Interactionarea masuratorilor topografice cu mediul

Facultatea Tehnica Cluj Napoca Centrul Universitar Nord Baia Mare 2013 CUM INTERACTIONEAZA LUCRARILE TOPOGRAFICE CU MEDIUL Student: Mădăras Cristina Masuratori Terestre si Cadastru An II Mădăras Cristina Facultatea de Resurse Minerale si Mediu Masuratori Terestre si Cadastru Facultatea Tehnica Cluj Napoca Centrul Universitar Nord Baia Mare 2013 M ediul inconjurator reprezinta mediul natural care a fost transformat de oameni. El cuprinde relieful,apa,aerul,vegetatia si solul. Acestea sunt elementele mediului natural asupra carora a intervenit omul prin activitatile sale. Fiecare element reprezinta un rol deosebit in crearea mediului natural. In acelasi timp,toate sunt in legatura unele cu altele.Astfel,relieful influenteaza clima.La randul ei,clima impreuna cu relieful,determina raspandirea vegetatiei,iar aceasta din urma,a faunei pentru a pastra acea unitate numita mediu natural. Pentru a trai mai bine,oamenii au creat asezari,au cultivat terenuri,au construit drumuri si uzine,adica au transformat treptat mediul natural. Mediul natural poate fi folosit in sprijinul omului,dar cu conditia sa nu fie distrus. Din pacate exista numeroase exemple de distrugere a plantelor si animalelor,de poluare a aerului,a apei si a solului. De cele mai multe ori,vorbind despre impactul omului asupra mediului inconjurator se fac referiri la poluare. In realitate,actiunea omului depaseste mult sfera poluarii si de accea este mai corect sa vorbim de cai diferite de deterirorare a mediului. Exista o serie de surse majore de deteriorare ca urmare al activitatii omului. Aceste cat de deteriorare nu actioneaza separat in timp si spatiu, ci de cele mai multe ori agresiunea se exercita simultan asupra diferitelor componente ale mediului. Prin activitatea lui,omul extrage din natura materii prime,dar si arunca in mediu o serie larga de produse,majoritatea toxice. Aceste produse polueaza solul,il schimba si il distruge. Industria a cautat sa inlocuiasca munca manuala cu cea mecanizata. Sustinuta de forta aburului,de cea a energiei electrice si de cea nucleara,a dus la intensificarea raportului dintre om si mediu. Industria este principala sursa de poluare a mediului prin: Mădăras Cristina Facultatea de Resurse Minerale si Mediu Masuratori Terestre si Cadastru Facultatea Tehnica Cluj Napoca Centrul Universitar Nord Baia Mare 2013 -amploarea procesului tehnologic -cantitatea mare de impuritati degajate in aer si apa -o serie de fabrici deverseaza ape cu continut mare de reziduuri (apele din mina) Daca aceste reziduri nu sunt evacuate prin epurare apele raurilor pun in pericol viata pestilor (fauna piscicola). Privite in general lucrarile topografice urmaresc doua obiective de baza : ridicarea in plan finalizata printr-o reprezentare digitala a unei suprafete terestre restranse si trasarea constructiilor respectiv transpunerea proiectelor acestora pe teren. Lucrarile topografice audus la o dezvoltare si o organizare mai buna a diferitelor domenii de activitate. Si tocmai dezvoltarea duce la o degradare a mediului mai accentuata. Activitatea sustinuta de topografinu afecteaza mediul intr-un mod atat de evident, tarusii batuti in pamant, cuiele batute indiferite borduri de beton, sau bornele de beton plantate pe diferite suprafete de teren nu au unimpact hotarator asupra mediului. In schimb rezultatele obtinute in urma activitatiitopografice conduc la dezvoltarea de activitati care prin natura lor degradeaza mediul. Masurarea si reprezentarea pe plan a formei si reliefului Pamantului a constituit o preocupare pentru om din cele mai vechi timpuri. Pe masura ce cunostintele omului s-au amplificat, iar societatea a trecut pe trepte superioare de dezvoltare, masuratorile terestre au inceput sa capete o importanta sporita pentru tot mai numeroase domenii ale activitatii umane. Fiecare element reprezinta un rol deosebit in crearea mediului natural. . O ramura a stiintelor masuratorilor terestre o constituie topografia. Fara de stiinta masuratorilor terestre, care cuprinde o totalitate de actiuni cu metode proprii disciplinelor componente (astronomie geodezica, cartografie, fotogrammetrie, geodezie, gravimetrie, topografie etc.), executate in vederea determinarii si reprezentarii pe plan a formei si dimensiunilor Pamantului. In acelasi timp insa, topografia mai are o directie importanta de activitate: transpunerea pe teren a lucrarilor ingineresti proiectate. Materializarea pe teren a lucrarilor proiectate (proiectarea de drumuri, delimitarea de tarlale si parcele, trasarea constructiilor si a lucrarilor de imbunatatiri funciare etc.) se realizeaza cu instrumente si metode topografice Mădăras Cristina Facultatea de Resurse Minerale si Mediu Masuratori Terestre si Cadastru Facultatea Tehnica Cluj Napoca Centrul Universitar Nord Baia Mare 2013 Lucrările topografice şi geodezice precedă, însoţesc şi termină orice proces de construcţie, contribuind la buna desfăşurare a procesului de construcţie atât prin scurtarea termenului de proiectare şi execuţie, cât şi printr-o mai bună organizare a locului de muncă. Importanţa contribuţiei lucrărilor topografice creşte pe măsura mecanizării procesului de construcţie precum şi a utilizării tehnicilor şi tehnologiilor moderne. Conţinutul şi importanţa lucrărilor topografice şi geodezice în procesul studiilor, proiectării şi execuţiei sunt influenţate de un complex de factori, ca: întinderea şi accidentaţia terenului destinat construcţiei; dimensiunile elementelor componente ale construcţiei, precizia lucrărilor topografice în vederea proiectării şi execuţiei edificiului, natura şi volumul lucrărilor de teresamente, natura materialelor folosite, metodele de execuţie, termenele de dare în folosinţă, etc. Proiectarea oricărei construcţii nu se poate efectua fără planuri topografice actualizate şi profile topografice, întocmite la scări cât mai mari iar aplicarea pe teren a proiectului construcţiei cât şi lucrările de execuţie a construcţiilor fac apel la metode şi instrumente topografice. Totodată, procesul exploatării construcţiei, începând cu recepţia lucrărilor de construcţie şi terminând cu observaţiile asupra comportării construcţiei executate, necesită măsurători topografice şi geodezice. Topografia inginerească a cunoscut în ultimele decenii o dezvoltare remarcabilă sub aspect tehnico-ştiintific. Aceasta a permis lărgirea ariei de utilizare a topografiei inginereşti şi în alte domenii de activitate decât cel de întocmire a planurilor şi hărţilor topografice necesare proiectării obiectivelor de construcţii. În stadiul actual de industrializare a procesului de construcţii, lucrările de topografie inginerească tind să se integreze în activitatea de construcţii-montaj de pe şantiere, iar prin aceasta, a crescut simţitor gradul de participare a topografiei inginereşti la proiectarea şi realizarea investiţiilor. De asemenea, metodele topografiei şi fotogrametriei inginereşti s-au extins şi în alte domenii: în defectoscopie, la verificarea diferitelor mecanisme şi dispozitive a diverselor utilaje, la montajul utilajelor tehnologice, la controlul execuţiei construcţiilor unicate şi al legăturilor subansamblurilor acestora, la studiul maşinilor şi mecanismelor sub sarcină, la cercetarea fundului mărilor etc., în prospecţiunile geotehnice şi geofizice şi într-un şir larg de Mădăras Cristina Facultatea de Resurse Minerale si Mediu Masuratori Terestre si Cadastru Facultatea Tehnica Cluj Napoca Centrul Universitar Nord Baia Mare 2013 domenii ale ştiinţei şitehnicii. Merită aici a fi subliniată activitatea de cercetare ştiinţifică în domeniul topografiei inginereşti unde o serie de specialişti din producţie şi învăţământ au orientat aceastăactivitate spre rezolvarea sarcinilor imediate şi de perspectivă din tara noastră. Topografia inginerească, ca disciplină de specialitate cu obiect propriu, este una din cele mai tinere ramuri ale măsurătorilor terestre. Ea a preluat o serie de metode, procedee şi instrumente utilizate în topografie, geodezie, fotogrametrie şi în cartografie, le-a adaptat specificului specialităţii şi a creat noi procedee şi dispozitive proprii, devenind astfel o disciplină de sinteză care participă la procesul de proiectare şi realizare a investiţiilor de orice fel. Se ştie că măsurătorile terestre au apărut din cele mai vechi timpuri ca o ştiinţă aplicată, inginerească. Cu ajutorul ei s-au construit în antichitate edificii care emoţionează şi astăzi prin măreţia şi exactitatea execuţiei. Aceste construcţii sunt o mărturie a nivelului ridicat al lucrărilor de trasare din acele vremuri. Volumul mare al construcţiilor de drumuri, tunele şi canale de aducţiune din sec. XVIII — XIX a necesitat elaborarea unor metode speciale de studiu-proiectare şi de trasare a acestor construcţii Odată cu începerea construirii de complexe energetice, industriale şi de transport a apărut necesitatea rezolvării unor probleme dificile legate de proiectarea bazei de trasare şi de elaborarea unor metode de aplicare pe teren a proiectelor, care nu mai puteau fi efectuate de către inginerii cu profil de constructor de aceea a fost necesară participarea la aceste lucrări a specialiştilor geodezi. Primele măsurători topografice cu caracter de topografie inginerească din ţara noastră au fost legate de inventarierea moşiilor boierimii, în secolul al XlX-lea, determinarea hotarelor şi a suprafeţelor de teren a necesitat pregătirea unui personal tehnic numit „inginer hotarnic'' în şcolile superioare de la Iaşi, de către Gh. Asachi (începând cu anul 1813) şi la Bucureşti de către Gh. Lazăr (începând cu anul 1818). După anul 1918, topografia cu destinaţie specială s-a axat mai ales pe problemele de „parcelare" şi pe trasări de curbe la drumuri şi căi ferate. După anul 1930 au început să se afirme lucrările topografice necesare la elaborarea şi aplicarea proiectelor de sistematizare a oraşelor. Mădăras Cristina Facultatea de Resurse Minerale si Mediu Masuratori Terestre si Cadastru Facultatea Tehnica Cluj Napoca Centrul Universitar Nord Baia Mare 2013 În ultimii douăzeci de ani, topografia inginerească a contribuit cu lucrări de specialitate: la întocmirea documentaţiilor topografice pentru elaborarea proiectelor de sistematizare a centrelor populate şi pentru proiectarea investiţiilor planuri topografice la scară mare cu curbe de nivel, profile etc, la aplicarea pe teren a proiectelor de construcţii: în timpul montajului prefabricatelor din beton şi al utilajului tehnologic; la determinarea deformaţiilor şi deplasărilor construcţiilor, terasamentelor şi terenurilor alunecătoare, atât în faza de execuţie cât şi în timpul exploatării investiţiei. Topografia inginerească este o ramură a măsurătorilor terestre care studiază şi rezolvă o serie largă de probleme legate de studiile inginereşti, de proiectarea, execuţia şi exploatarea construcţiilor de orice fel, inclusiv a investiţiilor din transporturi, agricultură şi din industria constructoare de maşini, la sistematizarea teritoriului, oraşelor şi satelor, la amenajarea bazinelor hidrografice etc. Termenul de „inginerească" în denumirea disciplinei subliniază faptul că această ramură a măsurătorilor terestre este legată de studiul, proiectarea, execuţia şi exploatarea lucrărilor şi construcţiilor inginereşti. Odată cu industrializarea construcţiilor, topografia inginerească, părăsind limitele domeniului tehnico-ştiintific ca auxiliar al execuţiei construcţiilor, a devenit parte integrantă a procesului tehnologic de construcţii-montaj. Topografia inginerească foloseşte instrumentele, metodele de măsurare şi de calcul din topografia şi geodezia utilizate la dezvoltarea bazei geodezice şi cartografice de stat. Totuşi la rezolvarea problemelor speciale de construcţiimontaj, la verificarea construcţiilor înalte şi de forme speciale, la observaţiile asupra deformaţiilor şi deplasărilor construcţiilor etc. se folosesc metode speciale de înaltă precizie, ca de exemplu: metoda aliniamentului (determinat optic, cu firul, combinat, prin fascicul laser etc.), proiectarea şi alcătuirea microreţelelor de sprijin spaţial pentru execuţia construcţiilor foarte înalte, micronivelmentul etc., metode care au solicitat realizarea unor dispozitive şi aparate originale. În topografia inginerească s-au introdus larg metodele fotogrammetrice care permit automatizarea proceselor de măsurare şi de calcul. De asemenea, se foloseşte tehnica electro-optică şi tehnica automatelor electronice la instrumentele de Mădăras Cristina Facultatea de Resurse Minerale si Mediu Masuratori Terestre si Cadastru Facultatea Tehnica Cluj Napoca Centrul Universitar Nord Baia Mare 2013 măsurare a unghiurilor, la nivelment, la măsurarea distanţelor sau la prelucrarea rezultatelor măsurătorilor. Studiile tehnico-topografice servesc ca bază pentru proiectarea construcţiilor şi efectuarea altor genuri de studii şi cercetări (de exemplu, studiile hidrologice, prospecţiunile geotehnice şi geofizice), având următorul conţinut: - dezvoltarea reţelei de sprijin şi ridicarea topografo-inginereacă a suprafeţei destinate construcţiei; ridicarea topografica se efectuează pentru suprafeţele medii şi mari, prin metode fotogrammetrice; ca rezultat se obţin planuri de situaţie al şantierului de construcţie şi profile pe diferite direcţii; - trasarea pe teren a căilor de comunicaţii de acces (drumuri, căi ferate, linii de transport de energie, magistrale de alimentare şi evacuare a apei etc.), toate având o formă liniară; - legarea topografică a punctelor şi profilelor geologice şi geofizice şi a aliniamentelor hidrologice etc. Proiectarea topografo-inginerească este inclusă în faza de elaborare a proiectului construcţiei şi cuprinde: - întocmirea documentaţiei topografice la scări mari şi foarte mari pentru proiectarea construcţiei în detaliu; - pregătirea topografică a proiectului pentru aplicarea pe teren şi proiectarea în detaliu a lucrărilor de trasare; - rezolvarea problemelor de sistematizare orizontală şi verticală, calculul suprafeţelor şi volumelor de terasamente precum şi a volumelor de inundaţie ale lacurilor de acumulare etc. Trasarea topografică cuprinde lucrările topografice la aplicarea pe teren a proiectului. Aceste lucrări necesită, de regulă, baze topografice şi metode de trasare de o precizie mai mare decât la ridicarea topografică. Asigurarea topografo-inginerească a procesului tehnologic de construcţiimontaj reprezintă o categorie de lucrări topografice ce au apărut recent, din necesitatea pentru constructor şi tehnolog ca montarea prefabricatelor de beton, executarea industrializată a structurilor de beton armat monolit, cît şi montajul tehnologic al agregatelor şi maşinilor din întreprinderile Mădăras Cristina Facultatea de Resurse Minerale si Mediu Masuratori Terestre si Cadastru Facultatea Tehnica Cluj Napoca Centrul Universitar Nord Baia Mare 2013 industriale să se efectueze cu o precizie ridicată şi într-un timp scurt. Poziţionarea conform proiectului şi verificarea modului în care s-a executat montajul în plan şi în înălţime a elementelor de construcţie şi a pieselor agregatelor reprezintă categoria de lucrări topografice inginereşti de precizia cea mai mare. Cerintele de dezvoltare a societatii, a civilizatiei în general, sunt în mod firesc încontinu crestere. Procesul muncii se amplifica si se diversifica continuu. Asemenea proces capata în zilele noastre, dar mai ales în perspectiva, dimensiuni greu de apreciat. Indicii economici, demografici, sociali, ai omenirii se schimba la intervale din ce în ce mai mici. Cresterea numerica a populatiei duce la dublarea acesteia în mai putin de 100 de ani, iar ritmurile urbanizarii sunt deosebit de accentuate.În mod firesc, stiinta si tehnica, preocuparile interne ale fiecarei tari duc la valorificarea intensiva a tuturor resurselor naturale. Cerintele actuale impun o valorificare superioara care nu poate fi posibila decât printr-o interventie masiva, multilaterala a tehnicii, mai mult sau mai putin perfectionate.Ritmul dezvoltarii, accentuarea crescânda a interventiei omului în natura conduc uneori la crearea unor situatii actuale sau de perspectiva, cum sunt: - epuizarea anumitor resurse ale solului sau subsolului; - degradarea unora dintre componentele mediului înconjurator, a sistemului ecologic îngeneral; - modificari lente sau bruste în peisajul geografic, pe plan local, regional sau chiar planetar.Interventia bruta, fara discernamânt, determina transformari, în compozitia globala aatmosferei sj, ca urmare, într-o multitudine de procese, care influenteaza echilibrul biosferei.Ca atare, în viziunea atitudinii generale - de prognoza si perspectiva - fiecare stiinta îsi impune în mod obiectiv noi orientari în practica si în cercetarea fundamentala. Mădăras Cristina Facultatea de Resurse Minerale si Mediu Masuratori Terestre si Cadastru