Prohodul Domnului
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
Prohodul Domnului este slujba punerii în mormânt a lui Isus din Nazaret, sau prohodirea, care se cântă în biserici în Vinerea Mare din Săptămâna Patimilor. Slujba se mai numește și Denia Prohodului, denia fiind o vecernie (slujbă de seară) combinată cu utrenie (slujba de dimineață), specifică perioadei Triodului.
Descriere
[modificare | modificare sursă]Vinerea Mare este ziua de doliu a creștinătății, în care a fost răstignit Iisus Hristos. În toate bisericile este o zi aliturgică, adică zi în care nu se oficiază slujba liturghiei euharistice. În schimb se oficiaza Denia Prohodului. Credincioșii trec pe sub masa plină cu flori, care simbolizează catafalcul Mântuitorului. Pe aceasta este un epitaf pe care este reprodusă icoana punerii în mormânt a lui Iisus Hristos, Evanghelia și Crucea. La final, preoții și poporul cântă Prohodul Domnului. Slujba se încheie cu procesiunea de înconjurare a bisericii, care simbolizează înmormântarea Domnului.
Este tămâiată întreaga biserică și se începe slujba utreniei Sâmbetei Mari. Se face slujba utreniei duminicilor până la "Dumnezeu este Domnul..." . Apoi se adaugă troparele din Triod. Și sfârșindu-se troparele de cântat sau citit, credincioșii aprind lumânări din ceară curată, iar preoții ies prin ușile împărătești și încep Slujba propriu-zisă a Prohodului.
Textele din 1915, 1928, 2000 în paralel
[modificare | modificare sursă]Trei ediții sunt puse aici în paralel:
- ediția 1915: Prohodul Domnului nostru Iisus Hristos, scris și armonizat după melodiile bisericești tradiționale (pe ambele muzici) pentru corurile școlare sătelști de I. Popescu-Pasărea, profesor de muzică bisericească la seminariile din București, cântăreț și diriginte al corului Bisericii Kalinderu, președinte al cântăreților bisericești, București, Tipografia profesională Dimitrie C. Ionescu, 1915.
- ediția 1928: Prohodul Domnului nostru Iisus Christos, care se cântă în Sfânta și Marea Vineri seara la priveghere, București, Tipografia cărților *
- ediția 2000: Triodul, București, EIBM al BOR, 2000.
Textele puse în paralel:
- Starea I: Prohodul Domnului (liturgică)/Starea întâi
- Starea a II-a: Prohodul Domnului (liturgică)/Starea a doua
- Starea a III-a: Prohodul Domnului (liturgică)/Starea a treia
Observații asupra textului
[modificare | modificare sursă]O parte din aceste strofele Prohodului Domnului au fost eliminate sau modificate din ultimele ediții românești ale cărtilor de cult (secolul XX), pentru a se evita interpretarea lor ca o atitudine antisemită la adresa evreilor, după cum urmează:
Literatură
[modificare | modificare sursă]- Prohodul Domnului nostru Iisus Hristos, scris și armonizat după melodiile bisericești tradiționale (pe ambele muzici) pentru corurile școlare sătelști de I. Popescu-Pasărea, profesor de muzică bisericească la seminariile din București, cântăreț și diriginte al corului Bisericii Kalinderu, președinte al cântăreților bisericești, București, Tipografia profesională Dimitrie C. Ionescu, 1915.
- Prohodul Domnului nostru Iisus Christos, care se cântă în Sfânta și Marea Vineri seara la priveghere, București, Tipografia cărților 1928.
- Triodul, București, EIBM al BOR, 2000.
 | Acest articol utilizează conținut de la http://ro.orthodoxwiki.org/Prohodul_Domnului_(liturgic%C4%83). Conținutul original este disponibil sub licența GDFL-Creative Commons, iar lista autorilor poate fi văzută în istoricul paginii. |
| |||||||||||
