Sari la conținut

Sezonul de Mare Premiu din 1949

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Sezonul de Mare Premiu din 1949

Sezonul de Mare Premiu din 1949 a fost al patrulea an postbelic pentru cursele auto de Mare Premiu (Grand Prix) și ultimul an înainte de începerea Campionatului Mondial de Formula 1. A fost cel de-al treilea sezon al curselor auto de Formula 1 FIA, deși unele dintre Marile Premii din acel sezon încă foloseau alte formule. Cursele care s-au desfășurat conform criteriilor de Formula 1 au limitat capacitatea motoarelor la 1,5 litri, supraalimentat, sau 4,5 litri cu aspirație naturală. Nu a existat un campionat organizat în 1949, deși mai multe dintre cursele mai prestigioase au fost recunoscute drept Grandes Épreuves (Evenimente Majore) de către FIA.[1] Alberto Ascari și Juan Manuel Fangio s-au dovedit a fi cei mai de succes piloți, fiecare câștigând câte cinci Mari Premii. Mașinile Maserati au fost marca cea mai de succes, câștigând 10 dintre cele 27 de curse de Mare Premiu ale sezonului.

Rezumatul sezonului

[modificare | modificare sursă]

Grandes Épreuves

[modificare | modificare sursă]
Data Mare Premiu Circuit Pole position Cel mai rapid tur Pilotul câștigător Constructorul câștigător Raport
15 mai Regatul Unit Marele Premiu al Marii Britanii Silverstone Italia Luigi Villoresi Thailanda B. Bira Elveția Toulo de Graffenried Maserati Raport
30 mai Statele Unite ale Americii Indianapolis 500 Indianapolis Statele Unite ale Americii Duke Nalon necunoscut Statele Unite ale Americii Bill Holland Deidt-Offenhauser Raport
19 iunie Belgia Marele Premiu al Belgiei Spa-Francorchamps Italia Luigi Villoresi Italia Giuseppe Farina Franța Louis Rosier Talbot-Lago Raport
3 iulie Elveția Marele Premiu al Elveției Bremgarten Italia Giuseppe Farina Italia Giuseppe Farina Italia Alberto Ascari Ferrari Raport
17 iulie Franța Marele Premiu al Franței Reims-Gueux Italia Luigi Villoresi Regatul Unit Peter Whitehead Monaco Louis Chiron Talbot-Lago Raport
11 septembrie Italia Marele Premiu al Italiei Monza Italia Alberto Ascari Italia Alberto Ascari Italia Alberto Ascari Ferrari Raport

Alte Mari Premii

[modificare | modificare sursă]
Data Mare Premiu[2][3][4] Circuit Pilotul câștigător Constructorul câștigător
29 ianuarie Argentina III Gran Premio del General Juan Perón y de la Ciudad de Buenos Aires Palermo Italia Alberto Ascari Maserati
6 februarie Argentina III Gran Premio Eva Duarte de Perón Palermo Argentina Oscar Alfredo Gálvez Alfa Romeo
27 martie Brazilia X Grande Prêmio Cidade do Rio de Janeiro Circuito da Gávea Italia Luigi Villoresi Maserati
3 aprilie Italia IV San Remo Grand Prix Ospedaletti Argentina Juan Manuel Fangio Maserati
18 aprilie Franța X Grand Prix du Pau Circuitul Pau Argentina Juan Manuel Fangio Maserati
18 aprilie Regatul Unit I Richmond Trophy Goodwood Regatul Unit Reg Parnell Maserati
24 aprilie Franța III Grand Prix de Paris Linas-Montlhéry Franța Philippe Étancelin Talbot-Lago
28 aprilie Regatul Unit III JCC Jersey Road Race St Helier Regatul Unit Bob Gerard ERA
8 mai Franța IV Grand Prix du Roussillon Perpignan Argentina Juan Manuel Fangio Maserati
14 mai Franța Grand Prix de Marseille Marseilles Argentina Juan Manuel Fangio Simca Gordini
26 mai Regatul Unit XI British Empire Trophy Douglas Regatul Unit Bob Gerard ERA
5 iunie Belgia XVIII Grand Prix des Frontières Chimay Franța Guy Mairesse Talbot-Lago
10 iulie Franța XI Grand Prix de l'Albigeois Albi (Les Planques) Argentina Juan Manuel Fangio Maserati
31 iulie Țările de Jos II Grote Prijs van Zandvoort Zandvoort Italia Luigi Villoresi Ferrari
20 august Regatul Unit I BRDC International Trophy Silverstone Italia Alberto Ascari Ferrari
27 august Elveția Lausanne Grand Prix Lausanne Italia Giuseppe Farina Maserati
17 septembrie Regatul Unit II Goodwood Trophy Goodwood Regatul Unit Reg Parnell Maserati
18 septembrie Australia Marele Premiu al Australiei Leyburn Australia John Crouch Delahaye
25 septembrie Cehoslovacia I Velka cena Ceskoslovenska Brno Regatul Unit Peter Whitehead Ferrari
9 octombrie Franța V Grand Prix du Salon Linas-Montlhéry Franța Raymond Sommer Talbot-Lago
18 decembrie Argentina IV Gran Premio del General Juan Perón y de la Ciudad de Buenos Aires Palermo Italia Alberto Ascari Ferrari

Câștigători de Mari Premii

[modificare | modificare sursă]
Piloți Victorii
Total Grandes
Épreuves
Italia Alberto Ascari 5 2
Argentina Juan Manuel Fangio 5 0
Italia Luigi Villoresi 2 0
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord Reg Parnell 2 0
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord Bob Gerard 2 0
Elveția Toulo de Graffenried 1 1
Franța Louis Rosier 1 1
Monaco Louis Chiron 1 1
Argentina Oscar Alfredo Galvez 1 0
Franța Philippe Étancelin 1 0
Franța Guy Mairesse 1 0
Franța Charles Pozzi 1 0
Italia Giuseppe Farina 1 0
Australia John Crouch 1 0
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord Peter Whitehead 1 0
Franța Raymond Sommer 1 0
Constructori Victorii
Total Grandes

Épreuves

Italia Maserati 10 1
Italia Ferrari 6 2
Franța Talbot-Lago 5 2
Regatul Unit al Marii Britanii și al Irlandei de Nord ERA 2 0
Franța Delahaye 2 0
Italia Alfa Romeo 1 0
Franța Simca Gordini 1 0
  1. ^ Etzrodt, Hans. „Grand Prix Winners 1895-1949”. The Golden Age. Arhivat din original la . Accesat în . 
  2. ^ GP Hors Championnat du Monde, 1949 statsf1.com
  3. ^ 1949 Grands Prix silhouet.com
  4. ^ Resultate Formel 1, 1949[nefuncțională] f1-images.de