Bibliotecar informatician sau informatician bibliotecar

Bibliotecar informatician sau informatician-bibliotecar? Motto Calculatorul este o unealtă, asa cum a fost cartea, după Guttenberg. Ca şi cartea, e o trambulină pentru creatori în faţa revoluţiei electronice nu există decât o alternativă: ori înveţi să controlezi tehnologa, ori te laşi controlat de ea. Jean­Jaques Servan Schreiber Expoziţia informaţională a sfârşitului de secol XX pune în faţa bibiliotecilor probleme dificile de prelucrare şi regăsire rapidă (!) a unui volum extrem de mare de informaţii. Pentru rezolvarea lor este nevoie sau de un număr important de oameni, de spaţiu etc., sau de utilizarea metodelor automate. A doua opţiune apare ca naturală, în spiritul timpului şi a tendinţei de modernizare. Ea se realizează prin intermediul unei infrastructuri de reţea de calculatoare, cu anexe specificate (imprimante, modeme, cititoare de barcoduri, scanere), pe care rulează aplicaţii specifice de bibliotecă. Aceste aplicaţii au în vedere publicaţia, de la ofertă ­ prin comenzi, recepţie, prelucrare (inventariere, clasificare, catalogare) ­ până la depozitare, dar şi cititorul, ca solicitant şi împrumutător. Informaticienii, care participă la realizarea unui sistem informatic pentru bibliotecă, trebuie să cunoască bine activităţile din toate serviciile, pentru a surprinde elementele fluxului de informaţii. Ca profesionişti, ei trebuie să aibă: ­ competenţe tehnice: cunoaşterea facilităţilor sistemelor de operare, familiarizarea cu cel puţin două limbaje de programare, procesoare de texte, utilitare (pentru arhivare, depanare, devirusare), softuri de com­ unicaţie, sisteme de gestiune a bazelor de date, spreadscheet­uri; ­ cunoştinţe teoretice şi practice pentru proiectare: stăpânirea de scheme structurale optime, tehnici de elaborare a programelor modulare reutilizabUe, scheme de control a datelor şi proceselor; ahir Ktilctin iiiniostrinl ­ Anul VI, nr. 6, ne».­<!«.. 1995 ­ capacităţi organizatorice şi de execuţie: organizarea şi planificarea activităţilor, defalcarea în etape cu termene rezonabile, armonizarea potenţialului de resurse umane cu posibilităţile tehnice şi tehnologice; ­ abilităţi comunicaţionale: înţelegerea cerinţelor beneficiarilor, transmiterea eficientă a cunoştinţelor sale către colegi şi utilizatori. în ipoteza că biblioteca dispune de o echipă de 5­6 informaticieni foarte buni, se pune întrebarea: în cât timp se poate realiza un sistem integrat de biblioteca? Estimarea optimistă în privinţa timpului este de 3­4 ani. Avantajele construirii la faţa locului a aplicaţiei sunt desigur: ­ preţul de cost scăzut; ­ mularea rezolvărilor pe specificaţiile locale; ­ perturbaţii mici produse de implementare în funcţionarea tradiţională a serviciilor; ­ uşurinţa în realizarea modificărilor şi a introducerii de noi opţiuni; O altă opţiune ar fi achiziţionarea sistemului integrat "la cheie", elaborat de case de soft specializate. Aceste sisteme prezintă următoarele avantaje: ­ au trecut probele de implementare la mai multe biblioteci; ­ lucrează sau permit import­export în cel puţin unul din formatele standard pentru biblioteci (formate MARC); ' ­ pot prelua informaţii stocate pe CD­ROM sau chiar din baze de date accesate prin INTERNET. în ciuda acestor avantaje oferite de sistemele integrate "la cheie", există obstacole importante în achiziţionarea lor: ­ preţul foarte ridicat (5000 ­100.000); ­ faptul că nu se mulează tradiţional şi specific bibliotecilor din ţara noastră (vezi achiziţie centralizată la bibliotecile cu mai multe filiale şi serviciile de schimb Internaţional); ­ nu au versiune în limba română; ­ nu au documentaţie completă; ­ nu utilizează diacriticele româneşti; ­ nu elaborează fişe de catalog. Utilizarea unui astfel de sistem presupune existenţa unui personal familiarizat cu calculatoarele, greu de găsit între bibliotecarii cu experienţă. Prezenţa unor informaticieni uşurează implementarea sistemului. în plus,aceştia pot rezolva unele din problemele menţionate mai sus. Stocarea informaţiei pe noi suporţi cu densitate mult mai mare, precum şi transmiterea ei prin reţeaua mondială INTERNET, schimbă activitatea din biblioteci. Personalul de aici va fi tot mai solicitat pentru: căutări, selectări, listări, multiplicări de informaţii, dar şi construirea de baze de date reprezentative pentru biblioteci (ex. colecţii speciale). în timp, rolul informaticienilor se va schimba, oricare ar fi modul de realizare a sistemului integrat, căci bibliotecarii vor deveni utilizatori tot mai calificaţi ai acestor unelte moderne. Prin natura lor, bibliotecarii vin în contact cu informaţiile de ultimă oră şi sunt mult mai receptivi la introducerea automatizării, faţă de alte categorii profesionale. Reprezentativ pentru această receptivitate este faptul că organizaţiile profesionale ABIR şi ABBPR au în centrul preocupărilor tema automatizării şi a problematicii legate de automatizare. La întâlnirile organizate de ABIR s­au pus în discuţie formatele MARC de schimb între biblioteci, problema diacriticelor româneşti, construirea fişierelor de autorităţi, precum şi variante organizatorice pentru eliminarea buclelor din fluxul informaţional. Rolul Comisiei de informatică din cadrul ABIR vizează definirea problematicii legate de automatizarea bibliotecilor, discutarea soluţiilor posibile, alegerea unor decizii realiste şi împărţirea de sarcini concrete spre urmărire şi rezolvare. Şcolile de biblioteconomie înfiinţate în ultimii ani vin să pregătească viitorii bibliotecari cu cunoştinţe şi abilităţi de informatician. Ei vor răspunde mai bine noilor solicitări ale profesiei şi vor rezolva dilema: bibliotecar ­ informatician sau informatician ­ bibliotecar? în orice caz, simbolul acestui sfârşit de secol ­ calculatorul personal ­ schimbă profilul profesional al uneia din cele mai vechi meserii, cea de bibliotecar. Olimpia Curta Biblioteca Centrală Universitară Lucian Blaga, Cluj­Napoca