Indicele performanței de mediu
Indicele de performanță de mediu (Environmental Performance Index - EPI) este o metodă de cuantificare și reprezentare numerică a performanței de mediu a politicilor unui stat, evidențiind degradarea la nivel planetar a sistemelor de susținere a vieții de care depinde omenirea O economie mondială care continuă să se bazeze în mare măsură pe combustibilii fosili se traduce prin poluarea continuă a aerului și a apei, acidificarea oceanelor și creșterea concentrațiilor de gaze cu efect de seră în atmosferă. Aceste schimbări amenință supraviețuirea speciilor care suferă deja de pierderea pe scară largă a habitatului, împingându-le mai aproape de dispariție. Analize recente arată că omenirea a depășit deja șase din nouă limite planetare critice care definesc spațiul de utilizare sigură a resurselor naturale ale Pământului, și este aproape de a depăși o a șaptea[2][3][4].
Indicele de performanță de mediu a fost lansat în 2002 de Forumul Economic Mondial în asociere cu Yale Center for Environmental Law & Policy (Universitatea Yale), Center for International Earth Science Information Network Earth Institute (Universitatea Columbia) și Centrul Comun de Cercetare (Joint Research Centre) al Comisiei Europene. Raportul bienal EPI valorifică cele mai recente seturi de date, știință și tehnologie pentru a oferi cea mai cuprinzătoare evaluare a stării sustenabilității la nivel global. În total, raportul 2024 EPI analizează 58 indicatori pentru a clasa 180 țări în funcție de progresul acestora în atenuarea schimbărilor climatice, salvgardarea vitalității ecosistemului și promovarea sănătății mediului. Acest set larg de indicatori este un instrument puternic care permite urmărirea progresului către Obiectivele de dezvoltare durabilă ale Națiunilor Unite, obiectivele de atenuare a schimbărilor climatice din Acordul de la Paris din 2015 privind schimbările climatice și obiectivele de protecție a biodiversității din Cadrul global de biodiversitate Kunming-Montreal din 2022[5].
În 2023, prima evaluare globală a progresului în atingerea obiectivelor Acordului de la Paris a dezvăluit o imagine sumbră: lumea este departe de calea planificată. În ciuda utilizării record a energiei regenerabile, emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească. Pe măsură ce lumea intră pe un teritoriu climatic neexplorat, apare un risc crescut de a depăși ireversibil niveluri critice ale sistemului climatic al planetei[5].
Metodologie
[modificare | modificare sursă]
De-a lungul timpului, metodologia EPI a fost criticată pentru alegerea arbitrară a parametrilor care s-ar putea dovedi părtinitori și performanța sa slabă ca indicator al sustenabilității mediului[6]. Critici suplimentare s-au concentrat asupra lipsei unor sugestii de politică specifice și prejudecăților de ponderare ale indicelui față de țările cu deficit de date, ceea ce a condus la trecerea cu vederea a progresului ecologic în țările în curs de dezvoltare[6].
În 2024, India a fost clasată pe locul 176 în listă, dar aceasta a contestat valabilitatea clasamentului. Potrivit unei declarații emise de Ministerul Mediului, Pădurilor și Schimbărilor Climatice, mai mulți indicatori utilizați în calcul s-au bazat pe ipoteze nefondate și pe metode neștiințifice[7][8][9].
Comisia Economică a Organizației Națiunilor Unite pentru Europa a prezentat 3 „argumente pro”: EPI oferă un indice ușor comparabil; Scorurile EPI privind vitalitatea ecosistemului se bazează pe șase categorii de politici constitutive: resurse de apă, agricultură, păduri, pescuit, biodiversitate și habitat, precum și climă și energie; baza de date la care se face referire furnizează hărți pentru fiecare dintre indicii parțiali ai EPI (normalizați 0…100) și 3 „argumente contra”: EPI este mai degrabă o încercare de a reprezenta cantitativ performanța ecologică a țărilor și companiilor; motivele reale ale disfuncționalităților ar putea necesita cercetări suplimentare; EPI ar fi un indice mai relevant pentru politică[10]
Ca urmare a acestor critici, numărul indicatorilor EPI a crescut, iar ponderea acestora s-a modificat, pentru a oferi o imagine mai bună bazată pe date privind starea de sustenabilitate în întreaga lume. Clasamentul EPI 2024 se bazează pe 58 de indicatori de performanță grupați în 30 de categorii de probleme din domeniile sănătății mediului, vitalității ecosistemului și schimbărilor climatice, analizând 180 de țări[11].
| Obiectiv de politică | Pondere (%) |
Categorie | Pondere (%) |
Indicator | Pondere (%) |
|---|---|---|---|---|---|
| Vitalitatea ecosistemului | 45% | Biodiversitate și habitat | 25 | Protecția zonelor-cheie marine pentru biodiversitate[a] | 12.0 |
| Protecția habitatului marin | 12.0 | ||||
| Rigurozitatea protecției maritime | 2.0 | ||||
| Indicele de reprezentativitate a ariilor protejate | 12.0 | ||||
| Indicele de protecție a speciilor | 16.0 | ||||
| Protecția biomului terestru | 10.0 | ||||
| Protecția zonelor-cheie terestre pentru biodiversitate[b] | 10.0 | ||||
| Eficacitatea arilor protejate | 2.0 | ||||
| Utilizarea terenurilor protejate[c] | 2.0 | ||||
| Indexul listei roșii | 12.0 | ||||
| Indicele habitatului speciilor | 8.0 | ||||
| Reziliența ecosistemului bioclimatic | 2.0 | ||||
| Păduri | 5 | Pierderea de pădure virgină | 30.0 | ||
| Pierderea peisajului forestier intact | 30.0 | ||||
| Pierderea acoperirii cu arbori ponderată în funcție de permanență | 25.0 | ||||
| Schimbarea netă a acoperirii arborilor | 10.0 | ||||
| Integritatea peisajului forestier | 5.0 | ||||
| Pescuit | 2 | Starea stocului de pește | 15.0 | ||
| Captură de pește aruncată | 20.0 | ||||
| Pescuit cu trauler de fund în ZEE | 25.0 | ||||
| Pescuit cu trauler de fund în afara ZEE | 35.0 | ||||
| Indicele trofic marin regional | 5.0 | ||||
| Poluarea aerului | 6 | Expunerea la ozon în ZCB[d] | 8.3 | ||
| Expunerea la ozon în terenuri cultivate | 8.3 | ||||
| Rata de creștere ajustată a emisiilor de oxizi de azot | 41.7 | ||||
| Rata de creștere ajustată a emisiilor de dioxid de sulf | 41.7 | ||||
| Agricultură | 3 | Indicele de management sustenabil al azotului | 40.0 | ||
| Excedent de fosfor | 3.3 | ||||
| Risc de poluare cu pesticide | 16.7 | ||||
| Randamentul relativ al culturii | 40.0 | ||||
| Resurse de apă | 5 | Ape uzate generate | 10.0 | ||
| Ape uzate colectate | 40.0 | ||||
| Ape uzate tratate | 40.0 | ||||
| Ape uzate reutilizate | 10.0 | ||||
| Sănătatea mediului | 25% | Calitatea aerului | 17 | Expunerea antropică la PM2.5 | 38.2 |
| Combustibili solizi de uz casnic | 38.2 | ||||
| Expunerea la ozon | 8.8 | ||||
| Expunerea la NOx | 5.9 | ||||
| Expunerea la SO2 | 2.9 | ||||
| Expunerea la CO | 2.9 | ||||
| Expunerea la compuși organici volatili | 2.9 | ||||
| Salubritate și apă potabilă | 5 | Salubritate nesigură | 40.0 | ||
| Apă potabilă nesigură | 60.0 | ||||
| Metale grele | 2 | Expunere la plumb | 100.0 | ||
| Managementul deșeurilor | 1 | Deșeuri generate per locuitor | 40.0 | ||
| Deșeuri solide controlate | 20.0 | ||||
| Rata de recuperare a deșeurilor | 40.0 | ||||
| Schimbări climatice | 30% | Atenuarea schimbărilor climatice | 30 | Rata ajustată de creștere a emisiilor de dioxid de carbon | 25.0 |
| Rata de creștere a emisiilor de CO2 (obiective naționale specifice) | 1.7 | ||||
| Rata ajustată de creștere a emisiilor de metan | 10.0 | ||||
| Rata ajustată de creștere a emisiilor de gaze fluorurate | 6.7 | ||||
| Rata ajustată de creștere a emisiilor de protoxid de azot | 3.3 | ||||
| Rata ajustată de creștere a emisiilor de negru de cărbune | 5.0 | ||||
| Fluxuri nete de carbon cauzate de schimbarea destinației terenurilor | 3.3 | ||||
| Rata de creștere a GES ajustată în funcție de intensitatea emisiilor | 20.0 | ||||
| Rata ajustată de creștere a GES în funcție de emisiile per locuitor | 20.0 | ||||
| Proiecția emisiilor pentru 2050 | 3.3 | ||||
| Proiecția emisiilor cumulate până în 2050 în raport cu bugetul de carbon | 1.7 | ||||
| |||||
Lista țărilor în funcție de Indicele de performanță de mediu 2024
[modificare | modificare sursă]Raportul EPI 2024 clasează 180 de țări și teritorii, pe baza a 58 de indicatori de performanță grupați în 30 de categorii de probleme. Primele cinci țări sunt Estonia, Luxemburg, Germania, Finlanda și Regatul Unit, iar la baza clasamentului se situează India, Myanmar, Laos, Pakistan și Vietnam[12]. Sortarea este alfabetică după codul țării, conform ISO 3166-1 alpha-3..
Comparație între scorul EPI și PIB per capita, 2024
[modificare | modificare sursă]
Bogăția țărilor este un predictor viabil al performanței lor generale de mediu, dar unele țări își depășesc cu mult performanța similară economică, în timp ce altele sunt restante
Scorurile EPI sunt corelate pozitiv cu bogăția unei țări, deși, dincolo de un anumit punct, randamentele în creștere ale bogăției se diminuează. Cu toate acestea, la fiecare nivel de dezvoltare economică, unele țări își depășesc performanțele de mediu, în timp ce altele rămân în urmă. Unele dintre cele mai sărace țări din lume le depășesc pe unele dintre cele mai bogate. În acest sens, alți factori decât bogăția, precum investițiile în dezvoltarea umană, statul de drept și calitatea reglementărilor, sunt predictori mai puternici ai performanței de mediu[13].
Bogăția permite țărilor să facă investiții în infrastructura necesară pentru a furniza apă potabilă curată, pentru a gestiona în siguranță deșeurile și pentru a extinde rapid infrastructura de energie regenerabilă. Dar bogăția duce, de asemenea, la un consum mai mare de materiale și la impactul asupra mediului asociat, precum ratele mai mari de generare de deșeuri, emisii crescute de gaze cu efect de seră și degradarea ecosistemului. Multe țări cu scoruri ridicate la uni parametri de vitalitate a ecosistemului, precum cei care măsoară poluarea cu pesticide și îngrășăminte în agricultură, integritatea peisajelor forestiere și utilizarea metodelor distructive de pescuit, obțin aceste rezultate deoarece economiile lor sunt stagnante și subdezvoltate[12].
Țările în curs de dezvoltare trebuie să evite repetarea greșelilor națiunilor care au urmat o cale murdară și nesustenabilă către industrializare. Pe de altă parte, țările bogate trebuie să-și decupleze consumul de degradarea mediului și să-și folosească bogăția pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să treacă pe o cale de dezvoltare cu adevărat durabilă, care să asigure conservarea biodiversității și altor bunuri comune globale, în beneficiul întregii omeniri[1][12][13].
Note
[modificare | modificare sursă]- ^ a b c Block, S.; Emerson, J.W.; Esty, D.C.; de Sherbinin, A.; Wendling, Z.A.; et al. (). „2024 Environmental Performance Index. Technical Appendix” [2024 Indicele de performanță de mediu. Anexă tehnică] (PDF). epi.yale.edu. New Haven, CT: Yale Center for Environmental Law & Policy. Accesat în .
- ^ Orf, Darren (). „Humanity Has Overstepped Six of the Earth's Nine Planetary Boundaries” [Omenirea a depășit șase dintre cele nouă granițe planetare ale Pământului]. Popular Mechanics. Accesat în .
- ^ Richardson, Katherine; et al. (). „Earth beyond six of nine planetary boundaries” [Pământul dincolo de șase din cele nouă granițe planetare]. Science. 9 (37). doi:10.1126/sciadv.adh2458
. Accesat în .
- ^ Robles-Gil, Alexa (). „Earth Is on the Brink of Breaching a Seventh of Nine 'Planetary Boundaries' That Support Life” [Pământul este pe punctul de a depăși o a șaptea din nouă „limite planetare” care susțin viața]. Smithsonian Magazine. Accesat în .
- ^ a b c d „2024 Environmental Performance Index” [2024 Indicele de performanță de mediu]. epi.yale.edu. New Haven, CT: Yale Center for Environmental Law & Policy & Center for International Earth Science Information Network Earth Institute, Columbia University. . Accesat în .
- ^ a b Kanmani, Aiyshwariya; Obringer, Renee; Rachunok, Benjamin; Nateghi, Roshanak (). „Assessing Global Environmental Sustainability Via an Unsupervised Clustering Framework” [Evaluarea sustenabilității globale a mediului printr-un cadru compact nesupravegheat]. Sustainability. 12 (2): 563. doi:10.3390/su12020563 . Accesat în .
- ^ Banerjee, Ankush. „What Happened to Green India? Ranked Lowest as per Environmental Performance Index, India Disputes Methodology” [Ce s-a întâmplat cu India verde? Clasată cel mai jos în funcție de Indicele de performanță de mediu, India contestă metodologia]. Business Insider. Accesat în .
- ^ „India's lagging sustainability performance” [Performanța de sustenabilitate a Indiei, rămasă în urmă]. Hindustan Times (în engleză). . Accesat în .
- ^ Roy, Esha (). „Explained: What is the environment index, and why has India questioned it?” [Explicat: Ce este indicele de mediu și de ce India l-a contestat?]. The Indian Express (în engleză). Accesat în .
- ^ Comisia Economică a Organizației Națiunilor Unite pentru Europa. „Environmental performance index EPI. Pros & Cons” [Indicele de performanță de mediu EPI. Argumente pro și contra]. unece.org. United Nations Economic Commission for Europe. Accesat în .
- ^ a b „2024 Weights” [Ponderi 2024] (CSV). epi.yale.edu. New Haven, CT: Yale Center for Environmental Law & Policy. Accesat în .
- ^ a b c Block, S.; Emerson, J.W.; Esty, D.C.; de Sherbinin, A.; Wendling, Z.A.; et al. (). „2024 Environmental Performance Index” [Indicele de performanță de mediu 2024] (PDF). epi.yale.edu. New Haven, CT: Yale Center for Environmental Law & Policy. Accesat în .
- ^ a b „2024 Environmental Performance Index. Policymakers' Summary”. epi.yale.edu. New Haven, CT: Yale Center for Environmental Law & Policy & Center for International Earth Science Information Network Earth Institute, Columbia University. . Accesat în .
Legături externe
[modificare | modificare sursă]- The Environmental Performance Index - hartă interactivă
- The Environmental Performance Index – Center for Environmental Law & Policy