by La detente esterioare pe 140 KV dclangaren intreruptorufui de pe 410 kV ‘ya fiselestiv comandata de releul 4 — cei yy ier reel 3 eat Blocat Jar le defeote in ransformator vor hiera ca rezervi'releelo 1.4 2.4, reloal 7, comandind, prin releut intermediar 3, declangarea tuctaror tntrenuptoareor, La transformatoarele on trei bobinaje allmentate diate-o singura dirvcle si avind puteri egale pentru toate hobinajele, se instaleart singard protect {impotriva supresarcimor ~ compusk dimtr‘un releu de. curen. 4 “unl Limp — conectata pe partea alimentari, la ncvleag tranaformatoare de ourent are alimenteazi gi protectia maximalé tmpotriva wuttcrcuitelor extensoure; ddacd puteritecelor trei bobinaje nu sint egale, ve nstalvazt In plus un relou de curent pe parten bobinajului do putere mei mied, care come reloul de ‘timp, al protectci impotriva suprasarcinilor instalath pe partes, aftuseatard ‘La transfor ou alimeniare din dou san tre! pirti poste fi Recesara o protectie Impotriva suprasarcinilor eu cite un relew do cuent pe Fiecare tonsiune a transformatorului protejat, toate releele comandind wn sic fur relew de tmp, 43, PROTECTIA DIFERENTIALA LONGITUDINALA 420, PAINCULAMEEATICE sMOTuCTIEE DIFENENTIALE LeNGrTUDINALE La transformatoare principiul do realizaze al protectei diferenfiate lon fitudinale este celagt ca gi la generatoare, exstind inst serie de partion: Tanita specitice, 190 4. Compensarea inegalitaii eurenfilor. Spre deoschire de. genoratoare, 4a transformatoare curen{ii primari de la capetele zonei protefite: nu, ara sin egal: Pentru ca protecfia si nu actionezo in regim normal de funcfionare este Decesar #% fie egali curenfii secundari de la cele dou cepete ale zoneis ig acest seop, rapoartele de transformare Mycy fi Macy ale cer dou graypust de {ranslormatoare de curent (fig. 4.14) trebuie alege astfel nett — presupunind deocamdaté ci secundarele transformatoarelor sint legate in ica la aisbole srupuri — sa-se obtina =1, =n. unde: Tn, Typ Sint curentit primari By “Tyg — curentitsectndar, Rezulta ester Cum inst (N find raportul de transformare al tranaformatorului protéjat) result con- aigia Conditin (4.8) nu poate fi ntotdeauna realizaté, Intruelt_ pentru trans. formatoarele de curent gi pentru transformatorul protejat mu disposer deol de valori standardizate ale rapoartelor de transformare Dao pentru regimu! normal rerult& o diferent intre curenfi socundari care depiyoste 5% din valoarea acestor curenti, + folosese fie autotransfor rmatoare de egalizare, fie hobine de egalizare ale TSR sau ale unor relee eu Dobine de frinare (care sit prevaaute gi en obine de egalizare), descrise_ in aeost capital 1sti fig, 4.15 esto reprecentaLé pentey o singura aad schema. conectiit foral anefetmalorului de egalizare tn cincuital diterenfial Ace erga Pinus 4 2ate mai multe borne, pentru a ee asigura 0 Yaloare to Pat a curentului Zs (dupa autotransformatar) de cea a nt ae? Sie nets curestl prin eeleu si aiba'o valve cit mai apropiatd de vero Se foloste Dore ofreia ti corspunde’ penta porta de ate es Sulotsansformatorufui valour oa mai apropatd de meg a fig. 4:16 este reprezentatd tot pentea o singurk fad scher, unui TSR. Aiterenl sel, care asiurd commpensare tix erest deere ‘Merpntl curenilorseeundari Ju fe rin bobine de eee te Daca va fi asigurata eondisi Way dea = We Un ~ 19) Wr We tome mamal de pire ol bebe do Turn, repair de ezutcare(paupiode curently Wt ft ge ae eae Yulee lor abscute) atunestncunle Crate’ and sek seca 2 cae ey rr ofl coc le det sta nectsare de Bubnase pentru ae sme pose far aes 15 fine in obinetocandare VW, TSIt aa Sova nf en eran {el prin eleva tna dey ae, Din sli ntariar Sensi mical cesar desire bbs! de lirare (eare are mai multe borne) " Wy = toate yy, 49) vrendgaatils modeme de TSR au doug bobine de ogalizate, pentru a Fe out peli at cureniloe secular, care pot fi Revaure Pena hile diferntilo le trenslormatoaraer cu tre! bobinaje ea defazajului curentiler. Dack transformatorulprotejat HAP, scheme protect: diferenfiale este analougt eu cee ka sereratonre, In cal cind iransformatorul proteat are coneseans agent 192 frre de doo ape ene pete ei un detezaj de 30° eau multiple de 30°; deck acest delare] Var dasiee nn Coren tecandar nde (spective het Lec hee eee eee cole dont capete ale cicultelor diferenfial, er virtla prin wes voc normal de fanefionare-~ cure gal 60 Las — Lara PCLT Jag Te gh Acedtt curenfi ar putea avea va Joriimportante-—in foncfie de Valoar ssheah irs “et pina ar putes proves actonarea protec {lel inregim orzal de hncfone ti coast card, este necerar compen Sarea defazajilotenrentlor primes fel fntt-corentiisecundari i fe ext, Compensarea. se. realzead reotind seeundrele ctor dou pup do traraformetoare dle corent fr tnod ‘ies: aun grap, secundarle sco ecient in ate ar Ta ella gp = in triunghi, cu acoeap teh’ de genesis g's Inga tran / formatoralu; proteat. In acest mod are loco rotire tn sexs invors a fao. rilor curentilor ‘unclari, care compenseari rotiroa curenfilor primari ‘pro- ‘oat do conexiunil steacrunght ae tanatvmatorula tee Se inpune a ie congztate i rung transfrmatoatl de erent insta Jate pe partcabobinajelorfgate in ste le ransformatorul prota tga) entra ca prototia diferuntali a nn acfionee gent a seurborcaice cea farate exteriare. In acest car ~ cum $a ar hia hg, AIO a cone Dentele de oeven{d homopolara alo curentulul de defece, car, evcull yan ‘gus Js mint a sce tranaormatorala prota ator inci i eo ghiul format de secundarele transformatoartior de barent fi au may cevala Prin rel Tinknd geama do conexinnea tn triunghi a scestortrensformatoare de curent, care face ca prin conductoral ireuitluldlerenfal spe sued ee tn urent de [3 ori mai mare dettenmentul din secundarele, tenaformaton relor de curent, raportal ior de transformare se loge ot loin go =F Kg = HY (6.10) YB ee cotconta do soem, tint ca saprta inte cre rr ———-—C = Incl trasformatoneon de curent conse aa az 1, — creat nominal scandal unfornaourer decors 12, — ural primes po prt isl tantoraaerae roePentru transformatoarele consctate In stoa,remul deci relia ne 222, ‘unde Jpg este curentul primar pe partea triunghiului transformatorului protejat ‘eloelo se eagi In derivafic, intro conductoarele secundare ale circuitelor diferen|iale de pe cae tre fare i conduetorul de intorroere, cave te leagi Ta Steaua grupului de transformatcare de curent de pe. partea feiunghiul Tormatorului protojet (fig. 4.4 ¢. Problema yoculul de curent de magnetar. La restabilivea tensa up chiar ot aeorteircu extra sau i conestarn ab tenmne ransformatorull protje, ao loo tn ga de eurent de magnetizare care poate ang are otra iat pnt aor carn voila tas formatoruui (ourentul de magneticare in regis normal rapresit® mutta ++ 5% din curentul nominal), ® : o “ Curentul do magnetizare al unui transformator se carasterizeuatprint-0 Jmportantacomponenta. aperioica — aproximatsy 40-00% din akmonca fundamentala = qi priatso atmoniol # dou proningata-°00:"- 10%, din armenia funeral (9), (10) [25] aonkn a tna seperti rex Declivcirea 27%, & patra 5%, a cinees SY sevea'3.7%, a gapten 24% 8) Krmonict a tet gilarmonitcle multiple 4e'3 te inchal’ pen habiafee iciunght ale transormatorulak proteja 9i prin transformecoerle de rurent onectate in trunghi ale protects diferente aso vf mu cites Tein Bobinele elelor gi dect nu snfluenteaad comporiarea prototiis intra a ‘monicile superioaro, in eurentil de Inagnetizar rémine ase prepondorent a infiuenfaarmonie x doua esupra comportiti prolas}ilor difrenfae Componentele oxpuse slo gneului de curent de magaetizre diferk de cele ale crenor do artis incu nny caret armonioa oun fste de regula redusd, tat componenia apeicdicd go americans Toarteepede (in'd «3 percade}; componenta aperiodio8 a gocul de curent le maga are ave 0 envmith ammortizare rapid in peridada intial, ins pul oa 20 fmiortizearaToarte lent, durata total goctfai putind ctinge teva’ seconde, Intrusit curentul de magnotizare al unai transormator cirould nual prin primaral aoestuia (prin bobingjul dinspre sursa de aimentare) deed 4umat prin transformatocrele de curent de Iau sing capat al ne! prove Jae, ocul de curent de magnetizare ur provoca ackcntri weit ale protootei fiferentite, dack mu sar adopta rdsuri speciale pentru peeintitpina me rmonea sefcntr In precent, cel mai uilizete sint mbsurile bazate pe amortizarea rapid soci de curent ce magnet izare in prioada nial, celobarato pe preset importante componente aperiodce cele bazite je preset armowcl dou, miguriadoptate gi leno! far. in prizol ex ge alege un cunt. do pornire desonsibiizat fat8 de. valearea pl la care se_siortiesshgocul Eurentului de megnotizare pe durata tizpulst propria al protetil(celeul interneaiar de legre vind un Ump de actionare de 0,040,003), nal dion tar se folotse, TSR a ciror efiescitate impotriva companentelor apetiodiee afoot expunt in § 3.33, ar imal tell cae te Tolosec fle de aroma 194 doua. Schemele protectillor diferonfiale corespunaittoare divorselor misuri folositesint analizate tn § 43.2 4. Problema curen{ilor do dezeehitibra. Din punct de vedere al curengilor de desechibra, protectia. dferenfala a transformatoarelor so isegte in con ‘ijt molt mai gree deeit cea a generatoarelor,existind mai multe eauze ea dau nagtere anor asemienes curen{s; ex urmare curentul de dezechilbra Tay fre man multe componente in prirul rind apare component Lyne existent gi la protect gene ratoarelor — provocala de neilentitatea careclerisicdor maguetice ale trans- formatoarclor de curent. La transformatoare aceastA componentl are valor mai mari, Iiruclt tranaformatosrele de curent. de ls cele douk capeto ale ‘onei protejate aint de tension difeite, eu rapoarte de tranaformare iferite, Ge cele mai multe or! sint legate in sok i diferite-~ uncle n toa, cellalee in ti {nels snt incluse m dntreruptoare, iar altele nu). La protectia transforma {oarelor eu trei bokinaje, aceasta component exte i nal mare inal dilea rind apare ocomponent Iyyap datortd fic absent egal curenflor secunderi, cnd diforenfa lor nu depierte 8%, fe — cid dierenta Imen{ionati este mai mare decte 59% — egalletrtimperfecte a curenkior ae bundari, datorita numarulu limitat de posibltayi de eoneetare (coreepunsstor ‘numaruiu Timitat-de borne) al disporttivul de egalizare flout. in al treilee rind, apare o componentd fayner provocttd de curental de rmagnetizare al transformatoralul protejat, care aga cum sa ardtal fi Ja focul de curent de magnetizare — circulé humai prin primaral acestuia va Joarea acestel componente find hea fn regim nofmal de numai 3:--5% din curental nominal, ea poate fi meghjata. in sfirgt, in carul in care transtormatoral protejat este prevézut cu dispo- siviv de reglare sub sarcini a tenniuni, spare © component Zyq yy, do0are0o pentru reglares tensimnii se modifies raportal de transformare al transforma- {orulai protejat gi deci raportul dintee curenii primar de Ta cele doud capete tale zonei protejale,respeciiv dintre curenjil secundari din citcitoldiferenfial Sila transformatcarele Tard dispoaitiv de roglare sub sarcind apare 0 e01 Donen Tung It cazal cid re modifick-~ Cransformatoral find decanectat Togiturte {i Bornele bobinajului prevaeut cu prize, usd val0a7eM Tay cote ru redusd, limite de variate pentru raportul de trensformare find fate {rinse det la transformatoaeele cu disporitiv de reglare sub sarcing a ten- ‘In eavul cel msi dezavantajos, cind toate componentele menfionate ar existe ar fin fand, curental de devechlibra Z,,¥a Hegel cu uma elgebrick { componentelor menfionate Jorg = Hane + Fas ey + Tuas + Tarrer % Tacze + Fae + Fane () Daca transformatorul protejat mu este previmt eu reglarea sub sarcing a tensiunli atone se poate considera Lay & 0 In (4.14) nu s-a timut seama de gocuf de curent de magnetinare, presw- ponindusse eu impotriva efectelor Ini se va adopta wna din mAorile expuse nterior, ln panei 195dd I gaadratonres eae aasen = KuKagnl Fe macee 42) unde: f; =O Kg 1s (Ay ace vot mai iat det in (8.20) in motive mateardler) Kjqey = 4 tn carl folosieii TSR, Pitre components Tyy,ytaporiats Ja primar 9inotath ew Faacay = 8% «Eocene ante: ve Magee diferente curetlor weoundasi exrimald tn proven; dack initial B*6f 59,, 40 lolosese dispositive de egelizare a curentior secundari riminind”insd gi dupa aceea o valoare redusé Af, : menfionat bobinele (sau autotransfo ‘t fertru anonilevlorintog slenomarabi despir,care pot citer Sniraciva eval (aot futons) esate din ‘leu Tratigts pentra‘compoocnta Torey Taportai. la primar wi natal cu fe een] tlie waleswen ae " eee 1 Tae 44) unde 40% este varigin maxim posiils, exprimald tn prooente, a rapor Itty do tensformare al transformavordui protean raport et valoares ta nominal. In practieg se tnineso valor pina Ta EAUY, = 15%, Inloouind (4.12), (.18) yi (444) in (4.48) te determing valoarea maxim de cal a corental de degechibra, aportat la primar “ ep 4 SUH) Gurentul de pornire al protectiet trebuie desensbilizat in rap Toarea curentului de dezochikibru din (4.15) alegindu-se Vacetey = Nemaern (Kea Kage fi ap = Kay Fares = Kalina RuBy f+ 4 0% nde Kay = BAB 198 ‘La tronsformatoorele eu reglarea tonsivnii sub sarcind result& valori ridiate ‘pentra fy, dost senibiltate redust — din cura componentnt JToscae tnt impotsiva efeotelor aveste) chmponente TSR mu are Jesetece carentul de dezechilibra provocat de reglarea raportului de trensfor- Tare al transformatorulat protejat mu aro o component aperiodicé, ‘Do aveea, le transformatoarele ou reglare sub sarcind mairea sensibil tayiine realirenzi prin folosirea unor relee speciale —relee ou bobine de fr phere — deecrise in’ § 4.3.2 432° VARIANE DE REALIZARE A PROTECTIEL DIFERENTIAL VA'THANSFORMATOARLLE CU DOUX ORINAIE, 1a prezentsintfolosite pe soar larg tri variante de reslizare a protectet diferenfialo le transformatoaro: a) eu relee de curent, oonectate direst 1a Covitelediferenfiale; h) ou TSR3 ¢} cu selee eu bobine de frinare a Protea dierent ca rele de eure cnsetate direst la cicuitele sito thant nee neces ern a a rye cad hubs ee raion conform shi I ene ay Ion ven msrp etter fouls de mei in gas een de deere, cs excepts feta Soe ee ate calpratcisorenn timp deacionre e008 006, ear erect sural acest rp amorearen yoru So meet Peat fare ee (Oe0) fo Pat lt 8-8) To matte pineal preci tet es sapien valor eri ooeh costarea tn gel al troralormatorulatprotealy absent Tend ee neta aconn yoru do caret Se magne fare De regis rela = yg = 0) Doe a7) ‘Traceste valor find asigueat’ gi deeensbilizarea in raport eu curentul maxim de dovechilibri, renultat din (415) in carul eurteireutelor exterioar, «‘valoarea 7,» din (417) se verified cocfcientul de censbilitate, pentro un. scurteireuit bifezdl, in Tegim minim, pe partea opusi.alimentirit principale a 'ransformatoralul, Se prevede condibie Kyu, 4,5; dack aceasta nu este falhtteuta, datoritd valorlor mari ale curedtulni de pornire, ea urmare & Geonjer misurilor do mirire a sensibiitSti, co renun[’ la wceast& variant, SdopUndnrse una din esle doné vaviante In eare slat prevazate misuri d& ridieare a sennbilttil in practica s¢ obfine Kyq,24,5 Ja transformatoarele de puteri nolativ nici, alimentate de tisteme plverniee, In care diforen{a dintre Lagy $ renin fatlt de mare, Inelt rexull® totugi 18) Pentru transformatoare protejate cu conexiuni A, pe lingk scheme din fig. G17, mai aint utiliate i seheme cx cinci transformatoare gi trei relee 197(fig, 448) sau dovi relee (Gig. 419). Bie presints avantajul economisieit ‘unui transformator de curent, economie tensibild finind seama, de nomdrul ‘mare de transformatoare dinte-un sistem, Insi aw deravantajul eX nu ses: ‘i e_ iB nee | a Tay! a Fig a9 eaukdublele pune’ la pitt pe paren eu dou tranaformatoare de cure SMe Beets lod place renforanator mind ca acest defects St fc ehidave de alias protect 1, Protea ailorntail cu TAR. Trérodacorea TSR. in schema pro se el retard enti (8) mo, ated 9 chase mt sensiiltaten pin alegerea‘inotconent de pomite mat ie dette defint Ge reatia (G40). m Dart transformant foarte le a componentei aperiodic, TSR este etvace att apotrva goed caren de tagostizae eh i impotriva eon Tipe lnuey in 2) scl ede in rota Shing det'egeare {TOR servega la epuiaren wore” secuaar esi etna de psi eee trl nu st eens impotriva componente rent d “ . rental de devechltra apsra do ares tes a cy enna en Fayontve se adopt tm nod obligtora a tela variant: on rele ov bobine Getrinare (olosite eventual Imprewni ov TSR). = Tn'vanente eu TSN cuenta de porive se dlerming din dook condi do dtcontiliares tn raport cu gooul de eusent de magntizare In repo’ Ak Sitental de deveshilbra de eaeul Din prima condi, rer de reg airs (a9) (verfiindu-te, prin conotarea in gol a tranaformatorl protest ah fenton gree ale roti) ah cee ra curent de magne. ture iar pentro a dua conde so apie (210), eu-AU= 0, — fn Le nea aga neste Igy = Kalas nioy = Kual nares KuKeele + 2). 4.20 Pentru curentul de pornire se aloge valoarea superioard resuitaté’ din (6.19) gi 20). . ata antajelorrelelor eu bobine de frinare, protexiile diferentiale ca Tosa practig-eininate de protectilediferentiale eu relee eu bobine de frinare. c. Proteefn diferenfialé eu rlee cu bobine de frfnare. in carn! transfor- mation at talare sub sareind a tensiunil, itroducerea TSR In eehema protectiet diferen{iale mu ssigur& sensi- Pittatea necesar’,, datoritA “componen tel Try @ curentalyi de devecilibra, Impottia cireia TSR. mu este eficace De asemenea, ia, transformatoarele cu {rei bobineje, ca alimentare din dow8 san tel pach curenfii de dezechilibra pot UEinge valor! mari gi nomai prin folosires FSH no rorulté.sensibilitates, necesari, ‘Datorité acestui fapt in wltimii ani au capital o largé utilizare releelo ou bo- Ding de frinare, care In constrvcfia lor pol inclade gt TSR. Principia) funetjontrii releelor cx Dpobine de frinare este ilustrat In fig. 4.20, pentew un releu electromagnetic (she. aoa Toa pentra 0 singuré fori). Cele dows aa Pentre ragnetice dan cupluri antagoniste: cuplul de Iuora My, produs cates de hucra W,, legata in derivate In circostul diferente), afionea pobin nchidert contactelor, jar cuplul de frinare M,, produs de ecle dou a an eetice, Wa ti We ale bobinei de frinare (legals in serie cu cireuital Seren dlr eviad doelagl ntmar de spire: W, — W,) actionenzt in sens ops; a ecelags ene ou M, acionencl gi arcul antagonist A care erecaxd ouphal Mg ‘Pentra aofionafes releuoi wate necesar a M2 Mat My oy) Jol de Incr va avea expresia My= Ky-Wielt 4.2) in care: K, este un coeficient, de proportionalitates Wi“ Symmaral de spire al bobinei de fuera; 7.) —earentul prin bobina de Tnero cupid de trnare are expresia 1M, = KW 623) ‘m care: K, este un coeficiont de proportionslitale; + Wg 2Wy.— 2, — murol total despire al amber W,=Wat Wa Jof seofiutt ale bobinel; 1994, 3 Ja & Joa curntsl prin secfiunlebobine de fina (in ipoter vai eurtchrouit'extero, ind curenti prin cole dent cecfans Cae Sota [enare sin practic eal pin tong do har sea ale gel Tnlocuind (4.22) si (4.28) in (4.24) se objine Ky WE D> Ma + KW, (424) Valoarea limita a curentuti de were pentea care reel ve actions este dati de ce et Hons et KWH = My + KW 625) fm acest caz curentul de Ineru fiind toomai curentul de pornire al releului ot deci (4.25) devine KWH, = Mg + KW, (4.26) Cuplul arcului Af, poate fi exprimat fm funchie de curentul de luoru con siderind o& dacd 1) = 0 (gi deci acfiunea de frinare nu se exerita) steony fate necesar un cufent, de Iucri minim Zyyqy Dontra tcbilibraree owe henst ‘M, $1 aofionarea releulus » “ oe WE By nis = Ma (4) Introduetnd (4.27) tn (4.28) rerulta: Kh, respectiv Govtcienta do triare K, este detnit de Km Kf Be 4.29) $i dei Fe = Poran + Kil (4.30) Dependenta 1,— Jy = fil, exprimata de (480), este reprozentata tn fig. 62 pein curb a, Tare esto ietbalt ania ee asp hee efinita de relajin Kl, (6.3 rerultind deci x, unde 2 este unghiul ficut de asimptota eu axa absciselor. 200 In practicd, K, = 0,30... 0,60 respectiv K,% = 30% .. 60%. (4.32) Inmultind scirile ordonatelor gi abscselor cu raportul de trensformare ‘zeal transformatoarslor de curent, se poate trece in axa abseiselor la alta Sark — i curental primar “[,, intruclt Tye & [ego = Sy 1, find curntalsocundar (Sin eteitl diferent) iar in axa ordontelae 5 poate ce in'mod analog, tot la noua sears, cuenta te porns a protec Tee Jap = lah Corba a ropesats dec 9h dependenta Iyp = fly) neato coniderat sl undi sentra eCiret nsule conventional repreretat le carer prima peer si ele dn fg 420; een tetany fen cele doesnt alo bnbinel de bre sa acl sens gf flare eae Jo elsotnsumeasd capil do frau avind aloe importante, ur pea bob do leew Wy a seals creald arent do dese this (ec 2 fe) ere net x ureatul primar fp Gece eat oe) vind valonreamading tnd y= Leavers Carha'b ig hg, 44 ropresela aependenta ue fly 2 130 veapSCUh“iopendenka Lon lly Te Ul Tay et valerate de dese raped I pina In Skul unt surtout in wont, In ranalonmaatr, senea Conven}ional ir Zp achimb deeral ind alien din abel dirs), fat Es $i pd le dont scion lo obinal de flare Hy Fig. dt iW au sensuri opuse, flaxul lor rezultant este egal cu diferente color dout omg dest aeinnen do friaare devine noha, Prin obing dens oe ireula Suma carenfilor secundari 1, = Lyct Zam deci, raportind la primar Tig Syn t Iya = Trin 433) unde: J, _estecurentel in obina de Iucru, raportat Ia primar; Ip Jy, curenti primari de defect In un seurtcircuit in zona; Tage” — urentol total deseurteieuit care coal prin embele trans formatoare de curent Ia un defect In zond Relatia (6.38) arald cd curentul J, din botina de icra este proportio- nal ou Tui (intruclt curentil fy», raportat la primar, este egal leu Te) si dopendenfa respectiva cate reprézentatd prin dreapta, ¢ din fg. 424 201Curhele sid itustreazd avantajul reledlor eu bobine de frinare din punot de vedere al asigurarit unei sensibilitati ridicate: In_absenta acestor telee ccurental de pormire al releolor ar fi fost ales cu o relate de forma Tun = Kuala mes cu Ky, >1) avind 0 valoare ridicatt gi independenta de valoarea corentuli prima; aceasti valcare a cureatului de pornire, reprezentati. de otizon: fale d din fig. $24, ar fi condus Ja coofcion|i de sensiblitate mick in azul Uunor scurtolneuite interioare ineofite de curenti de defecte mai redui. Datorité ined aspeotuloi curbet a, In cazul defesteor nsotite de curentt mai redugi, va sefdea gi valoarea curentului de pornire Zyy (care descr! ind seade curentul primar), ceea ce amelioress4 ‘coefieientul de sensibil Sepa aas Existd i colstructit de rele co singurseefiune_a bobine de frinare conoctatd inna din ramuriteicuitlaiditerentah cum ete de exepldreleu guvsistem electromagnetic uifuzat de rinare. RQS2,fobicat in RD.G. (10 in aca car Dubin. fnare we, convetoad pe paren onmunatoriey {0a transformatoarele cu alimentare dintro singurd parte) au pe pate cave la acurtoirnit interior debitearh un eonent ma mie (i rangformatoarele ‘or sure pe ambele tensiut) pentru cala defeat in tranaformalar eect init Si fe olt mai mic. Chir dacl bobina de fnare arf conectaté po parten. al Ientari care la defecte iteriore debiveard on rent de seurtercit. ai vy protectin eotioneazt totus sigur in acest ca, denarece reece sint fel Galealate gi realzate Inet chiar daca curentl de rinare ae i egal cb tel de ery, dei 1, 63H) 1m ipotera cea mai defavorabila et la un defect interior suracle de pe parten iri bobind de feinare a circuitulut diferentiat ar fi deconectate gi mt ar alimenta defectul — efionarea este asigurala, coca ce remulté din alogoren valor Kpmiga 15- Ineasal autotransformatoaceor eu neutrol Toga a pint cate necesari instalaen a doua proteeithomopalare, ea Tig. 42, ‘Comparind (442} eu (4.5), se constath ci proterfia maximalé de curent de secventa homopolrd, jstelats pe parton tensions iat, posto asigara fn rapore cu sertereliele monofaateaptrae pe partea east! Lnsin, { semaibiltate mai ridieatt decit protechia. maxitnalé. de curent, care este Samalatpe parton aliiatici, Pentre acest motive instalears 9 proteclio Tnesiola! dé urent de secvengi homopoteet (cu ‘on reo alimentat oe 1m Transformator de enrent de per conductorul do nul) la transformacoe- tele coborktoare cu wonesion? Aft, concotate Tn relele de joasd tensions kV} Protectia maximal de curent de eveven{s homopolari so poste foo ‘nomei duct nevral ransformat rufa ext legta pata; in eaguldeconecttn ‘Trultulu. do Jogare a neutslui a pint (neces din condi de funefionre ‘CSstenuls). prin contactele aoxBiare fe eeparaorul din acest aul © Jntroduee ti fncfone o protecfie maximal de tensiuna de seeveaya. hoo foland {ige'40) un ralen maxiel de teraiune 7 alimeatat do seeundaral Intrizoghdeschs al unui tranfermator de tensiune 77 do pe bareo de nad teasune qi eu un releu de timp 2 ‘Pentru releal do tonsiune, din condijia detensibilizisii tm report cu tensionile do deseshiibra, ee ‘adoptd Up = 15 Vi; Lemporzatea protectii sradopti cure leapt inal mare det ceainei mare temporzane protec 220 hhomopolare de pe linii gi mai micd dectt a protectii maximale de curent de secvenf homopoleré a transformatoardor din aceeagistafie care au neutral Togut direct la pamint, pentru oa Ia tin defect in refea si achionene int pro= tectile trensformatoarelor care avi att neatral legat la pémint, evitindtse astfel aparijia supratensiunilor periculoase menjionate Ta inceputul "para rate Impotriva defoctelor insojite de contact: la mask im interioral cued transformatoarelor concetate la zofela cu curenfi- mari de punere la. patnint econo te ulilzeaek o protectie montats pe elreuitul de Tegare Ja pamint a envei (lig. 444). Ha co Dazoazd pe faptul ¢ dack cuvaaste izolatd fafa de postament fide alte construefii in contact cu pamintul,avind osinguré legato la pirat, De care se montearé um transformator de surent care alimentewza vn flew d& Curent, anol prin transformatorul respectiv la regim normal va cireula ain eurent eapaciliv foarte edu, in timp cela defeste pe partea de inal tensiune din interioru euvsi,insolite de contact la masd (lacuva sau la mienat do fer), prin transformator va ciroulacurent de sourtciruit monofazet, deci wun eurent foarte mare care va provoea netionarea protect! In calitate do roleu intermodiar al protectsi so poate folosi col al pro- testis de guze, care esgarantoreinren pink le delangnren Inter toarelor. De cliva ani aceasti protectio a fost introdust gi la noi In tara, conste- tindu-se experimental e& pentru curentul de pornire al protestietsint indi- cate valori/,,—=40..,0 A, caro asigur sensibiitatea nevesard, iar cu utilizarea transformatoareior de curent de 100/5 A reanlté pentru eurentul de pornire al relewhui Jy, = 2.2.5 A. ‘Normatival in vigoare [68] permite oa la transformatoarele de puteri pint Ja 25 MVA. protootia diferenfalé longitudinals i. fie inloouita eu protectia + do cuvi, In [94] aceasta solutie este adoptata pentra transformetoare cobo- ritoare din stati agitate” pe Tinli de 410 RY. 2aPARTICULARITATILE PROTECTIRI 7 AUTOTRANSFORMATOARELOR Intructt rogimurile anormale gi defectle din autotransformatoare sat analoge en edie din transformatoare, protec autotransformetoarelor | se Fealieask pe bara pricipillr enun{sie la transformatoare. Apar unde pact. Culartafidatortf Conetracteiepectfice & autolransformatcarclr 9 leghtur loctrice pe care acestea 0. reslizeazi — prin sntermedtul porfionit comune 4 infigurdri ~nire dows din reelele Ia eare sink conectae, intro aceste. particulars! pot fi enumerate: 4, Neutral autotrana it find Toga Inalt tension, cit gi decea de one, potesileimpotiva se telor monotasite tint realiate separst. (un ispoutiv pentru soar rmonofazato po partea tensunilielte gallu! pentru setencuite monofarate po partea tenstnis medi), pentru a esigura declangareaseleciva a Inrerupe Ferulus pe parton ofroia alaparut om defect monolarat exterior. Ca urmate, results tea din fg. 442: ele) directional, neceear pentru Tane{ionaret ‘pobina do tense alimentaté Ge un transformator In toinght-deschis, montat pe barele de inlta orinar prea mari pen releele de timp, so pt flos ‘pe liga protactile maximale de curent de soo ‘Tent homopolar i sectonéri homopolare (10) "3a auttramfonmatonvelecobortoare a alimentate numai din releaua de malta ten- Siune protec. impottvasuprasarsinilor se realizenrs cu cto un relou de caren po parton tensinsi inlle gh pe. partea tensiuni joa, rbele semaalicod” cul temporiare,folosn’ diuae do regula aclagt rele de tn aot atotranaformatordl are almentare fi ye parten tensioni Inalle i pe partea ten unit medi sau pe parten tensinit Inte gp rien tensions foots) acunel este posbil su Dralnestearea bobingjulus coma prin care Urcalé uma curentlor — fart ca vreunul dia ‘rent primari,corespanzStori clon tel ten Shan, af depSjesehvaloaren.nominalé; 1a vost ear provetia. impotriva suprasarcnile fe completeand ou un vel de curent alimen- tae den. tranaformator de" curent instalt we 42 spre. neutral bobinajlai comun, acest lea ferinalieind de asemensa ea temporieare, 4. Sooul de eurent do maguotizare fat de care trebuie. deseniiiat& protectin iferen{alt este mai sic ia autolransformatoure deel la transfor Katoate, dato dimensivnor mai miel ale mice “Afo cant in care provectia mpotriva supreiatensititlor provocate do scurleiteulele exterioare te relizeazh prin protec de distant Ca Uansfor a matoare fi autotransformatoaro de puteriegale eau mai mari dectt 200 MVA, ‘conform Normativulai se provid relee de distant’ pe ambelo teusiuni ale bobi: inajelor coneotate in stea, ca in fig. 4.55. 9. La protectia autotransformatoarsior provirute cu transformator supi mentar poutru reglarea tensiuni trebuio si fink seama de considerentele expuse in subcap. 438. 48 PARTICULARITATILE PROTECTIEL TRANSFORMATOARBLOR. SUPLIMENTARE PENTRU REGLAREA TENSIUNIL Pentru reglarea tensiunii transformatoarelor gi autotransformatoerelor de mare puter se folosese trensformatoare suplimentare, formate din dou Slomente sau dinte-un singur element: tn prinl eas, transfermatoral supli Imentar este compus dintr-un autotransformator reglabil ATR (lig. 443) gun transformator serie TS, avind. primarul alimentat de ATR i socundarul {in serio cu bobinajul transformatoralul (autotransformatorula) » principal, jar in al doilea cax — dintron transformator reglabil TR (hig. 6.43) "avind rimaral alimentat in paralel cu unul din bobinajcle transformatorali (entotransformatornini) principal, iar seoundaral — eu numaae reglabil de spire —fiind legat in serie cn un alt bobinaj al traneformatorulus principal “Transformatoral suplimentar, lind instalat in cov eu ule, este prevaut ‘oxo protecfio proprie de gaze. Colelalto protect cu care ee echipeaaa transfor: rmatorul suplimientar Lrebuie i acopere toate elementele acest, a S-a incercat i so realizexeastfel proteofia diferentialé a transformatorului principal inet in zona sade aofionaresi fiinelussitransformatorulsuplimentar, fonform sohemelor (reprezentato pentru 0 singuré fazi, ou releo eu bebine de frinare) din fig. 443 gi 4.54, fim deci asiguratd qi protootia acestuie. S-a constatat Inst (10), c printr-o asemenca protectic diferenfiald nu se objine Sensibiitatca nocosard la anumite defeote din zona protejata (de exempts Ja scurteireute la bornele secundarului TS, a sourtoieuiteinire ATR giTS ete). 22aDe aveca tn prozent so prefers alte solufi, in care 4) protontia diferengiala a transformatorului priaeipal_mu cuprinde ‘ransformetoral uplimentar sau b) euprinde nuzzai anu par ‘ Cind protectia diferenjiala a transformatorulut prineip transformatoru? supligentar, e&. se reslizeard conform seliemelor. (pentru o'singuri fazi) din fig. 4.65 414.40 instalindu-se un grup de (ranaformatoare de eurent (76;) si pe derivatia spre transformatorul suplimentar, cane Hin {eavk ping in punctal lor do instalare zona de actionare a pootectie dierent Datoeité tronsformatoarelor Cy. carentul prin relew nu mai este influea}at Folosinea aoestor solui ete juntificat do costal ident al generatoarlor de mari pater. Metodelefoloste pentru asigurarea protects intograleImpotsiva puneriloe la pint monofazate In sazarl generatoarelor funeionind In sched oe cu transformataare pot fiimparfite In doud categori principale Tn prima catogone sit cuprawe metole care presaia — In anu mA art — Analogi on cele Floste pentra protectin rolorulisgeneratoaelor po triva prime! punor fa plmint (veri § 86.1), tmerult constaw din apliearea sun eoainue sey alternative, Inte pémin. qi neatrl genesaoral, ure atfl 0 deplasare ariicill = keontul * Din a doua eategore fav parte metodele hazato po controls armoniclor de ordinal 8 ‘Une din yarantele schemlor en aplinarea unei tens reprozntatl simpliot in fig 5.6 (10) Tranaformatorul 77, si rleul Tat aoeagi rol ca in fig. 5.5, asbgurnd pro- teofia 288% din stator. Ture panne sf prumaral 77, se intersleard con- dleneatorul C,edvuia se aplick 9 tansiate FedrealS de punten P, aimentatd privintermedil trensformatorala auziar In sere ou primarul TA este Kepatrelealsensibit 2, cave realizeasd extinderea tone protejate,allmentaren find tsigurata de transformatoral de Lensiine Ty. Rewatenfle Ry. Ry. fy sorveze pentru objinoreavalorlordorite ale curea( or fn sched Tn regim normal teniunea continud aplicatAcondenatorului C_ nw pro: voaed civelatia unui eurent, neexatind un ciroe chi, devi ele 2 ‘ston repaus. La un defect manofaaat, de exempl in K, se ereeek pein pint ta cout chi pena curenttredeoat, rege dei curentl ia primaral TA Fircleul 2 acfionewsh: ationarea ese aniguratsindiferent de apeeprerea puncte ui A fata de noutru g doc pootecia este integral pe Tie 55 continue este 27De regulérelenlZactoneaz la declangare, iar relel 2 actioneasiJatempali- sare, ntruoit goneratoral poste suporta mp de teva minute, fra deterioarh, ‘alorle reduse ale curenfilor care apar Ta defectele sesizate de protectia 2 gi Revesizate de protesta 1 (aceste defects, find in zona de 15%, apropiaia de novtrel’generatorlii, sit instite docu fenli miei, conform mentiunit din § 35.1), Geet comenda, Ta declangare neste. ne: Prat nocotark pentru proveofia 2 (0 variants "a schemelor de_ protect integralé ca aplicarea une) tens alter itive. pentra deplasares_ nevtrufui este roproventatt in. fig. 6.2 (87, 97). Tramsor~ iutorul 7, aplick punetulu! neutra 0 ten- Sune suzillara de 15% din tensiunes “nomi zal genoratoralal(Pentma un generator et Wage == 12 000 V, tranvformatoral 7, are un apr de tranaformare de 12400/1 B00 Vp, feplasind neutral sintomluitrifusat in 7a port ew phmtntul Tromafornatorul auxilian 7, debiveasd fn sovundar o tonaitnedo 00V poatra alimen {aren elementelor ermitoare ale peotectic, CCarmare a doplasird neutralal are loo Fig 86 o cireulaie permanent de curenicapacitivi in rogimul normal de Sunctionare al hlocuh generator transormator, dato {a capacitiilor in aaport cu pint Pentru ea sf nu fie necotard 0 desensibilizare a releului im raport eu acest cuneate provisut elementUl de eompentare ZC, alimentat gd transfer. matorsl auxibar Py, care are bobinajul prise coneotat Ia boraelerezstentel Aelogaro la paint A; elemental de eampensare debit ha regis normal tn ‘trent opal ea valoare 9: in opositie de feed cu curentul capacitiv mes{iousty ‘ezutind compensarea acestuie W protectia. se ganeqle in Fepaos Prin intetmodiul filtrului trecejos" Fy elemental do. compensare EC slimenteard rela! elustrontc 2, de tpul rleelor maximeale de tenstne. [La eparfia nei poner In pimint monofasate in generator compensar curenfiofmen{ ona tai ae To, dart crytrt importante a etentait do" dofect ca urmare a guntari eapacitaa in raport ew paraintul pentru fara detects, rerultind eefionarea releutui RE. Prinepiul de fancfionsre este analog cov oal al achemot din fig 8.6. Print roles elactronice utilize fm sche routrahii prin intermedial nel tensani alternative se 117 Brown Bower Protect integrals baxate po controlul armonicilr de ordizul 8 sint des rise tn [Soy 9, 08,164), Sehemele de proterie (95, $8) acfionenza in Iunetie de reportaldinie armeniea de ondinl 5 a tensiuni inte newtrl genortorulit fi plinint gi armonica do ordinul 2a tensiun homopolare Intre Bornele stato Fula i aunt, iar schema ou reloe Siemens, presen in (95), funoioneasd de protectie cu deplasarea umara gi releol UBX, 208 po baza controlului continatului armonicelor de ordinul 3 in tensiunea genera- {orului, continat care crete fn eazul unei puneri la pimint tn stator, In [88] se mentioneazi o4 la generatoarele de mare putere control armo- nicii de ordinal 3 nu este recomandabi ca prineipiu de fanofionare al proteciei {mpotriva punerilor la pimint monofazate tn stator, tntruct fabrcile construe- toare ale acestor_generatoare nu pot garanta ed amplitudinea armonicil de ‘ordinal 3 este suficienta pentra detectarea defectalu, iar pe de alta parte In ‘egim normal. confinutul In armonie 3 tinde sl crease. calurmare a wiizért ‘ol mai largi a reglajului curentalui de exeitatie prin intermedi tiristoarelor. ‘Protectia blocurilor racordate’ Ie rejele eu curenfi mari de punere la pi ‘mint impotriva seurteivuitelor monofazate exterioare se efectueazi ca gt la tronsformatoare, in confonitate ou subeap. 4. 5. ‘TENDINTE MODERNE IN PROTECTIA BLOCURILOR GENERATOAR-TRANSFORMATOR {In contralolo termocletrice de mare putere, mai ales in cele funcfionind feu parametrisupracrtie, satemal de funcfionare in bloc se extinde i la lemente de pe partea mocanied, objinindu-se astfel uaitafi productive. cazan- 239turbind-generator-transformator-eervili interne, care debiteazt energié’ tn Sistem. ‘La asemenea unitaji protectile elementelor componente trebuie 8% fie coordonate, realizarea une! coordonti optime formind objectul unor ‘ample eenveta (30) (30) (31). Sistemul complex de protecti coordonate — previzute pentru elementele do pe parien mecanica i'de pe partes clecrica ~~ trebuie #8 Indeplineaset Tunctiuni logice complicate: sesizaren dofectelor gi regimurilor anormale, sta- bilirea neceititt de deconectarede lasister, aprecierea Jacl (rebuie comandat ‘oprirea generald a tuluror elementelor bloculu (inclusivcazanal gi turbine) tau dacd defectul va putea fi Jocalizat rapid gi deci elementele mecanice ale Dlocului trebuie mentinute In fanctiume pantru o reconectare la sistem. ‘Coordonares protectiilor blocului poate fi ilustrata prin faptul e& uncle protectii ale elomentelor electrice (cum este protectia diferenfialé a gene Eerulni) comandd gi oprirea Uurbinei gia alimentéri caranului cu cembusti far unele protecfii ale elementelor mecenice (cum sint do exempl protectile turbine mpotriva oregteriéturafiei, pierderii vidului) comands §i declangaren Intreruptorului generatoruai “Aceastd funetionare coordonat® a protectilor, care conduce la 0 erelore f siguranjei de foncionave, reprezints una din’ direopile importante dervoltare a tehnicli protecfiet marl centrale. termoclctree. Bs SCHEME DE ANSAMBLU ALE PROTEC BLOCURILOR GENERATOR-TRANSFORMATOR Schema de ansamblu cu sistomele de proteofie ale unui bloc gonerator -transformator de mare putere este reprezentati {a fig. 5.8, traneformatorut ‘avind dons bobinaje gi debitind pe bare de 400 kV. Intre generator i (ransfor- ‘ator este prevézit intreruptoral de varcink JS, cu putere de rupere lnnitatt, care permite ea pornirea blocului sk se electueze prin infermediul transforma: torului de servic interne TST, alimentat din refea, Intreruptoral de sarcing 1S fiind desehis. Separarea blucului de sistem ee realizear® prin coraenda deelan: {Uri intreruptoralui £1. Traneformatorul TE alimenteard redrevorul comandat [Rr reabeat ou tittoare, care fornizeaza curentul de excitafe al generatorul Protectillediferonfiale 1 gi 2 axiguré protectia de bazi a generatorului gi transformatorulu, find realizate soparat — ca in fg. 9.3, ¢— datoriti p Zenfei latreruptorulai ZS. Protectia diferenfila 3 este destinata transform torufui de servic interne 7ST. Impotriva scurteieuitelortntre spirele aceleingi faze din statorul genera: torului™ reaiaat cu um singur bobing} po Fata — ea provigut protectin pial theme! din fig. 8.25, 8 gf anal cu proterin ? Gin fig 36. Protecia 5 reprcintdprote{iaImpotsiva punerlr la plenat monofarate 1m bobinajul statoric gi in elementole legate galvanic de acesta, find reali- ata in varianta eu asigurarea protectio! inteyrale; ciruitul do dlimentare & ‘ransformatorului de deplasare noutrului TD mu este roprezentat. In regi 40| taal do pone, enlnlrruporal do sarin 1S dei, protein $ posts Scfiona Ia. pltert a pitintmonofacate in bobinajele translormatonrlor legate galvanic destatoral generacorals (teonaformatoral Blooul transfor: maatoral 751); pentra. sesearen deferelor monofarate aparute th aces reg este previauidprotetia', de tipul cali din lig. Bch Protecfia de hnpedan'®ccnatizre o protetie da recervB x generato- rului ca i prote{la i din fg. 38 lat tatemele de protechic reprezens {te prin 7 intlad protecileimpotsiva surtetvaielor extrioare gl supe. {it simitrice cl qi nesimetrice. fia 8 eat previzut impirivacreleri ensiunit Ia ornele genera- torsiui iar protentia 9 patriva tres aeclentale-ageneratorat th regim do motor. 6. PROTECTIA BARELOR COLECTOARE Impotriva puneri la pimint. tn rotor gi impotiva reducers accdentalea curentului do exeitatie, eu trvesea in regis asintoon, snk previcute protetile 4O'g 21. Protechia 12 este prevat impotrivaruprasariilor rotorul ali i ‘mental de redresorl eu iteoare RT. oA REALIZAREA PROTEC j Pentru transformatoarele 7S pi TE sit previzute protecile maximale de eurent 13 9 14 1BI BARELOR COLECTOARE, ( Scurtcrouitle pe bare colectoare represint unal din cole mai peri cvlosse defects, intausit provosei eptea din fanctiune a tutaror element clor | acordate la barele defo si pertarberea function consumaterlor do ia | Bare vevin, Jogate prin ln dle barele defete, arin uncle cavuri pot conduce Ja avaril exirem de grave prin pienderen stabiitaitsstemul ! Datelo statislice arti ef numérsl defectlor Ia bare se reduce sensibil | prin fmbundtatires caltaqii explosth 'g folosin hlocjelor la separ atte. I i Protectia Impotsiva defeetelor po barelo colostoare poate fi roalizatd F 1m douk moduri: prin intermedial protectilor elementelor racordate Ia bare Ih stu prin protectit proprit ale barelor. ° i Proteviile elementelor racordate 14 bare pot fi folotte gi ea protect il fle barelor nummai ach asigurs lichiderea selectivi gi rapid a defectelor } pe bate, In legiturd cu conditia. de rapitate so considers. ck. protect t i rina ale elementelorracordate put servi gi la proteria aelor not dec. {ele pe have lihidato ou temporizare nt int inaofte de scdderea important ‘teabiunit pe bavele vecine care alimenteazt defstul (ond fonetionares con omatoriloralimentaji-de-aceste bare ar putea ft gray afectati), dard 1s poate fi poictata stasliteten sistem sl decd veloaren tempor res. Pertive na conduce la depres capacity termiee a lemenielor din circu tote racordate Tn canurile cind fie condita de slectivitate, fie conditia de rapiditate — tm tensil menhionat nu este satistoutd sint nevesere protec prop I. ale barelor. : Lies ‘Ca protentii propii sle Darelorcolectoare se flosesc: protest diferen- i tials, proteotia maximals, protectia de distanfa, protecia de seewenta hom. polar, m3 2262. PROTECTIA DIPERENTIALA A BARELOR as VAMIANTS PROTECTIRI DIFERENTALE COMPLETE Protootia diferenfali a barslor se realizeaz® pe_acelagi principiu a si Ja gencratoare 4) transformatoare, transformnatoarele de curent find instalate pe irwuitele ravordate le Dare gi conoctate astfel inet 6 delimitere ex rons Interna, protejat, barele colestoare respective inclusiv Intreruptoarsle ele rmentelor racordate {in fanctie de numiril circuitelor racordate la bare, protectia diferen tata a Harclor 4 realizeard In dowd vaviante principale: protectiadiferen ald completa (cind in tohema protectioi sint incse taxte cireutele racor- tice 4 potetia ieenilasneompltt (Cad shor it nln Tinile radiale) Principitl de realizare a protectiei diferentiale complete este ilustrat. 10 schema sitpliticalé. (gi reprezentata pentra o singurd faxi) din fig. 6. in care aut fost considerate einei cireute. Tn regim normal sau la un sourt= felt exterior, una eureafilor care ints in nodul reprezental de bare este again sine’ carenpor sre fs in nod (os cane snipes senso) Ty t Toa + Les = Lou + hw way Din (6.1) se obtine o relafie analog eu (6.37) Edy = Ely (6a fi de acoos — in ipoteza unor transformatoare do curent cu rapoarte de Transforaare egule ti ou aeglijarea curenfilor de magnelazare ai transforma: (oatelor— resulta pentru cusentul prin releu Bly BL =o. 2) tgstoenors Do fapl, in acott rogim, prin relew cireuli un cu (= tus) i raport cu care’ trebuie desensbilizld protectia pentru a nu ‘actiona presi. m4 La un defect pe bare, in K, acostn este alimentat de toate surele gi deci rerolta in acest Caz (jinind reamna de noile sensuri conventional) Ely t Ele = bee respectiv T= Ely t+ Blas curentul prin releu find astfel aproximativ proportional (in ipoteza funcio: Saat tradatmatoarclor de curent In rept Unsay) cw corentl de defect, protectia acfioneazs, ‘het transformatoarele de curent nu au rapoarte egale de transfor rare, aint necesare transformatoare suplimentare. in unele eicuite Yo’ cozal barelor logate de rejele ct curenlt mari de punere la pact, chem se realizeazl cu transformaloare gi relee pe toate {rei fazcle, pentra wMofious fla punert Ja phmint, monolazate, iar in eeldalte cazurt — cu tranaformatoare ji rslee montate mumai pe dood faze. ate meer fe prevacue 79H a rele ev ajiane do nae, doe rece curentr de dozechifibru pot atinge valori mari, pe de o parte datorité Tuumarulal'mare de transformatoare de curen. din cieuitul dilerenfal (cree: Uind aatfal postbiltatea. de manifestare a neident iii caracterstilor mage fotice) ier pe de alté parte datorit& faptului ci Ja scurtereuite curenis care Siren’ pei Siveree tunsformatoare au valor difert (grovodind! sat falil ditorite alo mucrurilor) iar aceasté repartfie a curengior de scurteireut elmodifick tn funcfie de elementul po care a ap8rut defectul exterir. 622, PROTECTIA DIFERENTIALA CoMPLETA. A RARELON DUMLE FUNenostnn ev UN sistent DE REZ Scheme triflard @ protectiei unor bere de 110 KV cu dout sisteme de are dintre care unol i funoliune, iar celilalt in rezervd, (intreruptorul cuplel tranaversale. CT fiind. deschis) este reprezentata in fig. 6.2. Relecle do curent 2 sint conectate, prin intermediul TSR, tn derivatie cw cinouitele ‘Efscentiala ale celor tei faze, formate en secundarcle transformatoarclor de ‘Covent {instalate dincolo de inizéruptor, pentru a fii acesta cuprins In zona protejati) de pe toate circuitele racordate la bare, 215,Curentul de pornire Zypi, teebuie ales din douk eonditi 2) desensibilizarea in faport eu eurental de dezechilbra, care se asigued ex o exprosie analogé ou (18) Lapa B Koala ctes = Kul KeeKagule + falc ot f= 0,05 045 Kyyp = 4 (datoriti presented TSR); Ky, = frp — eroarea dotorminati de presenta tronsformatoarelor de egalizare; DF exchuderea actiondrilor grogte Ja intrerupert in eiraitele secundare ale transformatoarelor de pe wzul ain elemeatele raccrdate la bare (conditie analogd fatrucitva ou coa expusd in § 3.3.4 pontrw protectiadiferenild a tur bogeneratoarelor), cin prin rleu va ciroula un euirent proportionel eu de sarcink al elementului respectiv; In acest seop, curentul de porn sibilizeazd in raport ou eurentol de. sarcint Maxim Loy nor al ecul mal Incarcal element racordat la bare, conform relate Foes & Kolar wer 63) 1m care Ky = 42. entra curentul de pornire so adopt valoares wuperivaré recultat din (64) (65), [Retoul 2 (avind o funcfio analogi eu releul 2 din fig. 3.17) asigued con trolul ercuitelor seoundare, scfionind ia vazul ‘une inirerupest qf coman. ind — ou o temporizare realizati do releal de timp 3-— transmiterea unui semana] i Blocarea protectieidiferenfale,circuitul de alimentare a contactelor releelor find Introrupt de contacts! normal inchs al releulut intermodiar 4, ‘are isi eleetueaza gi autorelinerea. Curentul de pornire fy 0 desensibilizeasd Ahumal in raport ‘eu curentul do devoshilibrw’ in reg(t normal, Lucene, adoptinduse in practic8 Tyyy = 0,2...1A (pentea carul ind curentul seouada? nominal al transformatoattlor de arent. este de 5 A). Blocajalefectuat de releul 2 se temporizeazk ou ajuorulreleului 3 pentru 4 releul 2 actionear4 sila sourteieeuite exterioure (cind prin releul 2 srcula urental de dezochilibra’ maxim Camas $1 CD Iemma > Tau naye evident ch se > Za} iat asomenca dofects'se pot exile aneort's'Ta bare, ete abttif nécestr'ca protectin 7 eX nu fio blocata un timp cel putin egal eu timpul ‘eorays Revesar lichidaeii defectelor exterivare de vitre protecfile vvay"temporizale, ale elemontelor racordate Ia bare, rellind axtlel, Nata arate + EY (es) Releu! 5, comanciat de raleele 7, iranemite comanda la deslangarea tutte ror latreruptoarelor, cu exsoptia ‘calui de pe cupla transversalé, clral eolangare este comandats de reloul 6; aceas:a eeparare (ca wi trecerea leg ‘uri de ta bobina releului 5 spre polul negativ prin contactal normal tnehis al relealui 7) esto nesesari pentru s se putea incerea pria cupld bara de Fezervi inainte de Lrecerea vroumui cirouit pe aceast bar 28 Pentru tncerarea barei do rexervi se apasi butenul 2, (simboliind hein de comands) gh ac{ionces rleul 7 (eu inttraiere Ge--2 4 Ie nevenre, tate: prin contactal superior comanda anclangare atsoraptoratl TET ple! transverale, ier prin contactl snferior intrerape citvultul bobine rele Ja daca pe bara derevervéexistawn defect, acfionsaraveloule 79: coma somal releul 6 wi deslangarea CT (relel tind loca), defectal hind tf separa de zona protejaté gi toate Wlementeleréfnnd in fenefune Butonal B eerveyte la deblocarea reeulti 4, bulonul By la. doqun- {area sullampermetrulai pentru misurarea curenivlut din bobiua rele 2 Gontrolindse astelstareacireutelor tecundare, iar blourle de tncoear Bh, ¥\ Br, sint previzate Yinind seana de eventual Inlocuiretemporars& intferuptoruiur unui element. prin TCT (restulelementelorfanefigaod. pe un sistem de bare say pe. celia), clnd i transformatoarele do eure. da ‘ireutal caplet trebuie Eanectate fa. cireitul diferenia, Pentru coeficientul de sensbiltate se prevede Ky, 3 4,5 629, PROTECTIA DIFERENTIALA COMPLETA A MANELOR CU \BRANTIPIE FISK A CINCUITELON In centralele gi staiile ou bare duble (cau cu bere duble si hare de tran ser) se pot gist in funofiune ambele sisteme de bare, [CT ftind thehis (1 peotiv toate cele treisisteme de bare), iar eircuitele slat repartizate Inte ‘mod determinat pe colo doud sisteme de hare; aceasta funcfeonare, denumit ou repartitie fixd a cirenitelor, prezintl avantajul ef la nn defect pe bare see din funotiune numai cirouitele legate a sstemul respectv, celelate vont suind aX functioneze, in timp ce la funeticnarea cu toate cireuitele po tn fingur sistem (celdlalt find tn rezerva) un defect pe bare provoacd Jgiren din funofiune a tuturor eirenitelor. In cazul functionirii ou repartiti fixi, protectia diferentald complet trobuie s8 cuprinds trei grupur de relee de'curent unm grup determing apa ‘ilia unui defect in zona, pe unul sau celslalt dintre ssteincle de hare, tar eelelalte dowd grupuri asigura sclectarea sistemulul defect. In fig.'63, Proteotia fiind realizatd pe doua favo, relecle 7 gl 2 aledluiese primul’grup, Folecle 3 gi # actioneazi Ia defecte po tisternul J, iar relesle 5 4i'6 la defects pe sistomul 17, Transformatoarele fazei At de pe’ elementele racordate la sit: ‘emul J alimenteard releele 3, 7417, iar transformatoarele faze 7 limenteati roel 4, 2 gi 7, releu! 7 conirolind starea eireutelor secundare: transform toarele de pe elementele racordate la sistem JJ alimenteazd releele By 91 7 rospectiv 6, 2 qi 7. Sint, formate astfel douk geupuri de cinuite diferentiale: unul ou releele 4, 4, 4, 2,7, iar celilalt ~ cu ralels 3, 6, 1, 2 7, ambele inchizindu-se prin Felesle 7g 2, pe eare le alimenteaza in paralel, Keleele 1.6 sint corectate prin TSR. Cirouitul cupleitransversale nu faco legiturt cu exteriorul ronei prote- ite, ol reprezentind pentru unl din sisteme un circuit de plecar, lar pent olla sistem — un circuit de sosire; transformatourele dé curent ale euplel aralimentoazk de accea in serie numai relesle 3 i 5, respectiv 4 i 6, fra ali fmenta releele 7 s1 2 Datorita impedanfet mari a secundarului transforma- fourelor cupli, cele doud grapuri de oircuite diferenfiale mentionate rémin feparate. id ripest bite is sa un defect exterior relele 1 gi 2 na achonea7d gi toate proteile sat bocate, contactele relelor 3, 4, y 6 nefind alimentate, Tit on seurtciret pe unl dintsesstemele de are, de exemplu in K, po sistemal 7, anfonenst elsle 1 2 (dafestl find in zona projet) caro Sontaadintraen contacelor Feleor 3,4, 5, 6 gi totodand prin releal 8 Tomarilf-doslangarca ZC. Dintre rleele 3,4, 5, @aclioneark tural relesle Syed defectal ta K find pentru ele interiog iar pent rebel 9 gi 8 find Scloror pi tle 9 comandt doclangatesintreruptoarlor clementelornacor- tela ictal 7; defctal este ase nkidat slot, sttemual 1 rémdaind fa"fanefune: Nelcle 11 si 12, comandate de releul 7, tadeplines rola reledor Bie f din fig- 6.2, ir relent Z8 (on qi reloul 7 din fg. 6.2) axigurd Blocarea protector = fntrerapind viroultele bobinelorrelelor 9 i 1 Ehelangar ZCT'pentra eventuala Incercare a unui sistem de bare afl reuerva Ta’ un seurteizeuit pe sistemul 77, lchidaree sleciva este asigurats de actionarea releslor 1, 2, 5, 6. ee ‘Beravantajl prmipal al schemei conta tn faptul ef protect funeto- reach sloctiv mimes dack este menjnuld reparija fiat; schimbares acestei 8 repartiii prin comutarea unui element do pe un sistem pe eelilalt, poate pro- ‘Yooa antignarea releclor 3) 4 415, 6, deoaroce transformatoaree elementului Comutat ramin conectato tn schema de protecjie a unui sistem de bare, in Chmp co elementul insugi a treout pe esllalt sistem. Ca urmare suma curen- {ilor primari care intee in interigrul zonet delimitate de transformatoarele carnia din celo dou circuite diferentiale nu mai este egal ou eure curen- {ilor care ies din zond. Pentra eliminarea acestui dezavanta) au fost elaborate ‘roteoli care asigurd comut them. odaté ett comutarea tine’ linit de pe sm sistem’ de bare pe altul, ca in § 6.25. Tntrucit ins releele 1 gi 2 nu actionsazt la schimbarea repartitii, aceasta nu provoaet declangiri greyte 9 protectia poate fi Toloita in contintare, Tmandind inaa neselectivs Ja ories defest, aparut pe un sistem taupe celal, oclangarea Intreruptoarelor tuturor elementelor racordate la ambele sisteme de hare. Ta regimul de fanctionare cu repartifia schimbat& se inchide inte fuptoral ca pirghie 1P, guntindu-te astfelcoutactele relerlor 3, 4,3, 6 ~ care fal ot aura aod selective — stains ca mpi de ‘omnalizare L9 PROTHCHIA DIPERENTIALK COMPLETA, A MAMELOW 60 DOUS INTRERUPTOARE PE CINCUIT In contrlele i stafile de mare importan{i se utlieasi Dare duble ou oud inireruptonre pe eltelt, Tn aces cat ae prevéd dovt protecidiferen {fale completo separato ete una pentru feeare sistem de bare (lig. 64). leo 7,29, care asgund protect sstemul J, econeard Ia defect po avent sistema gi fomand pa reese 7 8-— declangaren aturor inte: Faye sre 5 6 gut ctl tar sume Pilocjal provectie: ia apartia tel inreruperi, Medan Tencfiani le indepinese roles 9-78 to raport cx sistemul JZ de ave ‘Lichidarea unui defect apirut pe unul dintre sistemele de bare este sattel sdoativt, Uoate ciruitele rdmnind i functiune pe cll stom testa ete de afl sopul pentru care te wtilzcazd arele cu Gout intrerup toare pe cixcuit. 625, PROTECTULDIFERENTIALE COMPLETE CU MELEE CU ACTTONE DE PRINAME PRIN CURENTE REDRESATL extra obfinerea unor protec} difereniale sensible, pe ling® schemelo ‘eu Tl, au Lost elaborate fi solufit ou relee ca bobine de frinare; Intracit Sumaral geupurilor de transformatoare care sint conectate la eircuitul dife- Fenfial este tare fi realizarea unor Teleo de eurent allemativ eu un numir ‘lit de Tidicat de bobine de frinare esto dificil, au fost, preferate relesle ‘cu curengi redress : 9in fig. 6.5 este reprezentata (pentru o singurd faz) sehema simpliiata unei protectii diferentiale complete eu reluo eu euren}i redresafi. cirouitul ‘iferenfial este realizal cu transformatoarele de curent.'C, ia" reeul sensbid 1 compari valoares curentului de Iucru J, redresat de puntes Py (alimentat de transformatoral intermodiar do curent! TTC, instalat pe legstura in. de vatie cu cirouitul diferenfial) cu’ suma eurenfilor de fritare nt Iya Te Fesresafi de punbile P,, P,, Py (alimentate de trarsformatoarels TIC 11C TiCy, montate In ser cu ramurile cireuitului diferent eovespunzatoars 250 Aiferitelorelemente racordate la bare); funcfionares schemei prezint& analogii fou cea a schomel din fig. 4.32. ‘in yoderoa reducer curentilor de dezechilibra, datorafi in special sat: ratiei miezurilor transformatoarelor do eurent, at fost efectuate tnele lncer- fit de realizare & schemeloe cu transformatoare de curent eu mieturi din ‘materiale nomagnotive tau ou micaini de fier constraite eu un Intrefier. ‘Varianto perfoctionate de protec(ii diferenjinle complete cv rele fourenti redreseti an fost reslizato prin introducerea unor rele gi Urausforma- toare suplimentare in schems, davorita earora se abjin furclionani selective, chiar i ea7tl schimbarii repartiiek fixe a cireitelor pe sistemele de. hare fn function (¥. §6.2.3); printre acoste variante se numark protecfile Sic mens RN-23 si HN-24 (IUP.G) si ZPA ROS (RSC). In fig, 6 esto roprezentat’ monofilar protecfia Siemens pentru are simple do 140 KY. Transformatoarele de curent TC,, TC, TCy do pe clr date la bare alimenteaad in sere bobina releulud care asigurlpro- ni respectiv (FP, RP,, RP) si bobinajul primar al unui tean- Mormaator suplimontar (78, PS, TS). Curent seoundari Loy Loy Za a ‘transformatoarelor suplimentare alimenteara bobinajele primare ale transfor- arelor intermodiare Ty, Ty Tly gi apoi se instmeaea in bobinajul primar al transformatoralui intertiediar 12, Bobinajele. securdare ale transformatsarelor intermediare Ty, yy TH, alimenteart puntile de redrosate Py, Ps, Ps, care dehiteask ourenti de ire fj. Ly Zp saleul difortntial sensibil RD vompard suma curcngilor 46 finare 17+ 7, $ Tgou onrentul de nora f, redresat de puntea P,,alimentat do transformatoral intermediar 7%, al oktui bobinaj primar este instalat pe ee 7 Te hetetna Jegitura fn derivate on ciruitldifeenial(conexine anulogi ou & trans- formatoralal 17Cy din fig. 68). = “Transformatoarsie 78,78 759i 7 sntrdizte ea transformatoare sumatoare,reusoreaind sie! rtaatdaeurent Inu sistem monolzat, ere alimentonst pantie rewoare [12 251Tramformatanelesuplinetare 78), TS. 18 (le cor baba te unde "t montane eu ramus ceed Sera nae falacee 8 cavegion dana de Uamfonaaourle TO Tee retain a {alge cre al pelts bene ae prteche rend maak Pears ttardat 79% Poe Pay pn ear cal corn ie Lede Aco ome tne loti de ree emanate de connec lacie epee or Sides coal ca stanacind inclement Ce exept) eae re te po Lnton’do fre peal nfl ss Ga peu epson sre tihsy nse one’ acai in cece geg evenral anonnetora Siplinentar 73: atron aaa lemels Sn kena te ten dee S'ERUG din siemole ds ‘beet shen protein ees’ ster Datonth actor woman, lesvts aleve po raen scone de protec 0) pest al us anteme te bare sine a tase ead fan Gel Sutbhey ue acfunegd eee cer Seek nu ete seetinaes repute tnd" situ be rte shee Varna din fig 60 (cui ele anaoge petty mai mule siname do bars) are aventail en poo eho oh nr ape eeu tecundae (of 2.) ~ cna eo pee Teloerea. nel de pone {Cara nbd —tntrachSlea dtefal RD rene anda Je denkaee a tnruptourder rin mtemed el coeele tscor Re iHoytin Hs eles nermglire Rutt eprsenlaeln i, Gojeareangeed trates eentlr mcedat ave, ALE, Weitere cee Moca re AD pte efit se ncaa nero eels Fibs A a eotastl Sethe ase produce tne decagurey tee HB srntmito a sacar earn fen intomsedet or etn Gare varus poonail de tur! de perf ltreropes In (1 ete presenta sche wel Protec mre pin cutee area Ge abtee table do bare 26 PROTECTIE RLECTRONICE PEVERU RARE. COLECTOARE {In condiite dorvoltiri actuals a sistemelor energetive gi a creqteri bite a putorilor de scurteirenit, proteotia barelor colectoare trebule si re performante Inalte de funciona. Printre avestea 4 numéra a) Limp de actionare de orlinul unei porivade a curentului de freevent’ industrala, desi condiit severe de rapiditate; }) deconectarea sectii cau sistemalui de bare defect — eu continuerea funeiondei esloralto sei sau sisteme — gi absenta.actionarilor grote Ta defecte exierioare, deci condilit severe de selecivitate; ©) adaptarea Ja tchimbaei survenite im achema circuitelor primare pro tejate (de exerapla, treeerea unei lini de pe un sistem de bare pe lta, modi ficarea numérulai de sectil sau de sisleme In Tunctivne etc.) 18r& aclions gropte ale protoctiei gi en plstrarea performantelar mentionate, deei conditil severe de independen}s fay de regimul de exploatare. 252 Datorit4 timpului de actionare relativ ridicat al releslor electromecanice si © faptului of asigurarea celorlalie performanfe prin intermedial releelor lectromecaniee eonduce la scheme foarte complioate, in utili ani au fost elaborate gi introduse in exploatare protectii eectroniee pentru bare colee- toare Helis Schema unei provi sletronice de bare, cate lchidessa defertele in 8, 43m do lc apanti (in comparalc eu eva 60 ma pentra protect c felo elertomecaties) eat repreentatdsimpifieat tn fige ©, Rind consid fat cazul unt stem simplw de bare (09, 400, 71} Trotecia acjoneszi cad cnt fndeplinite 2oud condi, corespunsatoare principal iferengi ‘a valoarea curentului prin eiruitul montat in dativatie cu cireuitsl dlierengial sf depigeased ‘on anumit rags yea le (convenfionale) ale curentilor din circuitele racordate la sect projet x barlorcoloctoae ef ientic, deat ag caren a he tn lard Arnbele condi sit indopinite m earul unui defect pe hare pre toate i Considerind carul simplu a doud linii Z, gi L,, racordate la bare, in re- sgim ‘normal de faneionare. san in eazil “unui aeurteait exterie~ de Exempla In puncte! Ky —euren\i primati Zy, [yy vor avea sensuie com Yenflonale in fig. 6:7; fnind sean de etdzajleIntrodune de transforma: 253,Ya4. 67) Somnalele tc, $i toys Teprerentate in fig, 6.8, nu sint ambele simul- tan nule; in unele alternanfe reaultd deci valorle booleene Be jar Ia alte altornanto va remulta: %, Beg = by a Din (67), (8 91 (62) ve constath in permanent dows inte ede tre san Bs inte al clomenteat IGT Yor aves Yalouen ope {9 Gi la tage sorta va coef tat nga on feta ou ene Doe iced X=0. (6:10) Un rerultat analog 2» ebfine — pentru repimal de scurtcteuit exterior sau_pontea regimul nonin de Tuaclionare ~ gin cazal nul numeral raare de lit racordate la seria do hare protejats. “Aviad in Wodoro (640), intogratorul F (care cfoctucax8 intograrea sn curs ieee) perioado) uu traniaite aici un semnal rloulsi elotronie do teaninae 7, care In riadol las mu tranemite semnal elementulus MT acest tiement acfioneaxt 1a primizea nemnalai ae la 17 91 nemine in stare de fionare un anumit timp, chiar dack senna peimit do la RT se anuloasa. Elemental ACT este dest un element cu tomporizare la revente, dav ou acio- sare fra temporizare, dec! un tlement de fare san de memorere temoporad Tn caval ourtcrcuitulul exterior in K, (aay in carul regiulul normal do foaehionare) elemental (7 nu actioneaed gi mu transmit seme ele- ‘eatelo Si de pe fiecae line, desi contactoarele de deslangare CD, $1 CD, zm acfoneazl qin so transmits comenda de declangsre niciumaInteraptor ih azul unui sourtetvuit pe barelo Protejay In punctul Ky cureatit primar ay, Joy $i enrenittecurtdari Li, Lo, au seusurlsconvenfioale men- Hionate pe"schoma dia fig.7+ prin role tectonic de curent MD va ce= i sta curator ny deci un cures important care determint aio havea releal Aveta tansmive comands de deschiere Ia elertgodul poet al Lristorola’ Pir ciruitele bobinlor contactoarelor de. declanar® CD, HCD, sintprepiite; contactoarele vor aafiona dacs. primese semnal de la Slemottele Sh, prin ntermediol amphificatoarelor AMP. Pontru ca dementele St si transmits contastoarlor comanda do declan gare a inireraptoarlor Linton, este necesar ca acest elemento ok primeasea mbelo somnale de intrare. Una! dintre sernnalle de inteare ele. pramt de clementele $1 de In oval Bea remuat al compara! fazelor crenilor Teas fom #1 curentlal prin reed) RD. La seurteirout im ons, in punotul Ke cureni ry $i Fay sat tm. fray deci Lensiunile ca gi ten, wor aven aspectul din fig. 6., find de asemenea In fri. Corentsl prin relecl HD ~ avin 0 valoare important — ese In op0- aife de Tach ot curentit Zn Zn, (up cor rezulla din consideraren se : 255suroreonvenionae da pe wert) dil tenianen ten, a espace din ilo ue ae catenin nes tan Tl fi OS sere PRamtha aah Uanps temnait de Mleghee ental NU Hpenslid! iver emg de ntcre alee Honest nd wn, (Pela Botan ere anced ue yeah eo trae tle ements NIL ien Qh) er ave 4 Suan velar Ileana dare herman , LLOLLy fe,"in altemantele in care toate semnalele de intrare ale a Tien RIC ane le ee eee La oe an an sore deosehie do (6.10) * ape malo X= ale Ia nara ine FL, So", integrator tte ate ena fit in deste 4 de S me tenstinen rade fete tinge valoreanecestrd feainachunares releuut leerens de tensune RT __ Rotout#7'transnite i fecare 10\ms —peduratascurt: ic, era de 9m dont AT care ve a0, © aiononed Io priml setnal pitt rusnine ta acest ss stare (datoritd temporiziii la revenire), tranemitind unul re semmalele de intrave ae eementelor AU"foton senate intrre ate primit de acest element de i conver- toarale Cy Cy lemontelo $a fost introduse in schemi cu scopal ca pr testi st ‘cbmaide in cal aourteieutul po bare, pamela? = "fhm deconetares inilor fons, in-gonere, a derailer def Ere ag Ee wasn + 0 relatie analogs ou = Ray = 1.25 Femug ene carntal de sarees (Aloareasupratranitorie a com ponent: pero) lat leat tea, no an Kepner ame — eubatade trcnd a Untoralinentato do scfi JF tn iar ofa i hry dao de ign protgald prs Wo pete din tet ete Kuve ~ 1215 concen care ine eama do orstons corneal A daveind Gator autoporii a conde sadend te Shula bare ators dtectutt din In avant mod, rele Z'nu vor efona i defect dpa reactare, nek vor asin dee ye bare ta inte near ator Sa a do reactor " sin Proteiia @ treba st acionar Ia delacte tn K, asigurind 0 rota a protectithnilor (lololatt i proteie 4, Intactathniad Ie dele IK, va acliona th detect putbut)! uveal de pone Unhute deser sthiat ta raport‘ca caren cre civtt prin rlee'2, dupa tetas fo gfe pti ini wa eet det oie etopor) apt dedonestale, respect PMMA So paste aa Inn BE Koy 43) 200 unde: Ky, = 42: 855 4.2...1,3 cosfciental de autopornie, in condita revenini ten Sik dupe hehdaren defect Ins — en tn (612). Temporicare ty & relelor $46 alge eu treaptt mai mare decit cea mai mare temperate a protesilor Tinilor, pentra ca Ta defeate Ye il opt reactoar protertia’® th dofloneye nuiaai c,rexervs. Pratesie {domandt prin reese intermetiare 43,6 declngarea uturor fntreruptourlor (dsporitivul de comtare DC, find Snchia, tar prototia 2 omandt temporiza,aceleay’ intreruptoae. Duck Intreroptoarele de. pe. lini sine ealeulate gi pentru intreruperea curentor de scurtcireut la deleetoInante de eactoare, ate! se fo uml toarele modified a) lnile se provid on protecfi rapide (Cefionie), iar prevete ea un tmp de acfonsre ma mare uo teapta deat rotertil rapide, peatrd ca defetele Inte inreruptoare qi reactoare.s fie [enidte select de protec linilor,batele réseinind. tn functione; i) se devhide BC, pentew ca genertoral sh nu mai ie deconctat de protectie J, ch do protecpa tempore 2 (prin contact supesor al releulu Jy tnufuct doconectaren repid& nu mat ene hnpusd de capactatea de rupere invafictenta a Intreruporelor linn. Tteeul 7 seeveste ln incercarea baelor de sezerv (ca rele 7 din fig 6.2), ine Bovul_ de tneercare BY permite degontarea trantformatoareor “cup iensveradle i conectares lor in eircuitl diferenial atone cind prin inter tmedia! cuple transversal ae alimentensd 0 Unie vacardat& la setemal de Dare in scervay intrruptorolcuple inloeuind inreruptorul lini Im caral clad Ge le bare sint alimentate gi iit {2rd reactoere (normai Unit fart rescloare nu. slat montate de regula ect le centrale de putere dics, Ta. cave nu eto in general mecetarhoprotectie speialé.a barelor), Ute necesar ca tcertea af fe cuprinse In sehen proteufesdifreniale in- tornplete; find previzute cu tafuformnatoare de curent concctate In crcu- fia ifeenfal, Intraciim eax contear-n0_ poate fi obYinutt 0 fe{ionare elective a acentul tip de. protege 63. ALTE PROTECTH ALE BARELOR COLECTOARE, toa, PROMRCTH EU NELEE DE IMPEDANTL Relecle de impedenté folosite curent. In proteetic sint rele minimale {v. § 10.1.) $1 in cazol celor mai simple earacterstie de acfionare igi inchid Confactele atu clnd ete satisfuts conditin (3.47) ovits acestei condiil de acfionare, relele de impedan{& pot fi folo- site la: protecfia barelor de la tensiumes generaloarelor, prevazate cu reac- 201tonre pe fini gi cuple, ttruct valoarea Z, este mult ma mic la defecte pe Dare (datorts ‘att tensiunt-U, mat mii, cit curentlai fy mal mare) dou ln dofecto dupi rectoure ti ect reese acfioneast numidi In pri a find astfel asiguratd eolzetivitaten, 7 ‘Una din varanteleprotctie ardor eu rele e impedanf ote iustat 1m fig. 6.12, In cate esto reprezentatd simplificat, pentru ¢ singurl, fara, ‘chore proletietateiet eiel de arent exteslamental de pornire iar reloal do impedanté 2 asigard selestvitaten; ol aetonesed ln deloce dup inpedaate impo tants {dupf reuctoar sau transformaton,respertie In Ry KK ationind {nai detect tuts de acest inipedat; cum sntdefecil'pe bare in Ke Temporizeren ty 00% 4 rele ene meow ponte ef elo jones ln defto‘th pune ky si'Ry, exerearebnelorproteaty init imotte practic do aceougvalort'U dont Zw gun delet De hare: atria tomporiart fy defersalltk'K, gt Ke vor flihtdate eelociy Ue protein rap transfor sau geatefll ost ca protec Icelor at comando desangarea neselrtiva intro seiint 1 rotetit de Upul cele rerezenatetnebuiesalalate In toate ciruitle de alimentare'a sii proteare,ponten ca protectin sofia of fe sigur in ropimuie Ge funciona Gu uncle dntve cruise te alimentos ‘Varienta anliata aro avantjul i axigurd sloctivitateninderent de numirul tection, ind Snsk 0 protecie aounpa, irate necesita a muro mir de tales do impodengd A fost realizatovarinte alo protetilorharlor dela tensnmen genera: toarelor cu rele de impedantaconectte in scheme dforentiale de distant {53, 2h, Schema ncontor protect ete anafogh cu tea din ig. Gls reel T devin releo de pomir, bobiele relist de distant sin legate ta see cates ar rloie 2 nu mai intervin in schond. Se obtine o'mnve & ens, ikatl im rapore en schema din tg. 6.1, intrctt lel de datante ata ‘ear ra moral in Tonite de-vloufe euvonale (co) pent selec Tain 262 i. 6; prin buble do ert alr de distant In un dt pe bare te ee ecm prportonal eu earenta de eet, ie delet hr CTC == —hr,r— “=BE =—=_ Se ee ete sit te ied ei a ect ints SS stim oa oF LLLr——— comstate de edlpe contactele anor ree intermedire, comandate do relole Se rea acl ak In cepa eer Socegiee FLL i seumpa deat 632, PROTECTIA IMROTTIVA DEFECTELON WONOPAZATE entra barele legate la refele cu ourenti mari de punere Ia pimint ve poate reeliza impotriva defectelor monofezate la pémfut 0 protectie analog’ Pa'protectia expusi in subcap, 4.6 pentsn tranaformatoore, legind la plimint pritte-on singur cireuit toate contractile metalice de sustinere ale barelor Frapavatajul aferent, tobuind totodats si fie evitat un contact direct iatre Acoste construc{ii metalice gi armilura metalicd a betomului fundagior. ‘Pe unieul circuit de legare Ta pimint se monteari un transformator de ‘eurent care alimenteazi un telex maximal de curent; orice defect amonofazat pe bare va fi ineoit de cirvulatia curentului de defect prin transformatora) Fespectiv gi releul va acfiona, comandind declangarea euplei transversal gi ‘limentind contactele releslor de seloctare a sistemulut de. bare defeet; fcestea sint relee maximale de tensivme homopolars, alimentate de elte wn Gransformator de tensiune instalat pe fiecare sistem de bare gi avind secundaral fn triunghi deschis [19} (7) 633, PROTECT PREVAZUTE PENTHU CUPLE Pe cuplele longitudinale Normativsl (68) proved si se instalere, de re ult, 0 protes}ie taxinall_de euren. penta euplele trans crate previd sateme de protecte care e& posta consttut reserva protetieorcaret Ini racardate Js bare La cuplele de transfer echipat ou transformatoaro do eurent Normativel prevede instalareasistemelor de proteofe care sn montate pe majonitatea Findor'racordate. Ia bare ae : i ind pe intreruptoral unei cople de tranafer fard transformatoare da courent eats treculé 0 Jnie acordatd la bare, declangareaIntreruptoru ete Comandata de chtze protectia nih 263PROTECTIA MOTOARELOR ELBCTRICE 7A. PROTECTII PREVAZUTE Motoarsle elctrice se provid cu protetiiimpotiva defectelor ‘i regimurilor anormale. E » " eds Defectale interne pt i soutanevital intra faze, puneril a pantat mono: fuzate si suricircutol Ine sptle acl! are at vegaitle haaroae ak "al ftv set stoi ‘aoloarele asincrone supraintensitile pot fi provocaLe de eupra tira indy cana arena dteupren tel he in rofeaia de alimentare sau de micgoraren Tatil en unware &mekdeet tensiunii in refeaua de alimentare. er : aa 144 motoarele sncrone, supraintenstatle pot fi datorate tie expratne efrcirit mecansmulut antrenat, fe fegrt din sincronem & motoruiae Alege tipurloe de protect pentra motoaee este sea deter- sina de urmitor actor tonitnen paren tipel motor; Soot ‘ecanismulut antronat;condifile de autoporaire revenrea ia bungee me analé dupa acideren acevteia din caua soudori tensiumde alimeatee) Gog Aichidaren unor dfecte tn sejeaua de alimeatares condiile process vases Iogi legate do posbiitatea suprancarcirt mecanimy Rotrenate see ap iejiaten uno blot chalga, i majeritateaeatarior, protects prin rele se previd la motoure cu tensinne poste TRY, cole ot tenainm mal 1 KY hind Oe ropa protjsee ee figacanfe tual, contactonts cu ele ta intreraploare automate fae Ata inlet aris boing de toniune mii Principaleletipar de proteetii prin relee previuie pentru motcarcle eletrico eu tensanen. pate 1 LV ate ne PHS Pentru motoare 2} proterfiadileenfalé longitudinal sau proteeia maximalé de caren nolemporiatt ~ impotriva,seurteaitelr it motor; : 1) provectia homopaarsinmpotiva puneior Te pimints 9) atest de teins minimdy pana aigurara avian ana or ototoat, a uhor condi de tbnicasecuntaie destiuseed presse tehnologc san_& unor blociri; ees Broveeia maximalé de rent omporiat2.mpotrivasuprasrcinlor ©} protect motourelor “nncrose Tmpotiva ff dim sirens 72. PROTECTIA MOTOARELOR ASINGRONE vas PROVECHTA REFOTRIVA SCURTAIRCUTTELON 1X MOTOR Impotriva sourteirouitelor dintre faze in statorul motorului Norma- tivul (68) prevede protest diferentiale longitudinale sau protect maxim de varent ‘nolomporizate, In functie de puterca motorulu Astfel, penteu motoare eu puteri sub 5000 kW se prevede o protectie rmaximald ‘de curentnetemporigata ev dowd transformetoare de curent gi Aloud rele, iar pentra motoare eu puteri enb 2000 kW se ponte folosi varianta fu ua singur releu, dact este asiguraté sensiblitatea protectie Pentru motoare ct puteri de 5000 kW gi mai mati te prevede o protectie diferentials longitudinal, instalata po dowd fazo sau pe trol faze, dup’ cum Snotorul este sax nu esto provizut cu 0 proteotie nelamporizala impotriva punerilor Ia pamint monofazata. Protectia diferentald se Toloseste gi la mo- Yoare cu puter! smb 5000 KW dack protectia maximalé netemporizata nu asigurl sonsbiltatea nevesard Protoctia diferenfiali se realizoezi in modul indicat la generatoare, entra marires sensibiligyil (¥. § 43.8) folosindu-se rezistente intercalate {n'serie ou bobing reloulul au TSR. Protecfia maximald de earent netemporizaté la motoare care antreneaz’ rmecanisme cave nu sit saptse suprasarcinilor se realizeazi cu releo cu earac- ——- teristic independents (eeloe RC), iar dack motoarsle antreneasi mocanisme supuse supratarinior aceastdprotertie te combint cx. protetiaimpotsiva Suprasarcnilr qi se reaiceazdcu rele RTpC, aga cum ae indie In § 7.24. ‘Schoma eu doui transfortatoare de curent gun rlou, conectat le dite renta corentilr ssteroprezentaa in fig 7-1, iar tohama cu doud transforma: onte de ourent gi dows rele sete ropregeataké tn fig. 7-2." Valoarea prescrist 4 oeficientulai Ve senibiltate soe Ky > 2. ns72. PROTECTIA MOTOARELOR ASINCRONE aa PROTEETIA [MPOTRIVA SCURTGNCUFTELOR IX MOTOR | Impotriva sourteireuitelor dintre faze. in statorul motorului Norma- | tivai [081 prevede protectit diferentiale longitudinale sau protect maximale Ue curent netemporizate, in funotio de puterea motorulu "Astfel, pentru iaotoare ov puteri sub 5000 KW se prevede 0 proteotie q 7 | mmaximala de" curent netemporieats cu doad transformatoare de curent $1 7 PROTECHA MOTOARELOR ELECFRICE oud reloe, iar pentru motoare ew pateri sub 2000 KW se poate folosi varianta i ‘cu un singur rolew, daod este asigurata sensibilitatea protentes ‘Pentru motoare oa puteri de 5000 kW gi mai mari ze prevede 0 protectie 74, PROTECTIL PREVAZUTE diferontialé longitudinald, instalata pe doud faze sau pe trei faze, dapk cum dierent a natn ete prevasut ou 0 protete atemporza Spot ener puict monotieate, Protacia iferetilt eases il mo Fame Malar hab 2000 LW duck protectin maximalé netonporzat nu gurl senibtaten, noosa . Defectele interne pot fi scurteireuitele intre faze, punerile la pimatnt mono- Bpfotectia diferenfiall. se realizeaz’ in modul indicat Ia geteratoare, fazate i seurtciruitele nt spice acetal fear tpi aaa ee pentry mation sensbiltyl (y.§3.3.3) folsind-se renstente inercalate Ina rvovene st supranteniiile Were ou bobian roll maa TSR La'moloarle asitrone supraincenstaile pot fi. provooate de supe: Potcofamexinald do surentetemporirat Ia motoare care antreneazk sarcini (supraincdrearea mecanismulai antrenat), de itreruprea une faze rmecaniame care nu sint eupuse suprasarcinilor se realizeazk cu relee cu earac- tn'vejeaa do alimentare sna de micyorarn Turi! ce ures & weiderd ena rj do alimenae — a otoarle sncrone, supreinensitilo pot fi datorae fie supe cred mecenizmlssntrenaty fv Topi in binornian & motor Alegerea tipueilor do protectii pentru motoarele electri ‘este deter- —Ft ale] Motoarele clectrice se provid ‘i regimurilor anormale Protectii impotriva defectelor interne ‘minal de urmétosifactori: tensiunes, patere gi tipul motorulut; smportanta mala di smului antrenat; conditile de" autopor Ty [7 e (eoveniea Ja turafia note seit din eauza sciderii tensiunii de alimentare) dupa | dere ‘ensiune peste 1 KV, volo en Censiune sub 1 KV find de regulé protejate poe mat siguranteTurbile, contactoaze eu relee sau intreruptonre eutomate ta care sint incluse relee termice gi bobine de tensiune minima. " Principaele puri de" prot} prin ele p leotrice ct ensiuten. peste 1 AV sat 4) protoctia diferentialé longitudinal’ sau protestia maximal de curent Ld ‘aruie pentru motoarcle mig. 72 rotemporizata —Impotewva scurteircuitelor in motor; DY protec{ia homopolara impotriva.punerilor la plmint; 6) pratt do tensione minim pentraaagtrafens atoporninit anu: itor motoar, « unor condi de tonics security destqurteil provera ‘tehnologic sa ‘) prot mor Dlociris 264 I lichidarea unor defecte in rojeaua de alimentare; condiille procesulut vehno- a | necasitatea anor blocdri tehnologice. ae | In majoritatea cazurilor, protectii prin relee se prevad la motoare cu ‘ | ' ‘maximald do arent temporitata impotriva suprasercinilor; } ) protecjia motearslor sincrone Impotriva iepii- din. sincronism, terstid independent (loo RO), iar das motoaree nlreneastiecanime tupuce supretrenorSeestdprolerie se combind cu pratecia ipottva sufrarartador se roalisens, cu tlae pC aga cam ae ndieh tn $7.24 Schama eu tou anton fe rennet, cnet te renfa curentlr esto repreentatt i fig 74 iar cham ou doud transform {sare Jo curont gt doul uve cate ryprecoatin fig. 7/2. Valoaren procs oficial de tebitas ete Kem 2 aeValoarea curentului de porniro al protectiei gi relewhui se destiibili- seaail in raport cu veloarea efectiv maxima a curentulai din perioada de ‘pornire « motorull Fyn may care poate dura piné fa 15. prezenfa componen tei aperiodiee, caro Je" ceputul procesului de pornire maregte cu 40 70% valoarea Tir ao, fh $6 auiortizeazt in ~ 0,04 6, ede cusderat prin adope area unui’ Sbdficient de iguranta corespuncitor. Curentul J, se determing con relate aay in care: Ky, = 14.1 6penteu relee RC, respoctiv Kiyg= 1,8 1. 2 pentru eee Rp: Kay = 3 pentea schema din fig. 7.4 (conform eelor expuse in § 43.1) HK =f pen fa din fig. 7.2; Tyan nae — valoaren fective maxim’ g eurentulsi din perioada de 10...15 sa porniii, In conditi de tensiune nominally, luneeare « fou reostatul do pomire in scurteircuit’ (la motoarele eu rotor bobinet), 222. PNOTECTIA IMPOTRIVA PUXERILOR La Fhattnr Pentru motoarele slectrice racordate la retele cu neutral jzolat, eu puteri ‘ub 2 000 KW, se instaleaz4 protectie impotriva puneclor la pamtnt. aut daca carentul de defect depageyte 10 A, Intruc: se considerd —inind seama de imaportanja mai mica e acestor motoare in raport eu generatoarele — eh ccurenfit de defect sub 10-4 pot eireula timp mai a Indelungat, pnd 1a controlal’ periodic al irolafie:, In refelle' compensate, protechin se instaleazt dack ccurentul reridual depégeyte valoarea de 10 A. La motoarele de 2000 KW san mai tari pro- teotia Impotriva punerilor Ja pamint se instaleard Incepind de Ia curenti de defect sau reriduali de A, In centralele elootrico azemenea yalori_ mari a ‘le curenfilor de punere la pasaint. (peste 5 sa 419A) pot rezulta cind motoarele servicilor interne sint legate galvanio de releaua de. Ia tensiunen sgeneratoarclor. Protectia se realizeari eu FCSH sau TSH Fi. 23 (tig. 722, PROTEOTIA DR TENSTUNE MINIMA Proteofia de tensiune minimé se instaleari pentru urmitoarele seoputi 4, Pentru a se ofectua aulopornirea motoarelor importante, eu exee celor la care autopornirea nu esto posibilt sau nu este permisé intruclt. 268 supralneisri perouloase din cauza condifilor grelo de pornite si a carac- fersticlor mecanismulss antrenat. (um este de exerply earul la uncle care cw rotoral bobinat, ou enpla de. porns mic, care antrenear’ mock nme et cupia existent constant); In seopnl asiguréri autopomniit motos Telor importante, protectia de tensine minima comanda ) dacd prin valoaren ridicatl a temporisinii rezultate ve micgoreazi ficacitatea reanclangarit automate eat a anclangirit automate 4 rexervel pentru consumatori alimentati de Tinia respectivé; ©) dact fark introducerea unei trepto rapide rerultd pentru protestiile de rererva alo transformatoarelor care alimenteazX linia (ob tensiune super ‘ard de 110 kV sau mai mult) timpi de actionare care depigese 3 6, Inaceste cazuri treapta rapid este repreventala de o sectionare de curent (aetemporizata eau 'o cu 0 temporizare redusi, in condiile mentionate In §83.1'q1 8.3.2) iar treapta a doua este realizatd cu o protectie maximal de curent, care reprezinta asifel 0 protectie de rexervs. Protectile maximale de curent se pot realiza cu caractersticd detimp independent sau dependent. Protelia maximal de eirent cu caracernick independent e rea earl cu relee electromagnetice de curent RC fi cu relee de timp RTp. In fig. 84, @ sit reprezentate monofil intro refea radial, iar in fig. 8.4, b— treptele de temporizare cu care sint lichidate dofectele aparute pe diferitale lini; acestetrepte orese de la consuma- tori spre surai pentru ca un defect aparut pe une din lini, de exempll in K po linia Z-3, 98 felichidat selectiv de protectile 39h 3" aleHnii defecte, toate, protecfile maximale de cvrent nrJalte protectii prin care ciroulé curental de defect avind temporizivi mai tari, intraclt (6 69k, fleeare temporizare erescind spre sursd cu 0 treapta ‘At In acest mod, fectre provechio poate acliona ca rexerva de la distant in eazal unoe defoote pe linia urmitoare, spre consumatori Protectia are desavantajal ed toemal in apropiorea surslor, unde defec: tele sint insofite de valari mai mari ale curentilor de scurteitouit, reroll temporigiri_ mari Waloarea treptei de temporizare At nu poate fi redust sub o anumita limit, tatruet pentru a se exclude aofiond neselctive (cind la un defect peo linie actioneagd nial devreme protectia liici vecine spre sursi) este ecesaed relabia Atm tar + Bet be ey tn care: fy este timpal prope al intrruptoral ; 2, SM udbtul efor unui raeu de timp {se adopt dubia ror ul ele de tnp consierindipotean tea mat doavane tas in avo sled de imp ou'pe linn defesta ar even critter ae un semn-" acfonlnd” mat retest ate Sabie pin vel ta iar eel de inp de pe nia vexing Gore sus ar tren o eros do senmn opus sintal mat fvremo deci ate stab); = tn timp de rere a Practio, roll valoarea entra tnlstura in (relecle', 17,22", 3°95 He deravantajl inentionat,protetia maxi- 7 socomblnt eu sectionarea Tapia (6. 83, @ louse b Fig 85 tn gonele de aofionare ale seofionailor, (rlesle 1, dofectole siat lichidate rapid, iarin Uiitfyereseitoare in trepte (fig. 85,0) sm reprezentare monofilary 2) 3}, delinitate de punctele A, B, ‘Zonele moarte — ou temporintcile fy 218 Curentul de pornire al protecfii maximaale ee determing cu relatia: 1, Jy = fee es Feo pants ham "om a K, unde. Ky este coeficientul de pe, tnt I rain (4.10 “a fine eablu supose suprasacinilorperictcase sc provedelmpotiiva rari orotate util Ge ens tempor) acon fe actioneazi Ja declangare. v . aed ae 842, HOTECTIA MAXIMALK CU EARACTERISTICA DEPENDENTA Aceasta protectie se realizeard cu relee de inductie RTpC. Ansambla? protector el teele radiate eae repreental monobar ‘nig. 86, 0, iat ‘Yariapia temporizarilor in funcfie de distanfa Ja care apare defectul — in. fora i na spare ddefeetul — fr Lau defect in K,, protecfia:3 trebuie ai acfioneze, ea rezervi, eu 0. tovap de timp mal drt decitpotria des aetna Pe masuré ce defectul sar deplasa din X, in K,, curentul de defect szevte i dei timpul de aofionare a protectiei eead® pe portiunen depen- lend & caracterstici,ceea ce face ca in dagrama din fig. 86, 8 si reralto © micjorare a temporizivi pe msurd co seade distanja !dintre defect gi sured He fle ame: Sie) ee) 1a un delet in Ky protecin 2 este regal af stones ox j= tary) + At, tip Ge nctonare al protic, # sedtind apel "E Ja un detect in Ky In mod analoy aa dllct im Ke In mod analog’ se dlermink emporsrte pin iz mole earacteristicilor, pe liniile apropiate wage pros dpe le tito, pe nie ais an peri bar ey tonporsr mal mel Sa setae a elect apace REL Tor ero pornare penlra elemientele de inductie (care asighr& protectin nace onpsusat) le feleror Rp we dtermink ok tn} BAA ar imal empertt)mgaie al ation ree (re Oo sa emer coe atrminod ap Den saya pera overeat 9 fori note acti Jementul de seotionare al releslor RTPC. a ater cra ue seen Greets Spd egal Eee Sema pcm de reurea ent do rw i etl i a) ea stra deine na aa ee aeaante maui mule carurl ee florese protecfii maximale ou cars inpentent 43, SCENE THNPHLANE, ALLE POTECTHEL MAXIMAL in variate: ou toi Protein maximal do curent poste ft reaiatt in asiantle: eu re seta earn re ag 8 oc Ge nto ars yln i, 9), dowd teastoraoare Ge crea ot ge caret Fe yg clout drasformatoaredcuren9iun elie 8,2. Ag a cum ¢a meng a szfonare(§ 824) — a refle dat ca pn uns pin onaaale nate Seem tare ela hldelanre reac cet a 260 Difarate exterioare, dupi transformatoare eu conexiuni AJA (v. §4.2-1); dacd fn asemenea cazuri nu se verfios eoeficientul de sansibilitate pentru schema din fig. 8.7, e atunci se preferd schema din fig. 87, 2, care anigurd acceasi sousibilitate ea gi schema din fig. &7, a, insk necesita un transformator de fourent mai putin, Inte-adevar, prin reloul3din fig. 87,8 va ciroula un curent a cdruivaloere (in absenfa defectelor la pimint, deci cind componenta de secven{d homo polar /, = 0) este datii— conform diageamei din fig. 8.8, a — de T= lal = [Lae + Ll =| hal =2 deci un curent projortional cu curental din faza far transformator de curent in cazul schemei din fig. 8.7, d, eurentul 1, care cite prin releu este gal cu diferenta curentilor din ele doud faze gi deci, conform. diageamet din fig. 88, 3 : = Lei = an — Lee = Shin = VTloe Datorité acestui fapt, coeficientul do sensibilitate, ealeulat eu curentul de ecurtcireuit bifazat, va depinde de perechea de faze Intro care apare. dec: tul; plus, la anumnite scurtcireuite exterioare bifazate dupa transformatoare eu conexiuni A/a, schema din fig. 87, d an actioneagé, curentul prin rele find. tooretic mn, De aceea, cea mai larg folusre o are achema din fig. 8.7, ¢ eu montarea transformatoarelor de curont pe aoeleasi dou fare in intreaga relea, din considerente analoge cu cele expuse in § 83.4 (vr. fig. 82) pentra sectiondrile de eurent. Cind sensibilitates fa defecte bifecate dupi transformatoare ch ‘conexiuni A/A nu este satisfacutd, so folosose varianta din fig. 8.7, 5; Ja lint ind la {0 KY, care nu alimentoazé transformatoare eu conexivni 4]A $i care sensibiltatea este asigurati pentra toate eazurile de scurteirclte Bifazate, ne poate folosi varianta din fig. 87, (in acest carla caleulul curentue Iu de pornire al releului se tine seama do faptul ok Ky — V3, ea itm § 4.3), be, Varianta din fig. 87, a este cea mai scumps, necesitind pe fievare linie ‘tei transformatoare de curent gi treirelee. Ea ar putea fi utilizata in e{elle eu cureni mici de punere la pimint alunci cind se considert necesar ca la uble puner la paanint aparate pe lini diferte st fie in toate cazusile decones 2atnt linia dingpre consumatori (fin numat ino parte din cazuri, cum rezultt fate ine intercon transformatoare de rent i dowd rele}, intvott In 1 ea oacankprotetie ameor lini in once variant ale fetal eth ca ne Pt apreconsumator,temperzarea este Tai cl Fae ep prk al trtlea ren mal cul, In coz defer: aa ie ent propmrtional cu el din fra fre rele Inkrut Teh et be Ble $0. Tee eaileais de sensbiitate at proteofilor maxim se provid "valerie ST pane delete po inn proba 1 S15 Peninnferte’ po element maton epee, consurpator Kort aed obtinuth valoare® Key, Cu niu din variantele mmenginateadrealace a echomelr fla ate protec maximale, 66 mentee tif aufitee de secventd_ inves a. curentul eva Protect toni face parte provetia cu releufru de cwrent de comet tai pvers ERC a, sabrat Ia ICEMENERG. ‘Acet component smeti rle pomei la pina, care ant ncofite de. coentt eee r te aearicrcitalor Diagate ator faptult ek See ebactorl lint # paint mele de curent {de defect rai mici dectt in ea Sntervin gi rezstentele de trecere owt puncte de defect (49) 85. PROTECTHLE LINIILOR RADIALE IMPOTRIVA DEFECTELOR MONOFAZATE LA PAMINT ste PROTUCTIA LINILOR DIN METBLE €U CORENTE MICK Die PUNERE TA PAMINT Aceat lini fae parte din ctele de 2..70 KY, care funcfioneari cu noutral 5 at Me Famine pin bobiad Je stingers. Valonrea curentuii de vsihere it pavzial depinde te capacitaten reflel do la tonsiunesrespetiva Humeratd din Hila legate galvante) in raport oo pamintul, care a rindul et {iesindein principal de Jangirmea total 1 a linidor din rete de tensionea seein Gy gilde eoneteuctia seriand can in cablu a rele M crtic curentilor de punere la pimiat pot fi determinate aproximativ pentru refelele aeriene ou relatia a Win KY gi im dm ‘Normativul (68) prev de alimentare i existe de ca in toate stafile de tranaformare gi punctels ‘) protectie neselecvi Impotriva punerilor mono- a2 in mai multe ante [ith " : aes ae neutrului retel Hecleazk U ne ta ith Sl oa anormal pe te semnalicaren Sansa de protectie, si deconectese fiecare linie succesiv intreruperen semnaliziiril “ ‘rei aie “ de earcini. ae ae ws cana Sin none dee cea cn cnsatote de yet bit admit funetionarea cu o punere Ja pamint gi in cazul cind timpul waste ut psu In eet eto a dian “nuare’sint prezentato primele trei categorii de aoluti, 4, Proletii,maximale Homopolare de exrent Acctea. 80 cu TSH in ine de eater gow POSH in ile woos” "NEO areal de. porsiry al protect tabi, demic fm Faport curentul capactiv oy al lini! protejate, care cizeull prin locul de instalare iT rptel di fo cei, pnta ce prota ok ata ret ‘it ate a neste Gy hy rei a ie poicu protelp nelemporias ‘ Pehtra pretecflud tempoteates porate gi Poy = (150-2) Toy 283ui de pornire asigurd_ de bigs si desensi india age x erent do deste ah FSH eau TSE 1 eee are dd senate Ky, tnt parle ‘ a) K, Aceastt valoare a curenta de a a crete ha pin protein i Fae ig sidpantemaae'de ls avlegs bare clare [1 rea inca net rani tent peo lint Coren Zn, care eiroolk prin protect fone! Ie pani pe I. oe Tigres = Lpam — Fors (84) entului de defect, egal cy sume curenilor ne Lp te aa a tate Tage especies Hinde Wa twturor capa rental capacity al lnici defects So a ie cl a ge tware debitind in paralel pe aceleagi bere eolectoare, ‘es ah ht Kone = ceurentului Iya core sireult ‘ 1.25 penteo protect selective Taurus Nontivl prevode Kin, 425 penis, protetil edetive otra eri Are’ 1 pear, protect seen tellin antes abn confi fiom Het 5 1,25 peniea Jinii de cabluri gi et 18 entra Fini aerien. ve ‘Gonsiderind 0 protectic netemporizata, joares mini val ‘ conditia de sclectivitate impune Mey le de mai sus capt aspectul: (conform color menfionate anterior) gi devi rela en Hot 5 4,25 ini ‘er cd 24 renultind condifiile de asigurare simultand a sclectivitatii si sensibilititii Iam 2 oy Ja linii de cabluri gi Him 3 Tey 4s lini aeriene, ‘In cazul unei statii cu numai eiteva linii aceste eondifii nu pot fi indepli- fee AN diferente dintre sume curenior capacity ai tdturor line (egalé cu valoarea totala a curentului de defect Zea) gi curentul capacitiy Tos al liniek defecte, nu poste fi atit de mare in eazul tespectiv. Ca urmare, protectia maximali homopolard de curent nu poste fi ulifizata in asemenea Pentru protesiletemporizat, condifia de sletivitateimpune o valoare ‘mai redus& a curentului de pornite, respectiv Ip = Bey 4 ssigurarea simultani a conditilor de selectivitate gi sensibilitate conduce Ja relafii necesare de forma Fyn 8)5Tey pentru lini de cabluri gi Jom > Ses pentru lini gerione Condijiile mentionate limitear¥ utilzorea protectilor maximale homo: Polare numa Ia hinit pentru care sint eatisCicute relafile impuse naportull ‘intre curentul total de defect i curentul eapacitiv al link, Acest report se ‘modificd in sens nefavorabil in eazul functionari refelel radii cap Tints deconortata (intruclt se micgorenak valoazea Zyuc, ceea ce sporegte.difical, {tile mengionate , Protec lretionalehomopolare. Proteoile directonale homo Bolate sist specific linilor din rfae bucat, dar stat ules pening Fadia inert peri aigorern tne! snsbiitft sports ey oes Atco expane Ta protects masimale hameroltey Folosiva protector dvetinute homapslere’oeheseazh. pe elarajulul dite curental homopolr 1 temnunea Homopelard a cal erat sted moaofozat pe linia protajatt ia carul unui deft onotasat eaters ‘Aveastd modifica este analoaga eu cea niall tg, 250 yee pees 4a pimint:monofaate in genrretoars) prin censure Sonven ponte deta de tical a curentathi Momopolar pin genoatorl Select nae carne soeratoar. Protectile drecionalo homopolre alo linilor tmpotsiva punerlor ta mint monofarte se realizeas cu alee dnetionle(anahvate in Subeap 6.2, Slimentaren bobineloe acestor rele (amalaga cu cen di chee reenor, {etd in fig 3.38) est roprecentata In fp: 9.24:habinn de Lanse fase Lal de tensa, tn cartlreleslorelvtfonice) ene thmestats cu tenons ‘Rroportionall cs componenta de seovensd honapolart« tensuni, cbr fo secundaral i tiunght dethis al na ranaormator do vensuae Rea oditicarea 205bara hina (48 ren poprinah componente de Sevens care vomngpalard, in timp ce curextal homopalar de pe ine sinatoase denen Pee opus ‘sensului curentului homopolar al ti a inno ten Saad cu acuta) eae defazat i aor ind es) ator fapt, pe liniile din retele cu neu he .re [19]. Datorité acestui fapt, p in re mara Fan aera flee dirctonae la care cop de rot rin relia (28) ~ are expres: ee ibilitats cima, in ean (85); aceate en aigurd o sensiiitate maxim, a ata a cuplului C,,, pentru valorile neath : fai and opos in, ele dou eet pe ini la delete K,Ud, sin ¢ ett earn vigor tefionarss select an \pensat. prin bobind de stingere nv in Ia pamint monofazate pe o linie, prin punta! dete ia 2 Geom n e ahl ae P Ure expresia Cy = KUT, 008 Proce ant at nonagate pe bn ‘din refele cu neutrul izolab saw com- re en yh dete rove eg rag ly ec cee ae Boa ne "a ari de ret i Ets Set aco 286 Sensbilitaten reteului este ridicatS, intrucit amplitudinea curentului in prima semiperioad a regimulaitranzistoriu este mult mai mare deci amp {tudinea curentului tn regim stationar, iar pe linia defects amplitudinea coven tulul este maxima. Datoritd porformantelor ridicate, releal R.D-T. poate fi utilzat yi in stalii cu mai putin de 3 linii radiale pentru protectla seleoivé Impottive pinerilor la parnlnt“monofezate, ¢. Protec(il sensiile 14 confinutul in armonieh superioare In eurentul hhomopolar. In cazul une! puneri le pamint, curentul de defect are we cont important ‘de armonici impare, datorité functionari saturate 9 wonste toarelor din retea ji arcubui lesteia din punctut defestulus Dup% cum sa mentionat sila protocjilo maximale homopolare de curent, pe linia defoott curental are 0 valoare tai mare dectt cea curentilon fact iron prin lini sindtous,rezultind din insurarea aceatorcurentises orice urentit de armonie: supécioare din linia defecta au valor! mai’ mart dente ceuren{ii de armonici superioare din liniile snktoase, Pe baza acestui fapt au fost elaborate gi sint produse la ICEMENERG indicators seetiv de panera plnint (ISP) gi rele do protectio. impotriva punerlor la phraint (REP) in rotele eu neutral isalat to fat. Aceste aparate compari nivelul armoniclor auperioare, dia. eorsefi hhomopoleri ai tuturor Tinilor, selostind linia defects dup cantinutul cel mest ridieal tn armoniei superioare Din punctul de yadere al soletivitatii, aparatele menjionate actioneani coroct in statile ou cel putin tre lini radiale, iar din punctul de: vedere at Sensibilité aofioneaza corect in vefalele in care curentul de panere Je posint al intregis relele arp col putin valoarea 15 8 [1S Indicatoral select de pune la pamint (ISP) este previizut ew wn comu {ator ou 18 poritit manevrat’ manual, bare permite alimentarea succes de la ‘TSH sau FCSH instalate pe diferitele init, selectarealiniel defects resulting prin indicatia maxim’ a sparatului de misurat couectat la iopiea filtro de Reloul de protecje selectiva tmpotriva punerilor la pamint (RPP) este format din 5 module, fieare conpinind un filtra de armonict superieare, un lament comparator de amplitudini, un ampliicator gi un rele de iog slimentarea RPP poate fi {acuta de'la TSH san FCSHt Find format din 5 module, un relow RPP poate conirola § lini In cazul ‘tafilor ex mai multe lini se instaleard mat multe relee HPP, conoctate intee ‘le fn mod. corespunzitor In aceste refole — care 1a noi in tard iim multe alte ,ari sit relelele do 140 KV gi mai mult, datoritd logiri la pimint directe © neutrulay PPanore la pammint reprerinta un scurtoiruit’ monofacat, eurentl de. defect fiind de acelagi ordin de mirime cu cel de scurtcireit trifratDe aceen toate linile se previ eu protect) Impotive seurtoigeuitlor mont terete on atfionnce Jo declangars, Reabzate pe baza componéntel de Seevenjahomopalar a curentalt ve tants deck protectia maximalé de curent ar fi relgaté in varanta din re ae aca Br nasa qi eeurtcreutele monofasate, Nw so ubieazt fin te 2 Thia’nuasmalé mpotsivadefectelor polferate gi im caltate de aa tse ri weurtcrcutelor monsfaate ~ cera ce face ct nich vari eee eT ee, sh nfo miata — deoarece scout soloie ar sien out deravantaje importante “pl de acionere mari, tnteult temporaria stt catoulate fn raport co gE ana ugar des rama apo ce seuie glvanie le fniaprotejtd, cum este nocesor tn cazul protector joteva seurefeuitalor monofazate “} eonibilitae relativ red, intact cuenta) de pornire este deven- 2 ccearental de-sercins maxima a Tinh. Do aceeatinile SOS A ROE neo previd cu protect speciale impatsiva sourteire felor monofazae. nt pe aceste Knit sot ivtalate protetii de distantt — ele mai ris: pind pli ia enstunlementionate — acta, avgurl i protctia finde Preearcreaitlor monefarat,Inuruch noi im far, ca gn mule Impolriys ser acazd protect de cstan}a care e{ioneesh at Ie Seurcicai- tie Wa tut et gk souriivntee monoforate, De aren, all protecie tee poate dcrduteor monoaate ar ti mak o protecte de veaer “reals radinle care musing previguto cu protechit de dstanit (de exer NG Terminale simentnd © safe de transformare de I care nt ser tate lini), protectin mopottiva seurteirenieor monofeate se rea rae a raacent alimentate cu componente de seoven} homopolaré roe tule Inteuelt in tlelele considerate scrticeitele monofarae nt a aanraeentate numa din dtectiasirselor, oi i prin nevtrele legate direct la aot a uanaformatoalordoypre consumator ead acesten au nextrl val pawn, ponte sdlctivtate poste fi necearé dieeionarea protects eee aenteeuit monofaat pe eave vend spre sureecurentl de defoct ace drt nevtrle legate, fault ale transformatoaralor din staia cr eran Hint protejata are 0 valoare superioeré vali do porn mice utalath po aca ini impotriva defectelor monofazate w cs 3 erestoroca sctiondsinaslestive; tn ear conrar, nu este necsart dre fi Proveile impotriva scurtcireutelor monofazate pe liniile radiate eare tur Hint provazote cu protects de distanfA ee reslzeaeh ca section home polare gi ca protectii maximale homopolare. ‘oventul de poraite Zp, al setionirilor homopolare netemporizate +e dotemeind ou o relate analoyé on (84) pentru secionares rapid& impotriva ‘defectelor polifazate L, Kay Slosers a) Fyn te 28 unde: Ky = 1,248 Tyme mien = Slosonn He curentl suirt=Slycien eae chrenthl In raport cu cate se. desensibif eal proesia lini orespunsior antl de fet i capt oun cl Ta cae ato in'valonzen maxim a acetal coven ach acasta pre inn scartecut once Sa a un setter paint fur Cle mertnate tn § 2.7. ae in carl seurtsireaitular monofazat, din (2424) remiks 13 = I in confurmitate ex (2.489) gi (2.140) ti de career Seu considerind ew aproximalie Xing me Xana Foeuld 80) si, dea, Yintnd soama de (2.190) gi (2140) se obgine sau, considerind eu aproximajio Xyey = Nouy renultt TY SE Xen Kae en Din (86) $i (87) s0 obtine aa es) ova oe ara daca schamete de cael al mpedantelor dir ory iranstigurts gi vedune tn aport cu punoldl de llos . a'ealah stunct un < Kiva ee we me 7 I< I (8:0) tn (85) trebuie considera i itn 0) te iderat Zyem cg 18 un eourtoitout bifazat la piriint - 28In cazul eind « rorultat eat) eta) scurteireuit ou > si tn (BS) 50 infroduce valoarea Tsai Fronofazat. In &. De acemenea, dack dintr-un punet de pe traseul lini sintafimentate stayin eeatie (canatate") cu transformatoare Y Ye sa eu antetrarson, Statin evel crema de pornire Zyq, trobuie desensibilizat i tn reper, rae em ann in caxal unui detect la pimint in", Ia barele, de eaten afrmngoae sau autotransformatoare; pont Zr tale loans uperioaré rerultata din desensibilizarea fn raport ea delectele in K 9) K’. Tack gertionaren homopolard netomporizaté. nu este direchionatd, tre pain aes ark donensiilizren gi in raport oo cureatol cave. could, prin pe eat ta sens very, la defecte Ia mint pe o Tine vecind spre sure. dra hinia,protejati amenteazi transformatoare, atonci trebule ver: ficath Mexeraibnrea ourentiui de pornire al sectonaris netemporizate # foal mene egronial Ge oo de Thagneticar, din consierental mentions in § 83.1. Caventul de pornire I,,,8l seofiontrilor homopolare temporizate so dosens sbi ant 4G Bore on create porno al rectiontrit homopolarerapide de pe linia urmatoaro spre consumatori ‘(la azefinareahomopolara temporizat, in cazul absent dine treba jesenaiblizarea in vaport cu curentul do defect ct Pre eri tein gia protejats, la un defect Te pint peo Hinie vecind pre. surse Pentre protetie maximela homopolar, curentl do pornire se determin din atin Hosensbilziit in raport cu curental de dezeculibra reports’ Pi aaa aoa FCSH in caztl regime stafjonar al une ecurtirout exterior trifazat, ou 6 Felabie de forma gg = KugKapcl test spunaiteare und (913) sin care: Kyg = 4,255 ” ee in tunoyie do temporizarea. protectei maximale Janet ta sou absenja aeceleri avstaie dup ‘Sybanrea dspostivulat de RAR [35} Im practics ror pontra corentul de porire al protectisl 0 valore cupeealinse 0% $1 08% dn corental womnal al nil protjate, Pan ne puteciel maximale Romupolare se. stabilegte tn trepte res nemnarzare Comaratortapre surely Inst considerind mura elementcle relia dePes Ha prota, Intraltprotxhe ma aofoneax a defecte legate galvanic de Hs Dipage. magnetic ew linia, Datonta. accttuh apt, sonora Jn eltjehmaximale bomopolare renath snail mah mek Seneca Pfs mmximule de cureat a seleia init Impotsva score Sele inte fee. ——phonpepla Liston cu sums ‘BILATERALA eres 94. PRoTecTIL pnevazurs sn iene nie rai ne intr neal hg. 4) sestiatin proerior maxi anil poate obbmaté mel pi tenet mp wizdrilor in trepte, deoarece pentru temporizarea a pro li sar objine condifii eontradictorii din coordonares, poridril protectiilor de pe liniile veeine, intrucit m teeta oe ‘reascd de la fiecare protectie sp In rofelel rade. De aterenea Is line eu aliments et lou almantare Bilatoraé — spre. deuscire clr ant ear abn) te pol en otetr aeteorzte a apart pes’ ein "rn, fat falta ier denser raport cu curentul de defect Ja capatul opus al zone: protejate. an Pentru ambele eategorii de protectii, ate posibil ca temporizirile 8h spre ambele surse, conform principiuloi foleit, c snk dniate inpotrva scatter intr lae eek al poled homopolare impotriva pus i 2 ;potriva punerilor la pimint sau scurteiruitelor monofazate — OHO Fig. 94 tdementul ditecfional, realizat. prin releo direcfonale. ne” 201Se objin aatfel prote{ii maximale dircfionae gi teetionir! direetionale tmpotsiva scrteincutelortntre faze, respeetit.protechit| maximale homer folare’divectionale gi secliontri homopolare directionae, Trawrueito retea buclaé cu o singuré curs de alimentare, caro, nu are Hinluar Gingonale (lig 92) poste Th doscompusk In 0 serie de ini a? imentarebilaterala (ea ia. fig. 9) prin sectio eaaimvgtele tn. rursiy_confinutul acestut capitol ce Zelord gi la asemenca Tefele buclate 92. RELEE DIRECTIONALE 92 CALITATEA. DIRECTIONAL Fig. 02 ‘Un relon directional este destinat st sesizere variatii importante ale de fozojtai curently dintrun anurnit punct ia raport ou censignea in aves, veraseokionind (cum + ardtat in eubcap. 1.2) cind acest. dara) se mol Puaet, ochre a aparifici unut defect, cu aproximativ 180" in raport cu fick, ca Min regimol norma de funofionare; in mod curent, © aamenee see a defarsjului este denimaité conventional ,schimbare de, sens™ a sari a aercsel insugifiind conventional, conform celor menSionate tn boop. 12 Peatra controlul defazajelor pot fi folosite att rslee de curent alternativ realinate ca ralee de induelie aau clectrodinamice, cit gi relee cu curengi re: TET iatad goama el operstia de comparalie a defazajelor dintre douk drestt Heft efectuata (vf 164) prin comparatia valorilor beolate rims Pemmetidaa de apeste.mirimis datorith acest fapt, controll def 20 un poste fi realizat gow elee cu cuentt redresai, care compara ampli adinle, de tipul eelor din fig. 4.13 ‘princpiile moderne de control al defezajclor prin intermediul releelor lootronice at, fost-alustrate 1a. § 4.7.2 Tn osle co urmeazh sint analizate relole de inducfie pentru controlul dolargelon’ sar ing 8.2.3 ~ dup expneren caracteriticilor de aofionare see am prozentate releelo ditechionale ew eompararea ampli Ainilor Garacteristicile releelor direotionale pot fi determinate considering un roles a taluchia, in care cuplil de rotaie Cn, eare aofioneand axupra siste fulai mobil este defini de Cy = KO, 04 sin By Bey oa) unde: K- este an eouficient de proporfionaitate; @,- — fluxal creat de curentul 7, din bobina de eurents “Oy — fluxul creat de curehtul Zy din Bobina de tensiune, entire a 0) ipoteza o& dofazaj le Bdintre fuxuri i curent * jeterminate in principal de pierderile in fier, cit Sie penta cele dou habe — Witind's =a gy ro ea B= (9,42) 09) fi iloeind (23) im (84) te obtne Cue = K 0,8, cole, tae (4) = Kh, y= Kile fi eu Ty KU, reat ‘nt = KK I,K, KaU, cos (9, + 0) = K,UL, 008 (9, + 9.5) cu Km KK KK Uaghiul ete demumit angh inten a relat i Ia bobine de tensa ign inurl gr OO at valurea a0 la ate estar oe stata ltr van’ ", deck con (pt a) Oy fi of (oy Fay Sh eran on 20) panna eta pe Ha peed Sic Tagaita tunel a coptele lel (vsubeap- 1.2) do'3 moda ex Siren t0o!adofajrallgcoot co ace cain pramel caosk rere conga 0 iin din cae Sr eo) gnarl art urde totstle ive eine atonal el sent, cen, ce daisoe tos PropHltate‘ifecionalte eleuuis in rogiel” normal‘ asfonsera, 295oP cidorea contactelor, pe Hing condiia eget de gensul eupilit CaF Cv (5 a) ‘La limita, pentra acfionare este nevesar Cae = Cres Crop = Cree 96) ‘seu, notind Cpe = Cnc deci pentra actionare cuptal C, Coe Ce AMACTEAISTICILE DE ACTIONARE Din (95) a1 (26) se obfine KU, L.008 (9+ 9): en 4, we abjine dependenga dint tensitnea mir dave 4 curental 1, Son 98) Considering in simi Ur qus emteu 8 g, ft are define earacteritin tonsigne-carent a mite de atinare ig, $4) : ee Hes tertile tn eave. = deel 08 (2, + &) = "Tot ain (97), notin Us, =S, 9 find puteron aparentit In bornele releuli) gi fine eee Be find pateren "apace | (eerie ceceatc la boride releulti pentru ca acest mune ia Tinila de acionare) se obfine s, Kees Gr FA jie e deel, pack vara ale dean i ecalg a) tee sxe ase THe postin sn alte regu ug cond oe enh leo ments Matra j Bs ats et mu constant tporanl ate fete ar et ounce ae ens Fa ep spel pute ee har rie reine mg eid olan ‘em tena any sue apt Nesom I a shat iit apts i ei 7 208 seu, notind roratrelaia Scot = mere care definele caractrnioa unghiulart «rao directional prea nig. 88 apni depen ane pt pa Ih Su meteor it orale releuus pentru asjonaee detail 9 (040) Fig. 86 #1, ponte py = — a remata cos (p, ea) = 4 wh ee pean (e-ba)=t gi doc C,,. are valoared Din (9.40) se poate obtine si curactoristioa de aotionare a releului direo- ional in planul complex sl puterilor gi in cel sl Ayal plana compler ol peter gm el al Yapotanfelr Ante din Sain 698 (8, +.) = Sy oat) si cum in planul complex al paterilor vectorul complex Senin = Wel) foce cu axa realé un unghi_ 9, ig. 2.6), pentra obtinerea Actonire 3c fl) deli de 1) ete nacre prin gine 38 iE Ganga Sy origins "wat traere'0 perpendicaletis sect potent colar bgt AB Sis.) eect eal genta vr oe ror_vectortor-complucg Sy Itnusit. pantry tof. ecto cu virful pe dreapta AD eve Toe’ relagia — “ set a! 1Ssaual “608 (0, +2) deci are Toe relafia (9.14). 208complor al puterilor, dfinind conditile d fn form compexs,ecusia deptel AB vf RelSy auth) = RAW el = Se es) ristca de actonare « roleuul in planul Droapta 8 reprint (Meade de clonare le flela irextoal i pe vasrecgrsateet cao lea eet ne stomnumied valoare | S,[, earacteristica,de_actionare me en ets me avn 32 Sr Telatia (95) conduce Is ox Ky= Kyoona th Kyo in) desk rela eto sensi ait avi (oo Ree fate ele pute active a Tntruclt Case $1 Sy = SM aw valori foarte reduse, in ieee cor * sracteritinh proximate’. ae spots din fig 9 Sider = caret tcisen de nfinare in plat! Hpenanteor 6: yine'sexma whee roxpedtivigraott peti Hi 9.43 9) remulté Zhe 26 i deci exprosia (9.12) poate fi serist sub forma Se 0.48) Comparind (9.44) eu (9:42) ge constati eX planul complex al impendan- {olor cardcterstira exart8 do actionare se represin\N printro dreaptd parse Ie cu dreapta AB din fig. 9.7; ea poate Th reprezentata chiar prin dreapta ‘AB, tinind senma in acest. car de Tactorul de scard Ff, care intervine in ‘fsurarea modulelor impendantelor Zn Caracteristica aproximativi (considerind S,— 0) este identied cn cea din planal complex al puterilor (fig. 9.8) Pontru wom 0 (evea co ar corospunde la 9, = 90 tn fig. 9.3, deci une hhobine de tensiune ct resisteata negljabila in raport cu renotange) rezultt sin (25) RZ, eal] Cue = KUL, 008 9, = K,P (9.45) deci roleul va fi un releu do putere activs, earactoristiea fexiclt de Sonctionare avind aspestul din Tig. 9.9, ¢ (corvepunsind caraoteristicit unui lea de sezistonta, tm planul complex al impedantelor, conform fig. 40.25, a) Jae caractoristica aproximativa are aspoctul de fig. 9.96. Pentru «= 90" (ceea ce corespunde 1a gy = 0 in fig. 9.3, dock unei bobine de tonsiune ex reactant. ne sijabilé; acest luora ee objine In practied prin compen Sarva reaclonfei inductive a bobinet printe-o cepucitate logata in seri) rezulta din (9.5) Cra = KOE, 008 (6, = KU, sin 0" ~ Ke, (0.16) ooi reloul va fi ua releu de putero reactivil ow 0 earae tonsil exactd de actionare ca In fig 9.9 ¢, (oorespum. ZAZZZZ, ind earacteristiesi uni rolen de. reactant in. plana af : Jmpendanjelor conform eu fig 10.28, ¢) §i cu eeracte ce tiation aproximativa ca In fig. 89, d Releole direojionale realize ca rolee de induetie (com este roleul IMB-174/1, de fabricatio soviet, c ubljzat la: noi in “tard) au! avantajul ef aofioneazd rapid (in OW. 004 8 ‘pentru Cry = 3. Catrm) a au o tensiune” minima de nofionate U,q0 redusl Z/ZA/ZZZZ. (Wruie <1 V ponte 9, == — a $Z, = J, oh Ele au insi'in consul telat ridieat “circa 40"VA. pentru d tele de jume i cirea 10 VA. pentra eireutele de curent — Yideci an fu'o sensbiltete riicatd, ceva ce coniduce la. murirea zonelor moarte ale protetilor (v.§ 9.3.3 Sensiiliajit st reduceres.zonelor moarte trebuie ca tensiunea. resortulat 291‘pare pericolul ac}iondrilor fa s0 micgora Corgan 44 deci Sag) gi atu false, in oazu) “Vibrapilo Un consuea male RBM — 174}, 0 variant \" 4 ie leuloi IMB-174/1. cee eae get serene doctoral complex Zar Sif 12+ Res Revs], (947) unde: 8) ca in (088 4): Fete ghana selenite Shc, foe vores pm “lSiapedanter to comtad Pid (itt) ete satiate numa ack Z, coe Ga ca val pe cattle Dect vil veloulaZ, ate Tn rome de aninare tg 30,9) abe V2.4 Rerm| > 1Z,— Rem, 049) crn nepal Cu > Ca fea scone Free eebeeettrali Z, se asyte In afore fone de tjonare ig 8.102) atone (Ze Rem\ <|Z— Rem, (20) cova co corespunde ca0tllh Cu < Coe feat nw nein Trem eu fk Ampltind co oracerstici Ge aeionre tab fmhe oat) 298 rospectiv, tntrucit conform (9.48) 02%) In. § 1.64 sa ardtat o& pentru controlul dafazajuluig (dintre dowa mi faxoriale Mf 9i 1), in eapoct cu valoarea de 0°, pot fi comparate emplitudi- nile marimilor fazorile $= M+ 3iD= M'— WN, la limita de achionare ~eind = 0 —avind Toe egelitatea: M+ N= |M— (923) 1a relele directionale,relaia (9.22) este putin dierita de (9.28) deosreve aveste relee nu controleark defezajul , dintre iniimile U, gy. ci — In conformitate eu (95) — controleaza valorile unghiulit 9, in raport cu ‘valuarea de 90°. De aceon, In relajia (9.22), care definogte caracteristica de storal {eaten preslabil rotit ou unghiul «(= Sane |. fara} 9, +2, care este con renultind intre veetorul rotit oil, trolat (In sensul determindsit dack 9, -} 2 > O0° sau 9, -+ 4 < 9°) prin come erates amplitudinilor exprimata de’ (9:2), Releul direional static produs la ICEMENERG functioneaz’ pe cipiul eompardrit amplitudinlor, find compus din elemente de delarare $i Ingumare fazorialé, dintraun amplifietor detector de_polaritate, inten ‘rigger Schmitt gi dintr-un eiteilt pentru menfineres constant & tensiunit do alizentare a arplifieatoralut (104, 405, 106, 71). vest releu controleazi defazajul Y dintra tensiunile U, gi Uy (in raport cen valoaren do 90°) prin comparatia amplitudinlor tensiunlor (9.4) 8 (925) Pentru (9.26) reaalt (0.27) ‘1 roleul aotioneasd, pent (028) rezulti (9.29) 41 releul nu actioneaas, iar pentru or (930) 299Us i= [Wal oo) reloul se gisegte Ia limita do acfionare. ‘La intrarea amplifcatorului electronic: det ‘o tensions do intrare 1, avind expresia or de polaritate se apliet y= Wal = [al = 10a + Wel = 12s — Bet (93) i din (2.27), (229) gi (9.3) rexultd 4 roloul va acfiona clad 4 >0 (9233) mu va actions eind os 2 * 4 <0 ay ect relenl scfionserd numai pentru o anunith polaritate a tensiunii eonti- ‘nue aplieae la. intrarea emplifeatorulu olodatd, sensibiitaten raleului va fi maxim’ atunci cind tensiunon vu; — reepaetind polartatea gorespuneAtoare ralaiei (0.33) — va aven 0 ya- Have medina dla (028) lige 14 80 obbine, pentra 9 =< 0 1, 21+ Yel = We Uh SW Te — OPE UE TOU on OFF UF BOT, eG — VOR OF WT, 008 4, (9.35) druelt nil opus lturi OB (ceprezetind UUs) este opal cv = — ¥ nehiul opus laturii AC (repreaentind U', — U,) este unghiul ‘Din (3eh we const chu; a avon vloaro nekimd abun elnd diferent inte conitjile de ub radical va Trinaxima, deet end diferente Up OF + 20,0, covh — (UE UL 20,0, cosy) = AU Uy cond (9.58) ‘are 0 valoare maxim’; pontra valori date U, gi Uy valonrea maxim& a expre fei (9.38) este atime nd 90, (937 costa reprecentind desi unghiul sensbiitii maxim. ‘Conditia do achionare (227 este Indeplinit gt in aaul ead fagurit Uy sl fyrachimbt Intro} pore, Aeoarece Uy Uy = Uy By iat [Us — Us} = Wa— Gali (a’urmare;aofionared relethui areloc alt petra gama detazajelor dufinitd de (2.20), cit gi pentru game = 9 <¥<0. (938) 360") a defarajelor pentra Fig oat deci gama completé (in cadral intervalulet 0. are feloul actioneazh are expresia 7 = 9 0, eel daca 7 Wal > 1, 303stunci — tensines redresatd de pontea Ral find mai mere — punctol A eapita an potential poziiv in raport ou punctal B gi tronsatonl Ty incepe Sib locke, era ee (punotal D)pronind potorail peat al puntata ‘Blocateatrangitord 7, wi, cn urmare, apariia nui potential egath al colsetorafut stu detenning cnduste traneatorulal Ty qh del eregterea Srnportant’ a potenlalaii coloclorulus acesui transistor} tresteroe. respec tiv provoact Blocates transistorsas Ty al triggeroios Schmitt) baseulares triggerali: tranzatoral 7, tro in statea de conducte gi cregteren curentw Jnifde volector determina ‘ctionaven releuul eleetromencant de iene, AP. Dioda Dy asigurdyrotecia.tranaistoruluh 7 tupotriva. supratensualor datorate industivtats hobinel rele AP. Diodslo D, si Dy limiteadt somnalelo aplcate la punctele de intcare C—D im outa sind adoste senate ar depagivelonleadiisible pentrd tran fistoral 7,, asigirind aatfel protenhia acest. ‘Tranzistorul 7, are rolul de a asigura um consum constant de la sorsa tan fn > fs tr 2 fan Pentra ea protectile 3,2 sn 1 a4 ny aeionede neselestiv a delete 1 lini protejate de protetile 3-72, 11, Conde indicate snk tne de Fepultstisfacute, incrult protec 28, 229111 at In ganeral acecai Lene pprivare eu. protictia 10, ob{nuté. prin eqslonaren treptslor ereseitoare Ricepind de fa consumatoritalimentats pram nile redisle reapectivo In mod analog, incepnd de Ta ay ae egaloneash tn trepte erescStoare spro sursele de ainatare , temporaiile protector, 8,78 (sinapre 53) erin py testy fog entrs ormninea mal ugord e'dlagreme, aoeste Temporier) a reprectntate in fig. 045, 9 sub axa abecisalor “Fintnd soma ct de regu se ob{ine te = tag $i nlruct — conform color menionate mai Jntnte — gy, — toe — fgg = fey tnseaE ch pli fe verified comiile hg > fu ty © la Bk fy > fm, esate pentru ca Protetile &, 7's 4 ads acflonede mecletiv "ta daecte pe Ini, radiale Tare plest in 'stayile intermediare 20 = Peta a a = 2 05In acest mod va fi selectiva gi funcfionares protecilor 5, 6, 7) 8 eub actiunea curenfilor de defect debitati do sursele Sy Prin urmare, prin aceste egalontri de tomporiziri este deoeamdatt asigurata onc{ionaben, seloctivas a tuturor”protertilor Z—8, Insk pentru esate dintre ele homo in raport. cu defectele aparate Inte lool de intalare aioe ura aponcs pe aei rlt,ind ds prin oet Aotastalare al proveopie circula corental debitat de sursa spre cares geese Shstalat peotecjia, respect Se conitaté insi ed la defecte care nu se incadrears tn aveasti categorie pot aydren aclinnies naslgctive. Asti la un defect in Ke protecia 3 poate Pei aeetseleativ intrucit ty < tqs pendra a elimina aceasta posibitate, P SFse diteelionesza (prin. "tatrod oo direetionale Tohomd), astel Incit sf posta ecfione. a ira caro consi ventional ek eurentalui este de Ja bare spre lini, iin car contrar 68 fe blouatd. In fig. 845, 0 direchionarea exte indicalé simbolic prin releul yectionsl Di" aviad in interior v sageath in sensul curentului pentra eae ponmiteacfionarea protectiei 3 “be un defect in K, poate actiona greyit protectia 4, deoareoe tas < tas este dacl nesatord dhcechzonarea pe acelagt principio (caro este general al die Siifitnie} blocareaprotectied ind sensol ‘conventional al curentubl ate Te Re RAee pre bare, Direcionaroa este aimbolizath prin releu! drecfional ‘he defecte in Ke gi K, protesjle 3 yi 6 — pentru care a resulta, din ega- Jonaran terporisirlbs, gg = tg ~ ackioneazi cu aceeagi temporizare gi deck Mot zpinen Rinctonari agseleotive; de aceea, se introdny blocajcle direcfionale Dy ti De ‘Trebuie ak te mai verifice dact protectia 1 poate actiona la defecte a sursaf (respentiy intr-un generator, transformator seu bloo generator-trans= {ormaion vate olunenteaza Fejeaua), intruct imptl de aefionare al protetiet temportzate de regerva) a elementului care represinta sursa s6 elege miei Meare ett f,ani det protectin Zar putea seliona neselortv la defeete insureds Tanentllde shurtoteut debltafi de sursa 5 Ta un defeot in sursa Saint nei Ge dp snl (datortareactantel maria rélele) dintre cele dowd sirse} inet ulonle Tor no ating de regula valoarea curentului de pornire al protectiei YH aseesta'nu poste aofiona neselctiv. Dacd Insé asetnenea aclionérs pot fa lr anc e divioneach puttin Zp cur, dack ete neter, se disotionvert gi proterjia 8, avind in vedere defectele Jin surea S,). ALIMENTAREA. RELKELOW DINECTIONALE Exist o varietate relativ mare de scheme de conexiuni pentru releles irgofuonale. Una dintse cole tnai utiizate In protectile Impotriva. scurtcir- fuitelor intre foze este schema denumita xe 90°. Tn aceasta schems bobina de curent (in eazul releelor cu douk bobine) ate alimentata de ua tronsformator de curent de pe una din faze, iar bobina Getensiune este alimentaté — prin intermedia! unui transformator de ten- 308 sinne ~ cu, tenwunes dines eta doud fxs, en In i, 946, zentata in ipotera cA ar fi instalate rele directional pot Me ede’ tri ey, itil racine ptt ele er ta Shem te dem det penis cael ea i oo re eavntal din boa de cleat a fctn ey yt en Fig 018 Dobinei de tensiune existé (in ipotera hobina de ensane exit (in patra actor de puter a fob 2 Inaintes Vensiun La un scurtcireuit trifazat simetr st defazati et Gor) gi dori defazajele dintre curentir dia bobinele de Curent tensile 1 fensunile pe fart) un defaraj de", curentl find F ie pe linii aeriene curentii a 0" inure tensile pe tal (aye ee ee gehS aplicate bobinelor de tensiune ale releelor directionale vor i ensuite Pin = Fes = Mee = — 3, {aloeen find negativg conform conven din subegp 4.2) Intra cuentl Folosnd reese um ung intern fala tae objin sombitates matin directionale. : a 2H, ane igus cos WF cuplat'Goy maim al reehor<0 <0 valees a= dei coapande Sere ale ver a seyeiebiteea stun eine eu capac aie’ Dubin de ncn brocade rtstanta reentets ena dus Te watoaea mentionaté (¥. § 9.21 fig. 2.18) A bine rea ex ne fae $2, cap Coe ae Pla po Tau 8 re expres se KU pal ys 008 (23 + 2 (9.42) ‘ferns Ja defecte trifazate a rerultat 9, tut Ja defect at 25 Coes Zintrucit defazejul @-- este apropiat de —30", pentru a = 30° relew “a 'Tora fsa Hh sproperea seit taxine. Se conta 43) di es ‘ie a. 917 Pe 038 sipltal diagrams! fazorale modilicndu- ou doplasrea, punts de de Te AT int (conform cu fg 210). Pe ingteaceme de aU", In peutic ov vtlieadi de atemenea si © seem d6 80" (1) ot ae 1 rete clint IMBITA). de Terao. tov ck ree $l bina de tensiune a boriele 7—8 nexus 3 = 2, 1S aan eiome ee austenite Domele 8 re = 208 atorit intercalisi im serie a rexstente) R, Nu se peeved dsponitve pen Feglaren valor de aefonare, cade afl ta toajoitaten tipurilor dé eloe Sretionale Au tow realizate 9 relee direcionale care acfonesss in fancfie de msi smut tension! gi mai mol eurenj- In una din varante, reel are ma} multe Selome de inducfie ale cror eehipaje mobile se gasese pe un #x comun, re Zultind un eupha de rotafie egal ct soma cuploriir-datorate fecrul ater ‘ie induofe n parte; auemencs rele sint dente ree cu Insumare mevanict ¢ caplurtay, sn fig. 920 find useat8conectare Tor In schema protecie Bobinee de curen gi tensiune ale sistemelor de induchi pot 1 alimen. tate ou diverse combina de euren} i tension, obtininduee a bornele re leulul'o putere aparentd apicata avind mai mute componente, de obcei Aloud conmponentey une proporjionala eu puterea de seeventa divest iar & down proporionalt cu puteren de ascvenid inverse ‘Construcfia reloslor eu insumare mecanick s cuplurilor este Insl.rlativ compen fn vari 0m sing sat de indie ~ ind vn reo cu rotor cing ce tpedtalt — ine cu patra bobine do tens: tine gi patru bobine Je eurent, montate pe opt poli eUpll de rotabie mo ai Terults prin Insomare mecanica (25) ef prin iteracinnes care are loc Intre fhizorile plilor vain. Cag a relate eu lnsumare mecenie, puterea Sparentd aplioat Ia bornele relethi are componente proporionale cb po: Sai do uevenaaiecta i onvers SCHEME THUFILARE ALE FROTECTIILOR MAXIALE DE CUREST Probleme care ae pun in legiturd cu realzarea schemel trifilare sint ntrcitva analoge ou ccle de Ia protoctia maximalé de earent a linior radiate impotriva scurtercuitlar ite faze (v.§ 843), existind Inst ule deosbin {mn refelele eu curen{i miei de punere Ia paint ar putea fi utilizate pen. tra protestia maximalt direetionsla Smpottiva scorcanouiteloe Inire aro, tcheme cu ond transformatoare de curen, dowd reloe de eurent i oud rales Siroctionalo (ig. 939}, sar dact bu aslo axigurata sesiblitatea Ta defestelo Iifazate: dpa transiormatcere em conexiunt 4/3, etuncl se poate fol Va Santa eu Gout transfermatoae de curent i trol rele Scheme eu dul tranformatonre i wn relew dreeional (cu un singur sistem de inducje) neoestd comutarea cial de tensiune. cu functie: ao tipol defecate bitsat, pentru a aaigare seabitaten nevesari In tote azure de defect bifazatoy de aovea ele aecesitt dou rlew de curant [10} sie cor contac efestoeazk comutare. Tm refelel ex curen{i mari de punere a pimiat we prevedo o protect. specials, ou POSH, Impotrive seurtcreuitclor monotarate deck protec Ampotriva scurtoireuitelorIntre faze se poste realiza cu cite dows Uransfor~ matoare de cient qi Teet 30%tna al trie transforma os ns teeMifate sentbitaten uma see ch wm vat in Mo pore ie plot rot Cam tne entra FSH, DePide dtece ete mai ma 7 ela cure for de curent este in orice’ caz necesar ce relesle de (6-49), (03) gh fig. 9.47 ‘mpotriva seurt= cane caret seine de induchiy (eel re shinlor do tensane (qa con omen dofec in res, urmind ea rel so objine gion un ‘ste reprerentatil 0 Ste tri relee de cure! i diver i see un rele rection fr tand prevanae wie tele Ie "4 | a8 i a8 (Lars fot (din fig ‘en Sites radiate, In functie de enrenjii d 10 Le pornip ai reer de curent din a N Giaug, 9.19 gi 20) ee determin cl protectin maximale deatdeain §Sactscasila eee waters a sana te ee ere eas una cas : a, aaeiae ce fim minim) a8 fe ma mio Geet faren(ol de sereind maxim Hn semen, cay ati dicate" protects dedi ro tesje maxinale do caret der \Vonaledevenind protect de rzerv entre lmbunitirea ait protector maxtmnale di tale esto indiat sk sb prevadi‘un Pe 921 loca) de tensiune minima realizat eu elee de tenstune minima, conform schenme smplificate repreontate (pen- tro'o fae) fn fig 9.2 y ® " Intrett blocajl de tensiune minima permite acfionarea numa Ja defeeto si blochears provectia tm repim de sarciné maxima, curentl de purnze peatra Felesle de curent poate ft adoptat mai mie decle curentl maxim de sarcing, ‘rescind sensiilifatea Folosirea Dlocajuhii de tensiune minimi si montarea elementelor de pomire (eelesle de creat) po toate tel fazsle ea im fig. 0.2, de exernpla {oalizind-se astfel porniren pe focare faxd) — permit ef se evite ection Ievelective ale releslor de peTazelo sindtoace care ar putea apésee in anu tnite cazuri-de seurteicuite monofarate exteriors im elele ett curen}t meri de punere la pimint. (10). Sensbilitaten rleelor ditecionsle se, apres prin Iungimea. zonei rmoarte a acestor ree, Zona mourtd a relenlor dnutionale #0 gisegte In apo pores locofut de nstalare a protetilr, inrucit In defect Srforate meta ki egiume toate tensile inire faze Upy, Ung» Usy (0a do alfal fi tensiunle pe Tazd) sead lit de mul, inet — tt cotformlate eu (9.42) {5.48) $10 relate anaioga ce se stabilgto pentru relool fazti 2 cuphal de Fotafie pentru releete do pe toate fazele devine ma) mic Jeet euplal minim Con — reatia (6) — pentru achonare gi relesle nu aefioneald, blond Intfeagn’ protect In refloe erienescurtircuitele tifazate sit foarte rare, afl eX este pufin probabilé'manifestaren prezanie! zone! moarte x reedor direcionale. Lungimea zonei moarte eso ew ait mai redusa cu elt relede directional sint mai sensbil,avind o valoare Cy mai micl; de aceearelelo cu curenti redresaji conduc’ Ja zone moarte foarte mici, cule mai reduse zone moarte fiind caracteristice releslor electronic. Scheme electronice pentru proterié meximale de curent diresfionle sint pretentate in (74) ana6 SECYIONARI DIRECTIONALE are bilateral se insteleazd cite o seofionare de et ‘Le Yiniile ew aliments ss uaomare vent la fiecare capital bniei (Cig. 9:22, a, reprerentar faguré faz). 5 9.22, & varigile cureatilor yezaniind prin b din fig. 9.22, 6 varia A Vebitati de eurscle Agi B— ore maxime ale curen tn fuati de poitia efoto Tin, rr Mo nal true Tes Wo on naa Serta A) do line rain, det dock 1 re ai setionsrilor ta oor — Keiliense Tye = Kagem ar putea si remulte (eum este camul gi ln fig. 9:22, 8). 4, B ag fi mai paterniok gi ar debita curonti| mai m 2 7, 7 Leen mb J, int apropiate de cele nominale, in caren 1,1 on Teleul este roplat ef nt aotionese, Le un eourt i uit pe litle, de exemplu tn punetal K, tensonilo U, , tenivnile Ug ©, sod sensi, iarcurentii 1, si, cresesensibil, valoaree Z, —-“ vdgiod atit cu micgorarea numirdtorului, clt gi cu mérirea num a Im scot ca 2, < Zs 4 proestia acioneargs es Merah 8 wrmare, ing MPSGAMEA setae relou Zin defecal in K dopinde de distanfa 1 sly inal al grote ft pintl i; aa acs ae alate determinatain'§ 1024 ponte once seutaseue matain eres aa1 ustraté tn caz 1 roleului din fig. $0.2 considerind c8 In K defectul este tun sourlaiouit metalic bifszat Inte fascle 8 i 7. in aceaat& ipoterd tensiunen 0, n local de instalare al protects, Intre fazele 551 T (bobina de tenstine a elouhst find alimentaté Gx teestunes — redusd de transformatorul TT ~ dintre acete Taze) va aves. expresia j= ME, = Boy bet wot) mpodanta pe faz «line! ttre locul de instalare al protectie "puncinl [K, dest 22, reprerinta impedanta buclel de scurt Grgnitprin care eiruld curentul de defect 1, — impedanta species pe unitatea de hingime Inloeuind (40.2) gi 10.3) in (10.8) se obtine (io.tta) ti, finind scama de (10.11) gy = Bctele mre 1 0.12) se cousatd ci impedana ssinnti de rlea Zest proportional ox data £ ‘Gevtel pt domumiten de protect do dtant) ‘Un'relon de impeding ev condita de tfinare (1010) a6 pote realize si ca rl de indie cu dang bobine,slimestid na di bebine ete Ehta’U% ine prin cee Bobint end Coren Bo Giemne, rive de impodenta cv aowegi condo de actionare se realstnd qf prin interned rjeor eu cures reésetyalimentiadsobema fin ig. 4.18 cu tensile Uy — AGU gh Us = Ref, unde Ugh sit tension cuenta in Tool de istalare al protechich ar Ky Ry sine coneent ral Tele deimpodantdanalizate pink in_prezent in planul complex al impedanjelor 0 caracteristic8 tefloare dlitas de (1040), reprezentind yn sre ‘Fou central in origine (ig. 10.3) gf cu raza egal cu Zs Sind'yectordl complex 2, 0 glsee ev ital n ink floral core none” Je achomare, bapureta) sa fe eurs Tal efonear, nd. aatistieweconitin [fodoy iar duck 2, ore vet in external ceculs, rebel aa achionea aizulindiciu care determing exfonareaprotecte ste deci modal 2, aoa eloare dupe eum ea atat prin G43) depinde de dntanta’T Shinty defect local de intalare al protect Gatsotristcn colar cota In oigine este ova mai simpli carac- teristic de aotionare reel eare fee parte din categoria elo folste In rotejie de datanfi; Ata carstertes mud revels. stsfctoaze Fe 03 me eal eel eaten al bes ple ee we 9 Be ST re ay onc co ane ce esa ot ers prt st 102. CARACTBRISTICI DE ACTIONARE, Adoptaea unorcaracersei de aofionare,deoneite do cae. din fg. 103 pentru elomenile de misurd'« impedanjh a ont mocotard din tei eonide- fente_ principale: ‘a) adaptarea caractersticii pentru lichidarea corset a defectelor prin +) comportarea diferité la defecte la eapatul zonei gi la suprasarcini in prinl ear proteotia actionind corect, iar In af doilea coz. tmpiodicind-se ‘ctlonirilegrojite ~ chiar dacd in cele dous regimuri modulele impedantei Z, int aproximativ ogee; ©) obfinerea une astfel de caracteristici inet protect eX fie oft: ms posi email" "pendal, pentru ase evita eck graye Inca Eperitet acestor, saat, INPLUENTA mizisrENTEr ancKLUL Gonsdernd & protein de distant installa capt A al nei rolsjest © pore 4B dn inate! in cael wr ita zone prejtaopie led instal a protclad — vestrl com Bir 2 topeettin inpadanje cee at Tah ite deft leat Ge Snare al protec) ar aspect din fig 104 io ‘EsulInilor seine find cuaza #0 un ‘gh de GbBir, po mitrd ce defect Molalio'e sproie’ de leu de intaare ‘protec modu vera ee reduce “Agumental mining constant plod fa Zea, ® BSC detect in B ae los pin ar tyne eh aproximafic ada” entra aloe ‘se you coneiders of impedania iota asia Ze be obline pan Fumare goon Pig 104 Zi Zeca t Bucy (103) 35iar Jan defeet prin are in A, in mod analog Zig Laat Bara = Paes: Pentru defecte prin are in puncte inlermediare Inte A gi Bae objin ote comple cu viral pe dreapta A Pentru ee: proteskia sh acioneae corel la orice defete ~ metalice sau rin ase fone poveja este aeoear cn Inky paerulaeral bagi TIBMN ck fie copsiay to tateriorl sone de actionare dlimitata do caracte Sonmais ei fn carl caracerstiii cu central tn orgino (ig. 10.5), coattd condifig conduee a aparia unei porn! desl de senate Bi Silas n'narcal sonel.de achonnr, dar creyuind unordetete din cxte ford aonelprotjave 4B; ca urmare in eazul ead pe elamentae care Urmeszi Tonal proto dper seueweulto metalice etre le corespund.vertor 2, Bevin pe portgnea Bir provectia va sekona, existnd ntl posit Shor fineioni neste. ‘Comparind ara patrusieruhi ABAN cv cea a cereuhl de aa Zig consteud od ete uiliata mumal 0 mick poriune din mprafaja sane de acho ares din ate consifoveele menfionste ia Inceputal subeap. 1022 este in ea cana sonat'descfonare nd nu aifre in masure enagerald do aria wuisterusi delnit de defectlo in zona proteald, pentru a te redUoe os Uitat cfiontesproiclis in alto regiort ec cle de delete ne proejtd 1022, COMPORTAREA LA sUPRASAMCNT In carul ruprasarci ‘veetorul complex Ziq, Ao ghsevege in apropicrea axei reales tun au hungizte preaiaro, Ia care deci cureatul la un sourte a Sanetonare ou un falar de gure sia ela Kita ond potato ete sami ai mare dct enrentl de mprucng, ody Be Pace etteds (determina tin conde eos dlrs ta at aa gs WOES proton na ulonaek rept nara paver 328 1a Finile lungi si poternic tnoSreate, curental minim de defect la Fiita zones poate fi egal cu curentul de suprasarving (sau chiar mimic dectt cesta) $i atuncl ar re7illa | Zope] S Zqn (ge 10.6), protactiaactionind gresit 1a foprasarvint. Pentru evitarea und? asemenea aohiondsi este neverark 0 earee {eristicd a relesfut care a4 permita deoeebiren defectelor de suprastecint wa ‘nimai prin moduful veetoruiut impedanté, ci gi prin argumental ho Dup& ‘Cum so vonslals, caracteristica de sotionaré eu eentrul In orgine mi permite acest nora PENDULARL Pentri a so putea aprecia caracteisticile de acfionare din punet de ve- do al eomportn a pentulie est neces a oder infuenjasoetara supra impedane: slate de rl ada fm plan complex a npe danjelor oral. geometse.alvelaioe comple 2 in cazul” penduldnoe: ‘Comportarea' a penduli a. protecilor’ de dimtants poate fi itsiret, considarind earul_ dowd centrale C, gC, functioning in parael find Sesate prin Hina (Fig. 40.2, Notind impedanja swactor cu Z, gi Zy, impedanta Tnii eu 2, Loam. eu E, # Eyy, iar tenarnile le hare Mi Neu Uy 9 Dy, ronald: Gageama feconilt aim fig. 102, b, eonstruta in ipotean ‘olin Cursulpendulordor ‘avin numa ‘unghial 8 dintee Cem. Zs By, dar a0 plstrensk tealitates E,| si deci a (10.4) Curentul de pendulare J are cexpresia = 252 0s) az 2 valoares sa find proporfionali ew Ey, B, deci find determinals de raoares momentand a ungalsi 8, Inurl 8 sin (10.16) Fig. 107 ee ssivnile la parele stafillor MF gi NV, in care sint instalate reloele pro= teofici de distant’, au expresie u zy E41, +12, (048) 328iar relede din M gi 1 yor sesioa — presupunind cl ce neglijeazi curenji de sercini — impedanje Zjy, $i Z,y proportionale (in cazul defectelor meta- Tice) cu Byatt (0.49) 5 reapectiv cu ze 29 relaflle do proporjionalitate stabilindw-se, in funchie de felul seurteire ali, pri shat de spa (L049) acu eemndome ‘Delle dlagratta din fig. 10.7, 5, in care ponotul O de, potential aul este fix, 4 poato vee la iagrama din fig. 103, in care punctul O ae deplateaza pe'o perpendiculard 'O" dvak la milocal dreptel 6/C,p, motulele Ey, Eyp Jodifeindu-se eu unghinl 8, iar fazorcdderlor de tenatune Zyl, ZL 9 Zeyh ramintnd invari, "Treverea de la diagrama din fig. 10.7, 6 la cea din fig. 10.8 — necesara entra ae ajunge ja © diagramé in planil impedentelor — este permis (cu Fandifia de a's fige seoma of soars Gingramel variaz in funofe de valoarea Unghta! 6) datord urmtoarslor doud considerents a) in onnformitate cu (1015), valoarea curentului |T) ese proportional 4m permaneata cu [yy — E,|, deel pentru |Ey, —,|— ot — um exte canal {in fig, 10.8 scara diggramel variazd invers cu curentul |J|, valoaren acestuia rar fiind determinaté de valoarva unghinlui 8, tntructt valonrea |Z, — E;| este definstt de valoarea 8, conform cu (10:16); ’) indiferent de valoarea inghinhui 6, defarajete dintre ciderile de ten. siune Zyl, Zo/ gi Zyl vhmnin conatanto—aga cum se poate verifica tn fig, $0.7, 8 pentniaiferte valori 8 i aga cum remltd yi din fig. 10.8 — intractt le sink Heterminate de veetorii ZZ, i Zi 326 Loci, geometic al punctalor de potential mal este ropreretat de dreapta O’O" numai in ipoteza (10.14); dacd " |El-coans oan) unc joel goose al putetalor de potential nol va fun are de cect: prec pit nig {05 ce afr ein uae 6 Wy xe) [Bi = OB yl. ack fof fonori tenssnilor gi ofderilor de tensiune din fig. 10.8 so impart cu sarental abun ceruts 0 diagrama ct) agpeet identi ig 10.8) tulurmatoarele dowd Aeossbir: 3) vector mm mab reprennth ensiunt tao der. de tensune, ol impedante proportionale cu csle senate de rloe ea peilanje ale elemental reteleiy 2) nara mu mai ene varailt en 0p doch EnIz} intructt prin impartie cu 1's-0‘chminat dependent sed de (17 918. entra uprecieen to le do. distanja i. pendul ia rama impedanielor din {ike i asl pln in Cre se repent eratrtin de aoponroa De exempho, preci comportaren protetii de distant din sta Vcore tr ceee 0 earaotrstod cu ental in orgne gi 0 cond protjtd Ty ve eprennts jeu ponetol Min origina (nnd sama de argument vector Z.) 6 repesnté de asemenen inpedantal Z, 2 (fig 1040), determinindwst puncte Cy Cla apok te trettavapta GO" porpndicuars pe mice! segments C2, ope Zentind — tn petra combs (1016) reapta de potential entra diverse valor le nghitli 8 iipedanfa 2 proporionalé ct itpedanta Zy ened de rlel din N, wa fi represetalé de wetoral care nets pnt eu pune de pe 0" corerpunatr whut 8 considera 2mReleul va actiona gresit 1a pondulési atunci cind Z inte in fitericrul onei de acfionare a caracteristic; posiilitatea actionanior gregite ale pro- ‘teofie In timpul penduldrlor va fi eu ait mai mics, on eft wnghivl 8 de Ia careimpedanfa Zy intré in zona de acjionare, va fi mai apropiat de 180", doct de valor eare practic nu apar in cadrul pend 1024, CAMACTERISTIGA DE ACTIONARE A MELEULUL DE IMEEDANTK, (ADMIFANTA) GENERALIZATA, © analixa multilateralé a carsoteristicilor do achionare ale reeslor folosite tn proteofilo de distant gale releclor dinetionate este cuprinst in [9], propuse gt denumiri corespunedtoare pentru reels eu anumitetipuri de Aeristct; analiza este efectuatd atit tn planul impedantelor (2, JX), et gin planul admitantelor (G, {B), pomina de la cazul oat mai general al msi rele uo caructoristicd cirvslari clreia mu i so impune nisi o conde (ig. 10.1) acest releu find demu releu de impedanté (adaitan}’) generalizatd — impunindwse apoi.erumite conditii covfieiejilor ecuafier care defineste ‘aceasis caractenstio8, Tezultind prin. particulariare. toate velelalte tipurt Ge ‘caracteistic cuaia caractersticii din fig. 40.41 esto do forma (R= ROE (K- Xp 40.23) In caro: Ry X, sint coordonatele conteatuis 8 ara ore Ducind diametral cere trece prin origine, sult uaghiul 6 segmental K's et aoeste nota din fig. 10.1 se objine: Fy (r— K’)c08 ft — “Jomo = nt — yom (10.23) (Ry sind = r(t— ©) sind = = l= a)ind (1028) ve 1038 In cara caracterntiit analitate, impodanta de pornine |Z, | ts) mai eae constantay ce in (109), i weloson a depnds Lo crrst al vctared Bes apd cum be arati in [37} pentru dependenta Z,, = /(@) rerultd expresia Zyy = HL — 9h c08(@ — 8) + HE AAI TY HF J (00.25) ‘Unghiut ©; definit de veetorul complex are fixeaz% central eeroului respectiy. de’ diemetrul: vercului care treee prin origine, represint unghial seasibiitatirmanime, deoarece pentru — 0, rozultd 0 valoare maxim& penteu [Zp dect 0 hangime maxim & zone! protejate. 38 Pentru a iustra realizarea unui releu de impedanta generalizatf, ou earae- teristed ctoulard aarecare, folosind principial -comparirt amplitudinior. gi Drineipivt controhului defarajlor, ln fig. 10.12 esto repregontats” caracte- ston crvulaed carecare (detiniti prin Vectorul complex Z,, corespunsitor pouitiei centrubsi ceroului, #. prin raza r) gi cazal miter de acfionare — Yectoral complex Z al iripodanfei misurate de relew so gaseqte ca vieful pe caracteristicd, conform fig. £0.12 —avind loe egalitates, |Z- Zinn (10.28) youlfind cu I (curentul misurat, de releu) ambi termeni 26 objin a 10.27) ‘0, Intruelt (10.28) find tensive tsa do rede) sent |U — Zol| = rll (10.29) Weed de impelan}t find ree mininale i zon de acinar find simtlsneiarl urctnni eelr, candi de none ele Trhatae chars ee ven apes 12-2 r. nmulfind relafia (10.57) en f, v0 obfine |Z Bll = irl, (4059) respoctiv = Rell = Vell, deci releul va actiona, (10.60) 0 v8 acfiona ond |Z — Rol > Ie 051) Po bata rear 10.00) 16 pot freee — prin interme compat anes sptcutin eee ev craters care sentrl pe xa reali. Pentru realizarea acestor caracterstici prin controhul unor defaraje se construiese — porind de le relafia (10.57) — veetorii compleog = Byte 0.62) 03) tice constata cl in earl limite’ de actonare (fig. 10.18) se obtine intre acepti ectort complecgt un uaghi anor, iar in cazul condifisi de acfionare (Hig. 10.19) rerlta: a>; {tn carul clnd leat mu actioneazs se va obfine: a <90 Coracteristion circular ou centr pe axa reslé poste fi astfel obyinnts prin control defasju (in rapore eu Valoaen de OF) dint Tazo y ZL ~ Rl r= U— (Ryd 084) = Rh (Rtn 10.65) ‘obtinu{i din (10.62) gi (10.63) prin inmulgire ou curental DE ADMITANTA MENT Punind tn (10:22) condita oe (10.66) se obfine fn plana Zo caracte 1 trooind prin rigine (ig. 10.20, a) remltind prin inversiune ‘Odreapld (Fig. 10.30, 0) fn planul ¥+ relesle cu ‘aremenea caracteritiel sint denueite relee de admi anja mixed (at tho"). Conditia (10.88) conduco 1a a=0 tos7) ceea ce rozulté din (10.65) pentra anularea termemutui constant rt —7)*—r, precum gi din aspectal aracteratel; te K,=0 (40.68) ie eee oe renulth pentru = 0 tn (10.50). b Considerind positia centruhii caracteristicli de- yg, 1020, torminatd prin veotorul complex Z, (fig. 10.21), ta de actionare ~ clnd vectoral enmaplox al impedanfei misurate de releu te gisople cu vieful pe caracteristicd — corespunde condifiel |Z— 24) =[Zoh (10.69) 335are vieful tn Sntriorul iar conditia de actionare (end veotorat complex ‘cerenlni) este exprimata de inegalitatea Zl < (10.70) conform repretentirii din fig. 10.22. am Tnuiljind rela ‘condita: (40.69) eu curentul J rofsurat de relon se objine san, avind in vedere of (U find tensivnea misurat de relen), rv2ulti pentru limita de aofionare ralajia = ZeL\= del wom) Releu! va acfiona (inchs 1a init) cind are loo condita (UW Zeh\ <| Zell (10.72) si mu va acfiona in eaaulolnd ete indeplinitt 0 inegulitate de forma U-2dl> 12d 073) Pe haze relfilor (10-72) gi (10.79) pot fi reslizate ~ prin intermedia! compardnii unor emplitudini —"relee tt caractersticd. circular trecnd prin nigine, im mod anelog eu cel indicat In camo) caraclerstiei eirculore caro mu tere prin origine (Ca si in carul caracterstci din figura 40.44, unghinl 8 represint& unghiul sensibiitagi; maxime. 6 40.21 prin controlul_ unor defaraje, pornind de la relatia (10.09) te construiesc vector: eomplesi 4 410.78) la (Z~ Ze) — fy = Z~ 2 (10.75) fi 50 constati eX in earl Timitei de actionare unghiol « dintre vector com= Dleogi Z, si Za oro valoarea (fig. 10:21): a= 90; tn cazul condifiei de acfionate (tig. 10.22) renult. «>, jar in cazul elnd conditia de actionare sau limita de actionare mu au loc, va remulta’ 2 90% In cazul cind roleul ma aojioneas, va rerulta: <0" Reloele cu caracteritici liniare pot fi dei livate prin contrulut defa- ug 1028 Fig 1007 zajuhul a in ruport et valoarea de’ 90° — dine Tez i Rolo) aotioncazt astfel (inciusiv tm cara limitei de actionsre) dack U,= ZL 02 —2Rge*) 1 = 221 — 2A * = BW — aR” 10.95) \Z1<|Z—2Re "| (40:88) i 7 \ ‘si nu aofioneaz& dao Ue= Zed = 28”, (10.95) [Z1>1Z—2Rye™ |. bfinufi din relaile (10.92) (10.98) prin tnmultie eu corentul J Inmulfind cu curental F relatia (1087) so obtine | vat—ange™ 2029, CAMATERISTIGHS RELEELOR DE RFZISTENTA. st REACTANT ‘| respectiv coeind a comin 40.8) cnn 4058), carctritca din plana i , a levine o parle la. axa X (fg. 10.28, 2) ~ meenl hind denny de aceoa, j [= 1 — 2Rghe™* |, Ce relen de revstenji ~ Tar in plaul ¥ caracerstoa este tm care trend pri | scfionarea releului va avea Joe (inelusiv Ja limita) eind Grigine, ou oentrel pe axa @ fig. 10.28, 8) a fe Iotrucit, ca si la rleul de rexistenta generalizata (fig. 10.16, a) rez | [BL <|U — ante) (0. = 0 fn Losi) pe lngheonciia (0.8) H, =O ae adangt contin | a ct om i ‘gi mu va avea loe ind Dac Ia (10.6) se adaugit conditin (1054), earsctriatica din planal Z | U|> |U—2Rle™ wos) devine o paralelé Ia axa 2 (ig, 10:28, c) — reel find denwmit relew deresc= wi> Ww tanfaine in plan Y carecteristica eto’ un cere trecnd prin origine Cw Bo buss rai (1080) ¥¢ (01) pot ft eontrte deo care rene | ental pe ana" Ui 10.8, seazh prin intermedial compardeit unar-ampliuainsi—earacteristiet Te Aare de acjonare. oan 340Ca gi la releele de reactanfa generalizatd (fig. 10.17, ) result o= fi deci tn (10.49), pe Hagi condifia (10.86) K,=0 10240, GARACTERISTICA RELEULAT DE IMPEDANTA (ADMETANTA) vedanf deserise In § 10.1.3, foprezentatt aracterstion roleslor de ering Inf 0.3, repre tn ig 103, me poste obine din ‘ath punind In (40.22) condifiile: serutnd oouajin. RE X2 = ronpatiy 22 = ‘Gouge to) conduc" dm (10.28) gi 40.26) — Ia (relfie evident gi din aspeotul caracterstici) deci tn (1050) eondue la K,=0; Ky=05 K, 0.97) 3a Bnafia,eorespunsitoare de otionare (fig. 10.29, «) se poste cbyine din (1057) In care te introduce o aa renultind astfel Fig 1029 iar pentru condi do actionare (fig. 10.28, 6) se objine: [Zlr. omultind relafia (10:98) eu J remit: vl respectiv | (40.100) eci candle de actonare (inchs Ja init) sit determinate de Ui let (10.40% far absenja acioniei corespunde inoglita [Ui> It. (40.400 Po baza real (10.101) gi (10.102) se pot realiza ~ prin intermediut comparirit amplitudinilor ~ relee de impedan{4 cu caractéristion circular eu central in origine. aCaracerition sions din fig 10:29 a6 ponte obine de eiomenea prin Goat unor datueje inte fasori Oj, defi ca la elle Bin gor tana eon Selon we construe po Sanya leg 0.8) venont campos (40.403) a 10.105) fig. 10.29, a) unghiul -eonstatindu-se of in eal limilei de aefionare dintre cegtt veotori aze valoarea «=o, iar in earul condifisi de actionare (v. fig. 10.29, 8) se obfine: a> 2am Prin urmare, releelo de impedanti eu caracteristied eireularé ou central in orgie pot Tfealate prt control defazajului a — in raport ow ¥3- Toarea de 90° — dintre Tazorit (10.105) . (10.406) 103) si (10.404) prin tnmalfire ou curentul J ‘obyimusi din relagile (1 punerick reais, eamtorems ou mi ubina crates eliptiog ome xn i ax mare ieee vio oigace aa compen “ ” in i ‘se arata cl pentru o-asemenea earaoteristicd (fig, 10.30), folo _notafile 40.107) a4 se obfine eouatia tn raport ox le RX alo planului Z (X08 6 — Rsin 6) + AX sin 0+ Roos 0~ rit — P= p's, (10.108) unde 6 este unghiul flout de axa mare « elipeei eu axa 7. ‘Valoarea tmpedantei de pornire a reledivi | Z,,] depinde de argumen- ful 9 al veetorulu: Z,,, penten aceasta dependen|a Femultind relia [37) - (241 — 1) cos (9 —0)-+ + VR Ge TH a= Dame HH, Pomind de ta (10308) dapii—w serie de transformiri (37) peo" cake analog’ fen cea din § 10.24 g objing o relafe de tipul (00.40); KP KP? — RP Keg PQ + KEP + KrQ=0 (10.110) (40.109) unde: Ky = Hehn2— ws Keg = int + 0888; Ky = cost 8 + gt sin" Koo, = (1 — 95) sin 285 Ky = Irgtt — 9) 0080; Kq = 2p =n) sind, Se consats ok pentrs-—4, desi & conform en (10107) — relajia (H0110) s0 rede ln reais (1049) Inmulitd eu 7 lip teat tind lnten core PPurind condita suplimentara.ca unl din focarlo elise oso ges in origin, 0 objine In lool eet (10.408) 0 reafie fa Cereus ae Vine 2, sar in locul expresie (10.110) se obfine: KP Kuli + KP + RQ (10.44) unde: Ky = 1982 —~ WF; x, Kig= (1 = n)costs Ke sind In alte cazuri, elipsa poate troee prin origin, ebfintndu-se aspectul din eas psa po prin origine, ob spectul di 345Dac tn fg, $0.90 se tease vectorit comploei 2” Z* cate definese porta focarel lips, sta proprctates elie ta sara dstanfolor pind Bre sk fhe constant fi egalt' cu 2a = 2 se exprimd prin urn relat (10.112) 1Z 2412 1K ie 7 * ie s03t Pa 1022 sn care Z este impodanta seriata de releu, respectiv pentru limita do acfonare Boe find cu J relatia (10:12) se objine alt Z| +|2- 21 U-ZI\+\- Zl = 2. 10.113) atti reloelor eu caracte Relatile (0140) gi (40.448) sau ln baza, reat ristick eliptice ex axa more treelnd prin origin. "ts ‘Pentru realizaren caracteratiilr in elipeS prin intermedi eomparisi ampltulinor sintnecesare comparatoare de amplitudini eu trel punts redrosare (63) Tn uncle rele tn care rezistentele sit liptice a edror ax mare tu trece prin org (Gig, 10.32). J mari so wtiizeartcaracterstici fine, inst eipea trece pein origine toasa, AGE CARAGTIMISTICN clipe girs a fost ratat gate srabole coneoie, caranonths pantry provefile de ntenid iperbole,parabalo Smale Gea anne rte Goan rein nat lag foloute aint caractriticle compute formate din’ mai a re a deere lsiare. Actte creer! ce obs Indonebt Pe nga caracteratcile eirulare, 6 Brin intermedi releulor electronic, find de regu wtliate elemente Jogice 4 tip SI sau de tip SAU. oe Astfel, conectind la intérile uni element SAU semnalele de ieee releelr de impedangs cu caractersiile ciulare 1 gi 2 din fig. 1080, sambhut format va avea ea zona de acfionare (hapurati) supratata formaté din reuniunea suprafeelor celor dowd oeteuti. Dupé cum se constat din fig. 4028, ania ‘caractersict compuve reactive. (donumita qi caracteriticd ph typiatota me ae) te dna de appt de aia ptrateran de deft, cova co asigurd performane bune protect), conforma elor mento. nate In § 1021. es Polnmante Bene : Conectind Ia intriile unui clement $I semoslee do epre ale relesior de impedan{a cu cractersticile 1 i 2 in ig 10.3 a one pentru ansambel Feapectiv zona de acionare_hajurata, formal’ prin intersect zonelor de acjlonare ale olor doua rele. Caracteistica compus obits (denumité carectoratng it lena) Sncadeara de asmenes dest de ise patrlte ful de defet. ‘Tot prin intermedia) unni cement $1 pot fi objinute caracteristcile compuse poligunale (ig. 10:3), conecind Ia intrie elements 91 semua dele de ieghe ale clorpatru rele de impedan(d cu caracterstile liniae 7,2 4, & Caracteristicile poligonale pot incadra ia cole mai bune condiiant Patrulatral de defect, imil mai bine dace carateistle ciculare, fst vals ‘onsidrente — expuse in § 10.13 — confers tot anunite avantajo crac. tersicioeciculare in report. ou exe poligoaale © ccaracirstck.poligonali poate i obyinuté cu mumei dowk elemento detectoure de fond, ct serinalele de epee conectete la intrrile unt dement St (10). Astle, pentru a veriicafaptul cd vootorul complex al impedantei min rate de releu Z ee glue cu Vfl in zona de acfonare din interior! plig sar