Papers by Razvan Papasima
MARTOR (The Museum of the Romanian Peasant Anthropology Review), 2024
Although pastoralism has a special place in Romanian history and national mythology, shepherds “o... more Although pastoralism has a special place in Romanian history and national mythology, shepherds “occupy a complicated position” (O’Brien and Crețan 2019) in contemporary technoscientific capitalism (Birch and Muniesa 2020). As their age-old shepherding routes shrink (Săgeată et al. 2022), new devices need to be adopted and associated with traditional shepherding methods to meet the new market challenges and industrialised model of sheep farming. Opting for an approach that combines science and technology studies (STS) and anthropology, our paper examines how a New Pastoral Regime (NPR) was assembled with the help of a small piece of technology: the ear tag. EU norms, market imperatives, scientific innovation, financial subsidies, political interests, and technical devices become entangled in a political and scientific network of governing nature and the future that produces different kinds of sheep as techno-natural entities. By opening the black box of ear tagging technology our paper reveals what was left out, what was included, and with what consequences.
Football in the Balkans I: Internal Views, External Perceptions (South-East European History), 2023
After changing between more than five investors in less than 20 years, a well-known football club... more After changing between more than five investors in less than 20 years, a well-known football club in Romania went bankrupt and was disaffiliated by the Romanian Football Federation (FRF) in 2011. Three years later, two new teams emerged, both claiming the identity of the disaffiliated club. The controversy opened a black box and paved the way for a struggle for commoning. Investigating this event I advance a material-relational approach to describe how a collective performance enables the co-production of football as a common good.
Softelligence, 2022
Sociologist Rosa Hartmut states that we live in accelerated modernity that is composed of three t... more Sociologist Rosa Hartmut states that we live in accelerated modernity that is composed of three types of acceleration: one technical, one of social change, and the acceleration of the pace of life. All three types of acceleration are interconnected, meaning that each acceleration can cause the other to accelerate, as in a circle with cascading effects. Lost in an iterative process that fixes the human beings in the centre of its frame and leaves the rest of the planet outside, HCD is a perfect device for producing the modern subject, one that ”is all but forced to hold the world at a distance”, as social philosopher Chares Taylor once said. Maybe it’s time for a small paradigm shift, from HCD to – we could call it – Terrestrial Centred Design (TCD). Others have named it ”a more than human centred design”, a model that takes into consideration the entanglement of humanity in multiple ways with the world around.
FES, 2020
Digital transformation, automation and other technological innovations
have not only resulted in ... more Digital transformation, automation and other technological innovations
have not only resulted in process optimisation in the banking sector, but
job losses, job insecurity and new challenges for trade unions as well.
Softelligence.net, 2021
Embodied by AI, the relation between technology and society reveals itself as a reciprocal relati... more Embodied by AI, the relation between technology and society reveals itself as a reciprocal relation. In this way technology is reaffirming one more time its social re-integration by putting AI into the very social fabric and leaving aside, at least for the moment, the long-awaited evolutionary leap to an entity that thinks like a human being.
But in all these new assemblages where mobile bits of knowledge circulate, which we encounter in everyday life, we can recognize a hybrid form of knowledge, that has nothing exclusively extra-social or extra-cultural in it. It is more plausible to say that we are dealing with a human and non-human form of knowledge, not with an artificial one, a fuzzy logic – to use the terminology of mathematician Lotfi A. Zadeh – placed in the interstices of society and technology.
Sfertul academic, 2020
Teoria actor-rețea (TAR) a devenit parte din antropologie în ultimele două decenii ca urmare a in... more Teoria actor-rețea (TAR) a devenit parte din antropologie în ultimele două decenii ca urmare a influențelor venite pe filiera studiilor din Știință, Tehnologie și Societate (STS), în care TAR este deseori considerată o școală în sine (Oppenheim 2007). Pe urmele lui Bruno Latour (1996) unul dintre fondatorii TAR, textul chestionează distincțiile moderne subiect/obiect, material/imaterial, individual/colectiv în contextul privatizării și al falimentului unui club de fotbal. În acest caz, eșecul privatizării funcționează ca o cutie a Pandorei, deschizând calea către o luptă surdă pentru revendicarea unei moșteniri și posesia unui obiect care înrolează, mobilizează și dezbină un oraș întreg. Textul are trei mize: în primul rând, arată cum din asocierea unor actori umani și non-umani (oameni și obiecte) este creată valoarea și cum aceasta circulă simetric și reciproc, între actori; în al doilea rând, descrie modul în care un aranjament "fuzzy" (Verdery 1999) al drepturilor de proprietate devine un mod de conservare a unui bun comun; iar în al treilea rând, arată cum revendicarea unei posesii din fotbal aparent fără nicio legătură cu restul societății reproduce un întreg proces care a marcat România postsocialistă.
Această lucrare este centrată pe modul în care conceptul de " ordine " și " atribuțiile " formale... more Această lucrare este centrată pe modul în care conceptul de " ordine " și " atribuțiile " formale, conform fișei postului, sunt redefinite și resemnificate de agenți de securitate privată prin practicile cotidiene informale, din timpul orelor de program, în supermarketurile bucureștene. Agenții de securitate privată pot fi deseori văzuți dând indicații clienților, aranjând marfa în rafturi, ajutând angajații atunci când sunt solicitați, aducând cărucioarele în locurile special amenajate etc, justificarea acestora fiind aceea că " au grijă " ca lucrurile să fie " în ordine " , amintind de ceea ce Jane Jacobs numește " public character " (1961). Lucrarea prezintă modul în care privatizarea securității în România a generat forme hibridizate de securitate în care persoana globală a agentului de securitate ia forma locală a " gospodarului " , creând un personaj mixt cu practici specifice. Observând acest personaj și practicile sale argumentez că " securitatea " devine un concept fluid care transcende granița imaginată a posibilelor amenințări și ajunge să fie în mod inextricabil legată de gospodăreală.
În plină criză a spațiului și în ciuda aglomerării urbane excesive, consumul de automobile 4x4 cu... more În plină criză a spațiului și în ciuda aglomerării urbane excesive, consumul de automobile 4x4 cunoscute și sub denumirea de SUV (sport utility vehicle) a crescut în România de la an la an, deși prețurile pentru astfel de autovehicule sunt foarte ridicate. Motivațiile care stau la baza acestui tip de consum sunt diverse, mergând de la siguranță, confort și până la adaptabilitatea la infrastructura rutieră. Folosind date culese din cercetări de marketing, articole din presă și fragmente din discuții de pe forumuri ale potențialilor cumpărători, voi argumenta că mecanismul care alimentează acest tip de consum este mult mai complex, nefiind bazat neapărat pe aceste justificări pragmatice, ci mai degrabă pe nevoia de diferențiere și de prestigiu. Consumul de SUV-uri devine astfel un spectacol, în termenii lui Guy Debord, care încorporează construcția identitară și pompa, un mecanism de incluziune și excluziune socială cu rădăcini istorice.
Articole by Razvan Papasima
Evenimentele din Ucraina sunt tot mai mult văzute ca un nou tip de război rece, vechiul conflict ... more Evenimentele din Ucraina sunt tot mai mult văzute ca un nou tip de război rece, vechiul conflict dintre Est și Vest fiind reanimat, reconceptualizat și recontextualizat în aceste zile. Comentariile care parvin din media, indiferent că aceasta este aliniată politicii Uniunii Europene, fie politicii Rusiei sunt angajate la fel, pe același repertoriu, în aceeași opoziție binară Vest/Est, Bine/Rău, Libertate/Dictatură și într-un sens și în celălalt. Dictatura UE se oglindește în dictatura lui Putin, în funcție de poziția geografică
Dilema Veche, nr. 981, 2023
Deschideți Google Books Ngram Viewer, motorul de căutare on- line care trasează frecvențele unui ... more Deschideți Google Books Ngram Viewer, motorul de căutare on- line care trasează frecvențele unui concept, cuvînt sau set de șiruri de caractere în surse publicate în perioada 1800-2019. Tastați „consolation“ (consolare), apoi repetați operațiunea și tastați „coping“ (a face față unei situații dificile). Veți observa scăderea frecvenței utilizării primului concept începînd cu anul 1818 pînă în 1980, cînd pare a se înregistra cea mai mică frecvență a utiliză- rii termenului și o creștere importantă a frecvenței utilizării celui de-al doi- lea concept începînd cu anul 1966. Acum încercați o comparație, folosind cele două concepte ca un șir de cuvinte, despărțite de virgulă. Graficul rezultat prezintă imaginea declinului utilizării conceptului de „consolare“ și înlocuirea sa de către mai mult sau mai puțin enigmaticul „coping“, o transformare care pare a se pro- duce la jumătatea anilor ’60. Mai mult, se poate observa cum, în ultimul deceniu, „coping“ înregistrează o scădere, în timp ce „consolarea“ începe să cîștige din nou teren. Datele Ngram au limitele lor, evident, dar cred că pot fi utile pentru a schița o imagine a fluxurilor intereselor din literatura academică sau non-academică și pot fi oferi o ancoră cronologică pentru o contextualizare a evoluției lor. Ce generează această schimbare? Ce ascunde nevoia de recuperare a ”consolării”?
Ceea ce mi-am propus în acest articol este să deslușesc ce se află în spatele argumentelor care s... more Ceea ce mi-am propus în acest articol este să deslușesc ce se află în spatele argumentelor care sunt aruncate în dezbatere, uitandu-mă la discuția globală generată de atentatele de la Paris. Miturile Vestului civilizat și civilizator, în sensul lui Norbert Elias, nu mai par atât de solide. Ni se relevă fața întunecată a unui Vest răsturnat, aflat în plină criză identitară, care cere o regândire a însăși noțiunii de ”vestic”.
Cazul Ponta aduce în atenție un subiect delicat, în mare parte ignorat în ultima perioadă, însă e... more Cazul Ponta aduce în atenție un subiect delicat, în mare parte ignorat în ultima perioadă, însă extrem de important deoarece face trimitere direct la ambiguitățile legislative și constituționale și la suprapunerea granițelor dintre politic și juridic, în problema răspunderii ministeriale sau a Guvernului.
Este, oarecum, de la sine înțeles faptul că în chestiunea răspunderii Guvernului ne aflăm în fața a două tipuri de răspundere. Pe de o parte, răspunderea politică, în general colectivă, în care mecanismele de sancționare a acțiunilor Guvernului sunt moțiunea simplă și moțiunea de cenzură, un tip de răspundere unică a membrilor Guvernului în fața Parlamentului. Pe de altă parte, avem de-a face cu răspunderea juridică, civilă, contravențională și penală, în general individuală, care este supusă, după caz, unor legi speciale sau dreptului comun, în funcție de fapta comisă și de momentul comiterii ei.
Dar, în practică, sunt aceste distincții răspundere politică/răspundere juridică, răspundere colectivă/răspundere individuală atât de clare pe cât lasă să se înțeleagă textul legii?
Dilema Veche, 2019
O stafie bîntuie Europa de Est și mai ales România-stafia sexomarxismului. Toate puterile reacțio... more O stafie bîntuie Europa de Est și mai ales România-stafia sexomarxismului. Toate puterile reacționare ale acestui colț de lume s-au unit parcă într-o sfîntă hăituială împotri-va acestei stafii. Există oare vreo mișcare socială care în ultimii ani să nu fi fost defăimată, ca fiind… sexomarxistă?
Dilema veche, 2020
Mai mult sau mai puțin dintr-o întîmplare, în vara lui 2017, m-am trezit, cu arme și bagaje, într... more Mai mult sau mai puțin dintr-o întîmplare, în vara lui 2017, m-am trezit, cu arme și bagaje, într-un teren de cercetare neprogramat, de această dată pe Valea Hîrtibaciului. Punct de convergență între Orient și Occident, aflată în apropiere de S-biu, Valea Hîrtibaciului își leagă istoria de sosirea coloniștilor sași în secolele XII și XIII, cu scopul de a apăra această zonă a Transilvaniei. În acest areal sașii au înființat 17 localități: Bruiu, Marpod, Chipăr, Norcrich, Roșia, Alțîna, Vurpăr, Bîrghiș, Iacobeni, Merghindeal, Brădeni, Șoarș, Alțîna, Șelimbăr, Mihăileni, Șeica Mare și orașul Agnita. Astăzi, în mare parte, comunele acestea grav afectate de migrație și îmbătrînire relevă dincolo de frumusețea naturală a zonei un peisaj al izolării și dezolării, în care zecile și sutele de case părăsite și ruinate sînt amprenta materială a transformărilor istorice, sociale și economice ale acestui spațiu.
Dilema veche, nr. 747, 14-20 iunie 2018, 2018
„Agentul de pază“, denumirea unei noi ocupații în România postsocialistă, își are unul dintre... more „Agentul de pază“, denumirea unei noi ocupații în România postsocialistă, își are unul dintre strămoși în persoana pazarnicului, polițistul din vremea Regulamentelor Organice, însărcinat cu paza unei piețe, a unui tîrg. Cuvîntul provine din turcesul pazarlîk (negustorie, comerț, trafic), din care în limba română s-au păstrat rădăcinile pază (acțiunea de a păzi) și pazar, devenit mai cunoscut ca bazar (tîrg). Această legătură înrădăcinată lingvistic între pază și comerț relevă, pe de o parte, faptul că activitatea comercială, piața în sine, era asociată unui spațiu aflat la limita moralității, punctat de practici ilicite și de conflicte, iar pe de altă parte, faptul că paza și piața se aflau într-o legătură de interdependență, în care paza(rnicul) ordona activitatea de comerț (pazar-ul) și nu invers. Privind din această perspectivă, se observă cum în zilele noastre această semnificație a fost răsturnată, iar forma sa radicală a devenit comercializarea pazei și apariția unei industrii a securității private.
Dilema veche, nr. 772, 6-12 decembrie 2018, 2018
Preocupat în mod deosebit de invidie și de lipsa încrederii caracteristică societăților țărănești... more Preocupat în mod deosebit de invidie și de lipsa încrederii caracteristică societăților țărănești, Foster (1965) a descoperit în Tzintzuntzan, un sat din Mexic unde făcea teren, că animalele domestice, mai ales cele de dimensiuni mai mari, erau bunuri potențiale de invidiat, fiind foarte valoroase pentru țărani. Diverse credințe și practici culturale defensive, de la ”deochi” la „să moară capra vecinului“ reglează în continuare relațiile sociale în societăți mai mult sau mai puțin rurale, dezvăluind invidia nu doar ca emoție inerentă naturii umane, ci și ca marker al inegalității.
Interviews by Razvan Papasima
Astăzi, vom aborda un subiect mai puţin obişnuit pentru paginile revistei noastre, dar pe care l-... more Astăzi, vom aborda un subiect mai puţin obişnuit pentru paginile revistei noastre, dar pe care l-am mai menţionat , tangenţial, în anumite articole.
Conference Presentations by Razvan Papasima
Two political and economic projects, separated by almost a century and a half, have shaped the fi... more Two political and economic projects, separated by almost a century and a half, have shaped the financial history of agrarian relations in Romania. The first was developed at the end of the 19th century and is linked to the institutionalisation of rural mortgage credit (1873). The other took place at the beginning of the 21st century and is associated with the emergence of the land market and investment in agricultural land. Both modernisation projects have in common the efforts of state actors to resolve the contradictions between economic and political priorities, such as agrarian reforms and the need to develop the agricultural sector to meet the growing demand for grains on the global markets. Combining historical anthropology, ethnography and science and technology studies (STS), my article comparatively analyses the processes of land capitalisation (Muniesa 2017) and assetization (Birch and Muniesa 2020) in a village in the Oltenia region. My aim is to uncover the valuation practices that channel financial investment in land, the devices that are employed in the land market, and how local people have navigated the terrains of modernisation and development.
After the fall of communism, football clubs in Romania were privatized under the umbrella term of... more After the fall of communism, football clubs in Romania were privatized under the umbrella term of "professionalization" and started to be exchanged as commodities between different investors, many of them in search of recognition and public attention. After changing more than five investors, in less than 20 years, a notorious Romanian football club went bankrupt and was disaffiliated from the Romanian Football Federation (FRF) in 2010. Three years later, two new clubs emerged with the same name, same colours, both claiming the identity of the disaffiliated club. The controversy opened a black box, paving the way for a struggle between the two factions (i.e. networks) that divided an entire city. Investors, fans, media, lawyers, political actors, former players, patents, memories, transcriptions, intellectual property rights were enrolled and mobilized by each side, seeking to appropriate the old club's heritage and the football ethos of an urban community. In this process of recommoning, the two networks struggled to qualify (Callon 2013) their own club as a common good, but only one succeeded. By uncovering these efforts of qualification, and how the concept of "value" is translated by actors, I show how value becomes imbued with affect and equivalent with "continuity" while at the same time "continuity" is also seen as the main source of capital.
Uploads
Papers by Razvan Papasima
have not only resulted in process optimisation in the banking sector, but
job losses, job insecurity and new challenges for trade unions as well.
But in all these new assemblages where mobile bits of knowledge circulate, which we encounter in everyday life, we can recognize a hybrid form of knowledge, that has nothing exclusively extra-social or extra-cultural in it. It is more plausible to say that we are dealing with a human and non-human form of knowledge, not with an artificial one, a fuzzy logic – to use the terminology of mathematician Lotfi A. Zadeh – placed in the interstices of society and technology.
Articole by Razvan Papasima
Este, oarecum, de la sine înțeles faptul că în chestiunea răspunderii Guvernului ne aflăm în fața a două tipuri de răspundere. Pe de o parte, răspunderea politică, în general colectivă, în care mecanismele de sancționare a acțiunilor Guvernului sunt moțiunea simplă și moțiunea de cenzură, un tip de răspundere unică a membrilor Guvernului în fața Parlamentului. Pe de altă parte, avem de-a face cu răspunderea juridică, civilă, contravențională și penală, în general individuală, care este supusă, după caz, unor legi speciale sau dreptului comun, în funcție de fapta comisă și de momentul comiterii ei.
Dar, în practică, sunt aceste distincții răspundere politică/răspundere juridică, răspundere colectivă/răspundere individuală atât de clare pe cât lasă să se înțeleagă textul legii?
Interviews by Razvan Papasima
Conference Presentations by Razvan Papasima
have not only resulted in process optimisation in the banking sector, but
job losses, job insecurity and new challenges for trade unions as well.
But in all these new assemblages where mobile bits of knowledge circulate, which we encounter in everyday life, we can recognize a hybrid form of knowledge, that has nothing exclusively extra-social or extra-cultural in it. It is more plausible to say that we are dealing with a human and non-human form of knowledge, not with an artificial one, a fuzzy logic – to use the terminology of mathematician Lotfi A. Zadeh – placed in the interstices of society and technology.
Este, oarecum, de la sine înțeles faptul că în chestiunea răspunderii Guvernului ne aflăm în fața a două tipuri de răspundere. Pe de o parte, răspunderea politică, în general colectivă, în care mecanismele de sancționare a acțiunilor Guvernului sunt moțiunea simplă și moțiunea de cenzură, un tip de răspundere unică a membrilor Guvernului în fața Parlamentului. Pe de altă parte, avem de-a face cu răspunderea juridică, civilă, contravențională și penală, în general individuală, care este supusă, după caz, unor legi speciale sau dreptului comun, în funcție de fapta comisă și de momentul comiterii ei.
Dar, în practică, sunt aceste distincții răspundere politică/răspundere juridică, răspundere colectivă/răspundere individuală atât de clare pe cât lasă să se înțeleagă textul legii?