Velika Morava
- Pentru râul cu nume omonim din Cehia, a se vedea Râul Morava.
Velika Morava | |
Date geografice | |
---|---|
Bazin hidrografic | Dunării |
Emisar | Dunărea |
Date hidrologice | |
Lungimea cursului de apă | 185 km[1] |
Date generale | |
Țări traversate | Serbia |
Afluenți | Morava de Vest, Južna Morava[*] , Resava[*] , Jasenica[*] , Lugomir[*] , Resavčina[*] |
Modifică date / text |
Morava sau Velika Morava[2] este un râu din Serbia, afluent de dreapta al Dunării.
Geografie
[modificare | modificare sursă]În apropiere de orașul Stalać, Morava de Sud / Južna Morava și Morava de Apus / Zapadna Morava dau naștere prin confluența lor râului Morava Mare (Velika Morava).
Până la confluența sa cu fluviul Dunărea, la nord-est de orașul Smederevo, Velika Morava are o lungime de 185 km. Împreună cu ramura sa cea mai lungă (Zapadna Morava) are 493 km.
Istorie
[modificare | modificare sursă]În secolul al VII-lea și în timpul Evului Mediu, slavii care s-au stabilit acolo au devenit majoritari în zonă, așa cum se poate vedea din toponimele slave. A existat și o populație formată din vlahi romanizați, majoritatea vlahilor au părăsit zona în trecut, deoarece bazinul Morava a fost principala cale de invazie a slavilor pentru atacurile lor asupra Imperiului Roman.[3][4]
Galerie de imagini
[modificare | modificare sursă]-
Velika Morava, în apropiere de Lapovo
-
Velika Morava, în apropiere de Lapovo
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ http://turizamusrbiji.rs/velika-morava/ Lipsește sau este vid:
|title=
(ajutor) - ^ În românește, Morava Mare
- ^ Silviu, Dragomir (2002). Vlahii și Morlacii: studiu din istoria românismului balcanic. Do-minoR. p. 99. ISBN 9789738590168.
- ^ Rudić, Vujadin (1992). Population of Prokuplje. Belgrade: Ethnographic institute, SANU. pp. 11–12. ISBN 978-86-7587-011-1.