Sari la conținut

Félix Nadar

De la Wikipedia, enciclopedia liberă
Félix Nadar
Date personale
Nume la naștereGaspard-Félix Tournachon Modificați la Wikidata
Născut[1][2][3][4][5] Modificați la Wikidata
Quartier de la Place-Vendôme⁠(d), Île-de-France, Franța[6][3] Modificați la Wikidata
Decedat (89 de ani) Modificați la Wikidata
Quartier du Faubourg-du-Roule⁠(d), Île-de-France, Franța[7] Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Père-Lachaise
sépulture de Nadar[*][[sépulture de Nadar |​]] Modificați la Wikidata
PărințiVictor Tournachon[*][[Victor Tournachon (French printer and bookseller (1771–1837))|​]] Modificați la Wikidata
Frați și suroriAdrien Tournachon[*][[Adrien Tournachon (French photographer and artist (1825-1903))|​]][8] Modificați la Wikidata
Căsătorit cuErnestine Nadar[*][[Ernestine Nadar |​]] (din )[9] Modificați la Wikidata
CopiiPaul Nadar[*] Modificați la Wikidata
Cetățenie Franța[10] Modificați la Wikidata
Ocupațiefotograf
aeronaut[*]
caricaturist[*]
caricaturist
scriitor
jurnalist Modificați la Wikidata
Locul desfășurării activitățiiParis Modificați la Wikidata
Limbi vorbitelimba franceză[11] Modificați la Wikidata
Activitate
Alte numeNadar  Modificați la Wikidata
Alma materLycée Condorcet  Modificați la Wikidata
OrganizațieLe Charivari[*][[Le Charivari (French satirical periodical)|​]]  Modificați la Wikidata
Semnătură
Félix Nadar: Autoportret (fotografie executată probabil de fratele său Adrien Tournachon)

Félix Nadar sau doar Nadar, numele la naștere, Gaspard Félix Tournachon (n. 5 aprilie 1820, Paris – d. 20 martie 1910, Paris), a fost un caricaturist, fotograf și pionier aeronautic francez.

Félix Tournachon a început prin a studia medicina, a devenit apoi jurnalist și romancier. El și-a făcut inițial un nume prin caricaturile făcute celebrităților pariziene, publicate în diverse periodice, de exemplu în Le Charivari, Journal pour rire (numit și Journal amusant) sau Revue Comique, această din urmă revistă fiind înființată de el însuși în 1849. Specialitatea lui erau, începând cu anul 1852, caricaturile operelor de artă prezentate anual în expoziția "Salonului Oficial" din Paris. Această activitate i-a asigurat existența înainte de anul 1852. După aceea Nadar a deschis un atelier fotografic care s-a dovedit a fi foarte lucrativ.

În atelierul său, Nadar a început să experimenteze procedee de obținere a imaginilor fotografice cu ajutorul iluminației electrice. Acest atelier a devenit ulterior un loc de întâlnire al boemei pariziene și a găzduit în 1874 prima expoziție a impresioniștilor, care a provocat un mare scandal de presă și a consacrat acuzația de "impresionism" drept nume generic al noii mișcări. Din 1873 Nadar l-a avut drept colaborator în cadrul atelierului fotografic pe fiul său Paul Nadar (1856-1939).

Nadar a fost și un pasionat experimentator de aerostate, inventând el însuși un aparat de zbor și întreprinzând mai multe călătorii cu balonul Le Géant, cu ajutorul căruia a străbătut distanța dintre Paris și Hanovra. Cu acea ocazie el a făcut primele fotografii aeriene ale Parisului, pe care le-a prezentat în mod metodic în cererea de patent pentru un Nouveau système de photographie aérostatique din 1858. Lui îi aparțin de asemenea primele fotografii făcute cu lumină artificială în subteran, publicate într-o culegere din 1861, care ilustra catacombele Parisului.

Opera fotografică (selecțiune)

[modificare | modificare sursă]

Lui Nadar i se datorează unele din cele mai celebre portrete fotografice ale personalităților de la sfârșitul secolului al XIX-lea. Datorită producției de masă portretele par azi oarecum stereotipe, dar se disting prin depășirea canonului vremii de înfrumusețare prin stafaje și retușuri. Edgar Degas a folosit fotografii executate de Nadar ca mijloc de inspirație pentru unele din compozițiile sale.

Publicațiile în timpul vieții

[modificare | modificare sursă]
  • Quand j'étais étudiant (1856)
  • Le miroir aux aiouettes (1858)
  • Les catacombes de Paris à la lumière artificielle (1861)
  • La robe de Déjanire (1862)
  • Mémoires du Géant, à terre et en l'air (1864)
  • Le droit au vol (1865)
  • Histoirebulssonnière (1877)
  • Sous l'incendie (1882)
  • Le monde ou l'on patauge (1883)
  • Quand j'étais photographe (1900)
  1. ^ Félix Nadar, GeneaStar 
  2. ^ The Fine Art Archive, accesat în  
  3. ^ a b Archivio Storico Ricordi, accesat în  
  4. ^ Nadar (photographer), SNAC, accesat în  
  5. ^ Félix Tournachon, Gran Enciclopèdia Catalana 
  6. ^ ​]][[Categorie:Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română 
  7. ^ ​]][[Categorie:Articole cu legături către elemente fără etichetă în limba română 
  8. ^ Union List of Artist Names, , accesat în  
  9. ^ https://www.historia.fr/lin%C3%A9dit-du-mois-des-archives-nationales/mais-qui-%C3%A9tait-madame-nadar  Lipsește sau este vid: |title= (ajutor)
  10. ^ Museum of Modern Art online collection, accesat în  
  11. ^ CONOR.SI[*]  Verificați valoarea |titlelink= (ajutor)
  • A. Huon, J. Prinet: Nadar, Paris 1965.
  • Claude Malecot: Le monde de Victor Hugo : vu par les Nadar, Paris : Monum, Ed. du patrimoine 2003.
  • Anne de Margerie: Nadar : les années créatrices ; 1854 - 1860, catalogul expoziției Paris, Musée d'Orsay, 1994 / New York, The Metropolitan Museum of Art, 1995, Paris 1994.

Legături externe

[modificare | modificare sursă]
Commons
Commons
Wikimedia Commons conține materiale multimedia legate de Félix Nadar