Kapitalizm Uyanıyor mu?- Ali Şeriati

viXra, 2015

Despite the last decades' growing interest in discussing Cicero's philosophical works there is still no consensus among scholars regarding the purposes these works were written for. In this article, by focusing on some fragments from works like the ‚Hortensius‛ and ‚Consolatio‛, I will try to offer new grounds for reading and interpreting Cicero not only as a philosopher of public and political affairs, as he is usually seen by modern scholars, but also as a philosopher of the theoretical life.

ANALELE ȘTIINŢIFICE ALE UNIVERSITĂŢII „ALEXANDRU IOAN CUZA” DIN IAȘI (SERIE NOUĂ). ȘTIINŢE JURIDICE, 2021

Rezumat: Termenul de "uberizare" a devenit prezent în limbajul uzual al ultimilor ani, odată cu extinderea celebrei firme americane de ride-sharing. Principiul de bază este acela că o aplicaţie informatică instalată pe telefonul mobil poate crea legătura dintre un conducător auto independent şi un client care evită serviciile de taximetrie. Criza sanitară provocată de coronavirus a accentuat uberizarea unor domenii precum piaţa muncii, medicină, IT etc. În acest context, apreciez că termenul poate fi folosit în mod adecvat şi în ceea ce priveşte dreptul. Există deja platforme care oferă servicii juridice online sau intermediază legătura dintre client şi avocat. De asemenea, unele softuri legislative pot înlocui sfaturile juridice ale unui avocat sau pot prevedea rezultatul unui proces prin folosirea unor algoritmi. În acest context, uberizarea dreptului reprezintă un pericol sau o oportunitate pentru contractul de asistenţă juridică definit de Legea nr. 51/1995 privind organizarea şi exercitarea profesiei de avocat? Cuvinte-cheie: uberizarea dreptului; contractul de asistenţă juridică; digitalizare; platforme juridice

Revista De Economie Mondiala the Journal of Global Economics, 2014

De la căderea regimului comunist, la începutul anilor 1990, ţările din Europa Centrală şi de Est (ECE) au parcurs mai multe faze ale tranziţiei, având drept scop principal liberalizarea economiilor. Experienţele parcurse, de la economia centralizată planificată la o economie de piaţă, au oferit economiştilor un prilej de cercetare atât din punct de vedere teoretic, cât şi din punct de vedere practic. Deoarece problemele tranziţiei din ţările ECE nu sunt pe deplin rezolvate, economiştii încă dezbat diferitele strategii ale tranziţiei şi impactul lor economic. Scopul acestui articol îl constituie analiza teoretică şi empirică a procesului de privatizare din industria ţărilor central şi est europene, în prezent membre ale Uniunii Europene, precum şi a principalilor indicatori economici asociaţi acestui proces, pentru a identifica deficienţele structurale existente sau apărute în economiile statelor postcomuniste.

DOAJ (DOAJ: Directory of Open Access Journals), 2019

Rezumat Rădăcinile prezentului. Teatrul Liric din Chişinău La 6 august 1918, în capitala Basarabiei a avut loc primul spectacol de operă, "Faust" de Ch. Gounod. Prin cântăreții, dirijorii din acea perioadă s-au transmis "secrete" ale teatrului muzical, valabile şi pentru artiştii de azi. Ne-am referit, în special, la interpreții autohtoni, încercând să demonstrăm existența unei verigi între artiştii de ieri şi de azi. Spre exemplu tenorul G. Borelli, interpret al rolului titular din opera "Faust", a fost şi pedagog de canto al unor cunoscuți solişti ai Teatrului de Operă şi Balet din anii '60, iar reputatul tenor de azi, M. Muntean, a fost elevul unui alt mare tenor, N. Diducencu, care şi-a făcut studiile în clasa de canto a legendarei L. Lipcovscaia. Am urmărit şi alte exemple din domeniul vocalului. Ne-am propus şi o trecere în revistă a activității regizorilor cu începere de la I. Gorschi, de la Opera Basarabeană, şi terminând cu directorii de scenă din zilele noastre. Am încercat să-i amintim şi pe dirijorii de operă, constatând că primul a fost M. Bârcă, iar pe A. Samoilă considerându-l unul dintre cei mai profesionişti conducători de orchestră pe care i-a avut vreodată Teatrul Liric din Chişinău. Am remarcat, totodată, şi aportul pe care l-au adus la dezvoltarea teatrului din Chişinău şi artiştii invitați special pentru anumite spectacole.

2007

Dificultatile generate de marea concentrare a populatiei umane, pun sub semnul intrebarii viabilitatea pe termen lung a acesteia, mai ales daca sunt puse in legatura cu marile resurse necesare intretinerii functionarii marilor aglomerari urbane. Obiectivele dezvoltarii durabile ale asezarilor umane sunt legate de controlul evolutiei spatiului urban, in vederea obtinerii unui sistem mai echilibrat, in special urmarirea dinamicii cresterii oraselor,

2019

This paragraph examines the impact of Creangă' narrative modelon Paul Goma's prose. The relationship between the character and the author, the narrative figures, the stylistic dominants of the story "Amintiri din copilărie" by Ion Creangă and the novel "Din calidor"by Paul Goma are analysed. It examines the dialogical poetics of the novel, the dialectical relations of the bivoc word, the hybrid construction, plurilingvism, the instinctive genius sense of the language, the intrinsec elements of the narrative model in the line of the Creangă-Sadoveanu tradition.

2013

International Institute for the Advanced Studies of Psychotherapy and Applied Mental Health din Universitatea "Babeş-Bolyai" a fost recunoscut ca infrastructură de cercetare de anvergură europeană, fiind inclus în reţeaua MERIL

Revista de istorie şi teorie literară, 2023

Mircea Eliade’s Interwar American Project: In his first year spent in India, 1929, Mircea Eliade nurtured two projects related to America, which remained unaccomplished. On the one hand, he was planning a long return trip to his homeland, which would pass through the United States. On the other hand, he considered obtaining a teaching position in an American university, the first target being Harvard. This early American project – hitherto unexplored – becomes symbolic in the perspective of Eliade’s subsequent evolution and choices. Decades later, as a professor at the University of Chicago, he turned down an invitation to occupy a chair at Harvard, which offered him far better conditions and opportunities than those in Chicago. We present here the first results of an ongoing research that tries to clarify all the details related to the young Eliade’s American project.

Analele Stiintifice Ale Universitatii Alexandru Ioan Cuza Din Iasi Stiinte Economice, 2005