Papers by Dan Claudiu Danisor
Revista de drept constituţional, 2023
The cultural contextualization of the ideal-type of the modern liberal constitution was and is ma... more The cultural contextualization of the ideal-type of the modern liberal constitution was and is made against imperial metaphysics, by overcoming the rule of law constituted by absolute monarchies and moving to a qualitatively superior cultural phase, that of the rule of law and in opposition to the totalitarianisms of the last century, which aimed to create a perfect society by establishing an anti-perfectionist constitution. Opposition to the imperial constitution makes the fundamental features of modern constitutions their revolutionary character, that is, in legal terms, reviewable, the fact that only self-centred societies can establish such a constitution, and the fact that constitutional law transforms from a form of stabilization of the existing order in a form of foundation of the future. Opposition to the absolute monarchy or the lack of the stage of absolute monarchy in the evolution of that society led to the split of Western legal cultures and the creation of two distinct models of the rule of law. Finally, opposition to totalitarianism has led modern constitutions to emphasize their liberalism, postulating the individual as the goal of any social system, the priority of freedom over power and the general interest, and the priority of the right over the good.
Revista de drept constituţional, 2018
By starting from several principle considerations regarding the relations between the constituent... more By starting from several principle considerations regarding the relations between the constituent power, the original and the derived constituent authority, I shall make a critical analysis of the limits of the power to revise the Constitution, such as they regulated in 1991 Constitution of Romania. The material limits of the revision raise certain problems in terms of necessity, clarity and, in the case of Republican form of government, of the validity of introduction into the legal system. The teleological limits which prohibit revisions that result in the suppression of fundamental rights and freedoms or their guarantees raise several definition problems, especially when the effect targeted by the constitutional interdiction is indirectly obtained. Finally, the limitation in exceptional situations betrays the lacunae of the Constitution of Romania in their definition, and in the case of the prohibition of revision in times of war, the contradictory historical experiences.
Revista de drept constituţional, 2016
In a liberal democracy, the sphere of law cannot be unlimited. The first category of its limits r... more In a liberal democracy, the sphere of law cannot be unlimited. The first category of its limits results from the necessity to temper the mutability of the legal system. Firstly, the law must not be perishable. The passage of time should not, in itself, affect the legal system. Thus, the law must limit the desire for change only for the sake of change and the desire to turn regulations into a performance. The limitation of such tendencies is not legally effective under any circumstances, meaning that the choice of regulatory methods must take into account formal principles and the context of their application as well. Secondly, law cannot be receptive to all changes. It must shift only under certain circumstances, commensurate with the magnitude of social changes. Any social conflict, change of ideological orientation, or political, economic or structural modification should not determine modifications with respect to the legal order. Thirdly, the mutability of the legal system may be determined by systemic dysfunctions. However, any structural conflict within the legal order should not bring about systemic changes. Basically, only certain dysfunctions can be classified as systemic, and the reaction towards them should be limited to drawing up structural modifications.
Juridical Tribune, Dec 28, 2021
Modern society is based on the predominance of organic solidarity over mechanical solidarity and,... more Modern society is based on the predominance of organic solidarity over mechanical solidarity and, consequently, on the predominance of the law, which ensures cooperation between autonomous subjects from repressive law, which sanctions, through penalty, any deviation from the standards of the common conscience. Modern society is "civilized", i.e. it is firstly and foremost based on "civil" law, the repressive law only being exceptional, which translates into three principles: that of the subsidiarity of criminal law, that of the necessity and legality of offences and penalties, and that of the additional protection of individual freedom when the subject is criminally charged. The consequence thereof is that, in modern liberal democracies, all repressive law is criminal, that any charge which may lead to the application of a repressive sanction is a criminal charge and that the law-maker cannot assign to the administration the competence regarding the application of repressive sanctions. Under these circumstances, the transformation of some repressive norms into norms of administrative law is a violation of the fundamental principles that structure the legal order of modern liberal states. Nonetheless, this type of practice is becoming more common. In order to ensure individual freedom, this tendency must be corrected. As politicians are not willing to do so, naturally this is a task for the judicial courts, that can rely for this endeavour on the European Court of Human Rights' constructive jurisprudence.
DOAJ (DOAJ: Directory of Open Access Journals), Mar 1, 2020
The order of liberal political systems is the result of the dialectic between objective and subje... more The order of liberal political systems is the result of the dialectic between objective and subjective. It is based on the understanding of freedom as a formal, constitutive condition of society. Totalitarianism denies this dialectic, while altering at the same time the objective and the subjective meanings of order. This is why they cannot be valid legal orders, either in the objective sense, or in the subjective sense. The purpose of our study is to analyze the arguments that support the idea that the "concrete" orders of totalitarian regimes cannot be considered objective legal orders. The arguments are structured in four directions of analysis: 1. basing totalitarian order on legitimacy eliminates the need for legality; 2. totalitarian order is not a system of norms, but one of forces; 3. in totalitarian orders the distinction between norm and measure is no longer made; 4. the rules generated by totalitarian order are no longer the result of any institutionalization. The conclusion that emerges from these arguments is that in totalitarian systems objective law does not exist validly. If the Nazi and the communist languages still retain the term "law", totalitarian thinking destroys the very concept of law.
Pandectele Române, 2011
Interpretarea normelor juridice este un sistem. Iar caracterul sistemic al acesteia nu provine di... more Interpretarea normelor juridice este un sistem. Iar caracterul sistemic al acesteia nu provine din obiectul interpretării – sistemul juridic –, ci este intrinsec interpretării însăşi. Ceea ce înseamnă că metodele de interpretare trebuie să fie astfel coordonate încât să răspundă cerinţelor şi finalităţilor unui sistem. Nu voi încerca aici să descriu în principiu aceste raporturi sistemice între metodele de interpretare, căci acest tip de abordare ar excede metodologic finalitatea textului, ci mă voi rezuma la a da câteva exemple de consecinţe practice ale lipsei lor, luând ca exemplu jurisprudența C.C.R.
Dreptul , 2018
The neutral power, i.e. a power that is situated outside the three powers derived from the organi... more The neutral power, i.e. a power that is situated outside the three powers derived from the organisation of the state on the basis of the principle of separation of powers, was conceived and institutionalised in various ways. One of them transforms the Head of State into a power that distances itself from political games and the separation of powers. The Head of State plays the role of balancing power and that of mediator between legislative, executive and jurisdictional powers and between state and society. The following paper examines the role of the Head of State as neutral power in the constitutional history of Romania and in the 1991 Constitution.
Noua Revistă de Drepturile Omului, 2008
Articolul comentează art. 53 din Constituția României.
Curierul Judiciar, 2018
Modificările legilor justiției propuse în acest moment nu răspund niciuneia dintre necesitățile s... more Modificările legilor justiției propuse în acest moment nu răspund niciuneia dintre necesitățile structurale fundamentale cauzate de o problemă sistemică macrostructurală, pentru că cele mai multe modificări de această natură necesită revizuirea Constituției. De aceea, ele par a fi mai degrabă jocuri de putere, decât încercări reale de soluționare a problemelor structurale ridicate de statutul mixt al procurorilor în sistemul instituțional românesc. Problema nu pare a fi restructurarea sistemului, ci controlul asupra lui. Or, pornind de la această premiză, restructurarea nu poate avea decât un efect destructurant.
Revista română de jurisprudență, 2009
Jurisprudenţa Curţii Constituţionale reia constant câteva considerente care au efecte decisive as... more Jurisprudenţa Curţii Constituţionale reia constant câteva considerente care au efecte decisive asupra obiectului controlului de constituţionalitate: Curtea nu poate controla constituţionalitatea actelor normative infralegislative ), ea nu a analizat niciodată jurisprudenţa general obligatorie, căci aceasta nu este, în optica tradiţională, considerată izvor de drept, nu poate controla nici modul în care este interpretată norma a cărei constituţionalitate este contestată, chiar dacă această interpretare este constantă în jurisprudenţă ), nu poate controla o normă care nu mai este în vigoare la data controlului ) şi nici omisiunile legiuitorului ). Ceea ce îmi propuneam în acest scurt studiu este să nuanţez aceste afirmaţii, având în vedere problemele de constituţionalitate ridicate de acest tip de înţelegere a sferei actelor care pot face obiectul controlului de constituţionalitate. Între timp Curtea și-a modificat optica în ce privește normele ieșite din vigoare și a început să controleze indirect RIL-urile.
Pandectele Române, 2011
În 2011, Președintele României a inițiat revizuirea Constituției. Deși în proiectul de lege de re... more În 2011, Președintele României a inițiat revizuirea Constituției. Deși în proiectul de lege de revizuire nu se propunea revizuirea organizării administrative a României, câteva zile mai târziu Președintele lansa în spațiul public ideea regionalizării României. Articolul analizează această strategie publică a șefului statului.
Pandectele Române, 2018
The 1989 events in Romania were considered by many to have been a coup d'état. The reasons for th... more The 1989 events in Romania were considered by many to have been a coup d'état. The reasons for this value degradation can be synthesised into three groups of conceptions which I will briefly analyse. I believe it was a revolution, due to the fact that it led to a change of the Constitution, not to a mere change in the Constitution. The validity of the work of the provisional authorities, of the original constituent authorities and of those authorities which resulted from the election process of 1990, as well as the conformity of the acts which resulted from their will with the ideals of the Revolution and, therefore, with the legal principles which resulted directly from the will of the constituent power, are debatable from certain points of view. The aim of the present study is to bring light into these matters.
Revista de Drept Public, 2010
Domnii profesori Tudor Drăganu și Antonie Iorgovan discutau în 2003/2004, în paginile acestei Rev... more Domnii profesori Tudor Drăganu și Antonie Iorgovan discutau în 2003/2004, în paginile acestei Reviste problema bicamerismului în contextul Legii de revizuire a Constituției. Disputa lor devine astăzi chiar mai actuală decât în 2003 pentru că, la solicitarea Președintelui României, corpul electoral s-a pronunțat pentru unicamerism și pentru reducerea numărului de parlamentari. Studiul de față are ca obiectiv imediat să transpună argumentele celor doi profesori în noul context politic și juridic și să tragă unele concluzii despre motivele deciziei populare și despre avantajele ori dezavantajele diverselor sisteme de organizare a Parlamentului. Scopul mediat al cercetării este de a vedea dacă necesitățile politice ale momentului ar trebui să prevaleze asupra exigențelor filosofice, cum admitea profesorul Iorgovan, „oricât de supărător ar părea din punctul de vedere al criteriilor carteziene” sau dacă nu cumva filosofia sistemului juridic trebuie să se impună în față oricăror considerații conjuncturale, cum credea profesorul Drăganu, chiar dacă era conștient că uneori „nici măcar evidența nu poate convinge atunci când interese de moment sunt în joc”.
Pandectele Române, 2011
Curtea Constituţională a decis că sunt îndeplinite condiţiile pentru exercitarea dreptului de ini... more Curtea Constituţională a decis că sunt îndeplinite condiţiile pentru exercitarea dreptului de iniţiativă în materia revizuirii Constituţiei. Comentariul care urmează demonstrează că instanţa a stabilit greşit premisele raţionamentului, că derivă ilogic concluziile şi că, dacă se ţine cont de premisele corecte şi de regulile raţionamentului logic, procedura de iniţiere a revizuirii Constituţiei este nevalidă, aşa că Parlamentul nu ar trebui să dezbată proiectul, în pofida deciziei C.C., pentru că el este singurul care decide dacă a fost valid sesizat pentru a-l discuta.
Pandectele Române, 2011
Reacţia la o problemă structurală nu poate fi decât structurală. În domeniul economic acest lucru... more Reacţia la o problemă structurală nu poate fi decât structurală. În domeniul economic acest lucru este foarte bine înţeles. Dacă economia intră în criză, atunci nu ne gândim să schimbăm economiştii, ci să restabilim echilibrele macroeconomice. În domeniul juridic acest adevăr simplu nu pare să fie înţeles. Dacă sistemul juridic intră în criză, reacţia nu pare a fi restabilirea echilibrelor macrojuridice, ci schimbarea unor legi de amănunt şi înlocuirea oamenilor care asigură funcţionarea sistemului. Reacţia pare mai degrabă destructurarea decât restructurarea. Sub aparenţa creării unor noi structuri juridice se ascunde o reacţie haotică de cârpire a vechiului cadru, căruia i se mai adaugă trei scânduri şi câteva cuie.
Pandectele Române, 2017
The problem of law’s lacunae depends on the philosophy that dominates a legal culture. In the Rom... more The problem of law’s lacunae depends on the philosophy that dominates a legal culture. In the Romano-Germanic systems (dominated by the idea of a rational type of law which expresses general interest and is created by the state), the resolution of the problem of law’s lacunae aims at ensuring law’s completeness and, thereby, the structural coherence of society. In Anglo-Saxon legal systems, the law is the product of the exercise of individual rights. It is the result of the self-adjustment of society, not the creation of the state. Law develops rather as a system for the defence of rights, than as a normative transposition of state reason. The lacunae of the state legal system are, according to this perspective, ‘spaces of freedom’; filling them in is not required unless their persistence is not able to adequately protect rights. The evolution of legal mentalities across continental Europe involves bringing the two systems closer together. As far as law’s lacunae are concerned, this closeness implies that, in Romano-Germanic legal systems, the problem of law’s lacunae should no longer be defined as a lack of regulation that generates systemic dysfunctions. Instead, it should be defined as an inaction that restricts the exercise or protection of rights or freedoms, to which apply the requirements of necessity and proportionality imposed on the state when it regulates such a restriction.
Pandectele Române, 2011
Acest articol privește modul în care ar trebui ales între invocarea neconstituționalității și inv... more Acest articol privește modul în care ar trebui ales între invocarea neconstituționalității și invocarea aplicării prioritare a unui tratat privind drepturile omului și despre modul în care ar trebui motivată neconstituționalitatea.
Revista de Științe Juridice, 2015
Statul poate restrânge exercițiul unor libertăți doar în condițiile art. 53 din Constituție. Doar... more Statul poate restrânge exercițiul unor libertăți doar în condițiile art. 53 din Constituție. Doar anumite motive pot justifica această restrângere. Limitele posibilității de a invoca motivele ce țin de apărarea interesului general pot fi subsumate ideii de necesitate a restrângerii într-o societate liberală, pe care eu am analizat-o într-un articol anterior. În acest studiu, voi încerca să configurez mai amănunțit una dintre limite, care presupune garantarea disponibilității interesului general atunci când statul dispune restrângerea. Interesul este ”general” prin opoziție față de interesele ”particulare” pentru că este disponibil tuturor, nu pentru că este superior intereselor tuturor. „Spunem că ceva este disponibil atunci când de acel ceva se poate dispune de către oricine şi oricând, atunci când acel ceva nu e ceva anume, este ne-ceva în el însuşi”. În cadrul procedurii de restrângere a exercițiului unor drepturi ori libertăți acest mod de înțelegere a interesului general implică faptul că securitatea națională, ordinea ori morala publică pot fi invocate doar dacă ele nu sunt considerate valori în sine, și, în consecință, doar dacă prin restrângerea operată în numele lor se asigură mai bine disponibilitatea interesului general. Consecinţa procedurală este primatul procedurii de alegere a modului de apărare a interesului general asupra substanţei uneia sau alteia dintre aceste modalităţi de satisfacere a binelui public.
Dreptul, 2017
Interpretările defectuoase ale sistemului normativ ca sistem ierarhizat sunt datorate analizării ... more Interpretările defectuoase ale sistemului normativ ca sistem ierarhizat sunt datorate analizării problemelor de validitate și de retragere a juridicității pe baza acelorași metode de interpretare ca atunci când este judecată problema conformității. Dacă operăm clar această distincție, folosindu-ne și de jurisprudența antebelică, atunci instanțele ordinare au competențe în materia contenciosului de validitate a normelor și chiar unele competențe în materia contenciosului de conformitate, în pofida pretenției Curții Constituționale de a monopoliza contenciosul constituțional al normelor. De asemenea, ele au competențe în materia contenciosului de conformitate a normelor infraconstituționale cu Constituția, care este pus sub semnul întrebării doar datorită înțelegerii ierarhiei normative după modelul francez, care nu este aplicabil în baza Constituției României. În fine, voi demonstra că instanțele ordinare au competența de a verifica punerea de acord a normelor declarate neconstituționale cu decizia C.C.R.
Noua Revista de Drepturile Omului, 2009
Cauzele principale ale disfuncțiilor sistemului constituțional românesc sunt situate la nivelul i... more Cauzele principale ale disfuncțiilor sistemului constituțional românesc sunt situate la nivelul impulsului politic primit de sistem, nu la nivelul normelor constituționale. Prima astfel de cauză este imposibilitatea de a structura pluralist sistemul de partide. A doua este neînțelegerea mecanismelor fundamentale ale democrației, atât de către partide, cât și de către electorat.
Uploads
Papers by Dan Claudiu Danisor