Ducatul Geldern
Ducatul Geldern | ||||
Geldern | ||||
Hertogdom Gelre nl Herzogtum Geldern de | ||||
— stat al Sfântului Imperiu Roman până în 1648 provincie a Provinciilor Unite din 1648 — | ||||
| ||||
| ||||
Ducatul Geldern în jurul anilor 1350 | ||||
Capitală | Geldern | |||
---|---|---|---|---|
Guvernare | ||||
Formă de guvernare | principat | |||
Dinastia conducătoare | ||||
- 1339-1371 | Casa de Geldern | |||
- 1383-1423 | Casa de Jülich | |||
- 1423-1473 | Casa de Egmond | |||
- 1473-1493 | Casa de Valois | |||
- 1493-1538 | Casa de Geldern | |||
- 1538-1543 - 1543-1648 | Casa de Jülich Casa Habsburg, linia spaniolă | |||
Istorie | ||||
Epoca istorică | Evul Mediu | |||
Fondare | 1339 | |||
Intrarea prima dată sub dominația Burgundiei | mai 1473 | |||
Intrarea în componența Celor Șaptesprezece Provincii | 1543 | |||
Războiul de optzeci de ani | 1568 | |||
Formarea Republicii Batave | 1795 | |||
Modifică date / text |
Ducatul Geldern (neerlandeză Hertogdom Gelre, germană Herzogtum Geldern) a fost un ducat medieval situat în Țările de Jos.
Teritoriu
[modificare | modificare sursă]Teritoriul ducatului este actualmente divizat între Olanda și Germania. În Olanda, provincia Gelderland ocupă marea majoritate a teritoriului ducatului. Restul se află în provincia Limburg. În Germania, o serie de teritorii din vestul actualului land Renania de Nord-Westfalia aparțineau ducatului.
Teritoriul era organizat sub forma a 4 "cartiere":
- Roermond: Geldern, Erkelenz, Goch, Nieuwstad, Venlo, Straelen
- Arnhem: Elburg, Harderwijk, Hattem, Wageningen
- Nijmegen: Gendt, Maasbommel, Tiel, Zaltbommel
- Zutphen: Doesburg, Doetinchem, Groenlo, Lochem
Istoric
[modificare | modificare sursă]Ducatul își are originile în jurul localităților Geldern și Roermond, Montfort fiind principala fortăreață. Regiunea obține statutul de comitat în 1079 iar în 1339 este ridicată la rangul de ducat. În secolele XII și XIII se extinde rapid în aval de-a lungul râurilor Maas, Rin și IJssel fiind deseori în război cu statele vecine: Ducatul Brabant, Comitatul Olanda și Episcopatul Utrecht. Prin căsătorie, ducatul intră în posesia Casei de Jülich (1371) iar apoi a celei de Egmont (1423). În a doua jumătate a secolului al XV-lea intră în atenția Burgunzilor, în 1473 fiind achiziționat de Carol Temerarul. Împăratul Maximilian I îl redă casei de Geldern dar ducatul este reachiziționat de Carol Quintul ce îl încorporează în Cele Șaptesprezece Provincii din Țările de Jos.
În timpul Războiului de optzeci de ani statul face parte din Uniunea de la Utrecht a statelor rebele. La sfârșitul acestuia, prin Pacea Westfalică ducatul este divizat, cartierul din sud rămânând sub dominație spaniolă în timp ce cele trei cartiere din nord formau un stat al Provinciilor Unite. Asemenea tuturor celorlalte provincii olandeze, Geldern era guvernată local de States Provincial și de un stadthoulder. La sfârșitul secolului XVIII Republica Olandeză este cuprinsă de o serie de mișcări de protest care vor culmina cu invazia trupelor revoluționare franceze ce instaurează o nouă republică, Republica Batavă. Teritoriul acesteia este reorganizat, ducatul Geldern fiind desființat și înlocuit cu departamente după modelul francez.