33 - 37 - Mostenirea Muzicala A Lui Dimitrie Cantemir PDF
33 - 37 - Mostenirea Muzicala A Lui Dimitrie Cantemir PDF
33 - 37 - Mostenirea Muzicala A Lui Dimitrie Cantemir PDF
– înseamnă în muzicologia turcă orice carte ornamentată sobru cu desene de tip vegetal și
despre teoria muzicii din epoca otomană. are o ramă simplă. Cotorul este de piele, iar co-
Tratatul lui Dimitrie Cantemir a apărut în perta poartă amprentele colțarelor.
rezultatul unor investigații îndelungate, atât
în domeniul pur teoretic, analitic, cât și în
cel practic, acesta din urmă conjugând atât
prezențele lui Cantemir în calitate de interpret
iscusit, cât și activitata sa muzical-didactică.
Cartea științei muzicii după felul literelor a
urmărit un obiectiv bine precizat, și anume,
formularea și fixarea regulilor teoretice și prac-
tice, privind muzica turcească, precum și ela-
borarea sistemului de notație a muzicii turcești,
pe care l-a și realizat.
Cartea este scrisă în limba turcă și este una
dintre primele lucrări ale savantului domnitor,
concepută în perioada vieţii acestuia din Istan- Manuscrisul este afectat de agenți patogeni micot
bul. Lucrarea cuprinde un studiu aprofundat al Forzațul este defectat și sunt de față urme de restaur
muzicii otomane laice şi religioase, cu explicația bandă adezivă. Lipsește un șir de pagini la începutu
notației inventate de Cantemir și culegerea de Foile sunt substituite cu hârtie în pătrățele.
melodii notate după sistemul său.
Există cinci exemplare în manuscris ale
tratatului, cunoscute până în prezent. Toate se
află în Turcia. Numai două dintre ele conțin
culegerea cu melodii notate cu semne alfabe-
tice: manuscrisul original, analiza căruia se va
face în articolul de față și manuscrisul denumit
Culegerea lui Manuscrisul este afectat
Kevseri (Kevseri de agenți patogeni
medjmu’asi), micotici,
Manuscrisul estespecifici
afectat decărților
agențivechi.
pato-
după numele Manuscrisul
posesorului și este
compilatorului, afectat
geni de agenți
micotici, patogeni
specifici cărților
Forzațul este defectat și sunt de față urme de restaurare nereușită – este lipit cu
micotici,
vechi. Forzațul specifici c
află înForzațul
care se bandă adezivă. este defectat
colecția muzicologului
Lipsește un șirRauf și sunt de față
esteladefectat
de pagini șiurme
și sunt
începutul de față de
urme
sfârșitul restaurare
de restaurare nereușită –
manuscrisului.
Yekta (1871-1935). nereușită – este lipit cu bandă adezivă. Lipsește
bandă
Foile sunt
Alte două exemplare adezivă.
substituite
ale Lipsește
cu hârtie
tratatului lui un
în pătrățele.
Can- un șirșirde de pagini
pagini la începutul
la începutul și sfârșitul ma-și sfârșitul m
temir se găsescFoile Manuscrisul
Foile sunt substituite cu hârtie în – 347 de pag
este numerotat în pagini
sunt Universității
în Biblioteca substituite dincu hârtie în
nuscrisului. pătrățele.
convențională recentă, în creion, luând în calcul 2 fețe
Istanbul. Aceste manuscrise prezintă o singură pătrățele.
versiune care se deosebește mult față de manus- gălbuie, iar textul este scris cu cerneală neagră. Scrie
crisul original și față de culegerea lui Kevseri. având trăsături fine și proporționate. Pe fiecare pagină
Al cincilea exemplar se află în colecția mu- rânduri de text. Titlurile sunt scrise cu cerneală roșie, în
zicianului Prof. Șefik Gürmeriç (1908-1967).
Versiunea aceasta cuprinde textul tratatului
între chenar și limită. Textul imprimat pe pagină e
fără note alfabetice. Fiecare pagină este însoțită de însemnări marginale de c
Manuscrisul original și autograf Kitâb- Manuscrisul nu cuprinde nici o dedicație și nu are p
ü’ilm-il mûsirî’vedjh-il hurûfât (Cartea științei datat.
muzicii după felul literelor) se conservă în Bi-
Manuscrisul
blioteca Institutului este numerotat
de Turcologie în pagini – 347 de pagini. Mai are și o numerotare
din Istanbul
convențională
sub cota Y.2768. recentă, în creion, luând în calcul 2 fețe – 170 de pagini. Hârtia este
Magazin bibliologic nr. 1-4 | 2014
Acestgălbuie,
manuscris iar textul
provineeste dinscris cu cerneală neagră. Scrierea este cursivă și elegantă,
biblioteca
avândH.
muzicologului trăsături
S. Arel fine și proporționate.
(1880-1955), care l-a Pe fiecare pagină sunt imprimate câte 23 de
achiziționat de lade
rânduri untext.
anticar din Constantino-
Titlurile Manuscrisul
sunt scrise cu cerneală esteși pe
roșie, în text numerotat
margineaînpaginii,
pagi-
pol. Împreună cu alte cărți rare și manuscrise ni – 347 de pagini. Mai are și o numerotare
între chenar Manuscrisul
și limită. Textul esteimprimat
din biblioteca lui H. S. Arel, exemplarul lucrării
numerotatpe paginăîn pagini – 347
este încadrat în de pagini.
chenar
convențională recentă, în creion, luând în cal-
roșu. Mai are și
Fiecare pagină este însoțită de însemnări marginale de culoare roșie.
convențională
lui Dimitrie Cantemir
Manuscrisul
face parte dinrecentă,
„Donația în creion,
cul 2 fețe –luând înDe
170 de pagini. calcul
Hârtia2estefețe – 170 de pagi
gălbuie,
H. S. Arel”, fapt confirmatnu de cuprinde nici o dedicație
ștampila aplicată și nu este
iar textul are scris
prefață. asemenea,
cu cerneală nu este
neagră. Scrierea
în lucraredatat.
gălbuie, iar textul este scris
pe paginile 1, 2, 3 (1-2), 20 (10), 348
cu cerneală neagră. Scrierea este cursiv
este cursivă și elegantă, având trăsături fine și
(170), 349-350.având trăsături fine și proporționate. proporționate. PePe fiecare
fiecare paginăpagină sunt imprima
sunt impri-
Însuși manuscrisul are dimensiunea de 185 mate câte 23 de rânduri de text. Titlurile sunt
mm pe 137 mm, rânduri
este legatdeîn text.
copertăTitlurile
de car- sunt
scrisescrise cu cerneală
cu cerneală roșie, în text roșie, în text și pe mar
și pe marginea
34 între chenar și limită. Textul imprimat pe pagină este încadrat în
Fiecare pagină este însoțită de însemnări marginale de culoare roșie.
Manuscrisul nu cuprinde nici o dedicație și nu are prefață. De asem
datat.
4
paginii, între chenar și limită. Textul imprimat 71-80 (36-40 convențional), 274, 276 (137-138
Galeria MB
pe pagină este încadrat în chenar roșu. Fiecare convențional), 343 (168 convențional), 347
pagină este însoțită de însemnări marginale de (170 convențional) a lipsit din original atunci
culoare roșie. când H. S. Arel a intrat în posesia manuscri-
Manuscrisul nu cuprinde nici o dedicație și sului, fiind completat ulterior, după alt manus-
nu are prefață. De asemenea, nu este datat. cris și intrat în corpul tratatului. Bineînțeles, pe
paginile inserate nu se mai întâlnește scrisul
autentic, ci intervin fragmente de melodii sau
intervin fragmente de melodii sau melodii întregi notate, cu aceleași semne
melodii întregi notate, cu aceleași semne alfa-
alfabetice, de posesorii ulteriori
betice, ai cărții.
de posesorii ulteriori ai cărții.
DimitrieCantemir
Dimitrie Cantemir a adoptat
a adoptat
tratatului, absente literele
literele alfabetului
fiindalfabe-
cele pe care le turcesc
cunoștea(arab)numaipentru
după nume,a exprima
sau avea date
tului turcesc (arab) pentru
sumare a
despre exprima
ele. sunetul
sunetul notelor. Elaborând sistemul de notație, Dimitrie Cantemir și-a pus scopul
notelor.
ca acestElaborând
sistem desistemul
notație de să notație,
corespundă Dimi- exigențelor stilului nou al muzicii clasice
trie Cantemir și-a pus scopul ca acest
turce, incluzând, bineînțeles, și modalitățile sistem de respective deCele prezente au o cifră care indică numărul paginii din P
interpretare.
notație să corespundă exigențelor stilului nou unde se află notate cu semne alfabetice. (17, p. 127)
Creatorul
al muzicii clasicenotației turcești inițiază
turce, incluzând, bineînțeles,un sistem de scriere muzicală alfabetică și
Multe melodii instrumentale (peșrevuri), care sunt sup
și numerică,
modalitățilefolosind
respective 33dedeinterpretare.
semne alfabetice combinate, din alfabetul arab, pentru
poartă deasemenea numărul paginii unde pot fi găsite. Acest
notaţia Înălţimilor
Creatorul celor 33inițiază
notației turcești de sunete din scara muzicală
un sistem prinposibilă
faptul căale instrumentului
aceste peșrevuri au fost cunoscute ulterior de
detambur, cu o întindere
scriere muzicală alfabetică de două octave fo-
și numerică, şi un ton, și cifrele arabe de la
culegerea cu note alfabetice. 1 până la Iar8,acestea sunt transcrise, în n
pentru
losind 33notarea
de semne duratei sunetelor.
alfabetice combinate,Unitateadin de timp este durata cea mai mică
Partea a II-a a tratatului, care este care seanexa muzicală a lucrării.
alfabetul arab, pentru notaţia Înălţimilor celor
echivalează cu optimea și ne dă următorul indice al valorilor: l=optime, 2=pătrime, Repertoriul melodiilor instrumentale (peșrevurilor) din ta
333=pătrime
de sunete din scara muzicală posibilă ale in-
cu punct, 4=doime, 6=doime cu punct, 8=notă întreagă. circa 450 de titluri și este cea mai completă enumerare a melo
strumentului tambur, cu o întindere de două pentru
Cifra respectivă este pusă sub semnul notei a cărei valoare o reprezintă. Atunci epoca pe care o reprezintă.
octave şi un ton, și cifrele arabe de la 1 până Revenind la Partea a II-a a Tratatului, menționăm că ea c
când durata
la 8, pentru se divide
notarea duratei între
Cele prezente
sunetelor.două note,
au oUnitatea
cifră carecifra
indicăsenumărul
pune
Cele între
paginiicele
cu prezente
simboluri din
au douăcare
oPartea
cifră
alfabetice,
semne.
aîn
II-a a tratatului
indică
număr numărul
de 354 de melodii instrume
Utilizând acest sistem,
unde se Cantemir
află notate
de timp este durata cea mai mică care se echi- introduce
cu semne în circuitul
alfabetice. (17, artistic
p.
paginii36din 127)
dePartea melodii orientale
a II-a a tratatului
sâz semâ’îsi. Toate piesele din
undeauseînscris
află în titlu numele
secolulcualoptimea
valează XVII-lea şi dă
șiMulte
ne almelodii
XVIII-lea.
următorul Acest sistem
instrumentale
indice a funcţionat
(peșrevuri),
notate cu care
semne
denumirea în
sunt cultura
supranumite
alfabetice.
melodiei, muzicală
(17,
când ca127)
p.ea absente
era cunoscută sub un anu
al turcească
valorilor: până poartă
l=optime, deasemenea
la mijlocul
2=pătrime, numărul
secolului
3=pătrime al paginii
XIX-lea, undeMulte
pot
deşi finu
găsite.
autorului a când
melodii Acest
fost unullucru poate
perfect,
instrumentale
era știut. Printrefi(peșrevuri),
explicat
ba
ele sunt și compozițiile lui D
cuchiar
punct,destul
4=doime, prin faptul
de dificil.
6=doimeAcest că aceste
cu punct, peșrevuri
sistem au fost
permitea care
8=notă cunoscute
notarea
sunt ulterior
doar
caresupranumite
13 piesecelorde Cantemir
doi
au înscris și
parametri
ca absente
numele incluse
poartă în Kantemir-oglu.
dease-
autorului:
întreagă. culegerea cu note alfabetice. Iar acestea sunt transcrise,
menea timbrul
numărulsunetelor în notația
paginii unde sa alfabetică, în
potpefi găsite.
muzicali: durataPartea şi înălţimea.
a II-a a
Intensitatea,
tratatului, care este
lungimea,
anexa muzicală a lucrării.
se nota
Cifra respectivă este pusă sub semnul no-
câmpuri. Acest lucru poate fi explicat prin faptul că
tei a Spiritul
cărei valoare oRepertoriul
reprezintă. melodiilor
Atunci instrumentale
când (peșrevurilor)
aceste peșrevuri dinfost
au tabele vertical ulterior
cunoscute cuprind de
analitico-creativ
circa 450 de al lui
titluri și Dimitrie
este cea maiCantemir
completă se manifestă
enumerare a atât în
melodiilor alcătuirea
instrumentale
durata se divide între două note, cifra se pune Cantemir și incluse în culegerea cu note alfa-
culegerii
între de semne.
cele două melodii, cât
pentru Utilizând
epoca și pe
în care
compozițiile
acesto sistem,
reprezintă. sale betice.
originale. Inițial, sunt
Iar acestea a fost întocmitînunnotația sa
transcrise,
tabel general al repertoriului,
Revenind la
Cantemir introduce în circuitul artistic melodii inclus
Partea a II-aîna partea
Tratatului,întâi a
menționămtratatului,
că ea care
conține
alfabetică, în Partea a II-a a tratatului,cuprinde
melodii notatecare este
nomenclatorul
orientale din secolul cu simboluri
musical alfabetice,
nominal,
al XVII-lea în număr de
pe cât posibil deanexa
şi al XVIII-lea. 354 de
completmelodii
muzicală instrumentale:
la acea vreme.
a lucrării. 318 peșrevuri și
36 de sâzrepertoriul
AcestAutorul
sistem anefuncţionat
prezintă însemâ’îsi. Toate pieseleunor
sub forma
cultura muzicală au înscris
tabeleîn verticale,
Repertoriul titlu numele modului și
orânduite
melodiilor după ritmului,
instrumentale
denumirea melodiei, când ea era cunoscută sub un anumit nume și numele
numele până
turcească modului, care secolului
la mijlocul este scrisalîntr-unXIX-lea,cerc. Pe două coloane
(peșrevurilor) dinsunttabele
autorului când era știut. Printre ele sunt și compozițiile lui Dimitrie Cantemir, din
scrise titlurile
vertical cuprind circa
deşi nu a fost unul
peșrevurilor, într-o perfect, ba
coloană chiar destul de 450 de titluri
cele absente. Peșrevurileenumera-
și este cea mai completă
care 13 piese au celeînscrisprezente, în cealaltă
numele autorului: Kantemir-oglu.
dificil. Acest sistem permitea notarea doar
prezente sunt cele pe care Cantemir le cunoștea și le notase ce- re a melodiilor instrumentale
în Partea apentru II-a aepoca pe
lor doi parametri muzicali: durata şi înălţimea. care o reprezintă.
Magazin bibliologic nr. 1-4 | 2014
Galeria MB
în ceea ce și ezidă importanța sa istorică.
Totodată, nu poate fi subapreciată și valoarea
practică a ei.
Dimitrie Cantemir, culegător de melodii,
înfăptuiește o selecție de aleasă valoare, adu-
când cele mai prețioase creații ale genului in-
strumental clasic. Totodată, culegerea cu note
alfabetice salvează din umbra uitării o serie de
autori, cu melodiile lor, ale căror nume au in-
trat în istoria muzicii turcești, în felul acesta fi-
Sistemul de notație muzicală, elaborat de Dimitrie Cantemir, a jucat un rol ind păstrate și transmise posteriorității modele
important pentru timpul său în cultura muzicală turcă, în ceea ce și ezidă
Sistemul de notație muzicală, elaborat de unice ale muzicii turcești.
importanța sa istorică. Totodată, nu poate fi subapreciată și valoarea practică a ei.
Dimitrie
Dimitrie Cantemir,
Cantemir, culegător de amelodii,
jucatînfăptuiește
un rol oimportant
selecție de aleasă valoare,
aducând cele mai prețioase creații ale genului instrumental clasic. Totodată,
culegerea cu note alfabetice salvează din umbra uitării o serie de autori, cu
melodiile lor, ale căror nume au intrat în istoria muzicii turcești, în felul acesta
fiind păstrate și transmise posteriorității modele unice ale muzicii turcești.
Referințe bibliografice:
Burada, Teodor T. Scrierile muzicale ale lui Dimitrie Cantemir Domnitorul Moldovei / Teodor T. Burada. –
Referințe bibliografice:
București, 1911. – 114 p.
Cojocaru, Teodor. Cantemir – muzician de geniu / Teodor Cojocaru // Univers musical. – 2003. – Nr. 4. – P.
1. BURADA, TEODOR T. Scrierile muzicale ale lui Dimitrie Cantemir Domnitorul
6-10.Moldovei / Teodor T. Burada. – București, 1911. – 114 p.
Costin, Nicolae. Leatopisețul Țerei Moldovei de la Stefanŭ sin Vasile-Vodă // Kogalniceanu, Michail. Cronicele
2. COJOCARU, TEODOR. Cantemir – muzician de geniu / Teodor Cojocaru // Univers
Romaniei
musical. –séŭ
2003.Letopisețele
– Nr. 4. – P. 6-10. Moldaviei și Valahiei : Tomu II. – București, 1872. – 421 p.
Dimitrie Cantemir - savant de dimensiune europeană : 300 de ani de la plecarea din domnie : simpozion
3. COSTIN, NICOLAE. Leatopisețul Țerei Moldovei de la Stefanŭ sin Vasile-Vodă //
național – Târgoviște,
Kogalniceanu, București,
Michail. Cronicele RomanieiConstanța
séŭ Letopisețele, Moldaviei
2011 / șied. coord.
Valahiei : : Gheorghe F. Anghelescu. – București : Mica
Valahie, 2012.
Tomu II. – 177
– București, 1872. –p.
421–p. Mod de acces : . https://books.google.md/books?id=i73YQenh2W0C&pg=PA44&
lpg=PA44&dq=cantemir+%C8%99i+muzica&source=bl&ots=RfBTaexgX8&sig=htiPtJMKArnyO5CO85KwOb
4. Dimitrie Cantemir - savant de dimensiune europeană : 300 de ani de la plecarea
PeL1A&hl=ru&sa=X&ei=e1_wVKuTE4O7abGPgaAM&ved=0CDIQ6AEwAzgK#v=onepage&q=cantemir%20
din domnie : simpozion național – Târgoviște, București, Constanța , 2011 / ed. coord.
: Gheorghe F. Anghelescu. – București : Mica Valahie, 2012. – 177 p. – Mod de acces
%C8%99i%20muzica&f=false
: .
Dimitrie Cantemir – „călator la porțile Răsăritului” // http://vox.publika.md/politica/dimitrie-cantemir-calator-la-
9
portile-rasaritului-98691.html
Dimitrie Cantemir // http://ro.wikipedia.org/wiki/Dimitrie_Cantemir
Dimitrie Cantemir // http://cantemir.asm.md/dimitrie/muzica
Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei (1673-1723) // http://istoria.md/articol/52/Dimitrie_Cantemir,_domn_al_
Moldovei
Dimitrie Cantemir. Creații musicale / ed. pregătită și prefațată de E. Tcaci. – Chișinău : Literatura artistică, 1980.
– 119 p.
Ghilaș, Victor. Creația muzicală cantemiriană / Victor Ghilaș // Buletin științific. Etnografie, științele naturii și
muzeologie. – 2005. – Nr. 3 (16). – P. 191-200.
Ghilaș, Victor. Dimitrie Cantemir în istoria culturii muzicale / Victor Ghilaș. – Chișinău : Epigraf, 2004. – 279 p.
Ghilaș, Victor. Dimitrie Cantemir – muzicianul în contextul culturii universale : Autoreferatul tezei de doctor
habilitat în studiul artelor / Victor Ghilaș. – Chișinău, 2013. − 54 p.
Ghilaș, Victor. Etosul Modal În Opera Muzicală A Lui Dimitrie Cantemir / Victor Ghilaș // Arta. – 2012. – P. 46-
50. – (Seria Arte Audio-vizuale).
Ghilaș, Victor. Opera lui Dimitrie Cantemir – sursa de cercetare organologică / Victor Ghilaș // Arta. – 2004. – P.
57-60. – (Arte plastice. Arhitectură. Muzică. Teatru. Cinema).
Muzicologia otomană clasică şi aportul cantemirean. – Mod de acces: https://vanitologia.wordpress.
com/2014/10/07/muzicologia-otomana-clasica-si-aportul-cantemirean/
Magazin bibliologic nr. 1-4 | 2014
37