceramics of this group has too few elements similar to the findings of Vartop, Hinova or Susani.
However, there are sufficient elements of the funerary rite and the ceramics typology to accept the chronological assignment of this necropolis in Ha A period, also in the horizon of the grooved pottery but with very different variations from the Vartop, Hinova or Susani groups. The particular character of this group can also be attributed to its location in the saline sources from Ocnele Mari, such areas being
recognized as areas of cultural interference due to salt trade in prehistory.
In the context of a growing interest in the phenomenon of burials
in settlements in the Early Iron Age, we want to bring into question three possible cases near the city of Râmnicu Vâlcea. Unfortunately, the unclear context and insufficient information for two of them invites us to a cautious approach.
However, it is possible to speak of a funerary practice of the kind analyzed by Sorin-Cristian Ailincăi in the Early Iron Age settlements in the Gáva, Babadag or Saharna cultures area