Sari la conținut

Rudolf Somogyvári

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Rudolf Somogyvári
Date personale
Nume la naștereSkoda Rezső Modificați la Wikidata
Născut[1] Modificați la Wikidata
Budapesta, Austro-Ungaria[2] Modificați la Wikidata
Decedat (59 de ani) Modificați la Wikidata
Budapesta, Republica Populară Ungară[3] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatFarkasréti temető[*][[Farkasréti temető (Hungarian cemetery in Budapest)|​]] Modificați la Wikidata
Cauza decesuluicauze naturale (bone neoplasm[*][[bone neoplasm (tumor or cancer located in bone tissue or specific bones)|​]]) Modificați la Wikidata
Cetățenie Ungaria Modificați la Wikidata
Ocupațieactor
actor de televiziune[*] Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba maghiară Modificați la Wikidata
Alte premii
Premiul Mari Jászai[*] (1956)
Ajtay Andor-emlékdíj[*][[Ajtay Andor-emlékdíj (Hungarian memorial award)|​]] (1976)
Premiul Mari Jászai[*] (1968) Modificați la Wikidata
Magicianul. Teatrul Belváros, 1938. Rudolf Somogyvári, Ida Turay, Sándor Hevesi (autorul), László Szilassy după spectacol.

Rudolf Somogyvári, nume la naștere Skoda Rezső (n. , Budapesta, Austro-Ungaria – d. , Budapesta, Republica Populară Ungară) a fost un actor maghiar, dublu laureat al premiului Jászai Mari. Tatăl său, Rudolf Skoda (1881-1955), era militar, iar mama sa era Terézia Ott (1888-1969). Bunicul său, Ferenc Skoda, a fost general imperial și regal.

A avut doi frați: Egon și Mariann. În copilărie era talentat la desen. În timpul anilor de liceu, a făcut sport în mod regulat, care i-a modelat aspectul fizic vizibil și la bătrânețe.

„Am făcut mult sport. Am dansat, am înotat și am practicat chiar și box, fără ca mama mea să știe asta”.

În 1937 a absolvit Școala de Actorie a Asociației Naționale a Actorilor, după care a preluat numele Rudolf Somogyvári. Între 1938 și 1940 a fost membru al trupei Teatrului Maghiar.

Primul său rol major a fost în piesa A szűz és a gödölye a lui Lajos Zilahy. Primul spectacol a avut loc Miskolc în premieră mondială, iar Somogyvári a devenit repede un actor popular și la premiera de la Budapesta a fost sărbătorit în tot orașul. Apariția lui întotdeauna elegantă a cucerit spectatorii.

Între anii 1940 și 1942 a jucat pe scenele teatrelor rurale. Din 1942 a jucat pentru scurt timp la teatrul de pe bulevardul Andrássy, dar a fost încorporat în armată. În 1945 a fost luat prizonier de război.

A fost dus în Bașchiria și adeținut în marele lagăr de prizonieri Kiev „în Uniunea Sovietică cea însorită”, așa cum i-a spus mai târziu. A înființat un cerc de teatru în lagăr, pe care l-a animat în calitate de actor, creator de decoruri și de costume. „Dumnezeu L-a trimis la noi”, au spus tovarășii săi de prizonierat, deoarece a adus pofta de viață într-un loc al suferinței.

Din 1949 a jucat la Teatrul Vesel, Teatrul de Pionierat și Teatrul Petőfi. Între anii 1953 și 1960 i s-a interzis prezența pe scenele din Budapesta din cauza atitudinii sale antisovietice.

A fost transferat la Teatrul Szigligeti din Szolnok, unde erau trimiși actorii indezirabili, datorită rudeniei sale cu scriitorul Gyula Somogyvári, care era considerat de extrema dreaptă de către autoritățile culturale ale vremii. Cel mai bun prieten a fost actorul László Mensáros, „exilat”, de asemenea, la Szolnok.

Între 19631969 a jucat la Teatrul Thália, iar în perioada 19691976 a fost membru al trupei Teatrului de Comedie din Budapesta.

Mormântul lui Rudolf Somogyvári în cimitirul Farkasréti din Budapesta: 25-1-31.

În vara anului 1976, Rudolf Somogyvári s-a îmbolnăvit și a fost dus la spital. Doctorii au diagnosticat o boală a măduvei osoase.[4] A suferit mai multe intervenții chirurgicale, care nu l-au putut salva, astfel că a murit la sfârșitul lunii septembrie. După moartea lui, formația muzicală Locomotiv GT a lansat cântecul Ultima noapte (în memoria lui S. R.), care a fost înregistrat pe albumul Mindenki másképp csinálja.

S-a căsătorit de două ori și a avut doi copii: Krisztina și Péter.

Roluri principale

[modificare | modificare sursă]

Piese de teatru

[modificare | modificare sursă]

Numărul rolurilor interpretate potrivit evidențelor teatrale este de 103. Printre acestea se numără următoarele:[Mj. 1]

  • Babel: Alkony (Benya Krik)
  • Babel: Mária (Dimsic)
  • Bahr: Joséphine (a fiatal Napoleon)
  • Csurka I.: Eredeti helyszín (Böröcker)
  • Frisch: Andorra (tanító)
  • Goethe: Tasso (Antonio)
  • Gorkij: Barbárok (Ciganov)
  • Gyurkovics T.: Az öreg (Kelemen)
  • Gyurkovics T.: Nagyvizit (Cziegler)
  • V. Hugo: Ruy Blas (címszerep)
  • Jókai: Fiii omului cu inima de piatră (Jenő Baradlay)
  • Maugham: Színház (igazgató)
  • Molnár F.: Játék a kastélyban (Almády)
  • Móricz Zs.: Csibe (gróf)
  • Mrożek: Károly (nagypapa)
  • Mrożek: Nyílt tengeren (hajótörött)
  • O'Neill: Eljő a jeges (Cecil Lewis)
  • Örkény I.: Tóték (őrnagy)
  • Petőfi: Tigris és hiéna (II. Béla)
  • Rostand: A sasfiók (címszerep)
  • Sartre: Az ördög és a jóisten (Heinrich)
  • Schiller: Don Carlos (címszerep)
  • Shakespeare: II. Richárd (címszerep)
  • Shakespeare: Hamlet (címszerep)
  • Shakespeare: Antonius és Cleopatra (Agrippa)
  • Tolsztoj: Kreutzer szonáta (Pozdvicsev)
  • Zilahy Lajos: A szűz és a gödölye (Sándorka)

Desene animate

[modificare | modificare sursă]
  • Premiul Jászai Mari (1956, 1968)
  • Premiul memorial Ajtay Andor (1976)
  1. ^ Evidență din 24 iulie 2017.
  1. ^ Somogyvári Rudolf, accesat în  
  2. ^ Muzeul Literar Petőfi, accesat în  
  3. ^ Muzeul Literar Petőfi, accesat în  
  4. ^ Ádám Sztankay (). „Kulissza 8. Somogyvári Rudolf, akiről Aczél György „mindent tudott", ezért száműzte”. Origo.hu. Arhivat din original la . Accesat în . 

Legături externe

[modificare | modificare sursă]