Muzeul Aurului din Brad
Colecția mineralogică din Brad (str. Independenței 3), cunoscută sub denumirea de Muzeul Aurului, este cea mai mare colectie din Europa.
Istoric și descriere
[modificare | modificare sursă]Muzeul Aurului din Brad a luat ființă în 1896 când un geolog neamț a strâns câteva piese găsite în minele din zonă. În cursul anilor la Muzeul aurului de la Brad s-a adunat cea mai mare colecție de piese din aur nativ din Europa. Remarcabile sunt exponatele cu aur nativ, originare din Munții Metaliferi. Printre formele cele mai spectaculoase sunt steagul dacilor, șopârlele din aur și un cristal pentagonal, unic în lume. Colecția are peste 1.300 de exponate din aur găsite în minele din țară și din toată lumea. Niciunul din exponate nu a fost prelucrat de vreun meșter aurar sau bijutier, acesta fiind unul dintre elementele speciale care definesc unicitatea Muzeului. Acesta a fost renovat timp de 5 ani și redeschis publicului în decembrie 2012.
Colecția cuprinde:
- obiecte arheologice descoperite în zona Brad - Crișcior care dovedesc existența omului în urmă cu 5000 de ani și a unei activități de extragere a aurului de 2000 de ani. Uneltelor și obiectelor vechi folosite la extragerea și prelucrarea minereului aurifer, specifice ultimelor două secole, li se alătură și imagini fotografice sugestive privind aceste activități.
- aurul într-o ipostază inedită, aceea de minereu: fin dispersat, liber sau concrescent cu alte minerale, lamele, filamente, dendrite, granule și rarele combinații chimice naturale ale aurului cu telurul, între care silvanit și nagyagyt s-au identificat pentru prima dată în lume în zăcăminte din Munții Apuseni.
- zăcămintele din zona Bradului forme spectaculoase care sugerează vizitatorului plante, animale sau alte obiecte: frunze, flori, șarpe, cățel, aripi de pasăre, tun, harta României.
- 800 exponate provenind din foarte multe țări, organizate pe criterii științifice: noțiuni generale despre minerale, geneza acestora, proprietăți fizice după care pot fi determinate, compoziție chimică: sulfuri metalifere, săruri halogenate, oxizi, săruri oxigenate (carbonați, sulfați, silicați, etc). Câteva dintre aceste minerale au fost identificate pentru prima oară în lume în zăcăminte din România.
Vezi și
[modificare | modificare sursă]Legături externe
[modificare | modificare sursă]
Materiale media legate de Muzeul Aurului din Brad la Wikimedia Commons- Primăria municipiului Brad Arhivat în , la Wayback Machine.
- Stiri, evenimente si informatii din Brad Arhivat în , la Wayback Machine.
- Obiective Turistice Brad Arhivat în , la Wayback Machine.
- Muzee Brad Arhivat în , la Wayback Machine.
- Cazare Brad Arhivat în , la Wayback Machine.
- Repertoriul așezărilor rurale din Dacia romană
- de Muzeul Aurului din Brad (in germana)
- Despre vanzarea muzeului (Primaria Brad) Arhivat în , la Wayback Machine.
- Petitia "Salvati Muzeul Aurului Brad"
- In muzeul din Brad se afla o harta a Romaniei din aur nativ, 18 septembrie 2003, Adevărul
- O minune: Muzeul Aurului din Brad - Mica enciclopedie AS, Ciprian Rus, Formula AS - anul 2013, numărul 1060
- Salvați Muzeul Aurului din Brad!, 7 noiembrie 2009, Monalise Hihn, Jurnalul Național
- Muzeul Aurului a fost vandut in rate, la pret de garsoniera Arhivat în , la Wayback Machine., 3 februarie 2010, Valentin Mateescu, Income Magazine
- Hunedoara: CONTESTAȚIE Tranzacție dubioasă cu Muzeul „Aurului” de la Brad, 10 octombrie 2009, Adevărul
- Hunedoara: UPDATE Muzeul "Aurului" de la Brad are doi proprietari: miza 500 de kilograme eșantioane de aur, 12 octombrie 2009, Adevărul
- Muzeul Aurului din Brad, vandut de o firma care nu mai exista[nefuncțională], 13 noiembrie 2009, Carmen Cosman, România liberă
- Procurorii s-au autosesizat în cazul vânzării Muzeului Aurului din Brad, 20 octombrie 2009, Realitatea TV
- După cinci ani și o tranzacție dubioasă, Muzeul Aurului din Brad își redeschide marți porțile[nefuncțională], 2 decembrie 2012, Carmen Cosman, Zhd.ro