Petr Ginz
 | Acest articol sau această secțiune are bibliografia incompletă sau inexistentă. Puteți contribui prin adăugarea de referințe în vederea susținerii bibliografice a afirmațiilor pe care le conține. |
| Petr Ginz | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [3][4][1][2][5]  Praga, Cehoslovacia[4][6] |
| Decedat | (16 ani) Lagărul de exterminare Auschwitz-Birkenau, Germania Nazistă |
| Cauza decesului | asfixie |
| Părinți | Ota Ginz[*] Marie Ginzová[*] |
| Frați și surori | Chava Pressburger[*] |
| Cetățenie |  Cehoslovacia |
| Ocupație | esperantist scriitor |
| Limbi vorbite | Esperanto limba cehă[7] |
| Activitate | |
| Domiciliu | Praha II[*][1][2] |
Modifică date / text  | |
Petr Ginz (n. 1 februarie 1928; d. 28 septembrie 1944) a fost un băiat cehoslovac de origine evreiască, deportat în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și omorât prin gazare în lagărul de la Auschwitz. Până la vârsta de șaisprezece ani a scris mai multe romane, un jurnal și un dicționar esperanto-ceh. Recent a fost adus în atenția opiniei publice de către astronautul israelian Ilan Ramon, care a luat în spațiu un desen al lui Petr Ginz, înfățișând Pământul văzut de pe Lună.
Viața
[modificare | modificare sursă]Petr Ginz s-a născut în familia lui Otto Ginz, un evreu angajat ca manager al departamentului de exporturi al unei companii din industria textilă. Un esperantist pasionat, Otto Ginz o întâlnise la un congres esperantist pe Marie Dolanská, care avea să devină mama lui Petr Ginz și a surorii sale, Eva Ginzova (născută în 1930; mai târziu și-a schimbat numele în Chava Pressburger). Pasionat de literatură și mai ales de operele lui Jules Verne, Petr a început prin a emula stilul acestuia, producând cinci romane: De la Praga până în China, Vrăjitorul din Munții Altaz, Călătorie către centrul Pământului, În jurul lumii într-o secundă și O vizită din preistorie. Din păcate, până în zilele noastre s-a păstrat doar ultimul dintre aceste romane, o alegorie a venirii la putere a Nazismului și a înfrângerii sale ulterioare.
Terezin și Auschwitz
[modificare | modificare sursă]Viața familiei Ginz s-a schimbat odată cu începutul celui de-al doilea război mondial. Legile rasiale germane prevedeau că copiii proveniți din mariaje interetnice trebuiau deportați în lagăre după împlinirea vârstei de 14 ani. Astfel, în anul 1942, Petr a fost separat de mama (care nu era evreică) și sora sa (care nu împlinise încă vîrsta de 14 ani) și, împreună cu tatăl său, a fost deportat în lagărul de la Terezin. După doi ani avea să le urmeze și sora Eva.
În lagărul de la Terezin, Petr a rămas la fel de activ ca înainte, încropind în scurt timp o redacție împreună cu care a editat revista săptămânală ''Vedem'' (“Conducem”). Revista, scrisă de mână și decorată printre altele cu desenele lui Petr, a apărut timp de doi ani în fiecare vineri. După război s-au păstrat în jur de 700 de pagini din revistă. Când a ajuns în sfârșit și ea la Terezin, Eva Ginzova a fost surpinsă să vadă că fratele ei era foarte respectat și admirat de ceilalți copii.
În 28 septembrie 1944, Petr Ginz a fost deportat cu unul din ultimele transporturi de la Terezin către Auschwitz și omorât prin gazare imediat după sosire.
Posteritatea și evoluții ulterioare
[modificare | modificare sursă]În anul 2000, asteroidul 50413 Petrginz a fost denumit astfel în onoarea lui.[8]
În anul 2003, astronautul israelian Ilan Ramon a cerut Instituției Yad Vashem o operă reprezentativă a culturii evreiești, pentru a o lua cu ocazia zborului său - primul al unui astronaut israelian - în spațiul cosmic. A primit o copie a desenului lui Petr Ginz reprezentând Pământul văzut de pe Lună. La reintrarea în atmosfera terestră, naveta Columbia a fost distrusă, împreună cu copia desenului.[9] Acestă întâmplare a popularizat povestea lui Petr Ginz și a avut drept consecință găsirea într-un pod din Cehia a jurnalului său, care supraviețuise epocii comuniste. Jurnalul a fost vândut după mai multe runde de negocieri Instituției Yad Vashem și a fost publicat cu o introducere a lui Jonathan Safran Foer și o prefață a surorii lui Petr Ginz.
În amintirea lui Petr Ginz și a lui Ilan Ramon a apărut și un timbru comemorativ.[10]
Scrieri
[modificare | modificare sursă]Toate titlurile reprezintă traduceri aproximative în română, întrucât majoritatea scrierilor sunt pierdute. Jurnalul nu a fost până în 2013 tradus în limba română.
- Jurnal
- Dicționar esperanto-ceh (pierdut)
- Romane
- De la Praga până în China (pierdut)
- Vrăjitorul din Munții Altaz (pierdut)
- Călătorie către centrul Pământului (pierdut)
- În jurul lumii într-o secundă (pierdut)
- O vizită din preistorie
Referințe
[modificare | modificare sursă]- ^ a b https://www.holocaust.cz/databaze-obeti/obet/88538-petr-ginz/ Lipsește sau este vid:
|title=(ajutor) - ^ a b Database of victims, accesat în
- ^ Database of the Terezín Memorial, accesat în
- ^ a b Czech National Authority Database, accesat în
- ^ „Petr Ginz”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ „Petr Ginz”, Gemeinsame Normdatei, accesat în
- ^ CONOR.SI[*] Verificați valoarea
|titlelink=(ajutor) - ^ "Informații despre asteroidul 50413"
- ^ en Biografia lui Ilan Ramon la Jewish Virtual Library. Accesată la 2 august 2013
- ^ "Timbru comemorativ"
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- en cs Site-ul Oficial Petr Ginz Arhivat în , la Wayback Machine.
- en Moon Landscape (Desenul)
- en Petr Ginz – Theresienstadt Arhivat în , la Wayback Machine.
- en Trailer la filmul The Last Flight of Petr Ginz
