Insulele Line

Insulele Line [engleză:laɪn], Insulele Teraina sau Insulelele Ecuatoriale, sunt un lanț de unsprezece atoli și insule cu un nivel mic de corali în centrul Oceanului Pacific, în sudul insulelor Hawaii, care se întinde pe o suprafață de 2,350 km în direcția nord-vest sud-est, făcând-o una din cele mai lungi lanțuri insulare din lume. Opt dintre insule fac parte din Kiribati, în timp ce celelalte trei sunt teritorii ale Statelor Unite grupate cu Insulele Minore Îndepărtate ale Statelor Unite.

Cele care fac parte din Kiribati au cele mai îndepărtate fuse orare din lume, UTC+14:00. Ora zilei este aceeași ca în Hawaii, dar data este cu o zi înainte. Timpul este cu 26 de ore înaintea altor câteva insule din Oceania precum Insula Baker ce folosește UTC−12:00.

Statele Unite ale Americii a susținut toate insulele Line în temeiul Legii Insulelor Guano. Această afirmație a fost cedată sub Tratatul de la Tarawa, care a recunoscut suveranitatea Kiribati-ului peste majoritatea lanțului.

Grupul este împărțit geografic în trei subgrupuri: cel Nordic, Central și Sudic ale Insulelor Linie. Insulele Line Centrale sunt uneori grupate cu Insulele Line de Sud. Tabelul de mai jos prezintă insulele de la Nord la Sud.

Atol/Insulă/Recif	Suprafața insulei (km²)	Lagună (km²)	Populație^[1]	Coordonate	Status
Insulele Line de Nord
Reciful Kingman	0.01^[1]	60	0	6°24′N 162°24′V (Reciful Kingman) / 6.400°N 162.400°V	Teritoriu american neîncorporat
Atolul Palmyra	3.9^[1]	8	4	5°52′N 162°6′V (Atolul Palmyra) / 5.867°N 162.100°V	Teritoriu american încorporat
Teraina	9.55^[2]	2^*	1,155^[2]	4°43′N 160°24′V (Teraina) / 4.717°N 160.400°V	parte din Kiribati
Tabuaeran	33.73^[2]	110	2,539^[2]	3°52′N 159°22′V (Tabuaeran) / 3.867°N 159.367°V	parte din Kiribati
Kiritimati (Insula Crăciunului)	388.39^[2]	217.61^[2]^[3]	5,115^[2]	1°53′N 157°24′V (Kiritimati) / 1.883°N 157.400°V	parte din Kiribati
Insulele Line Centrale
Insula Jarvis	5^[1]	-	0	0°22′S 160°03′V (Insula Jarvis) / 0.367°S 160.050°V	teritoriu amercian neîncorporat
Insula Malden	39.3	13^*	0	4°01′S 154°59′V (Insula Malden) / 4.017°S 154.983°V	parte din Kiribati
Reciful Filippo	-	1.5	0	5°30′S 151°50′V (Reciful Filippo) / 5.500°S 151.833°V	în afara EEZ
Insula Starbuck	16.2	4^*	0	5°37′S 155°56′V (Insula Starbuck) / 5.617°S 155.933°V	parte din Kiribati
Insulele Line de Sud
Insulele Caroline	3.76	6.3	0	9°57′S 150°13′V (Insulele Caroline) / 9.950°S 150.217°V	parte din Kiribati
Insula Vostok	0.24	-	0	10°06′S 152°25′V (Insula Vostok) / 10.100°S 152.417°V	parte din Kiribati
Insula Flint	3.2	0.01^*	0	11°26′S 151°48′V (Insula Flint) / 11.433°S 151.800°V	parte din Kiribati
Insulele Line	503.28	422.42	8,813

Kiritimati este cel mai mare atol din lume în ceea ce privește suprafața de teren. Insulele au fost anexate de Marea Britanie în 1888 cu scopul de a contura Cablul Pacificului cu Tabuaeran (atunci Insula Fanning) ca o stație de releu. Cablul a fost pus și operaționat între anii 1902 și 1963, exceptând o perioadă scurtă în 1914.

Copra și peștii sunt principalele produse de export (cu algele marine).

Referințe

^ ^a ^b ^c ^d „Australia-Oceania :: United States Pacific Island Wildlife Refuges”. CIA - The World Factbook. US CIA. Arhivat din original la 16 iulie 2017. Accesat în 16 septembrie 2012.
^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g „Kiribati 2005 Census of Population and Housing: Provisional Tables” (PDF). Kiribati National Statistics Office. Accesat în 16 septembrie 2012.
^ „CIA - The World Factbook -- Kiribati”. The World Factbook. US CIA. Arhivat din original la 11 ianuarie 2017. Accesat în 16 septembrie 2012.

Legături externe

Commons

Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de
Line Islands

[CIA_UM-1] „Australia-Oceania :: United States Pacific Island Wildlife Refuges”. CIA - The World Factbook. US CIA. Arhivat din original la 16 iulie 2017. Accesat în 16 septembrie 2012.

[Kiribati-2] ^ ^a ^b ^c ^d ^e ^f ^g „Kiribati 2005 Census of Population and Housing: Provisional Tables” (PDF). Kiribati National Statistics Office. Accesat în 16 septembrie 2012.

[CIA_KR-3] „CIA - The World Factbook -- Kiribati”. The World Factbook. US CIA. Arhivat din original la 11 ianuarie 2017. Accesat în 16 septembrie 2012.

[1]

[2]

[3]