Prăpastia tigrului
| Prăpastia tigrului | |
 Afișul românesc al filmului | |
| Rating |  |
|---|---|
| Titlu original | Հովազաձորի գերիները |
| Gen | film de aventuri  |
| Regizor | Iuri Erzinkean[*] |
| Scenarist | Vahtang Ananean[*] Mikaiel Șatirean[*] |
| Studio | Armenfilm |
| Director de imagine | Ivan Dildarean[*] |
| Muzica | Lazar Sarian[*] |
| Distribuție | Ori Buniatyan[*] Karp Hajakean[*] Așot Nersisean[*] |
| Premiera | |
| Durata | 61 min. |
| Țara |  Uniunea Republicilor Sovietice Socialiste |
| Limba originală | limba armeană |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Prăpastia tigrului (în armeană Հովազաձորի գերիները, în rusă Пленники Барсова ущелья, transliterat: Plenniki Barsova ușcelia, în traducere „Prizonieri în Defileul Leopardului”) este un film de aventuri pentru copii din 1956, regizat de Iuri Erzinkian după povestea cu același nume a lui Vahtang Ananian și filmat la Studioul de Film din Erevan.
Rezumat
[modificare | modificare sursă]
Avdal, fiul unui păstor, coboară de pe pășunea de munte în vale pentru a cumpăra zahăr și tutun pentru ciobani. Cu toate acestea, el nu are timp să se întoarcă înainte de lăsarea întunericului, deoarece a citit împreună cu prietenii săi povestea lui Dersu Uzala din cartea lui Vladimir Arseniev, și este obligat să-și petreacă noaptea în sat.
A doua zi, patru prieteni pionieri îl însoțesc pe Avdal pe drumul către munți. Pe drum îl văd pe poștașul Murat bătând în cuie o cutie poștală pe strada principală a satului. Răutăciosul Gagik cumpără un plic și hârtie de la Murat și scrie că el și prietenii lui pleacă în Orientul Îndepărtat. Gagik aruncă în cutia poștală o scrisoare adresată părinților săi.
Pe drum, Așot, fiul vânătorului, îl invită pe Avdal să treacă prin Defileul Leopardului, deoarece drumul ar fi mult mai scurt. Prevăzătorul Sarkis susține că poteca de la ieșirea din defileu a fost distrusă de o alunecare de teren. Așot își bate joc de el și îl consideră a fi un laș și se oferă să-l conducă pe Avdal până la ieșirea din defileu, fiind susținut chiar și de fata Șușik. Sarkis este forțat să meargă împreună cu prietenii săi. Astfel, cei cinci elevi, împreună cu câinele Avdala, se îndreaptă către Defileul Leopardului. Înainte de a intra în defileu, Gagik pierde cartea pe care au citit-o seara precedentă și a luat-o cu el, dar nu își dă seama.
Pentru a intra în defileu, ei trebuie să traverseze o prăpastie pe Podul Diavolului, format din câțiva bușteni așezați deasupra abisului. Copii reușesc să traverseze cu greutate. Cu toate acestea, se dovedește că nu există nicio ieșire din defileu, iar Sarkis avea dreptate. Copiii încearcă să se întoarcă, dar vremea se înrăutățește brusc. Începe furtună furtuna. O cădere de stânci cauzată de vremea rea dărâmă Podul Diavolului.
„Robinsonii” trebuie să ducă vrând-nevrând o adevărată luptă pentru supraviețuire. Proviziile mici de alimente ale copiilor se epuizează rapid și ei trebuie să caute ceva de mâncare în natură. În plus, băieții încearcă să taie copaci pentru a-i arunca peste prăpastie în locul Podului Diavolului care fusese distrus. În acest timp, calitățile fiecăruia se manifestă în mod clar: determinarea lui Așot, cunoștințele practice extinse ale lui Avdal, energia lui Gagik și lașitatea și egoismul lui Sarkis, care găsește stocuri de nuci făcute de veverițe pentru iarnă, dar le ascunde de prieteni. Cu toate acestea, când Sarkis cade în prăpastie, prietenii lui uită de egoismul lui și, cu riscul vieții, îl ajută să iasă de acolo. Sarkis suferă o schimbare morală.
Între timp, scrisoarea lui Gagik ajunge la destinație, iar adulții care sunt siguri că tinerii au plecat în Orientul Îndepărtat încearcă să-i caute pe drumuri și prin gări. Aceste căutări nu aduc, desigur, rezultate. Cei patru băieți și o fată care sunt reținuți la gara din Erevan nu au nicio legătură cu copiii dispăruți. Adulții sunt disperați. Nimeni u bănuiește că ei sunt foarte aproape de sat, blocați în Defileul Leopardului.
Între timp, situația copiilor blocați în se înrăutățește. În timpul următoarei ploi, peștera este inundată, iar Șușik răcește. Avdal găsește însă zmeură, iar Sarkis țese un coș, care este acoperit cu lut. Într-un astfel de „cort” făcut manual, băieții pregătesc un decoct de zmeură și o vindecă pe Șușik.
Situația copiilor nu devine însă mai bună, deoarece nu pot arunca bușteni deasupra prăpastiei. Apar apoi doi „oaspeți neinvitați”: un leopard, care justifică numele defileului, și un urs. Prădătorii intră în luptă, iar ursul învinge leopardul, ceea ce, însă, nu ușurează lucrurile copiilor.
Din fericire, vânătorul Aram găsește cartea lui Gagik și ghicește că fiul său, Așot, și prietenii lui sunt undeva în apropiere. Sătenii merg în Defileul Leopardului și îi găsesc pe copiii dispăruți.
Distribuție
[modificare | modificare sursă]- Iuri Haceatrian — Așot, fiul vânătorului Aram
- G. Hodjagorian — Avdal, fiul ciobanului
- Ruben Mkrtcian — Gagik
- L. Ordoian — Șușik
- Araik Mkrtumian — Sarkis
- Ori Buniatian — Harutiun, președintele colhozului
- Garuș Hajakian — Aram, vânător, tatăl lui Așot
- Așot Nersesian — Paruir, tatăl lui Sarkis
- Aram Amirbekian — Murat, poștaș
Lansare
[modificare | modificare sursă]Filmul a fost lansat pentru prima dată pe ecran în Erevan la 18 martie 1956 și la Moscova la 29 decembrie 1957.
Note
[modificare | modificare sursă]
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- «Пленники Барсова ущелья» pe site-ul «Armenian Cinema» Arhivat în , la Wayback Machine. Arhivat la 26 decembrie 2013 de Wayback Machine hy
| |||||