Regiunea de dezvoltare Vest
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Regiunea de dezvoltare Vest | |||
| Vest | |||
| |||
| Geografie | |||
|---|---|---|---|
| Suprafață | |||
| - totală | 32,028 km² | ||
| Cel mai mare oraș | Timișoara[1] | ||
| Populație | |||
| Densitate | 61.15 loc/km² | ||
| - Estimare 01.01.2016 | 2.014.732 | ||
| - Estimare 2002 | 1.958.648 | ||
| Grupuri etnice | Români (86,3%) Maghiari (6,7%) Rromi (2,5%) Germani (1,3%) Sârbii (1%) Alte grupuri (3,1%) | ||
| Guvernare | |||
| Capitala | Timișoara[2] | ||
| Economie | |||
| PIB (PPC) | |||
| PIB (nominal) | |||
| Coduri și identificatori | |||
| Prezență online | |||
| site web oficial | |||
Modifică date / text  | |||
Vest este o regiune de dezvoltare a României, creată în anul 1998.
Precum celelate regiuni de dezvoltare, nu are puteri administrative, funcțiile sale principale fiind coordonarea proiectelor de dezvoltare regională și absorbția fondurilor de la Uniunea Europeană.
Întinderea acestei regiuni de dezvoltare corespunde celei a Ținutului Timiș, introdus în cadrul reformei administrative din 1938.
Regiunea de dezvoltarea Vest are cea mai dinamică economie din România și cel mai mare aflux de investiții dintre regiunile țării, având cea mai ridicată rată antreprenorială din țară și un sistem de Startup-uri în plină dezvoltare.[1] Timișoara este cel mai bun oraș pentru afaceri din România, conform companiei Forbes.[2] Este singurul oraș din Europa de Est cu grad investițional AAA, calculat de agenția Fitch Ratings.[3]
În anul 2021 Timișoara a fost declarat cel mai bun oraș din România și al treilea din Europa pentru munca la distanță, conform raportului de specialitate efectuat de platforma OVO Network.[4] Cu o viteză de download de 90,27 de megabiți pe secundă, Timișoara a fost în 2013 orașul cu cel mai rapid Internet din lume.[5]
Conform datelor oficiale furnizate de Banca Mondială, Timișoara este orașul cu cea mai mare creștere economică din Uniunea Europeană.[6] În clasamentul mondial al calității vieții realizat de platforma Numbeo, Timișoara se află pe primul loc în România și pe locul 84 în lume, imediat după Philadelphia și Birmingham, și peste Lisabona, Bruxelles sau Manchester.[7]
Este singurul oraș din România inclus de publicația Time în topul destinațiilor turistice din lume, alături de Washington, D.C., Barcelona sau Napoli.[8] A fost desemnat cel mai bun oraș de city-break din Europa în anul 2023.[9]
Regiunea de dezvoltare Vest are cea mai rapidă urbanizare din România, fenomen demografic corelat cu creșterea economică accelerată a județului Timiș. Trendul se va accentua odată cu aderarea României la Spațiul Schengen și celelalte structuri euro-atlantice, datorită proximității imediate la graniță și accesului rapid al regiunii la piețele din Occident și Balcanii de Vest.[10] Timișul este din anul 2023 cea mai mare piață de real-estate din România, cu 1.459 de proiecte în execuție și pregătire.[11]
La o distanță de 34, respectiv 25 de km de Timișoara se află stațiunile turistice Buziaș și Băile Călacea, menționate încă de pe vremea romanilor pentru proprietățile curative ale apelor termo-minerale din zonă [12][13], iar regiunile viticole Recaș și Silagiu sunt recunoscute pe plan intern și internațional pentru vinurile produse aici.[14][15]
Capitala regiunii, Timișoara a fost în anul 2016 primul oraș Capitală a Tineretului din România [16]; în anul 2023 a fost Capitală Europeană a Culturii, alături de orașele Eleusina și Veszprém [17]; iar pentru anul 2028 candidează la titlul de Regiune Gastronomică Europeană din partea României.[18]
Administrație
[modificare | modificare sursă]
Regiunea de dezvoltare Vest cuprinde teritoriile a patru județe: Timiș, Arad, Caraș-Severin și Hunedoara.
Metropola Timișoara – Arad
[modificare | modificare sursă]În data de 2 August 2016 s-a semnat actul oficial de înființare al metropolei Timișoara–Arad, parte a strategiei integrate de dezvoltare durabilă Timișoara Vision 2030, elaborată de Banca Mondială, Eurostat, și de Agenția de Dezvoltare Regională Vest din România.[19]
Proiectul a implicat unirea celor două zone metropolitane într-o unitate administrativ-teritorială unitară, cu rol de hub de transport, investițional, cultural, turistic, medical și educațional în euroregiunea Dunăre-Criș-Mureș-Tisa.[20]
Populația aglomerării urbane are 805.000 de locuitori, și este cel mai dezvoltat pol socio-economic al Europei pe axa București–Budapesta–Belgrad.[21]
Alianța Vestului
[modificare | modificare sursă]Pe data de 8 Decembrie 2018, la Timișoara, s-a semnat documentul oficial de înființare al Alianței Vestului (AVE), în parteneriat cu municipiile Arad, Oradea și Cluj-Napoca, prima asociere intercomunitară de acest tip din România.[22]
Alianța Vestului (AVE) are ca scop principal accelerarea dezvoltării economice și sociale a orașelor membre (Timișoara, Cluj-Napoca, Arad și Oradea) și a zonei de Vest prin colaborare regională, dezvoltarea infrastructurii, absorbția de fonduri europene, atragerea investițiilor private și îmbunătățirea calității vieții.[23]
Populația
[modificare | modificare sursă]Vest - evoluția demografică
 |
Graficele sunt indisponibile din cauza unor probleme tehnice. Mai multe informații se găsesc la Phabricator și la wiki-ul MediaWiki. |
Date: Recensăminte sau birourile de statistică - grafică realizată de Wikipedia
Transporturi
[modificare | modificare sursă]Regiunea de dezvoltare Vest este strabătută de Coridorul IV (rutier și feroviar), parte componentă a rețelei europene de transport TEN-T.
Infrastructura feroviară
[modificare | modificare sursă]Este reprezentată de rețeaua feroviară densă (59,1 km / 1000km2), cu precădere în județul Timiș (91,4 / 1000km2), cu mult peste media la nivel național (45,2 / 1000km2)[24]. În prezent în regiune există două linii feroviare către destinații internaționale:
/
Magistrala 200 - București - Brașov - Sibiu - Deva - Arad - Curtici, cu continuare în Ungaria prin Lőkösháza spre Budapesta - Györ - Viena;
Magistrala 900 - București - Roșiori - Craiova - Filiași - Caransebeș - Lugoj - Timișoara - Jimbolia, cu continuare în Serbia prin Kikinda spre Belgrad. Segment în reabilitare integrală, pe porțiunea Arad – Timișoara – Caransebeș, cu o valoare investițională de 8,77 miliarde de lei.[25]
Căile ferate secundare leagă regiunea de celelalte regiuni de dezvoltare cât și interconexiunea între magistralele 200 și 900:
- Linia 212: Ilia - Lugoj;
- Linia 310: Timișoara - Arad - Oradea;
- Linia 922: Timișoara - Moravița;
- Linia 202: Simeria - Petroșani - Târgu Jiu - Filiași;.
Metrou
Din anul 2018 au început demersurile pentru implementarea serviciului de transport public cu metroul în Timișoara, alocându-se 145.000 de lei pentru studiile de fezabilitate necesare. Acesta cuprinde, în primă fază, două magistrale principale: una care leagă Dumbrăvița de Moșnița Nouă pe axa N-S (M1); și alta care leagă Calea Șagului de Aeroportul Internațional Traian Vuia (M2), pe axa E-V. Proiectul prevede două tronsoane de aproximativ 25 de km, cu un cost de peste 2 miliarde de euro. Durata de execuție estimată este de 120 de luni.[26]
Infrastructura rutieră
[modificare | modificare sursă]Regiunea este traversată de autostrăzile A1 și A6, precum și de cinci drumuri europene, trei principale și două secundare:
- Drumul european E68 - Nădlac - Arad - Deva - Sibiu - Brașov - București (Sectorul Brașov-București este E60/68);
- Drumul european E70 - Moravița - Timișoara - Craiova - București;
- Drumul european E79 - Brad - Deva - Hațeg - Petroșani - Târgu Jiu - Craiova;
- Drumul european E671 - Timișoara - Arad;
- Drumul european E673 - Ilia - Făget - Lugoj.
Proiectele de infrastructură în pregătire, cuprinse în Masterplanul General definitivat de Ministerul Transporturilor sunt: Autostrada A9 Timișoara — Stamora-Moravița — Belgrad (via Novi Sad), completarea și finalizarea variantei de ocolire Timișoara și Drumul Expres Aeroportul Internațional Traian Vuia — Autostrada A1.[27]
Un alt proiect de infrastructură major pentru zona de Vest îl reprezintă noua legătură rutieră dintre România și Serbia la Autostrada „Zâmbetul Voivodinei” (Vojvođanski osmeh), aflată în construcție.[28] Aceasta va conecta Voivodina de punctul de frontieră cu România la Srpska Crnja, aproape de Jimbolia, asigurând legătură directă între Timișoara și Coridorul Pan-European X care traversează Serbia, rută ce leagă Europa Occidentală de Balcanii de Sud și Turcia.[29]
Infrastructura aeriană
[modificare | modificare sursă]Există patru aeroporturi în regiune: Aeroportul Internațional Traian Vuia Timișoara, Aeroportul Internațional Arad, Aeroportul Caransebeș și Aeroportul Utilitar Timișoara.
Centru Logistic Intermodal
[modificare | modificare sursă]În August 2022 au început demersurile pentru construirea Centrului Logistic Intermodal Timișoara. Proiectul are suprafață de 65 de hectare, va necesita investiții de peste 300 de milioane de euro și va oferi facilități de depozitare și transport multimodal pentru mărfurile intercontinentale.[30]
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ „Timisoara Startups” (în engleză). timisoarastartups.ro. Accesat în .[nefuncțională – arhivă]
- ^ „Timișoara, cel mai bun oraș pentru afaceri din România” (în Romanian). TVR.RO. Accesat în .
- ^ „Fitch Ratings: Credit Ratings & Analysis For Financial Markets” (în engleză). Fitch Ratings. Accesat în .
- ^ „Timișoara, cel mai bun oraș din România și al treilea din Europa pentru munca la distanță”. Economedia.ro. . Accesat în .
- ^ „Timisoara este pe locul 1 in topul mondial al oraselor cu viteza mare la internet”. Stirileprotv.ro. Accesat în .
- ^ Nicoleta (). „Timișoara, orașul cu cea mai mare creștere economică din UE”. Jurnalul de Afaceri. Accesat în .
- ^ Intelligence, Financial (). „Calitatea vieții – Timișoara mai bine decât Lisabona, Clujul peste Bruxelles, Bucureștiul devansează Roma”. Financial Intelligence. Accesat în .
- ^ „Timişoara a ajuns în topul celor mai grozave locuri din lume”. Mediafax.ro. Accesat în .
- ^ „Un oraș din România, desemnat destinația perfectă de toamnă din Europa în 2023”. Stirileprotv.ro. Accesat în .
- ^ „Rezultate 2011 – Recensamantul Populatiei si Locuintelor”. Accesat în .
- ^ „Analiză imobiliară la jumătate de an. Piața rezidențială, pe pantă descendentă: A scăzut numărul de proiecte de locuințe, sunt pe minus tranzacțiile, autorizațiile de construire, cererea și oferta”. Economedia.ro. . Accesat în .
- ^ „Descoperă Timișul - Consiliul Județean Timiș”. . Accesat în .
- ^ „Turism - Consiliul Județean Timiș”. . Accesat în .
- ^ „Cramele Recaș renumite pentru turismul viticol”. Your Site NAME Goes HERE. Accesat în .
- ^ „Recaș”. citywine.be. Accesat în .
- ^ „Capitala Tineretului din Romania”. capitalatineretului.ro. Accesat în .
- ^ en „The European Capital of Culture 2021 in Romania: The Selection Panel's Final Report” (PDF). Comisia Europeană. București. octombrie 2016.
- ^ „Județul Timiș va fi regiune gastronomică europeană - Consiliul Județean Timiș”. . Accesat în .
- ^ http://www.primariatm.ro/m/2-Monitorul_Primariei_Timisoara/10-Consiliul_Local_Timi%C5%9Foara/2363-Vision_2030_-_o_strategie_integrat%C4%83_de_infrastructur%C4%83.html. „Strategia Timisoara Vision 2030”. Arhivat din original la . Accesat în .
- ^ Arhiva (). „Timișoara și Arad se unesc ca să constituie prima METROPOLĂ din România” (în Romanian). Evenimentul Zilei. Accesat în .
- ^ Adriana, Mîț. „Conurbatia Timisoara-Arad ia nastere”.
- ^ „Facebook”. www.facebook.com. Accesat în .
- ^ „"Alianța Vestului", fondată de Timişoara, Arad, Oradea şi Cluj-Napoca”. romania-actualitati.ro. Accesat în .
- ^ Transportul feroviar în regiunea V
- ^ „A fost semnat contractul pentru modernizarea a 162 km ai liniei de cale ferată Caransebeş-Timişoara-Arad. 8,77 miliarde lei din PNRR”. Economica.net. . Accesat în .
- ^ „Primăria Timişoara va contracta un studiu de fezabilitate pentru introducerea metroului în oraş”. www.birouinfo.ro. Accesat în .
- ^ „Conectare între Aeroportul Timișoara și A1 printr-un nou drum județean”.
- ^ Ursan, Radu (). „Un nou proiect sârbo-român: se face o autostradă care va lega Voivodina de țara noastră. Ambasadorul României la Belgrad: Suntem foarte interesați de proiecte care să ne lege de Serbia”. R3media. Accesat în .
- ^ Voivodinei, Instituția de radiodifuziune a Voivodinei Radioteleviziunea. „Vučić va vizita astăzi lucrările la construirea șoselei de mare viteză "Zâmbetul Voivodinei"”. Radioteleviziunea Voivodinei. Accesat în .
- ^ „Proiect gigantic, de 300 de milioane de euro, pentru Aeroportul Timişoara. Grindeanu s-a întâlnit cu arabii”. adevarul.ro. . Accesat în .
Vezi și
[modificare | modificare sursă]
Legături externe
[modificare | modificare sursă]
| |||||||
| |||||