Sari la conținut

Lacul Vaduri

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Lacul Vaduri
Categoria IV IUCN (Arie de management pentru habitat/specie)
Harta locului unde se află Lacul Vaduri
Harta locului unde se află Lacul Vaduri
Localizarea rezervației pe harta țării
Poziția Județul Neamț
 România
Cel mai apropiat orașPiatra Neamț
Coordonate46°56′08″N 26°14′32″E () / 46.93556°N 26.24222°E[1]
Suprafață119 ha
Înființare1966, declarat în 2005
Website oficial

Lacul Vaduri este o arie protejată de protecție specială avifaunistică ce corespunde categoriei a IV-a IUCN (rezervație naturală de tip acvatic) situată în județul Neamț, pe teritoriul administrativ al comunei Alexandru cel Bun.

Arealul se află în partea central-sud-vestică a județului Neamț pe cursul râului Bistrița, între Munții Stânișoarei - aflați la nord și Culmea Goșmanu-Geamăna din Munții Tarcău - aflată la sud, fiind încadrat de către satele Pângărați, Preluca, Vaduri, Vădurele și Scăricica, lîngă porțiunea Bicaz - Piatra Neamț a drumului național DN15, la sud de aceasta[2].

Caracteristici

[modificare | modificare sursă]

Rezervația naturală (cu o suprafață de 119 hectare[3]) a fost declarată arie protejată prin Hotărârea de Guvern nr. 2151 din 30 noiembrie 2004 (privind instituirea regimului de arie naturală protejată pentru noi zone)[4] și, reprezintă un lac de baraj artificial amenajat în anul 1966 pe cursul mijlociu al râului Bistrița, cu scop hidroenergetic[5]

Altitudinea sa este de 350 m[5], suprafața de 150 ha, lungimea maximă de 3600 m, lățimea maximă de 825 m, lățimea medie 332 m, adâncimea maximă de 15 m în zona barajului, adâncime medie de 5 m.[6]

Pe următoarele 3 lacurile situate în aval de Barajul de la Bicaz (Pângărați, Vaduri, Bâtca Doamnei), ca și o consecință a aportului de ape mai calde din Lacul Izvorul Muntelui - deși mai frecvent se formează gheață la mal - înghețul este de amploare mai redusă. Eventualul pod de gheață format este incomplet, fragil și ușor distrus de dinamica activă a circulației zilnice a apelor cu temperatură mai ridicată.[6] Această condiție alăturată unei clime propice și unor resurse trofice bogate, asigură luciului de apă și împrejurimilor acestuia un mediu favorabil pentru găzduire (iernat), hrană și cuibărit[7] pentru mai multe specii de păsări migratoare de apă ale culoarului est-carpatic[5][7].

Se întâlnesc aici rațe (mare, sunătoare, roșie), lebădă de iarnă[5][7], populații de pescăruș argintiu[7], dar și exemplare de lebede de vară, corcodel mic, rațe sulițar sau cu cap castaniu[5][7], mătăsar, cufundar polar[7], ferăstraș mic[8]. Migrația lebedelor pe lacurile din zonă începe în octombrie și se termină la sfîrșitul lui februarie sau, uneori, în martie[9].

În anotimpul hibernal, păsările se hrănesc deseori la marginea gheții, iar seara se deplaseaza pe Bistrița în aval și pe afluenții acesteia din zona limitrofă. Când sursele de hrană diminuă datorită stratului de zăpadă persistent, păsările se deplasează pentru hrănire spre fermele zootehnice limitrofe, sau la silozuri și rampe de gunoi, mai puțin în perioadele cu temperaturi foarte scăzute când întreg bazinul acvatic îngheață sau sunt viscole prelungite[7].

Interferențe antropice

[modificare | modificare sursă]

Mai mulți factori antropici tulbură echilibrul acestor ecosisteme: pășunatul, arderea stufului, vânătoarea, pescuitul, turismul necontrolat, depozitarea necontrolata a deșeurilor[7]. Din păcate prezența păsărilor migratoare ocrotite se asociază și cu fenomenul braconajului[10].

Activitate antropică ce periclitează cel mai mult situl este depozitarea necontrolată a deșeurilor (ambalaje din plastic și deșeuri provenite din activitate de debitare primară a lemnului). O altă sursă de impact semnificativ negativ este poluarea.[6] (de exemplu rețeaua de canalizare pe care o are colonia Vaduri din localitatea cu același nume, se varsă în lac[11]).

Legături externe

[modificare | modificare sursă]