Papers by Marius Silvesan
Zenodo (CERN European Organization for Nuclear Research), Apr 10, 2022
Baptists and the Struggle for Religious Freedom after the Great Union of 1918. Case Study: Memora... more Baptists and the Struggle for Religious Freedom after the Great Union of 1918. Case Study: Memorandum Addressed to King Ferdinand I in 1923 The present study is intended to be a brief analysis of the issue of human dignity in connection with religious freedom regarding what we call today religious minorities in the period after 1918. In our scientific endeavor, we propose to analyze the issue of respecting religious rights and freedoms regarding at the Baptist confession reflected in a memorandum addressed to King Ferdinand I in 1923 by the Union of Baptist Communities in Romania.
Zenodo (CERN European Organization for Nuclear Research), Mar 14, 2022
Baptist Theological Seminary-An Example of Integrity and Assertion of Freedoms of Conscience roug... more Baptist Theological Seminary-An Example of Integrity and Assertion of Freedoms of Conscience rough this study we want to present some data from the history of the Baptist eological Seminary in Romania on the account of integrity and religious freedom. Founded in 1921, it continued its existence under this name until 1990 when it was transformed into a eological Institute with a university fence. is was achieved after the December 1989 Revolution, which brought much-needed religious freedom. At the same time, the Baptist eological Seminary and then the Baptist eological Institute together with the Faculty of Baptist eology have offered and continue to offer trust, support to those in need, to promote integrity and to campaign for respect for the fundamental rights and freedoms of man and citizen among which and religious freedom.
Secolul XX este unul în care România a trecut prin mai multe regimuri politice, fapt care a avut ... more Secolul XX este unul în care România a trecut prin mai multe regimuri politice, fapt care a avut urmări și în viața Bisericii Baptiste. Pornind de la aceste aspecte comunicarea dorește să prezinte unele elemente istoriografice care au legătură cu Biserica Baptistă ca instituție, dar și cu credincioșii acesteia. Studiul tratează modul în care istoriografia reflectă schimbările aduse de politică în viața bisericii, fapt pentru care vom analiza felul în care s-a scris istoria baptiștilor din Romania în secolul XX, dar și de către cine, cu precădere pe parcursul perioadei comuniste.
Este de menționat faptul că istoriografia baptistă trebuie încadrată într-un context mai larg, cel al istoriografiei bisericilor evanghelice sau neoprotestante. Comunicarea răspunde astfel unor întrebări precum: Cum se scrie istoria baptiștilor români? Este istoria lor realizată sine ira et studio (fără ură și părtinire)? Pentru tratarea subiectului vor fi avute în vedere atât lucrările scrise de reprezentanți ai Bisericii Baptiste cât și cele realizate de oameni din afara mediului confesional baptist (Dorin Dobrincu, Denisa Bodeanu).
Prin intermediul acestei articol abordăm un subiect interesant, acela al interacțiunii dintre bap... more Prin intermediul acestei articol abordăm un subiect interesant, acela al interacțiunii dintre baptiști și comunism în România secolului XX. Avem în vedere modul în care baptiști își definesc identitatea, dar și modul în care aceasta a fost percepută de către comunism ca sistem ideologic, dar și de către reprezentanții comunismului românesc.
Pentru tratarea acestui subiect prezentăm în partea de început informații despre originea baptiștilor având în vedere două aspecte: rădăcini și crezuri. Se regăsesc și aspecte care privesc modul în care baptiștii își definesc identitatea precum și de valorile pe care le promovează. Interacțiunea baptiștilor cu comunismul în România dorim îl tratăm prin prisma valorilor baptiste și valorilor comuniste, evidențiind faptul că aveau valori divergente, dar și valori comune cu un mod diferit de transpunere a acestora în viața comunității. Am considerat relevant și prezentarea modului în care erau percepuți baptiștii de către comunism din punct de vedere ideologic, cât și practic, referindu-ne în acest ultim caz la modul în care era înțeles baptismul ca doctrină religioasă, precum și credincioșii baptiști de către cei care transpuneau în practică ideologia comunistă.
The purpose of this study is to present the history of the Baptist believers from Romania in a ch... more The purpose of this study is to present the history of the Baptist believers from Romania in a chronological order. We started with the founding of the first Baptist Church in Bucharest in1856 and finished in 2015, when we had a new leadership team at the Romanian Baptist Union. Therefore we have a history that belongs not only to the Baptists believer, but also to the Brethren believers, Pentecostals believers, and Adventists believers. This history is ours, so we have to know it and accept it as a part of our identity
******
Prin studiul de față am urmărit prezentarea istoriei credincioșilor baptiști din România începând cu anul 1856 până în anul 2015. Anul 1856 este cel al recunoașterii de către autorități a primei biserici baptiste, de limbă germană, din România, iar anul 2015 este cel în care la conducerea Uniunii Baptiste din România vine o nouă echipă. Prin urmare, prezentarea evenimentelor istorice cronologic și nu tematic se realizează ți cu scopul de a evidenția în paralele fapte și evenimente care au marcat destinul a generații de credincioși.
Avem astfel o istorie care nu aparține doar credincioșilor baptiști, ci și credincioșilor creștini după Evanghelie, penticostali și adventiști care împărtășesc un set de valori comune. Această istorie este a noastră motiv pentru care trebuie să o cunoaștem și să o acceptăm ca fiind parte a identității noastre.
O prezentare succintă pe zile a dărâmării locașului de cult a Bisericii Creștine Baptiste „Nădejd... more O prezentare succintă pe zile a dărâmării locașului de cult a Bisericii Creștine Baptiste „Nădejdea” din București în ziua de Rusalii a anului 1985.
Articolul de față reprezintă o incursiune succintă în problema religiei, respectiv la stabilirea ... more Articolul de față reprezintă o incursiune succintă în problema religiei, respectiv la stabilirea repausului legal pentru Sărbătoarea Pascală bazat pe un document din anul 1950.
Articolul Sărbătoarea Paștelui în atenția organelor de partid a fost publicat în Revista Creștinul Azi, Nr. 2/2012 , pp. 16-17,
Credința în Dumnezeu a fost și este un element important prin care un creștin primește sprijin și... more Credința în Dumnezeu a fost și este un element important prin care un creștin primește sprijin și încurajare în vremuri de restriște, iar regimul comunist a urmărit distrugerea acestui pilon al societății. Pornind de la această realitate, în cadrul acestei comunicări ne vom referi specific la măsuri legislative luate de către regimul comunist din România (1948România ( -1989, prin intermediul cărora rolul credinței în spațiul public a fost minimalizat. Pentru prezentarea acestora vom face referire la o legislație generală și la o legislație particulară. În cadrul acestei comunicări prin termenul de legislație generală înțelegem acea legislație care nu a avut o aplicabilitate specifică mediului religios, iar prin legislație particulară facem referire la una cu o aplicativitate specifică acestui mediu. Concret, în prima categorie ne vom referi la cele trei constituții ale regimului comunist din România (1948România ( , 1952România ( , 1965, legea educației, Codul Penal, pentru ca atunci când tratăm legislația din a doua categorie să avem în vedere Legea pentru regimul general al cultelor religioase, statutele cultelor religioase redactate de către acestea sub supravegherea și "îndrumarea"statului, legea de organizare și funcționare a Ministerului Cultelor, Decretul de organizare și funcționare al Departamentului Cultelor, dar și alte decizii nepublicate în Monitorul Oficial sau Buletinul Oficial. Ne referim aici la reglementarea serviciilor religioase din anul 1952, decizie care viza reducerea serviciului religios la cultele evanghelice sau neoprotestante (adventist, baptist, creștin după Evanghelie, penticostal), dar și la decizia privind arondarea bisericilor care impunea reguli stricte privind posibilitatea ca o biserică să mai poată funcționa. Spre deosebire de decizia privind reglementarea serviciilor religioase, decizia de arondare a afectat și alte biserici în afara celor evanghelice cunoscute și sub denumirea de neoprotestante.
Marius SILVEȘAN 10:18; Amos 2:10).
Prin intermediul acestui studiu doresc să prezint impactul pe care schimbările legislative le-au ... more Prin intermediul acestui studiu doresc să prezint impactul pe care schimbările legislative le-au avut asupra Bisericilor Creștine Baptiste din România pe parcursul perioadei comuniste, cu precădere perioada 1948-1965.
Comunicare susținută la Simpozionul Internaţional " Regimurile Comuniste -Memorie Recentă pentru ... more Comunicare susținută la Simpozionul Internaţional " Regimurile Comuniste -Memorie Recentă pentru o Societate Deschisă" care s-a desfăşurat la Făgăraş -Sâmbăta de Sus în perioada 01 -06 august 2012. Articolul a apărut în cadrul lucrării Remebrance in time, vol. I Volumul I -347 p., cu urmatoarele sectiuni: Communist regimes -Repression and resistance, Policies of communist regimes. Volumul I are ISBN: 978-606-19-0130-2/ 978-606-19-0131-9 și a apărut la Editura Editura Universitatii Transilvania din Brasov, editura acreditata CNCSIS. pp.143-153. De asemnea, acesta se regăsește și în cadrul unei cărți electronice cu titlul «Remebrance in time », in limba engleza si in limba romana, cu ISBN 978-606-19-134-0.
Instaurarea regimului comunist în România a produs schimbări majore la nivelul societății, determ... more Instaurarea regimului comunist în România a produs schimbări majore la nivelul societății, determinând și noi moduri de relaționare între Stat și Biserică. Față de constrângerea și controlul statului care avea printre obiectivele sale înregimentarea societății, promovarea ateismului și marginalizarea religiosului într-un spațiu privat, Bisericile Creștine Baptiste din România au inițiat diverse forme de rezistență. Concret, facem referire la redactarea unor memorii, realizare de botezuri chiar și atunci când statul limita această practică, la opoziția instituțiilor bisericești și a personalului de cult față de reglementarea serviciilor religioase care nu însemna altceva decât o restrângere a acestora. Legat de acest ultim aspect, în anul 1962 regimul comunist va impune o altă reglementare care viza arondarea bisericilor, în fapt închiderea unor unități de cult, inițiativă legislativă care a determinat opoziția pastorilor baptiști înainte și după transpunerea acesteia în practică prin intermediul amenințărilor la care au fost supuși reprezentanții cultului baptist. Ordinarea de diaconi ca modalitate de suplinire a lipsei pastorilor și contestarea în instanță a unor decizii arbitrare ale autorităților reprezintă alte modalități prin intermediul cărora putem vorbi de o rezistență anticomunistă în plan religios. Prin prezentarea unor acțiuni de rezistență și protest ale bisericilor baptiste în cadrul comunicării noastre, dorim să contribuim la o mai bună înțelegere a regimului comunist din România și să înțelegem în ce mod a răspuns biserica, parte componentă a societății la acțiunile regimului de "comunizare a sufletelor oamenilor".
Asumarea trecutului și cunoașterea adevărului cu privire la el sunt dezideratele de la care porni... more Asumarea trecutului și cunoașterea adevărului cu privire la el sunt dezideratele de la care pornim în analiza raporturilor dintre Biserică și Stat în cadrul comunității baptiste din România prin prezentarea și analizarea cadrului legislativ. Analiza pornește de la anul 1948 care a fost unul de cotitură pentru viaţa religioasă prin schimbările care s-au realizat la nivelul legislaţiei şi atitudinii statului faţă de problematica religioasă. Anul 1965 este cel în care se produce o schimbare la nivel politic, au loc schimbări în cadrul cultului baptist, este elaborată o nouă constituție care reiterează principiile afirmate anterior de legile fundamentale din 1948 și 1952, dar aduce și unele precizări noi din punct de vedere legislativ pentru relația Biserică-Stat. Referindu-ne la perioada 1948-1965 din acest punct de vedere, o putem caracteriza prin faptul că statul elaborează o serie de legi prin intermediul cărora se urmărea supravegherea cultului baptist alături de celelalte culte religioase, cu scopul de a exercita un control cât mai strâns asupra acestora. Acest obiectiv a fost transpus în practică prin intermediul mai multor decrete, legi, directive care stabileau reglementări și limitări pentru Cultul Baptist, precum și atribuții de supraveghere și control pentru instituții precum Ministerul Cultelor, Departamentul Cultelor, Miliție, Securitate, organele administrative locale.
Prin intermediul prezentei comunicări ne propunem să analizăm evoluția personalului de cult din c... more Prin intermediul prezentei comunicări ne propunem să analizăm evoluția personalului de cult din cadrul comunității baptiste la începutul regimului comunist. Analiza urmărește să evidențieze modul în care schimbările politice și sociale au afectat personalul de cult din cadrul comunității baptiste. Politica statului în domeniul religios a avut o serie de consecințe pentru aceștia, dintre care menționăm obligativitatea de a obține aprobare din partea autorităților pentru a-și desfășura activitatea prin intermediul carnetului de pastor. De asemenea, pastorii baptiști s-au confruntat cu retragerea recunoașterii de funcționare sau și-au pierdut locul de muncă în urma arondărilor când au fost închise multe din bisericile în care aceștia slujeau.
Prin intermediul acestei lucrări dorim să realizăm o incursiune în istoria comunităţii baptiste d... more Prin intermediul acestei lucrări dorim să realizăm o incursiune în istoria comunităţii baptiste din România începând cu anul instaurării comunismului, până la momentul prăbuşiri acestuia în decembrie 1989. Perspectivă istorică este subscrisă relaţiei dintre statul roman şi Cultul creştin Baptist. Introducerea temei se realizează prin intermediul definirii termenilor cheie, a conceptelor, precum şi a legislaţiei. Evoluţia idei de libertate religioasă şi de conştiinţă în cadrul comunităţii baptiste române s-a cristalizat o dată cu evoluţia vieţii politice româneşti având ca bază conceptul englez asupra libertăţii. Schimbările politice din perioada 1944-1948 determină raportul relaţiilor baptiştilor cu statul precum şi trecerea de la statutul de organizaţie religioasă la cea de cult.
Uploads
Papers by Marius Silvesan
Este de menționat faptul că istoriografia baptistă trebuie încadrată într-un context mai larg, cel al istoriografiei bisericilor evanghelice sau neoprotestante. Comunicarea răspunde astfel unor întrebări precum: Cum se scrie istoria baptiștilor români? Este istoria lor realizată sine ira et studio (fără ură și părtinire)? Pentru tratarea subiectului vor fi avute în vedere atât lucrările scrise de reprezentanți ai Bisericii Baptiste cât și cele realizate de oameni din afara mediului confesional baptist (Dorin Dobrincu, Denisa Bodeanu).
Pentru tratarea acestui subiect prezentăm în partea de început informații despre originea baptiștilor având în vedere două aspecte: rădăcini și crezuri. Se regăsesc și aspecte care privesc modul în care baptiștii își definesc identitatea precum și de valorile pe care le promovează. Interacțiunea baptiștilor cu comunismul în România dorim îl tratăm prin prisma valorilor baptiste și valorilor comuniste, evidențiind faptul că aveau valori divergente, dar și valori comune cu un mod diferit de transpunere a acestora în viața comunității. Am considerat relevant și prezentarea modului în care erau percepuți baptiștii de către comunism din punct de vedere ideologic, cât și practic, referindu-ne în acest ultim caz la modul în care era înțeles baptismul ca doctrină religioasă, precum și credincioșii baptiști de către cei care transpuneau în practică ideologia comunistă.
******
Prin studiul de față am urmărit prezentarea istoriei credincioșilor baptiști din România începând cu anul 1856 până în anul 2015. Anul 1856 este cel al recunoașterii de către autorități a primei biserici baptiste, de limbă germană, din România, iar anul 2015 este cel în care la conducerea Uniunii Baptiste din România vine o nouă echipă. Prin urmare, prezentarea evenimentelor istorice cronologic și nu tematic se realizează ți cu scopul de a evidenția în paralele fapte și evenimente care au marcat destinul a generații de credincioși.
Avem astfel o istorie care nu aparține doar credincioșilor baptiști, ci și credincioșilor creștini după Evanghelie, penticostali și adventiști care împărtășesc un set de valori comune. Această istorie este a noastră motiv pentru care trebuie să o cunoaștem și să o acceptăm ca fiind parte a identității noastre.
Articolul Sărbătoarea Paștelui în atenția organelor de partid a fost publicat în Revista Creștinul Azi, Nr. 2/2012 , pp. 16-17,
Este de menționat faptul că istoriografia baptistă trebuie încadrată într-un context mai larg, cel al istoriografiei bisericilor evanghelice sau neoprotestante. Comunicarea răspunde astfel unor întrebări precum: Cum se scrie istoria baptiștilor români? Este istoria lor realizată sine ira et studio (fără ură și părtinire)? Pentru tratarea subiectului vor fi avute în vedere atât lucrările scrise de reprezentanți ai Bisericii Baptiste cât și cele realizate de oameni din afara mediului confesional baptist (Dorin Dobrincu, Denisa Bodeanu).
Pentru tratarea acestui subiect prezentăm în partea de început informații despre originea baptiștilor având în vedere două aspecte: rădăcini și crezuri. Se regăsesc și aspecte care privesc modul în care baptiștii își definesc identitatea precum și de valorile pe care le promovează. Interacțiunea baptiștilor cu comunismul în România dorim îl tratăm prin prisma valorilor baptiste și valorilor comuniste, evidențiind faptul că aveau valori divergente, dar și valori comune cu un mod diferit de transpunere a acestora în viața comunității. Am considerat relevant și prezentarea modului în care erau percepuți baptiștii de către comunism din punct de vedere ideologic, cât și practic, referindu-ne în acest ultim caz la modul în care era înțeles baptismul ca doctrină religioasă, precum și credincioșii baptiști de către cei care transpuneau în practică ideologia comunistă.
******
Prin studiul de față am urmărit prezentarea istoriei credincioșilor baptiști din România începând cu anul 1856 până în anul 2015. Anul 1856 este cel al recunoașterii de către autorități a primei biserici baptiste, de limbă germană, din România, iar anul 2015 este cel în care la conducerea Uniunii Baptiste din România vine o nouă echipă. Prin urmare, prezentarea evenimentelor istorice cronologic și nu tematic se realizează ți cu scopul de a evidenția în paralele fapte și evenimente care au marcat destinul a generații de credincioși.
Avem astfel o istorie care nu aparține doar credincioșilor baptiști, ci și credincioșilor creștini după Evanghelie, penticostali și adventiști care împărtășesc un set de valori comune. Această istorie este a noastră motiv pentru care trebuie să o cunoaștem și să o acceptăm ca fiind parte a identității noastre.
Articolul Sărbătoarea Paștelui în atenția organelor de partid a fost publicat în Revista Creștinul Azi, Nr. 2/2012 , pp. 16-17,